5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 1/19
STUDIU ASUPRA PUNTII MOTOARE
1.1. Generalitati
Rotile automobilului, in functie de natura si de marimea fortelor si momentelor
care actioneaza asupra lor, pot fi:
-roti motoare (antrenate): sunt rotile care ruleaza sub actiunea fluxului de putere
primit prin intermediul transmisiei de la motorul automobilului;
-roti libere (conduse): sunt rotile care ruleaza sub actiunea unei forte de impingere
sau tragere, de acelasi sens cu sensul vitezei de deplasare a automobilului, exercit
252b15c ata asupra lor de cadrul sau caroseria automobilului;
-roti franate: sunt rotile care ruleaza sub actiunea unui moment de franare
dezvoltat in mecanismele de franare ale rotilor (franare activa), sau de catre grupul
motopropulsor in regim de mers antrenat (frana de motor).
Pentru autoturisme, prevazute cu doua punti, organizarea tractiunii se poate
realiza dupa solutiile 4x2 sau 4x4, prima cifra indicand numarul rotilor, iar cea de-a doua,
pe cel al rotilor motoare. Pentru organizarea tractiunii de tipul 4x2, puntea motoare poate
fi dispusa in fata sau in spate, iar pentru tipul 4x4 ambele punti sunt cu roti motoare.
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 2/19
Puntile motoare, fata de cele nemotoare, asigura transferul fluxului de putere
pentru autopropulsare, functie de modul de organizare a tractiunii, de la arborele secundar
al cutiei de viteze sau de la transmisia longitudinala, la rotile motoare. De-a lungul
acestui transfer, fluxul de putere sufera o serie de adaptari si anume:
-adaptare geometrica determinata de pozitia relativa dintre planul in care se
roteste arborele cotit al motorului si planul in care se rotesc rotile motoare;
-adaptare cinematica determinata de asigurarea rapoartelor de transmitere
necesare transmisiei automobilului;
-divizarea fluxului de putere primit in doua ramuri, cate unul transmis fiecarei din
rotile motoare ale puntii.
Pentru a-si indeplinii functiile de mai inainte mecanismele fluxului de putere din punteamotoare cuprind: transmisia principala (sau angrenajul principal), diferentialul si
transmisiile la rotile motoare.
In procesul autopropulsarii, din interactiunea rotilor motoare cu calea, iau nastere
forte si momente de reactiune. Puntea are rolul de a prelua toate aceste forte si momente
si de a le transmite elementelor elastice ale suspensiei si cadrului sau caroseriei
automobilului. Preluarea fortelor si a momentelor, precum si transmiterea lor dupa
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 3/19
directii rigide cadrului sau caroseriei automobilului, se face de un ansamblu constructiv al
puntii, numit mecanismul de ghidare al rotilor. Mecanismul de ghidare defineste, in
ansamblul puntii, cinematica rotii suspendate elastic prin intermediul suspensiei. Se
definesc astfel punti rigide si punti articulate.
1.2. Transmisia principala.
Transmisia principala cuprinde toate mecanismele din punte care realizeaza odemultiplicare a turatiei motorului.
Rolul transmisiei principale este de a mari momentul motor primit de la
transmisia longitudinala sau de la arborele primar al cutiei de viteze si de a-l transmite,
prin intermediul diferentialului si arborilor planetari, la rotile motoare, ce se rotesc in
jurul unei axe dispuse sub un unghi de 900 fata de axa longitudinala a automobilului.
Amplificarea momentului motorului, cu un raport de transmitere de regulaconstant, numit raportul de transmitere al puntii motoare (notat io), reprezinta adaptarea
cinematica necesara impusa de conlucrarea motor transmisie. Pentru a realiza aceasta
functie, prin constructie transmisiile principale sunt mecanisme de tipul angrenajelor. La
autoturisme, la care valoarea necesara a raportului de transmitere este cuprinsa in
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 4/19
intervalul de valori 35, transmisia principala este constituita dintr-un singur angrenaj.
Astfel de transmisii principale se numesc transmisii principale simple.
Adaptarea geometrica a fluxului de putere pentru autopropulsare presupune
directionarea lui de la axa in jurul careia se roteste arborele cotit al motorului la axa
transversala a automobilului, in jurul careia se rotesc rotile motoare. Aceasta functie se
realizeaza in transmisia principala prin tipul angrenajului utilizat si anume angrenaje cu
axe ortogonale in cazul dispunerii longitudinale a motorului si angrenaje cu axe paralele
la dispunerea transversala a motorului.
