7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
1/70
Anatomia i fiziologia pielii
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
2/70
EMBRIOLOGIA PIELII
ECTODERM
MEZODERM
NEUROECTODERM(CRESTE NEURALE)
EPIDERM + ANEXE
DERM si HIPODERM
MELANOBLASTI + CEL.MERKEL
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
3/70
PIELEA (ORGANUL CUTANAT)
SUPRAFATA: 1,5 1,8 mpGREUTATEA: 1/15 din Gc
GROSIMEA:
(f) sex (f) varsta
(f) rasa
(f) regiunea anatomica
Subtire: pleoape, preput (0,2mm cu 0,1mm epiderm)
Groasa: palme, plante (5mm cu 1,5mm epiderm)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
4/70
PIELEA
1. marile plici
2. cadrilajul normal
3. dermatoglife (pp),
4. pori
intertrigo
lichenificare
amprente
Gl sebacee
MACROSCOPIC
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
5/70
HISTOLOGIA PIELII
EPIDERMUL
Epiteliu pavimentos
pluristratificat
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
6/70
50%
1 rnd de celule
Str. BAZAL (GERMINATIV)
Str. SPINOS (MALPIGHI)
Str. GRANULOS
Str. CORNOSStr. LUCIDUM (pp)
Zona disjunct
10%
18%
2 POPULATII CELULARE:
KERATINOCITE (populatia celulara majoritara)
CELULE DENDRITICE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
7/70
Epidermul nu are vase
(se hraneste prin imbibitie pe
seama vaselor dermului)
Pe parcursul acestui traseu
se realizeaza
KERATINIZAREA
(functie dominanta,
permanenta, a epidermului)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
8/70
Membrana Glicocalix (complex glicoproteic superficial)
Plasmalema = membrana plasmatica propriu-zisa (complex lipoproteic)
Citoscheletul (proteine fosforilate)
Citoplasma; In str. bazal -sinteza proteica intensa
incepe biosinteza keratinei
Nucleul cu membrana dubla,carioplasma si nucleoli
KERATINOCITUL (bazal)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
9/70
-cel. cilindrice voluminoase
asezate cu axul mareperpendicular pe mb bazala
- citoplasma intens bazofila,
nucleu mare, intens colorat
- numerosi nuclei si celule indiviziune
Str. BAZAL
FUNCIA GERMINATIV
(EPIDERMOPOIEZA)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
10/70
-cel. voluminoase, poligonale,asezate in mozaic, turtindu-se
pe masura ce inainteaza spre ext.(axul mare tinde sa devina paralel
cu suprafata pielii)
-citoplasma eozinofila,strabatuta de tonofilamente mai
groase
-cu organite spec. (keratinozomi/ corpi Odland)
- contin un nr redus de granulede melanina
Str. SPINOS
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
11/70
-cateva randuri de celule
romboidale, dispuse cu axul mareorizontal
- contin granule de keratohialina
(intens bazofile)
- nucleii sunt alterati, picnotici iarorganitele se degradeaza si
dispar; in zona superioara a str.granulos celula devine o structurauniforma de filamente imersate
intr-o matrice
Str. GRANULOS
Grosimea str granulos e invers proportionala cu ritmul epidermopoiezei
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
12/70
-4-10 randuri de cel. care si-aupierdut nucleul si organitele
- cel. cu forma turtita; se dispunsub forma de lame orizontalestrans intercalate intre ele
- contin tonofilamente groasedispuse in pachete orizontale
imersate intr-o matriceinterfibrilara densa
Str. CORNOS
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
13/70
-partea cea mai superficiala a str.
cornos
- cel. isi pastreaza rezistenta darpierd forta de coeziune dintre ele
- cornocitele se desprind in grupuride pana la cativa mm si se elimina
DESCUAMAREA FIZIOLOGICA A PIELII
Scuamele = agregate de celule cornoase(ortokeratozice, parakeratozice)
Zona disjunct
TURNOVER NORMAL: 28-30 zile
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
14/70
ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM
DESMOZOMI
TONOFILAMENTE
HEMI(SEMI)DESMOZOMI
se realizeaza prin3 tipuri de dispozitive:
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
15/70
ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM
DESMOZOMI = discuri ovoide pereche (placi de
ataare) situate in citoplasma a douakeratinocite vecine
1. Zona extramembranara:
densificare a substantei-ciment intercelulare
2. Zona membranara:
ingrosare a plasmalemei
3. Zona citoplasmatica:densificare hemisferica
traversata de fibrile
3
2
1 4
3
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
16/70
ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM
Placile de atasarenu sunt fixe !
