Cetăţenii vor schimbarea puterii şi îşi pun speranţe în echipa PPCD

Reprezentanţii Partidului Popular Creștin Democrat au ajuns zilele acestea în mai multe centre raiona-le și sate din nordul republicii. Echipele PPCD s-au deplasat la Glodeni, Râșcani, Bălţi, Briceni, Edineţ, Dondușeni, Soroca, Florești, unde au avut întâlniri directe cu cetăţenii, în cadrul cărora au discutat des-pre problemele cu care aceștia se confruntă și despre căile pe care ar putea fi soluţionate.

Continuare în pag. 2

Ce aş face eu dacă Ce aş face eu dacă aş fi un oligarh aş fi un oligarh moldovean antipatic, moldovean antipatic, fără idei?fără idei?

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

22.11.2014

Ploi, -1 4 0C

21.11.2014

Ploi, -1 4 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.89371 Do lar ame ri can ............. 15.07341 Leu românesc ................. 4.25291 Ru blă ru sească ............... 0.3234

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Nimic durabil nu se poate întemeia pe indiferenţă.

Octavian Paler

Cursul valutar 21.11.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 21 noiembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

)Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil

Două milioane de euro şi o licitaţie cu acuzaţii de corupţie de interese. „Au procurat echipamente depăşite de timp”

Senatul SUA a blocat reforma agenţiei de supraveghere NSA

Noul rasism antiromânesc

Sindromul lipsei de alternativă

Ieftinirea produselor petroliere, reală sau electorală?

77

88

99

44

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

EXTERNE

ROMÂNIA

POLITIC

ECONOMIC

GPF

Fondat în 1995 Nr. 43 (968)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Interviu cu vicepreşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Ghenadie Vaculovschi

(((pensionari)16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

555 NNNrrr. 444333 (((9996666666666666666666666666666888)))

Guvernanţii Guvernanţii vor să dea vor să dea liber la liber la cumpărarea cumpărarea terenurilor terenurilor agricole de agricole de către străinicătre străini

Republica Moldova are nevoie de PPCD. O spun oamenii

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Maidan moldovenesc sau 7 aprilie după 30 noiembrie

21 NOIEMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Activitatea fi nanciară a PPCD în campania electorală în perioada 10 octombrie-20 noiembrie 2014

Donaţii: Victor Ciobanu, preşedinte al PPCD – 8600 leiCredite: Ministerul Finanţelor al RM – 25000 leiTotal intrări pe contul electoral: 33600 lei

Cheltuieli: Tiparul broşurii Planul Roşca – 22000 leiTransmisiune în direct pe www.privesc.eu – 10785,7 leiServicii bancare – 124 leiTotal cheltuieli: 32909,7 lei.

Urmare din pag. 1Discuţiile s-au axat pe mesa-

jul și soluţiile propuse de „Planul Roșca”, programul de guvernare cu care echipa creștin-democrată vine în alegerile parlamentare. Cei mai mulţi dintre cetăţeni, atât vor-bitori de limba română, cât și de limba rusă, și-au exprimat nemul-ţumirea faţă de actuala guvernare, care a provocat o degradare gravă a situaţiei din ţară și o diminuare drastică a nivelului de trai al popu-laţiei.

În pofi da blocajului informaţio-nal din partea presei controlate de oligarhi, mesajul PPCD ajunge to-tuși în fi ecare casă, iar alegătorii își pun mari speranţe în schimbarea puterii politice de la Chișinău.

Oamenii se simt abandonaţi și trădaţi de partidele afl ate la gu-vernare, în care nu mai au niciun pic de încredere. Și ceea ce este mai grav, populaţia nu mai are încredere nici în instituţiile statu-lui, care au fost politizate excesiv și aservite guvernării. Din acest motiv, în opinia lor, actuala pute-re trebuie să plece și să lase locul

unor forţe care vin cu un plan con-

cret de scoatere a ţării din criză.

Echipa PPCD este primită cu

căldură și entuziasm de oamenii

din toate categoriile sociale, care

apreciază dialogul sincer și des-

chis, dar și soluţiile, propunerile

argumentate ale candidaţilor de

pe lista electorală a formaţiunii.

Reprezentanţii echipei creștin-

democrate mărturisesc că nu au

simţit niciodată ca acum atât de

mult sprijin, deschidere și înţele-

gere din partea atâtor cetăţeni. Iar Iurie Roșca este privit, datorită experienţei și cunoștinţelor sale, devotamentului faţă de interesul naţional, ca un viitor lider al statu-lui, care ar putea restabili ordinea, legalitatea și dreptatea socială în ţară.

Capul de listă al formaţiunii, Iu-rie Roșca, a avut zilele acestea nu-meroase întâlniri electorale și la Chișinău. El și-a împărtășit viziuni-le cu privire modul în care ar putea fi scoasă ţara din impas cu lucrăto-rii Centrului Mamei și Copilului, ai spitalului „Emilian Coţaga” și ai al-tor instituţii. Politicianul le-a vor-bit despre necesitatea unei guver-nări responsabile, orientate spre protejarea intereselor economice ale Republicii Moldova, despre necesitatea reformării sistemului medical, dar și a asigurării unui sa-lariu decent pentru lucrătorii din sistem.

Politicianul a ajuns și la Gimna-ziul „Mihai Viteazul” din Strășeni, unde a discutat despre probleme-le tinerilor, despre nevoia creării unor locuri de muncă, pentru a stopa plecarea masivă a populaţi-ei apte de muncă din ţară, care a atins cote fără precedent în ultima perioadă.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Cetăţenii vor schimbarea puterii Cetăţenii vor schimbarea puterii şi îşi pun speranţe în echipa PPCD şi îşi pun speranţe în echipa PPCD

Un hotel de cinci stele cu 13 etaje ar putea fi construit chiar în inima capitalei. Constructorul dorește să ridice imobilul în vecinătatea Parlamentului Republicii Moldova, la hotar cu Parcul Central Ștefan cel Mare și Sfânt, transmite CURENTUL cu referire la un material publicat pe newsmaker.md.

Potrivit sursei, costul proiectului este de 20 de milioane de euro. Pentru a demara lucrările de construcţie, proiectul companiei care vrea să ridi-ce hotelul are nevoie de un aviz pozitiv din partea Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii, care anterior a res-pins de două ori proiectul.

Reprezentantul companiei care vrea să constru-iască hotelul, Igor Lipceanu, a declarat că hotelul este orientat spre segmentul premium. În interi-orul imobilului va fi o piscină, o sală de fi tness și alte servicii, iar suprafaţa majorităţii camerelor va depăși 100 de metri pătraţi.