Destinatia, conditiile impuse, elementele componente si clasificarea puntilor fata
Puntile din fata:-preiau si transmit cadrului sau caroseriei prin intermediul suspensiei, fortele si
momentele ce apar din interactiunea rotilor cu calea;
-permit schimbarea directiei de deplasare a automobilului;-la automobilele cu tractiune integrala sau la cele organizate dupa solutia " totul in fata '
puntea din fata este si motoare, realizand transmiterea fluxului de putere al motorului de
la transmisia longitudinala sau arborele secundar al cutiei de viteze.Conditiile ce trebuie satisfacute de puntea fata sunt:-sa asigure o cinematica corecta rotilor in timpul oscilatiei caroseriei;
-sa asigure o buna stabilitate rotilor de directie;
-sa asigure manevrarea usoara a automobilului si o uzura cat mai mica a pneurilor;-sa aiba o greutate proprie mica;
-sa fie suficient de rezistenta si sigura in exploatare.
Constructiv puntea din fata motoare cuprinde:
• mecanismele transmiterii fluxului de putere la rotile motoare (transmisia
principala, diferentialul, arbori planetari, reductorul din roata si butucii
rotilor);
• mecanismul de ghidare pentru preluarea si transmiterea fortelor si
momentelor reactive intre roti si cadru sau caroserie;
• fuzetele si pivotii prin care acestea se articuleaza de mecanismul de
ghidare cu posibilitatea de oscilatie intr-un plan neorizontal, necesara
schimbarii directiei de mers. Constructiv puntea din fata nemotoare se
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 5/19
simplifica prin eliminarea mecanismelor de transmitere a fluxului de
putere a motorului.
Dupa tipul mecanismului de ghidare, determinat de caracterul suspensiei rotilor, punteadin fata poate fi:
-rigida - cu oscilatie dependenta a rotilor;-articulata - cu oscilatie independenta a rotilor.
. Mecanismele transmiterii fluxului de putere al motorului
Articulatii bicardanice cu cruce.
Articulatii bicardanice cu cruce si dispozitiv de centrare.Cuplaj unghiular Tracta
Cuplaj unghiular Weiss.
Cuplaj unghiular Rzeppa
Cuplaj unghiular axial Rzeppa
Cuplaj unghiular Rzeppa cu deplasare axiala telescopica.Cuplaj unghiular axial tripod.
Structural, arborii planetari au in componenta lor:-cuplaje unghiulare:
-cu elemente articulate:
-articulatia bicardanica cu cruce (fig. 5.1);-articulatia bicardanica cu cruce si dispozitiv de centrare (fig. 5.2);
-cupajul Tracta (fig. 5.3).
-cu elemente de rulare
-cuplajul homocinetic Weiss (fig.5.4)-cuplajele Rzeppa (fig.5.5)
;-cuplaje axiale (tripodele)-cuplaje unghiular - axiale.
Fig. 5.1. Articulatii bicardanice cu cruce.
1,2 - furci exterioare
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 6/19
Fig. 5.2 Articulatii bicardanice cu cruce si dispozitiv de centrare.
La articulatiile bicardanice cu cruce, sincronismul transmiterii miscarii la unghiuri mari.
nu se asigura, deoarece furcile exterioare 1 si 2 se inclina independent fata de furcaintermediara, Pentru inlaturarea acestui inconvenient, articulatiile bicardanice sunt
prevazute, de obicei, cu dispozitive de centrare, care asigura o independenta intre cele
doua unghiuri prin mentinerea furcii intermediare in planul bisector al furcilor exterioare.
La articulatia bicardanica din figura 5.2,a, dispozitivul de centare este o cupla
teramobila de tip sfera - cilindru, iar centrarea la articulatia bicardanica din figura 5.2,b,cunoscuta sub denumirea de cupaj bicardanic homocinetic Gorg - Warner, este asigurata
de o cupla tetramobila superioara.
Fig. 5.3. Cuplaj unghiular Tracta
Cupajul Tracta asigura transmiterea sincrona a miscarii de rotatie intre arborii cuplati,
prin intermediul cuplelor de translatie. Sunt utilizate in special la antrenarea rotilor motoare si de directie ale autocamioanelor destinate sa ruleze in conditii grele de teren.