DESMOZOMII Putin evidenti in str bazal
Bine reprezentati in str spinos
Dispar in zona disjuncta
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
17/70
ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM
Fibrile din citoplasma keratinocitelorfixate cu un capat pe placa de atasare a
desmozomilor; capatul liber orientatspre nucleu
Situati la polul dermic al keratinocitelorbazale, au o singura placa de atasare
TONOFILAMENTE
HEMIDESMOZOMI
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
18/70
(Au ca element morfologiccomun prelungirile dendritice)
MELANOCITE
CELULE LANGERHANS
CELULE MERKELCEL. DENDRITICE NEDIFERENTIATE
CELULE DENDRITICE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
19/70
cel. neregulate, dispuse printrekeratinocitele bazale
reprezinta 8% din totalitateacelulelor epidermului
prezente si in:
MELANOCITELE
Bulbul si teaca ext a fir de par
La niv ochiului (coroida, retina)
Unele structuri nervoase (pia)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
20/70
MELANOCITELE
organite specifice in care se sintetizeaza
MELANINA (pigmentul cutanat)
Prelungiri dentritice
coninMELANOZOMI
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
21/70
MELANOCITELE
Prin prelungirile dentritice melanozomii sunttransferati keratinocitelor din jur
1 M / 36 K
UNITATEA
MELANICA
EPIDERMICA
In keratinocite melanina e dispusa
deasupra nucleului
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
22/70
MELANOCITELE si CULOAREA PIELII
Nr de melanocite este cam acelasi la toti indivizii.
Marimea si numarul melanozomilor difera insa enorm de laindivid la individ, in functie de tipul de pigmentatie.
Persoanele cu piele de culoare inchisaproduc melanozomi mai mari si mainumerosi.
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
23/70
CELULELE LANGERHANS
(1868)
reprezinta 8% din totalitateacelulelor epidermului
dispuse in str bazal (suprabazal)
prezente pe toata suprafata pielii sila nivelul tuturor mucoaselor ( in ggl
limfatici si timus) au in citoplasma granulecaracteristice (Birbeck)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
24/70
CELULELE LANGERHANS
sintetizeaza si exprima pe suprafata lor antigene clasa IIa CMH (singurele celule de acest fel din epidermul normal!)
Singurele celule prezentatoare de antigen din epidermulnormal
C L = subpopulatie mobila a C P A cu originea in maduvaosoasa, cu pasaj in interiorul epiteliilor de acoperire si
migrare ulterioara in ggl limfatici
Rol imunologic
dermatita de contact -
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
25/70
CELULELE
MERKEL
- probabila origine in creasta neurala
- contin granule neurosecretorii
- rol de receptor tactil
CELULE DENDRITICE NEDIFERENTIATE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
26/70
FUNCTII ALE KERATINOCITELOR
Functia GERMINATIVAKERATINOGENEZA
FUNCTII ALE MELANOCITELOR
MELANOGENEZA
FUNCTII PROPRII ALE EPIDERMULUI
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
27/70
TURNOVER NORMAL: 28-30 ZILE
Functia GERMINATIVA
(celulele bazale si parti ale stratului suprabazal - 30%)
Factori ce scadritmul mitotic
Adrenalina
Corticoizii
PG E
Factori ce crescritmul mitotic
Acetilcolina
Estrogenii
PG F
(turnover PSORIAZIS: 3-4 zile)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
28/70
KERATINOGENEZA
KERATINA = scleroproteina cu 18 aa,bogata in sulf
-Productie zilnica: 0,6-1 g keratina
-Functie legata exclusiv de piele
-Productia incepe in str bazal si continua
pana in str cornos
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
29/70
KERATINOGENEZA
Incepe sinteza lanturilor polipeptidiceProtofilamente Tonofilamente (TF)
(rare, subtiri, dispuse in lungul axuluicelulei bazale)
Str. BAZAL
TF numeroase, groase, dispuse in retea
TF cu cisteina
TF cu cistina(gr sulfhidril S-H gr disulfidice S=S)
K matura, stabila, rezistenta
Str. SPINOS
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
30/70
KERATINOGENEZA
Sinteza proteica inceteaza (nucleii siorganitele au disparut)