Proiectul hotelului este deja publicat pe site-ul

Primăriei Chișinău. Conform documentului, su-

prafaţa totală pe care urmează să fi e construit ho-

telul este de 1250 de metri pătraţi, iar suprafaţa

integrală a clădirii – aproximativ 17 mii de metri

pătraţi. Potrivit aceluiași document, hotelul va fi

dotat cu 80 de camere și 68 de locuri de parcare.

Pe 14 noiembrie curent, proiectul a fost supus dis-

cuţiilor publice organizate de Primăria Chișinău.

Arhitectul care a prezentat proiectul a dat asi-

gurări că complexul hotelier „nu va întra în con-

fl ict” cu planul arhitectural al clădirii Parlamen-

tului. De asemenea, Arteom Topal a specifi cat că

asupra numărului de etaje încă nu a fost luată o decizie fi nală.

Potrivit unor surse, compania Finpar Invest ar fi controlată de politicianul și omul de afaceri Vlad Plahotniuc. Portalul deschide.md menţionează că aceeași companie Finpar Invest are în proprietate și terenul pe care este amplasat hotelul Nobil din centrul Chișinăului, despre care Vlad Plahotniuc afi rma cu ceva timp în urmă că: „Hotelul Nobil este una dintre investiţiile cu care mă mândresc”.

După cum informează sursa, Finpar Invest a intrat în proprietatea cafenelei Guguţă în noiem-brie anul trecut după ce Primăria a pierdut pro-cesul de judecată. Învingătoare este fi rma Finpar Invest, al cărei acţionar fi gura anterior Vera Moro-zan, sora lui Vlad Plahotniuc.

Amplasată în imediata apropiere de sediul Par-lamentului și în care Consiliul Municipal Chișinău (CMC) deţinea în anul 2007 circa 83%, cafeneaua, ce reprezintă un imobil de 1.231 metri pătraţi și un teren aferent de circa 0,40 hectare, a ajuns în urma unei succesiuni de tranzacţii în proprietatea fi rmei respective.

FLUX

Un hotel de lux ar putea să apară în Parcul Central al capitalei

21 NOIEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XInterviu

- În această campanie s-au spus multe despre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală. Pe de altă par-te, PPCD a continuat să insiste că Republica Moldova are nevoie de un echilibru diplomatic, dar și de o pauză geopolitică în dialogul in-tern. Credeţi că i-a reușit Partidu-lui Popular Creștin Democrat să-și impună punctul de vedere?

- Prima observaţie pe care vreau să o fac este că despre cele două uniuni s-au spus multe, în afară de esenţial. Ambele sunt uniuni vama-le. Ele se prezintă ca spaţii comune ale lipsei de bariere vamale, în interi-orul cărora există concurenţă liberă. Din perspectiva Republicii Moldo-va, diferenţa dintre ele, poate cea mai importantă, constă în faptul că, spre deosebire de Uniunea Vamală, Uniunea Europeană este un mare exportator de produse de tot felul. UE își caută noi pieţe, producătorul european vrea să-și extindă numărul de consumatori. Și Uniunea Vamală este un mare exportator, dar aceas-tă entitate mai și importă mult. Ceea ce produce la moment Republica Moldova poate fi vândut, în primul rând, în spaţiul CSI. Produsele mol-dovenești, cu mici excepţii, nu fac faţă standardelor europene și de aceea, în marea lor parte, nu se pot bucura de succes pe piaţa UE, cel pu-ţin într-o perspectivă imediată. Noi avem nevoie, în mod sigur, să ne vin-dem produsele și în UE. Dar pentru aceasta, ţara, în frunte cu Guvernul, trebuie să facă un efort extraordinar. Avem nevoie de un plan naţional foarte realist, ce ar prevedea etape și pași concreţi îndreptaţi spre un salt industrial și tehnologic fără prece-dent pentru noi. După ani de efort canalizat de o strategie bună, dacă UE va mai fi ceea ce este astăzi, avem șanse să fi m și noi o ţară cu o eco-nomie competitivă pe piaţa acestei uniuni. Dar până atunci, economia noastră tot trebuie să trăiască. De aceea, fără piaţa din Est, doar naivii își imaginează că ne vom descurca. Fructele moldovenești, bunăoară, sunt produse perisabile. Acestea tre-buie să fi e vândute într-un termen relativ scurt sau foarte scurt.

Să ne imaginăm că renunţăm la barierele vamale dinspre Vest și Est. Într-o asemenea situaţie, ţara noas-tră va fi invadată de produse de im-port, iar industria moldovenească va pierde orice șansă de a se mai revan-șa. Adică, nici aderarea la Uniunea Vamală nu este pentru noi o soluţie.

Iată de ce politica noastră exter-nă trebuie să ţină cont, pe lângă aspectele de ordin civilizaţional, de nevoile fi ecărei ramuri a economiei naţionale. Pragmatismul trebuie să prevaleze. Noi trebuie să ne păstrăm avantajele de comerţ exterior asime-tric, trebuie să convingem Bruxelle-sul și Moscova să ne înţeleagă și să ne permită să ajungem la un nivel satisfăcător de competitivitate. Asta le explicăm noi cetăţenilor, pe care îi îndemnăm să voteze în mod con-știent. În ce măsură ne-a reușit ne va demonstra rezultatul votării, care sperăm să nu fi e trucat. Dar ceea ce

pot să afi rm cu toată siguranţa este că marea majoritate a oamenilor care ne-au ascultat, iar numărul lor este foarte mare, au susţinut tocmai punctul nostru de vedere.

- Adică, Acordul de liber schimb cu UE vine în contradicţie cu interese-le economiei Republicii Moldova?

