Ziua Internationala a Romilor 8 Aprilie

35
Elemente de istorie si traditii rrome

description

Ziua Internationala a Romilor 8 Aprilie

Transcript of Ziua Internationala a Romilor 8 Aprilie

  • Elemente de istorie si traditii rrome

  • La 8 aprilie se srbtorete Ziua Internaional a Rromilor.La Congresul Mondial al Rromilor, desfurat la Londra, n anul 1971, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie s devin Ziua Internaional a Rromilor din ntreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaional al rromilor, cntecul "Gelem, gelem", de cntreaa i actria Olivera Vuco, n cunoscutul film iugoslav "Am ntlnit i igani fericii", pelicul ce dateaz din 1967. Elemente de istoria rromilor

  • Identitate formalaDe asemenea, a fost adoptat i steagul internaional al rromilor, avnd jumtatea de jos verde, simbol al cmpurilor nverzite, i jumtatea de sus albastr, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roat, simboliznd, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieilor, iar pe de alt parte nomadismul, n relaie cu spaiul originar al Indiei.

  • Elemente de istoria rromilor Dou decenii mai trziu, la Congresul Mondial al Rromilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistic a Uniunii Internaionale a Rromilor a oficializat alfabetul internaional standardizat al limbii rromani, decizia fiind semnat de 17 specialiti n domeniu, din diferite ri, n prezena unui observator al UNESCO.

  • 8 aprilie Ziua Internationala a Rromilor n anul 2002, de 8 aprilie, s-a srbtorit jubileul milenar, reprezentnd 1000 de ani de atestare a rromilor n Europa. Cu acest prilej unic, n numeroase ri de pe toate continentele s-a desfurat Ceremonia Rului. Lumnri aprinse i flori au fost aruncate pe ape, n memoria strmoilor rromi care i-au nceput, acum un mileniu, drumul ctre Europa, apoi ctre cele dou Americi i mai departe.

  • Sarbatoarea etniei romilor din Romania

    n anul 2006, Parlamentul Romniei a adoptat Legea nr. 66/2006, publicata n Monitorul Oficial, Partea1 nr. 276 din 28.03.2006, pentru consacrarea zilei de 8 aprilie ca "Sarbatoarea etniei romilor din Romnia".

  • Primele aparitii ale rromilor in tarile europene1378 - prima atestare documentara a rromilor pe teritoriul Bulgariei :,,bordeiele egiptenilorIn spatiul nord-dunarean, prima atestare documentara a rromilor dateaza din anul 1385, cand domnitorul Tarii Romanesti, Dan I, daruieste manastirii Tismana posesiunile care apartinusera mai intai manastirii Vodita, intre aceste bunuri mobile si imobile se aflau si 40 de salase de ,,atigani.

  • Rrom Tigan?

    Tiganii: rromii au primit numele de ,,athinganoi, denumire atribuita initial unei secte eretice prezente in Imperiul Bizantin in secolul al XI-lea, care insemna ,,de neatins(nu se recomanda contactul cu ei). Este posibil ca prin modul lor de vietuire aparte si prin neamestecul cu alte comunitati, rromii sa se fi asemanat cu adeptii acelei secte religioase si, ca urmare sa fi primit aceeasi denumire din partea populatiei bizantine.

  • Rrom Tigan?

    Rromii: termenul ,,rrom provine din cuvantul pankrit ,,dom, care inseamna ,,om . Rromii folosesc cuvantul rrom pentru confirmarea etniei, unii prefera sa fie numiti ,,tigani de catre majoritari.

  • Dialectele Limbii Rromani

    dialectul caldararesc - rromii caldarari traiesc pe intreg teritoriul tarii ; cei mai multi se intalnesc in imprejurimile Sibiului;

    dialectul ursaresc - rromii ursari traiesc in cateva judete situate la granita cu Bulgaria

  • Dialectele Limbii Rromanidialectul spoitoresc - rromii spoitori sunt prezenti in orasele nord-dunarene

    dialectul carpatic - rromii carpatici traiesc in Maramures si vestul Transilvaniei

  • Neamurile de rromi/Meserii traditionaleIn cultura traditionala a rromilor, notiunea de neam nu se refera la inrudirea de sange, ci la gruparea rromilor dupa urmatoarele elemente comune: meseria traditionala, structurile de organizare sociala, obiceiurile de familie si sarbatorile calendaristice.

  • Neamurile de rromi/Meserii traditionale- boldenii/florarii: pe vremuri se ocupaucu confectionarea florilor artificiale pentru coroane, coronite, jerbe, iar astazi vand flori;- richinarii/ursarii: pe vremuri se ocupau cu ,,umblatul cu ursul, apoi, prin ,,reconversie profesionala, au devenit fierari, pieptanari, ciurari si lautari;

  • Neamurile de rromi/Meserii traditionale- gaborii: rromi unguri care se ocupa cu tinichigeria, dar astazi fac sicomert ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte casnice;

    - lovarii: rromi unguri care se ocupa cu geambasia/negustoria de cai;- xoraxane/turci: rromi turci musulmani, profund influentati de limba turca, asezati mai ales in Dobrogea (Babadag, Tulcea, Isaccea, Casimcea);

  • Neamurile de rromi/Meserii traditionale- xanotoria/spoitorii: pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal;

    - rudarii: rromi care si-au pierdut limba materna si cultura rromani traditionala si se ocupa cu prelucrarea lemnului;- fierarii: se ocupau cu prelucrarea fierului

  • Neamurile de rromi/Meserii traditionale- lautarii: muzicieni, mai ales instrumentisti; cunoscuti pentru virtuozitate si talent in interpretare. Aceast meserie se transmite din tat n fiu; se practic n grup, cu banda, n taraf, mai nou, cu formaia; are drept ocazii nunile, petrecerile, trgurile;

  • Neamurile de rromi/Meserii traditionale- rupunarii/argintarii: prelucreaza bijuterii din aur si argint, sunt renumiti pentru bijuteriile in filigran;se ocupa cu prelucrarea argintului si a aurului.