Se formeaza legaturi disulfidiceincrucisate
Str. CORNOS
Sinteza keratohialinei (al 2-leacomponent al keratinei) = complexformat din lipoproteine, ac grasi,trigliceride, mucopolizaharizi, etc
(inglobeaza TF si le sudeaza)
Str. GRANULOS
K f stabila, rezistenta la acizi si solventi
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
31/70
TIROZINA DOPACHINONADOPA
(melanocite)
tirozinaza
MELANINA
MELANOGENEZA
= sinteza si stocarea la nivelul pielii apigmentului cutanat: MELANINA(polimer stabil in toti solventii)
Tipuri de melanina: Eumelanina (neagra)
Feomelanina (galbena sau rosie)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
32/70
MELANOGENEZA
h. melanostimulant (MSH) - stimuleaza tirozinaza
ACTH - are o portiune protidica comuna cu MSH
boli hepatice incapacitatea ficatului de a inactiva MSH
estrogeni, progesteron
factori externi: UV, rad ionizante, termice, metale (Cu, As)
Factori stimulativi
Factori inhibitori
h. CSR
tiamina, ac ascorbic, hidrochinona
e strict controlata genetic
Culoarea CONSTITUTIONALA(din zone neexpuse la soare)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
33/70
PIGMENTAREA IMEDIATA (scurta durata)
PIGMENTAREA DE LUNGA DURATA
CONSTITUTIONALA
FACULTATIVA -indusa de :bronzarea
CULOAREA (PIGMENTATIA) PIELII:
Tot in tipul facultativ se includmodificarile induse de hormoni
(in graviditate, in boala Addison)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
34/70
FOTOTIPURILE CUTANATE
Fototipul 1 : se ard intotdeauna, nu se bronzeaz niciodata Fototipul 2 : se ard ntotdeauna, se bronzeaza greu Fototipul 3: se ard, dar se bronzeaz bine, gradual Fototipul 4: se bronzeaz fr s se ard Fototipul 5: asiaticii cu piele mat, mediteraneeni, metii Fototipul 6 : negrii
Fototipul 0: lipsa complet a pigmentului melanic = albinoii
Clasificarea FITZPATRICK si PATHAK
(f) de gradul de eritem / capacitatea de bronzare
dupa expuneri scurte (< 30) la
F P R N E
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
35/70
Caractere generale Risc de
arsura
Capacit.
debronzare
Risc de
cancercutanat
I Piele alba-palida, ochialbastri/caprui, par
blond/roscat
Inalt Absenta Inalt
II Piele deschisa, ochi deculoare deschisa
Inalt Slaba Inalt
III Piele alba, saten saubrunet, ochi deschisi
Moderat Buna Scazut
IV Piele bej-oliv, ochi deculoare inchisa Scazut Foartebuna Scazut
V Piele maro deschis Foartescazut
Excelenta Foartescazut
VI Piele maro inchis sau
neagra
Foarte
scazut
Excelenta Foarte
scazut
FOTOTIPURI CUTANATE
Z A AZA A SU I ICA
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
36/70
Z A AZA A SU I ICA
Plasmalema K bazal
LAMINA
SUBBAZALA
(FIBROASA)
(zona fibrelor de
ancorare)
MEMBRANA
BAZALA
ZONA
CITOPLASMATICA
(un hemidesmozom)
2
3
1
Placa densa subbazalaLamina lucidaLamina densa
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
37/70
FIRUL
DE PARUNITATEA
PILO-SEBACEE
4
1
3
2
GLANDA
SEBACEE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
38/70
FIRUL DE PAR
1
zona dermica bogat vascularizata
situata in scobitura din partea inf a bulbului
sediul celor mai import. schimburi nutritive
PAPILA
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
39/70
FIRUL DE PAR
2
portiune epiteliala voluminoasa
zona inf = centru germinativ zona super; prin diferentierea celulelor se formeaza:
parul propriu-zis
teaca epiteliala interna
BULBUL
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
40/70
FIRUL DE PAR
tine de deasupra bulbului pana la
locul de deschidere al canaluluisebaceu principal
formata (de la int spre ext) din:
Firul de parul propriu-zis Teacile epiteliale (interna si
externa)
RADACINA
3
FIRUL DE PAR
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
41/70
FIRUL DE PARRADACINA
1. FIRUL DR PAR PROPRIU-ZIS
CUTICULA
CORTICALA
MEDULARA (prezenta numai in parul de tip terminal)
FIRUL DE PAR
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
42/70
FIRUL DE PAR
RADACINA
2. TEACA EPITELIALA INTERNA
3. TEACA EPITELIALA EXTERNA
- invaginarea epidermului de suprafata.