- Reprezentanţii actualei guver-nări, care sperăm să nu mai revină la putere, au negociat foarte prost cu Bruxellesul. Interesul nostru prag-matic dicta menţinerea regimului de comerţ asimetric cu ţările membre ale UE. Ceea ce ar fi trebuit să obţină diplomaţia moldovenească este su-plimentarea la maximum a listei de produse moldovenești ce pot fi ex-portate în UE fără taxe. Pentru pro-dusele europene trebuiau păstrate taxele. Doar așa le putem garanta producătorilor moldoveni posibili-tatea să se dezvolte, să devină com-petitivi, să reușească să devină abili în marketing și să capete tehnologii avansate. În caz contrar, vom ceda în faţa mult lăudaţilor investitori străini, care ne vor ocupa sectoare-le-cheie ale economiei și atunci nu vom mai avea în ţara noastră busi-ness autohton. Riscăm să devenim o ţară de angajaţi la investitorii străini. Conceptul de patriotism economic promovat de PPCD presupune prac-ticarea protecţionismului economic, care nu este nici pe departe izolaţi-onism. Acest concept pornește de la premisa că atât Vestul, cât și Estul sunt, la moment, atât de puternice economic, comparativ cu noi, încât ne pot sufoca economia cu produ-sele lor. Protecţionismul înseamnă, de fapt, luarea în calcul a realităţilor, care reclamă păstrarea regulilor de comerţ asimetric. Relaţiile comerci-ale asimetrice cu Estul și Vestul sunt necesare din simplul motiv că pon-derea economiei RM este asimetrică în comparaţie cu economiile din UE și din CSI.

- Vreţi să spuneţi că nu avem nevo-ie nici de investitori străini?

- Nu aș fi atât de categoric. Dim-potrivă, ei sunt necesari. Dar trebuie să știm în ce domenii îi invităm și ce sectoare păstrăm pentru ai noștri. Afi rmaţia că investiţiile străine pot salva economia noastră afl ată în dezastru este adevărată doar parţial.

Străinul, atunci când găsește condi-ţii mai bune în altă parte, pleacă cu tot cu tehnologii, cunoștinţe, know-how. Iar ţara rămâne cu nimic. De asemenea, trebuie să înţelegem că investitorul străin este foarte prag-matic. El nu este un fi lantrop; el vine în Republica Moldova ca să câștige bani și apoi pleacă acolo unde poate câștiga mai mult. Atitudinea moldo-veanului este alta. Acesta, investind în ţara sa, are un alt fel de atașament faţă de activitatea sa economică, faţă de mediu etc. Interesul statului este să-l sprijine pe antreprenorul autohton, să și-l facă aliat în lupta contra oligarhiei.

Avem nevoie de un plan strategic de dezvoltare, în care să fi e defi nit clar rolul, locul și obligaţiile antre-prenorului moldovean, precum și cele ale investitorilor străini. Toto-dată, prezenţa statului în economie, în calitate de arbitru puternic, este foarte necesară. Pentru că și antre-prenorul moldovean trebuie să-i simtă prezenţa și să se vadă nevoit să respecte cu stricteţe principiul bi-nelui comun.

- Bine, dar cei mai mulţi pun pro-blema lipsei banilor. Și se pare că au dreptate. De unde luăm resurse pentru dezvoltarea economiei ţă-rii dacă o să limităm atât de mult investiţiile străine?

- Afi rmaţia că Republica Moldova nu are bani pentru a-și dezvolta eco-nomia este falsă. Țara noastră are un potenţial mare. Problema nu constă doar în banii prea puţini care intră în buget, ci în organizarea internă de-fectuoasă a proceselor economice. Întâi de toate, avem nevoie de o ban-că de stat pentru dezvoltare, care să crediteze în condiţii foarte avanta-joase antreprenorii moldoveni. Un asemenea instrument ne-a lipsit tot timpul. Toate creditele luate de Gu-vern ar fi trebuit să meargă spre eco-nomie prin această instituţie ban-cară, care nu trebuie să urmărească profi tul, ci doar rentabilitatea. O altă sursă sunt banii trimiși de cetăţenii noștri de peste hotare, care alimen-tează piaţa valutară. Dacă statul va prelua controlul asupra acestor tran-zacţii, vor spori foarte mult rezervele sale valutare, pe care le vom putea îndrepta spre achiziţionarea teh-

nologiilor. De asemenea, voi repeta ceea ce a spus prietenul nostru din Germania, Dr. Norbert Neuhaus: ce-tăţenii noștri posedă, în calitate de limbi natale, cinci limbi regionale. Această resursă ne deschide opor-tunităţi extraordinare de câștig în domeniul serviciilor. În faţa noastră avem o piaţă de circa 350 de milioa-ne de consumatori. Iar în domeniul serviciilor, investiţiile sunt cu mult mai mici decât în industrie și profi -tul apare mai rapid. Trebuie doar să fi m creativi și bine organizaţi. Iar ca să putem benefi cia de această posi-bilitate avem nevoie de o diplomaţie foarte abilă, care să știe cum să ne-gocieze la Bruxelles, Washington și Moscova acorduri avantajoase.

- Domnule Vaculovschi, ceea ce spuneţi pare a fi foarte real și po-sibil. Dar, pe de altă parte, avem o experienţă tristă de peste două decenii, timp în care ţara noastră a stagnat. Care este cauza? Ce este putred la mijloc?

- Cauza, la început, a fost lipsa de experienţă. Dar atunci noi aveam o infrastructură valoroasă rămasă de pe timpul URSS și multe alte bunuri ce aparţineau ţării. Acel moment a fost „valorifi cat” la maximum de unii șmecheri, care s-au strecurat în toate guvernările și au făcut afaceri cu bu-nurile statului, dar în interes propriu. Astfel au apărut așa-zișii „oligarhi” de azi, care controlează instituţiile statului, o parte importantă a presei, cele mai profi tabile afaceri. Deci, noi, ca societate constituită în stat, am pierdut prima noastră șansă de a ne

construi o gospodărie naţională în care să trăim decent. Aceste procese au indus o derută totală printre ce-tăţeni. Astăzi, oamenii, în marea lor parte, nu-i mai cred pe politicieni. Iar rezultatele votării sunt determinate de campaniile propagandistice foar-te scumpe, pe care și le permit ace-iași oligarhi.

Dacă o să mă întrebaţi ce putem face în această situaţie, am să vă spun că trebuie, întâi de toate, să consolidăm o echipă de oameni de elită. O echipă care are toată compe-tenţa, experienţa, dar și curajul de a se implica în politică pentru a accede în Parlament, pentru a infl uenţa for-marea viitoarei guvernări, dar mai ales comportamentul acesteia. PPCD este acea echipă. Astăzi, ţara are ne-voie de PPCD. Iată de ce ne-am im-plicat în campania electorală. Foarte multă lume știe deja că numai noi avem un plan de scoatere a ţării din criză. Planul nostru, „Planul Roșca”, explică în teze succinte tot ce trebu-ie să facem pe termen scurt, mediu și lung. Acest document surclasează orice alt plan prin faptul că doar noi ţinem cont, întâi de toate, de spiri-tualitatea și identitatea noastră, de rostul de a fi al Republicii Moldova, de vocaţia ţării noastre. Noi ne adre-săm, în primul rând, oamenilor con-știenţi de toate cauzele și efectele proceselor din societate.