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 7/19
Fig. 5.4. Cuplaj unghiular Weiss.
1,2 - furci; 3 - bile laterale; 4 - bila centrala; 5,6 - stifturi.
Fig. 5.5. Cuplaj unghiular Rzeppa
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 8/19
Fig.5.6. Cuplaj unghiular axial Rzeppa.
Fig. 5.7. Cuplaj unghiular Rzeppa cu deplasare axiala telescopica.
5.8. Cuplaj unghiular axial tripod.
1 - galeti sferici; 2 - fus element tripod; 3 - carcasa; 4 - arbore.
5.1.3. Fuzete si pivotiFuzeta sau axa rotii reprezinta osia de rezemare a butucului rotii. Ea are sectiunea
circulara. Pe ea se monteaza rulmentul butucului rotii. Este prevazuta la capat cu o
portiune filetata pentru piulitele de fixare si reglare a jocului din lagarele cu rulmenti.Fig. 5.9. Tipuri constructive de pivoti si fuzete pentru punti rigide
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 9/19
Fig. 5.10.Tipuri constructive de pivoti si fuzete pentru punti articulate
5.1.4. Tipuri constructive de punti din fata
Constructia unei punti rigide nemotoare.Constructia si schema cinematica a unei punti rigide motoare.
Constructia unei punti articulate motoare, cu articulatii sferice
Constructia unei punti articulate nemotoare cu articulatii cilindrice
Constructia puntii articulate tip Mc PhersonSectiune in perspectiva. Punte motoare fata autocamion DAC 665T
Punte fataRulmentii pinionului de atac
Diferentialul
Pompa de ulei
Arbore planetar
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 10/19
5.1.4.1. Constructia unei punti rigide nemotoare.
1 - fuzeta; 2,3 - rulment cu role conice; 4 - levier (brat) comanda caseta de directie; 5 -
bara longitudinala; 6 - suprafete de sprijin; 7 - puntea fata (grinda); 8 - baraconexiune(transversala); 9 - pivoti; 10 - taler port saboti; 11 - butuc roata
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 11/19
5.12. Constructia si schema cinematica a unei punti rigide motoare.
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 12/19
Fig.5.13. Constructia unei punti articulate motoare, cu articulatii sferice
5.14. Constructia unei punti articulate nemotoare cu articulatii cilindrice
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 13/19
Fig. 5.15. Constructia puntii articulate tip Mc Pherson.Elementele componente ale puntii din fata a autocamionului DAC 665 T, la nivel reper,
sunt prezentate in fig. 5.16 - 5.21.
Fig. 5.16 Sectiune in perspectiva. Punte motoare fata autocamion DAC 665T
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 14/19
Fig. 5.17 Punte fata
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 15/19
PUNTE FATA
Fig. 5.18 Rulmentii pinionului de atac
RULMENTII PINIONULUI DE ATAC
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 16/19
Fig. 5.19 Diferentialul
DIFERENTIALUL
Fig. 5.20 Pompa de ulei
POMPA DE ULEI
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 17/19
Fig. 5.21 Arbore planetar
ARBORELE PLANETAR
5.1.5. REDUCTOARELE LATERALE
5.1.5.1. Destinatia reductoarelor laterale.
Reductoarele laterale asigura:
ultimul raport de transmitere a miscarii de rotatie;•
marirea fortei de tractiune la rotile motrice.•
Este de tipul cu o singura treapta de transmitere, a carei valoare este 2,75 : 1.5.1.5.2. Elemente componente.
Elementele componente ale reductorului lateral sunt:
carcasa;•
pinionul de comanda;•
pinionul comandat.• La nivel reper, reductorul lateral este prezentat in fig. 68a si 68b.
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 18/19
2. Pinion conducator punte spate 3. Pinion condus reductor punte spate
Fig. 5.22. Reductorul lateral al rotii
b. 6. Pinion condus punte motoare fata
23. Pinion conducator punte motoare fata
5.1.5.3. Principiul de functionare al reductorului lateral
5/14/2018 62165887-puntea-motoare - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/62165887-puntea-motoare 19/19
Miscarea de rotatie a arborelui de antrenare preluata de la diferential este cedata
pinionului de comanda 2, care in angrenare directa cu pinionul comandat 3, o transmite in
continuare arborelui planetar al rotii.