-se subtiaza progresiv de la supraf spre profunzime (ivers decatteaca epit int)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
43/70
FIRUL DE PAR
partea libera a firului de par
Incepe la nivelul infundibulului (aicidispar tecile epiteliale)
Firul de par propriu-zis e formatdintr-o masa de celule keratinizate
TIJA
4
D.p.d.v. chimic: sclerokeratina (o keratina cu continutcrescut de cistina si multe punti disulfidice)
TIPURI DE PAR
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
44/70
TIPURI DE PAR
TERMINAL (DEFINITIV)
VELLUS
LANUGO
= Parul moale, fin, discret pigmentat care acopera fatul(dispare de regula cu 1 luna inainte de nastere)
= Parul lung, gros, mai pigmentat, situat la nivelul sprancenelor,
genelor, scalpului, barbii, mustatii, axilar si pubian
= Parul scurt, fin, foarte putin pigmentat care acoperamajoritatea corpului la copii si adulti
PILOGENEZA
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
45/70
PILOGENEZA= FUNCTIE SPECIFICA A UNOR FORMATIUNI NUMITE
(Formarea firelor de par)
FOLICULI PILOSI
Se dezvolta in viata embrionara
(Nu exista neogeneza de foliculi pilosi dupa nastere !)
Formati din:
Papila(distrugerea ei duce la caderea ireversibila a
firului de par)Matrice(formata prin migrarea spre profunzime acelulelor din str bazal al epidermului; acestea devin
adiacente papilei)
PILOGENEZA
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
46/70
PILOGENEZA
Acelasi folicul de pe scalp poate genera intimpul vietii toate cele 3 tipuri de par:
Lanugo la inceput
Terminal mai tarziu Vellus la adulti la care apare alopecie (chelie)
Foliculii sunt sub influenta unor factori
GENETICI (ex: diferente rasiale, etc)
HORMONALI (ex: schimbarile de la pubertate, A.
androgenica, efectele Cs endogeni/ exogeni)
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
47/70
FAZELE CICLULUI PILAR
1.ANAGEN = FAZA DE CRESTERE
2. CATAGEN = FAZA DE TRANZITIE
3. TELOGEN = FAZA DE LATENTA
Fiecare folicul, independent de altii, sufera un ritm de
crestere ciclic, cu faze de latenta. La sfarsitul fiecarei
faze de latenta parul cade si ciclul se reia.
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
48/70
FAZELE CICLULUI PILAR
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
49/70
FAZELE CICLULUI PILAR
2. CATAGEN = FAZA DE TRANZITIE
Mitozele se opresc.