- De ce consideraţi că această vir-tute o are doar Partidul Popular Creștin Democrat?

- Acesta este cel mai vechi partid din Republica Moldova. Dar princi-pala noastră calitate este baza creș-tină a politicilor pe care le elaborăm și le promovăm. De asemenea, în PPCD s-a păstrat toată experienţa instituţională a statului nostru. Și cele mai importante reforme au fost făcute tot datorită iniţiativelor PPCD. Iar astăzi singura formaţiune politică în stare să elaboreze un ade-vărat proiect de ţară s-a dovedit a fi , de asemenea, PPCD. Asta nu este doar concluzia noastră. Este caracte-rizarea pe care ne-o fac oamenii din Republica Moldova, care știu bine ce spun și care cunosc ce prezintă cele-lalte partide.

- Domnule Vaculovschi, vă mulţu-mim pentru acest interviu.

- Și eu vă mulţumesc.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Republica Moldova are nevoie Republica Moldova are nevoie de PPCD. O spun oameniide PPCD. O spun oamenii

Interviu cu vicepreşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Ghenadie Vaculovschi

21 NOIEMBRIE 201444F L U XF L U X Politic

Ce aș face eu dacă aș avea bani cât duce trenul, dar nu aș avea imagine, autoritate, idei și potenţi-al politic? Aș organiza în Găgăuzia un referendum pentru aderarea la Uni-unea Vamală, pentru ca apoi să vin cu iniţiativa de combatere a separa-tismului.

Aș plăti mass-media de buzunar,

care să ţipe non-stop despre peri-

colele unor tulburări în masă, iar

pe „analiștii politici” și bloggerii de

profesie i-aș pune să discute seri-

os despre metodele de prevenire

„a pericolului” care se abate peste

tânăra noastră democraţie oligar-

hică. Cine ar sta cu mâinile în sân în

timp ce „patria-mamă e în pericol”?

În vremuri de restriște, nu e timp de

discuţii despre hoţii, atacuri raider, corupţie și alte nimicuri.

Aș aduna la o bere 2-3 beţivani și dereglaţi psihic pe care să-i prezint drept „conspiraţioniști” care ame-ninţă ordinea constituţională. Aș aresta 2-3 tineri găgăuzi, pe care să-i prezint drept membri ai unei „organizaţii supersecrete”, care pre-gătește un război civil. Aș reţine un tânăr care avea nenorocul de a pur-ta în bagaj o haină militară ameri-cană, pentru a-l prezenta drept un potenţial terorist pe micile ecrane. Aș invita niște marginali ucraineni din Donbas, pe care să-i reţin și să-i expulzez din ţară. Aș plăti un fost comsomolist marginal să lipeas-că afi șe tâmpite prin oraș, pentru ca apoi să trimit peste el unităţile speciale ale SIS și Procuratura. Ar fi o dovadă în plus pentru existenţa unui complot pus la cale de „forţele răului”, care visează zi și noapte să compromită „parcursul european

al Republicii Moldova”. Cine? Cum?

De ce? Nu voi răspunde. Voi lăsa pu-

blicul în suspans, pentru că așa fac

producătorii celor mai tari fi lme de

la Hollywood. Le voi răspunde după

30 noiembrie. Exact așa cum le-am

răspuns referitor la evenimentele

din 7 aprilie.

Desigur, toate acestea le-aș pre-

zenta drept un scenariu credibil,

în care doar eu aș apărea ca unicul

iniţiator al luptei împotriva extre-

mismului – cea mai stringentă pro-

blemă din Republica Moldova, la ora

actuală. Un Chuck Norris moldove-

nesc, om serios, care nu se ocupă de

prostii.

Ah, da. Aș mai pune prin oraș pa-

nouri mari, pe bani făcuţi din muncă

cinstită, pe care să scrie: „Așa creș-

tem Moldova. Oprim extremismul”.

Cred că ar fi o lozincă ideală. Ce zi-

ceţi?

Octavian RACU

Ce aş face eu dacă aş fi un oligarh Ce aş face eu dacă aş fi un oligarh moldovean antipatic, fără idei? moldovean antipatic, fără idei?

Mai întâi, le vorbești obse-siv despre „parcursul nostru” european și despre „princi-piile și valorile europene” ale căror singur promotor ești tu, le oferi sentimentul că sunt parte a istoriei, că sunt martorii unor evenimente cruciale care ţi se datorează exclusiv – vino să susţii cur-sul european, tu ești Europa etc. –, le spui că trebuie să fi e mândri, așa cum ești și tu, de aceste realizări, doar că fără tine la putere totul se va duce de râpă, pentru că doar tu, împreună cu acoliţii tăi, veţi ști să duceţi ţara către un vii-tor luminos, să faceţi reforme (pe care însă nu aţi dorit să le faceţi în cei cinci ani de afl are la guvernare). Angajezi apoi o armată de comentatori, ana-liști, bloggeri și ziariști care să ne vorbească non-stop des-pre pericolele care ne pasc în cazul în care nu aburcăm iarăși la putere actualii poten-taţi, despre dușmanul care nu doarme și așteaptă să ne bage iarăși în întuneric, des-pre lipsurile, teroarea și alte urgii care ne așteaptă.

Ceea ce se încearcă să ni se inoculeze, este lipsa totală a vreunei alternative, a posibi-lităţii unei schimbări. Și ast-fel, ajungem iarăși la vorbele înţelepte spuse cândva de cel-mai-fără-de-păcat politi-cian, Mihai Ghimpu, că actu-ala coaliţie trebuie lăsată să

acceadă iarăși la putere, „cu toată corupţia, hoţia și mârșă-veniile ei”, pentru că, așa hoţi și corupţi cum sunt, doar ei ne vor duce în Europa.

Al doilea pas este institui-rea unei psihoze generale cu spioni, teroriști, extremiști, sabotori și alt gen de dușmani ai „fi ravei noastre democraţii”, care mișună peste tot și abia așteaptă să bage ţara în haos și teroare. Aceste dispoziţii se fac tot mai simţite pe ultima sută de metri a campaniei electorale, când zilnic sunt demascaţi, reţinuţi, expulzaţi tot soiul de spioni și extre-miști care vor să pună în apli-care „scenarii de destabilizare a situaţiei din ţară”. Televiziu-nile dedică ore întregi de emi-sie unor dezbateri alarmiste despre iminentele pericole care ne pasc, sugerându-ne să nu ne lăsăm minţiţi, ispitiţi și să susţinem la alegeri „for-ţele proeuropene” salvatoare. Orice opinie contrară este în-fi erată, blamată și combătută vehement.