  • Neamurile de rromi/Meserii traditionaleDintre neamurile inca existente il amintim pe cel al caldararilor, care au ca principal material de lucru tabla de arama pe care o utilizeaza la confectionarea caldarilor, tigailor, oalelor, sfesnicelor, etc. Acesta este neamul care a pastrat cel mai bine limba, portul, obiceiurile, traditiile, modul de viata romanes.

  • Meserii traditionale

    - caramidarii: framanta lut si prelucreaza caramizile necesare constructiilor caselor.

  • Pur si impurUn numar destul de ridicat de reguli se refera la corpul uman, pornindu-se de la ideea ca trupul uman este divizat in doua parti: de la brau in sus - partea superioara pura, iar de la brau in jos - partea inferioara impura;

  • Pur si impurPartea de jos a corpului trebuie sa fie in permanenta acoperita, atat la femei, cat si la barbati;Femeile rrome traditionale poarta fuste lungi, niciodata pantaloni sau fuste scurte;Barbatii rromi poarta pantaloni lungi, niciodata scurti, genunchii fiind considerati cele mai indecente parti ale trupului uman.

  • Pur si impur

    Camasile si bluzele se spala separat de fuste si de pantaloni, in vase diferite speciale pentru fiecare componenta a imbracamintii, superioara sau inferioara.

  • Portul traditional al rromilorRromii caldarari reprezinta unul din cele mai traditionaliste neamuri de rromi. In comunitatile traditionale, femeile poarta fuste lungi si colorate, salbe de aur la gat si monede in par.

  • Portul traditional al rromilorSimbol al norocului, rosul este culoarea preferata in portul traditional al femeilor rome.Femeile rome si-au conservat un stil propriu: doar cele casatorite au obligatia de a purta batic.

  • Portul traditional al rromilor

    Rromii traditionali poarta palarii si mustati lungi si intotdeauna camasa deasupra pantalonilor.

  • Familia la rromiFamilia roma nu se reduce doar la parinti, copii si bunici, asa cum se intampla la alte grupuri etnice din Romania, ci este extinsa, relatiile dintre rude indepartate fiind foarte stranse.

  • Familia la rromiIn comunitatile traditionale, familia este o valoare fundamentala iar copiii sunt considerati bogatia comunitatii;

  • Dreptatea la rromiIn perioada de robie, rromii nu aveau acces la justitie. Din acest motiv, unele bresle ale rromilor si-au creat propriul sistem de dreptate romano kris sau ceacimos romano.Batranul grupului devenea si cel care facea dreptate, in functie de cutumele sociale si normele prestabilite in cadrul comunitatii.

  • Personalitati de etnie romaAnton Pann, Ion Budai Deleanu, Stefan Banica, Johnny Raducanu, Damian Draghici, Marius Mihalache, Madalin Voicu, Nelu Ploiesteanu, Farimita Lambru, Banel Nicolita, Nicolae Gheorghe, Vasile Burtea, Nicolae Paun, Delia Grigore, Florin Cioaba, Maria Ionescu, Vasile Ionescu, Letitia Mark, Luminita Cioaba, s.a.

  • Alte personaliti ale rromilor de pretutindenin diferite lucrri, sunt menionai i ali rromi faimoi, ca: actriele Rita Hayworth i Ava Gardner, actorii Michael Caine i Bob Hoskins, sportivul Eric Cantona, Jean Baptiste Reinhardt Django interpret de jazz, dansatorul i coregraful Joaquin Cortes, Gipsy Kings .a.

  • Rromii in actualitateExcluderea social, discriminarea rasial si lipsa de interes a statului de a adopta politici proactive alctuiesc rdcinile etnicizrii srciei. Una dintre consecinele discriminrii este aceea c, din punct de vedere economico-social, comunitatea rrom este cea mai defavorizat din Romnia. Cotele nalte ale srciei i nivelul sczut al accesului la piaa muncii induc familiilor de rromi dependena de protecia social, care ns este departe de a le asigura un trai decent.

  • Politici publice adresate rromilor Primul mare pas n aceast direcie a fost adoptarea, la 25 aprilie 2001, a H.G. 430 Strategia de mbuntire a situaiei romilor, modificata ulterior prin H.G. 522/2006;n anul 2004, a luat fiin Agenia Naional pentru Romi (ANR), organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic.

  • Politici publice adresate rromilor Deceniul Incluziunii Romilor este un program internaional pe 10 ani (2005 2015), destinat rromilor, iniiat de ctre Institutul pentru o Societate Deschis i Banca Mondial si are n vedere reducerea srciei i excluderii sociale a romilor. Domeniile de interes ale Deceniului includ: educaia, munca, sntatea i locuirea.

  • In loc de ncheiereRromii au venit n Europa ca o naiune unit prin limb, cultura i origine, dar n grupuri mici i rspndite pe o arie mare. Prin urmare, rromilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populaii i apr interesele. Ei nu au avut putere politic sau militar, o religie a lor sau un teritoriu cu care s se identifice.

  • Cunoate-i nainte sa-i judeci!Vremea iganilor pe drumuri tot mereuDemult s-a dus,Eu insa-i vadVioiPuternici, limpezi cum e apa

    Bronislava Warmiak Wajs - Papusza