Firul de par se desprinde de papila si urca spresuprafata
Dureaza cateva zile
FAZELE CICLULUI PILAR
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
50/70
FAZELE CICLULUI PILAR
Firul de par poate fi
extras usor, fara dureresau cade singur
Dureaza 3-4 luni (pe scalp)
3. TELOGEN = FAZA DE LATENTA
FAZELE CICLULUI PILAR
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
51/70
Normal (scalp) 85% anagen 0,5-1% catagen
15% telogen
O pierdere de 50-100 fire par in fazatelogen/ zi este fiziologica
FAZELE CICLULUI PILAR
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
52/70
FIRUL DE PAR
FUNCTII
PROTECTIE FATA DERADIATIILE SOLARE
CONTRIBUIE LA CRESTEREASENSIBILITATII TACTILE
SOCIO-SEXUALA
GLANDELE SEBACEE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
53/70
GLANDELE SEBACEEGlande acinoase
Se deschid la nivelul infundibulului pilar4
1
3
2
Pot fi unilobulare
sau multilobulare
Canal excretor principal cu epiteliu
pluristratificat, keratinizat in partea
terminala; se continua cu epidermul de
suprafata
GLANDELE SEBACEE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
54/70
GLANDELE SEBACEEDISTRIBUTIE
PE TOATA SUPRAFATA TEGUMENTULUI UNDE EXISTAFIRE DE PAR ( nu pe palme, plante, interdigital)
MAI NUMEROASE PE FAA (mediofacial), SCALP, UMERI,PRESTERNAL, INTERSCAPULO-VERTEBRAL
PE PLEOAPE, AREOLELE MAMARE si MUCOASE (buze, pliulintern al preputului, labiile mici) se deschid liber la suprafatapielii (gl sebacee ectopice)
Zone de seboree
Pete/graunti Fordyce
Gl.sebacee Mari Dense
Multiacinoase
Macule/ papule 2-3 mm
Galbui-palide
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
55/70
FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE
Secretie continua
Lichid vascos, galben pal
Se elimina prin canalul sebaceu siimpregneaza firul de par si stratulcornos
Sebumul contine gliceride, acizi grasi(nu ac grasi liberi!), ceruri esterificate siscualeni
FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
56/70
FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE
Productia de sebum variaza (f) varstaE semnificativ mai crescuta la sexul M
3-5
luni
copilarie
pubertate
50ani
FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
57/70
FUNCTIA GLANDELOR SEBACEEFactori genetici
Factori hormonali
Testosteron
liber DHT
5-reductaza
Nc
Proteinacitoplasmaticatransportoare
Gl. sebacee
Testosteron+SBP
TestosteronTesticular (M)
CSR si ovarian (F) Estrogenii Secretia de sebum
GLANDELE SEBACEE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
58/70
GLANDELE SEBACEE
FIZIOPATOLOGIE
SEBOSTAZA (ASTEATOZA)
ATOPIE ICHTIOZA
SEBOREEACNEE VULGARA
DERMATITA SEBOREICA
GLANDELE SUDORIPARE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
59/70
GLANDELE SUDORIPARE
GL.
SUDORIPARA
APOCRINA
FIR PAR
GL.
SEBACEE
GL.
SUDORIPARA
ECRINA
HIPODERM
DERM
EPIDERM
GLANDELE SUDORIPARE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
60/70
GLANDELE SUDORIPARE
ECRINE APOCRINE
Distributie Toata suprafatacorpului
Axile, perineu, areole
Marime x 10x
Structura Glomerul +Duct :deschidereindependenta de
firul de par(atrichiale)
Glomerul (maiprofund)Duct: la nivelul
infundibulului pilos(epitrichiale)
Functia(varsta)
Functionale dupanastere
Ating marimea sifunctia deplina lapubertate
GLANDELE SUDORIPARE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
61/70
GLANDELE SUDORIPAREECRINE APOCRINE
Secretia(sudoare)
Clara, fluida, apoasa Alb-laptoasa, mai vascoasa
pH acid pH alcalin
Secretie continua Secretie intermitenta
Contine NaCl, ac lactic,uree, amoniac
Contine colesterol,trigliceride, ac grasi, urme
de steroizi
Secretie nemirositoareMiros nespecific, acidsub actiunea florei de lasuprafata pielii (micrococi,
stafilococi)