Aceste dispoziţii sunt în-treţinute, de fapt, mai de demult. Încă astă-primăvară, șeful PLDM, Vladimir Filat, se confesa într-un interviu acor-dat publicației americane The Daily Beast că a remarcat o activitate sporită a serviciilor de informații ruse în Moldo-va. Acestea, afi rma Filat, sunt infi ltrate „în partide politice,

organizații non-guvernamen-tale, precum și în mass-media prorusă” și urmăresc destabi-lizarea situației din republică, pentru a „pregăti” populația de alegerile din toamnă.

Și tot cam atunci, ex-premi-erul vorbea la o televiziune din România despre perico-lul care ne paște dinspre Fe-deraţia Rusă, „mai ales dacă partidele proeuropene vor pierde alegerile din toamnă”. Prin urmare, trebuie să fi m conștienţi de pericol și să nu admitem ca aceste partide să piardă.

Directorul Serviciului de Informaţii și Securitate, Mihai Balan, a fost mai concret. La începutul lunii septembrie, acesta contabilizase deja „peste 100 de ONG-uri, ser-vicii și organizaţii, partide, mass-media”, gata oricând „să sfâșie acest pământ”. Noroc că SIS-ul nu doarme și ţine si-tuaţia „sub control”. Doar că și

noi trebuie să fi m cu ochii în patru, „să fi m vigilenţi, să nu ne dedăm provocărilor din partea acelor forţe care nu doresc binele ţării noastre”.

În această situaţie de co-titură pentru ţară, presa de curte a oligarhilor de la pu-tere ne îndeamnă cu toată forţa de convingere să ne

pătrundem de gravitatea mo-mentului și să votăm solidari tot partidele afl ate astăzi la putere, singurele care ne pot salva de teroare și întuneric, chiar dacă, da, recunosc ei cu perfi die, acești politicieni au mai greșit, au mai călcat strâmb, au mai băgat mâna în buzunarul statului. Dar ce contează acum, când patria este în pericol. Să ajungem în Europa, iar Europa îi va în-drepta pe toţi.

De notat că unii dintre „di-rectorii de opinie” care ne su-gerează acum să ștergem cu buretele toate păcatele gu-vernanţilor sunt aceiași care se arătau oripilaţi odinioară de mizeria și cinismul părtași-lor la crima din Pădurea Dom-nească, care erau indignaţi de rapacitatea raiderului Plahot-niuc, care a pus în pericol sis-temul bancar, care și-a aservit întregul sistem judiciar. Și tot ei ne-au dezvăluit cum a furat Filat milioanele de la BNM, cum a pus mâna pe aeroport. Tot acești jurnaliști ne-au vor-bit cu silă despre interesele meschine, despre reglările de conturi și lupta fără scrupule din sânul puterii. Au plescăit

din limbă și s-au minunat de

cât au putut să fure și câte

averi, ascunse și mai la vede-

re, au putut să adune aceștia

cât timp s-au afl at la guver-

nare. Tot ei au compătimit

poporul care se zbate în să-

răcie, din cauza nesimţirii po-

liticienilor, a corupţiei în care

ne-am împotmolit până peste

urechi. Doar că acum asta nu

mai contează, ne spun tot ei.

Pentru că, fatalitate, nu avem

alternativă, pentru că nu exis-

tă politicienii mai buni cărora

să le putem încredinţa ţara.

Și iarăși trebuie să consta-

tăm, a câta oară, modul pro-

fund dezgustător, pervers, în

care anumite instituţii de pre-

să se pun în slujba unor poli-

ticieni profund corupţi, fără

repere morale, fără onoare,

care au nesocotit legea, care

și-au dovedit inconsistenţa și

incapacitatea de a guverna,

dar care doresc să se menţină

cu orice preţ la putere pentru

a-și păstra sferele de infl uen-

ţă, pentru a-și înmulţi în con-

tinuare averile, dar și pentru a

nu fi trași la răspundere pen-

tru nelegiuirile comise.

Ioana FLOREA, FLUX

Sindromul lipsei de alternativă Cum să-i faci pe oameni să creadă că nimeni nu este mai bun decât tine și că este musai să te voteze, după ce, afl ându-te cinci ani la pu-tere, ai fost preocupat doar de interese per-sonale, ţi-ai înzecit averile, ai oferit avantaje și funcţii profi tabile clientelei și apropiaţilor, ţi-ai uitat promisiunile, ai plodit corupţie și sărăcie? Fără îndoială, apelând la înalte senti-mente patriotice și la frică.

21 NOIEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XPolitic

Vineri, 14 noiembrie, cu trimi-tere la surse din SIS și Procu-ratura Generală, mass-media chișinăuiană a informat despre percheziții și reținerea unui membru al organizației non-guvernamentale „Forumul social”, acuzat de o posibilă destabilizare a situației politice în perioada postelectorală. În legătură cu știrea respectivă

un post TV a consacrat temei „extremismului” mai multe emisiuni, încercând să afl e dacă există în societatea moldovenească temeri cu privire la manifestările extremiste (sper că nu și-a propus să le creeze).

Numai că noțiunea de „extremism” nu a fost folosită în sensul lite-ral, originar. Dex-ul explică „extremism”-ul drept „Atitudine, a unor curente, mișcări, persoane politice care, pe baza unor opinii, idei, pă-reri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor”. Componenta ideologică este foarte importantă în acest context. Din punctul de vedere al teori-ei politice există două extreme: de dreapta – naționaliștii radicali, naziștii, fundamentaliștii islamici, rasiștii de tipul Ku Klux Klan; și de stânga – bolșevicii, maoiștii ș.a..

În Republica Moldova nu există formațiuni politice de o asemenea factură. De aceea, folosirea noțiunii „extremism” în contextul poli-tic actual din RM pare exagerată. Numai că RM este țara în care au avut loc evenimentele din 7 aprilie 2009. În RM orice partid de pe eșichierul politic, și mai ales cele de la putere, care au un program politic normal din punctul de vedere al standardelor democratice, poate folosi tehnologii electorale negre sau murdare, poate relua scenariul din 7 aprilie 2009, poate organiza un maidan, care să cree-ze destabilizare. Or, până în prezent nu s-a dar răspuns la întrebările: ce a avut loc pe 7 aprilie 2009 și cine au fost organizatorii? Din acest punct de vedere, manifestări extremiste, care nu au o bază ideologi-că, sunt posibile.

Și totuși, e bine să nu confundăm extremismul cu tehnologii elec-torale murdare.

P.S. În maidanul din Kiev s-au manifestat activ forțe neonaziste, deci extremiste. În RM asemenea formațiuni nu sunt cunoscute.

Aurelian LAVRICSursa: aurelian-lavric.blogspot.com

http://aurelian-lavric.blogspot.com/2014/11/ceva-despre-extremism-in-contextul.html

Ministrul Economiei, Andrian Candu, le promite investi-torilor străini dreptul de a procura terenuri agricole în Republica Moldova. Într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti, ministrul democrat menţionează că sectorul agrar ar putea fi atractiv pentru investitorii ruși și îi îndeamnă pe aceștia să vină cu investiţii în agricultura Moldovei.

„Intenţionăm să modifi căm legis-laţia astfel încât investitorii străini să poată cumpăra terenuri agricole”, a menţionat Candu, subliniind că, în prezent, chiar și companiile moldo-venești cu capital străin au restricţii la procurarea terenurilor agricole. „Această situaţie trebuie schimbată. Modifi cările respective sunt prevăzute în Acordul de asociere cu UE la capito-lul ce se referă la implementarea direc-tivelor europene ce ţin de liberalizarea pieţei și crearea unor condiţii competi-tive pentru afaceri”, a subliniat Candu, citat de noi.md.

El a mai precizat că alte domenii în care capitalul rus poate investi sunt in-dustria vinicolă, sectorul servicii, siste-mul bancar. Ministrul a mai menţionat că ţara noastră le-ar putea propune investitorilor din Rusia să privatizeze o

serie de instituţii de stat din sectorul energetic, de exemplu, cum ar fi reţele de distribuţie a energiei electrice RED Nord și RED Nord-Vest. Sau Moldte-lecom-ul, a cărui valoare Candu a es-timat-o la doar 250 de milioane de dolari.

Vicepremierul democrat consideră că și Calea Ferată a Moldovei ar putea fi interesantă pentru investitorii ruși, menţionând că este analizată posibi-litatea concesionării CFM, deoarece statul nu are sufi ciente resurse pentru modernizarea întreprinderii.

Andrian Candu face aceste afi rmaţii, trebuie să înţelegem, în numele gu-vernării, având deplina siguranţă că aceasta va reuși să rămână la putere și după scrutinul din 30 noiembrie. Chiar dacă ultimele sondaje de opinie arată o situaţie mai puţin favorabilă pentru coaliţie. Asta este însă o altă chestiu-ne.

Ceea ce interesează acum este in-tenţia autorităţilor de a da liber la vân-zarea terenurilor agricole către străini, în cazul în care așa-zisele partide proe-uropene vor reuși iarăși să încropească o majoritate după apropiatele alegeri. Asta chiar dacă anterior eram asigu-raţi că vor fi negociate cu Uniunea Eu-ropeană interdicţii în acest sens.

Acum aproximativ un an, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, declara,

în cadrul emisiunii „Politica” de la TV 7, că este împotriva vânzării terenu-rilor agricole către străini, afi rmând că după semnarea Acordului de li-ber schimb, ministerul va negocia cu Uniunea Europeană impunerea unor interdicţii în acest sens pentru investi-torii străini.

„Sunt împotriva vânzării terenuri-lor agricole investitorilor străini. Nu e bine să le vindem pământul străinilor. Noi trebuie să îi oferim șansa cetăţea-nului Republicii Moldova să iniţieze o afacere. Este o concurenţă neloială. În Acordul de liber schimb nu este prevă-zut nimic despre vinderea terenurilor agricole străinilor, dar în procesul ne-gocierilor de aderare la Uniunea Eu-ropeană vom negocia acest lucru. În urma negocierilor, Polonia a obţinut un termen de 10 ani. În această peri-oadă, cetăţenii din această ţară vor putea cumpăra terenuri agricole”, a precizat Bumacov, citat de UNIMEDIA.

Totodată, ministrul Agriculturii opi-na că străinii ar putea procura aceste terenuri acum, pentru ca, ulterior, să le revândă la un preţ mai mare.

„Dacă vine străinul și cumpără pă-mântul îl va lăsa pârloagă. Ei știu că dacă vom semna Acordul de liber schimb, preţul acestora se va dubla. Când vom deveni ţară-candidat, din nou se vor dubla. Când vom deveni

membri ai Uniunii Europene de cinci ori se va scumpi. Nu avem nevoie de așa ceva”, puncta Bumacov.

Vorbe în vânt, după cum vedem, pentru că guvernanţii sunt gata chiar astăzi să scoată pământurile la vân-zare, iar „directivele europene” le dau mână liberă în acest sens.

Ar fi trebuit să învăţăm ceva cel pu-ţin din situaţia României, unde tere-nurile fertile ale ţării riscă să ajungă aproape în totalitate pe mâna străini-lor care au cumpărat intens în ultima perioadă. Deja la începutul acestui an,

potrivit unor estimări, peste 10 la sută

din terenurile arabile ale ţării erau

cumpărate de străini, atrași de preţu-

rile mici și calitatea înaltă a solurilor.

România a devenit ţara europeană cu

cea mai mare suprafaţă agricolă deţi-

nută de străini, atenţionează experţii.

Iar din câte vedem, la noi acest proces

s-ar putea derula și mai rapid decât în

România, pentru că guvernaţii noștri

nu au pus niciodată interesul naţional

mai presus decât cel personal.

FLUX

Guvernanţii vor să dea liber la cumpărarea terenurilor agricole de către străini

Ceva despre extremism în contextul Republicii Moldova

În contextul exacerbării unor ipotetice ameninţări la securitatea ţării, mâine urmează să se întru-nească într-o ședinţă ofi ţerii mai multor instituţii de forţă: ai Serviciului de Informaţii și Securitate, ai Ministerului Apărării, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Poliţiei de Frontieră. Alerta a fost pro-vocată, se pare, de un fi lmuleţ postat pe Internet, în care o persoană, care pretinde că este fost mem-bru al organizaţiei Antifa, afi rmă că după alegerile din 30 noiembrie vor fi organizate proteste violen-te care să destabilizeze situaţia din ţară.