Secretie nemirositoareMiros caracteristic subactiunea corinebacteriilordin aceste zone (transforma
steroizii in feromoni)
GLANDELE SUDORIPARE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
62/70
SECRETIA ECRINA: 800ml 3l (10l) /zi
REGLAREA SECRETIEI ECRINE
Factori extrinseci: T mediului
Factori intrinseci:
A) nervosi (secretia psihogena) sau emotionala
B) hormonali (aldosteronul si ADH scad secretia)
Rol in TERMOREGLARE (perspiratie insensibila transferde caldura spre exterior cu pierdere hidrica minima)
GLANDELE SUDORIPAREFIZIOPATOLOGIE
GLANDELE SUDORIPARE
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
63/70
GLANDELE SUDORIPAREFIZIOPATOLOGIE
ANHIDROZA/ HIPOHIDROZA BOLI ENDOCRINE (MIXEDEM, B. ADDISON)
LEZIUNI ALE SNC SAU SN PERIFERIC (POLINEVRITE ETILICE,DIABET ZAHARAT, LEPRA)
PROCESE INFLAMATORII (DERMATITA ATOPICA)
GENODERMATOZE (ICHTIOZA)HIPERHIDROZA
STARI FIZIOLOGICE (CLIMAX)
BOLI ENDOCRINE (HIPERFUNCTIE TIROIDIANA, HIPOFIZARA,DIABET)
STARI CU CRESTEREA CATECOLAMINELOR (SOC,HIPOGLICEMIE, FEOCROMOCITOM)
BOLI NEUROLOGICE (HEMIPLEGII, TABES FDORSAL)
MILIARIA (SUDAMINA): blocarea ductului datoritatranspiratiei abundente; M. cristalina si M. rosie/ profunda
SECRETIA ECRINA
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
64/70
DERMUL
PAPILAR
Papilele si o banda subtire subpapilara
(care contine vasele subpapilare) Fibre colagen strans intretesute
RETICULAR Fibre colagene dispuse in benzi groase,
orientate paralel cu supraf pielii
FUNCTIILE PIELII
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
65/70
FUNCTIILE PIELIIGerminativa
Keratinogeneza
Melanogeneza / fotoprotectia
Pilogeneza
Secretia sebacee
Secretia sudoripara ecrina si apocrina
Reteaua de melanina absoarbe UV si neutralizeaza radicalii liberi
FUNCTIILE PIELII
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
66/70
FUNCTIILE PIELIIFIZIOLOGIA DE SUPRAFATA A EPIDERMULUI
FILMUL HIDROLIPIDIC (sebum)
Autosterilizare (pilomicoze!)
MANTAUA ACIDA (pH 5-6)
Protectie antimicrobiana
gresarea si mentinerea supletii str cornos reglarea hidratarii pielii
functie de tampon (neutralizarea unor ag chimici)
FUNCTIILE PIELII
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
67/70
FUNCTIILE PIELII
PROTECTIE MECANICA (toate straturile + anexele)
PROTECTIE TERMICA (gl ecrine, sist vascular, hipoderm)
FUNCTIA DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA
Descuamarea continua
pH acid
Ac grasi (autosterilizare)
Euflora normala (stafilococi nepatogeni, streptococi nehemolitici,
bacili pseudodifterici, coliformi, etc)
FOTOPROTECTIE (melanina, epidermul in general, ca
bariera fizico-optica)FUNCTIE DE TAMPON
MENTINEREA ECHILIBRULUI MEDIULUI INTERN
FUNCTIILE PIELII
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
68/70
FUNCTIILE PIELII
FUNCTIE IMUNOLOGICA (cel Langerhans, keratinocite,limfocite, monocite, macrofage)
FUNCTIE SENZORIALA
FUNCTIE ENDOCRINA (producerea colecalciferolului sub
actiunea UV)FUNCTIE RESPIRATORIE (pielea asigura 0,3-1,5% din
schimburile gazoase)
TERMOREGLAREA (termoreceptori, vascularizatie,
aparatul sudoripar, tes conjunctiv si adipos)EXCRETORIE
FUNCTIE SOCIOSEXUALA
PARTICULARITATILE PIELII
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
69/70
PARTICULARITATILE PIELIIIN RAPORT CU VARSTA
COPII SUBTIRE, SUPLA
BOGATA IN APA
VASCULARIZATIE BOGATA
GL. SEBACEE/ CU SECRETIE REDUSA
pH MAI ALCALIN SUSCEPTIBILITATE INFECTII
PARTICULARITATILE PIELII
7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii
70/70
PARTICULARITATILE PIELIIIN RAPORT CU VARSTA
VARSTNICI
SUBTIRE (ATROFICA) DESHIDRATATA
VASCULARIZATIE SCAZUTA;
VASE CU REZISTENTA
SCAZUTA (PURPURA SENILA) ELASTICITATE SCAZUTA
CAPACITATE DE
REGENERARE SCAZUTA