Protagonistul înregistrării video spune că organizaţia Antifa, care ar fi condusă de Mark Tkaciuk și Grigore Pe-trenco, are 600 de membri ce provin inclusiv din Găgău-zia și regiunea transnistreană. Aceștia ar fi pregătiţi intens pentru viitoarele confruntări în tabere speciale.

„Avem informaţii că observatorii străini nu vor recunoaș-te victoria comuniștilor la alegeri. Oricum, chiar și în cazul în care comuniștii vor pierde alegerile, va trebui să organi-zăm un Maidan”, se spune în fi lmuleţul de pe Internet.

Protagonistul fi lmului a mai precizat că, potrivit planu-lui, acţiunile ar urma să înceapă cu proteste obișnuite, care să degenereze ulterior în confruntări de amploare.

Asemenea fi lme am mai văzut și anterior, cu referire la evenimentele din 7 aprilie, care s-au dovedit, până la urmă, o făcătură menită să-i scoată basma curată pe ade-văraţii artizani ai violenţelor de atunci care au profi tat de acestea pentru a prelua puterea.

Structurile noastre de forţe însă, în cazul în care chiar se gândesc să evite niște eventuale proteste violente, ar trebui să mai tragă cu urechea și prin tabăra puterii, nu doar cea a opoziţiei. Pentru că despre un „maidan moldo-venesc” pomenea recent și vicepreședintele PLDM, Vadim Pistrinciuc, îngrijorat la culme de posibilitatea pierderii alegerilor de către coaliţia de la guvernare. Acesta a de-clarat la un post de televiziune că în Moldova ar putea fi organizate din nou proteste în masă, dacă coaliţia de gu-vernare va suferi înfrângere la alegerile parlamentare.

„Oamenii vor ieși în stradă pentru a apăra opţiunea eu-ropeană”, avertiza Pistrinciuc.

Mai mult decât atât, la scurt timp el și-a reiterat poziţia în cadrul altei emisiuni televizate, declarând că nu renun-ţă la ideea de desfășurare a acţiunilor de protest în cazul „în care la alegerile din 30 noiembrie vor câștiga forţe ce doresc să deturneze vectorul european al Republicii Mol-dova”.

„Nu spun despre tot partidul. Dar personal voi ieși în stradă, dacă alegerile vor fi câștigate de forţele antieuro-pene. Nu voi accepta să fi e compromisă ideea europeană. Aceasta este ideea majorităţii populaţiei, este ideea seg-mentului de populaţie energic și apt de muncă. Oamenii au văzut deja efectele integrării europene. Nu poţi să le ei oamenilor ceea ce le trebuie. Cazul lui Ianukovici este con-vingător”, a punctat Pistrinciuc, citat de INFOTAG.

El a mai subliniat că „Moldova este o ţară europeană și trebuie să continue calea spre Europa”. Iar europenește și democratic este să scuipi pe alegerea cetăţenilor și să te menţii la putere prin proteste și violenţe de stradă.

Nu ne miră deloc aceste declaraţii ale fruntașului PLDM, dacă ţinem cont de precedentul creat de șeful său de par-tid, Vladimir Filat, care, dacă vă mai amintiţi, anunţa au-torităţile locale despre desfășurarea unor întruniri, între 6 și 20 aprilie 2009, încă în data de 17 martie, cu aproape o lună înainte de data alegerilor, știind de pe atunci că scru-tinul va fi fraudat. Ce-i drept, dovezile acelor fraude nu au fost prezentate nici până acum.

Astăzi știm cu ce s-a terminat întrunirea din 7 aprilie care trebuia să se desfășoare „sub formă de miting de pro-test împotriva fraudării alegerilor parlamentare”, știm cum s-a spălat apoi Filat pe mâini și și-a declinat orice respon-sabilitate.

Nu știm numai de ce nu iau în serios instituţiile abilitate avertismentele de astăzi ale lui Pistrinciuc. Nu de alta, dai clădirea Parlamentului abia a ieșit din reparaţii.

Ioana FLOREA, FLUX

Maidan moldovenesc sau Maidan moldovenesc sau 7 aprilie după 30 noiembrie7 aprilie după 30 noiembrie

21 NOIEMBRIE 201466F L U XF L U X Social

În actuala campanie electorală a devenit deja o bună tradiţie ca impor-tatorii de produse pe-troliere să fi e convocaţi periodic de către minis-trul Economiei, Andrian Candu, după care să fi m anunţaţi victorios că aceștia vor mai scădea cu câteva zeci de bănuţi preţurile la benzină și motorină. Evident, dato-rită efortului și strădaniei ministrului Candu și a Partidului Democrat.

Ultima ieftinire s-a produs marţi, 18 noiembrie, când mai multe com-panii petroliere au afi șat preţuri mai mici cu 20 de bani. Minunea s-a produs după întrevederea din ajun a petroliștilor cu ministrul, deja de-grevat, al Economiei. Cu siguranţă, aceștia nu au avut nicio posibilitate să nu fi e de acord cu candidatul de-mocrat la parlamentare.

Și, apropo, Andrian Candu a expli-cat că s-a retras anterior de pe lista electorală a PD și nu a degrevat mai devreme din funcţie, pentru că a avut mai multe proiecte importante de fi nalizat. Bănuim că una din griji a fost și ieftinirea carburanţilor, iar acum acesta a putut reveni pe listă cu inima împăcată.

La sfârșitul lunii octombrie, petro-liștii au mai scăzut o dată preţurile, cu 50 de bani, și tot după o reuniune convocată de ministrul Economiei. Le-a plăcut, nu le-a plăcut, impor-tatorii s-au conformat, pentru că „domnul Candu cunoaște mai bine”.

Pe de altă parte, directorul Agen-ţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, a de-clarat atunci, solicitat de jurnal.md, că nu a știut nimic despre ședinţa convocată de Candu și că el perso-nal nu a fost invitat, deși reglemen-tarea preţurilor pe piaţa petrolieră ţine anume de competenţa acestei instituţii.

Unii experţi economici au califi cat aceste acţiuni drept populiste, ele urmărind doar acumularea capitalu-lui electoral.

„De data asta cred că preţurile vor scădea, dat fi ind faptul că sun-tem în campanie electorală. Însă cu siguranţă preţurile vor reveni și vor continua să crească după ce cam-pania se va încheia. Un ministru al Economiei, într-un stat normal, nu poate convoca companii private să le ceară majorări ori micșorări. Avem două agenţii abilitate: ANRE și Con-siliul Concurenţei, însă niciuna din ele nu vrea să se ia pe bune de capul petroliștilor”, a comentat pentru jur-nal.md expertul Victor Ciobanu.

Ieftinirea este însă una minoră, comparativ cu scăderea cotaţiei petrolului la bursele internaţiona-le. Astfel, în ultima jumătate de an,

cotaţia petrolului Brent a scăzut cu 30%, iar în ultimele trei luni, cu aproape 25%, potrivit mold-street.com. Însă, menţionează sursa, aces-te scăderi nu s-au făcut simţite și pe piaţa moldovenească. Preţurile au scăzut nesemnifi cativ doar în ulti-ma lună, în total cu aproximativ 4 la sută. Cauza ar fi deprecierea con-tinuă a leului faţă de dolarul ame-rican, cu aproximativ 10% doar în ultimele trei luni.

Într-o recentă analiză a situaţiei de pe piaţa petrolieră realizată în cadrul Academiei de Știinţe este avansată ideea că vânzătorii de produse petroliere profi tă de con-venienţa creată între structurile de stat, în special între Consiliul Concu-renţei și ANRE, la rândul lor, petro-liștii afl ându-se într-o permanentă înţelegere de cartel. Astfel, aceștia „setează în mod sincron tarife uni-forme pentru toate produsele ce le comercializează. Ca urmare, preţul la carburanţi și lubrifi anţi în Repu-blica Moldova, excluzând accizele, este permanent cu 5-10% mai mare decât în ţările vecine. Valoarea su-biectului: este vorba despre 10 mili-oane de dolari pe an pentru fi ecare procent suplimentar adăugat la lista existentă de preţuri”.

În felul acesta, tendinţa din ultima perioadă de scădere rapidă a preţu-rilor mondiale la petrol a fost „trecu-tă cu vederea” în Republica Moldo-va. Dimpotrivă, în a doua jumătate a lunii septembrie, contrar logicii,

preţurile de vânzare cu amănuntul

au crescut cu mai mult de 20 de bani

pe litru.

Autorii studiului, directorul Insti-

tutului Național de Cercetări Econo-

mie al AȘM, dr. hab., prof. Alexandru

Stratan, și directorul Institutului de

Energetică al AȘM, dr. hab., prof. Vla-

dimir Berzan, menţionează că ANRE

a elaborat proiectul „Metodologiei

formării și aplicării preţurilor la pro-

dusele petroliere”, care însă nu a fost

adoptată până în prezent: „Această

metodologie are la bază experienţa

ţărilor de dimensiune mică din Eu-

ropa, de exemplu, a Croaţiei, și are

ca scop excluderea înţelegerilor de

cartel dintre furnizorii de produse

petroliere”.

Aplicarea respectivei metodologii

ar crea condiţii transparente privind

argumentarea preţurilor și asigura-

rea racordării preţurilor de pe piaţa

internă a produselor petroliere cu

evoluţia celor de pe piaţa internaţi-

onală, sunt de părere autorii.

Prin urmare, existenţa unei astfel

de metodologii i-ar lipsi pe unii în-

alţi funcţionari de stat de posibilita-

tea de a decide ei când și cu cât ar

trebui să scadă ori să majoreze pre-

ţurile. Iar asta explică, probabil, de

ce nu este adoptată metodologia.

În prezent, un litru de benzină Pre-

mium costă în jur de 17 lei și 95 de

bani, iar preţul unui litru de motori-

nă este de 16 lei și 87 de bani.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Bărbaţi, femei sau copii, aproape 36 de milioane de persoane sunt victime ale sclaviei în lume și mai mult de jumătate dintre acestea sunt în cinci ţări: India, China, Pakistan, Uzbekistan și Rusia, potrivit unei organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, relatează AFP, citată de Agerpres.

O anchetă efectuată de fundaţia Walk Free indi-că faptul că „sclavia modernă este prezentă în toate cele 167 de ţări” în care s-a efectuat studiul: poate fi vorba de tratament necorespunzător aplicat fi inţelor umane, exploatare sexuală, muncă forţată, servitute pentru plata unei datorii sau căsătorie forţată sau aranjată.

Organizaţia a numărat 35,8 milioane de persoa-ne supuse sclaviei, o cifră în creștere cu 20% faţă de 2013, aceasta nu din cauza exploziei numărului de cazuri, ci din cauza unei mai bune metodologii.

Africa și Asia reunesc o mare parte din ţările cu cele mai numeroase cazuri de „sclavie”. Cinci ţări concen-trează 61% dintre persoanele victime ale sclaviei: In-dia, cu 14,3 milioane de victime, China (3,2 milioane), Pakistan (2,1), Uzbekistan (1,2) și Rusia (1,1). Urmea-ză Nigeria, Republica Democrată Congo, Indonezia, Bangladesh și Thailanda.

Republica Moldova ocupă locul 15 din 167 de ţări evaluate în clasamentul „Indicele Global al Sclaviei 2014”, realizat de Walk Free Foundation. Anul trecut, ţara noastră se afl a pe locul 6, transmite UNIMEDIA.

Potrivit studiului, 0,936 la sută din moldoveni se afl ă în „sclavie modernă”, ceea ce constituie circa 33 300 de persoane.

Republica Moldova face parte din grupul ţărilor cu indicele de implicare a guvernului în combaterea fe-nomenului – ccc. Caracteristicile generale ale ţărilor din acest grup sunt următoarele: Guvernul reacţio-nează la fenomenul de sclavie modernă, însă dispune de servicii limitate de sprijinire a victimelor.

Cel mai bine, Republica Moldova stă la capitolul „Politici de combatere a sclaviei” (4,5 puncte), iar cel mai prost la „Drepturile omului” (58 puncte).

În top 10 au ajuns Mauritania, Uzbekistan, Haiti, Qatar, India, Pakistan, Republica Democratică Congo, Sudan, Siria și Republica Centrafricană.

La polul opus se afl ă Islanda, Irlanda, Luxemburg, Noua Zeelandă, Norvegia, Finlanda, Danemarca, El-veţia, Austria și Suedia.

FLUX

Ieftinirea produselor petroliere, Ieftinirea produselor petroliere, reală sau electorală?reală sau electorală?

Milioane de sclavi în toată lumeaKomorowski la Chişinău: Corupţia poate fi învinsă prin

presiuni asupra liderilor politiciPreședintele

Ucrainei, Petro

Poroșenko, și cel al

Poloniei, Bronislaw

Komorowski, s-au

afl at ieri în vizită

la Chișinău, unde

s-au întâlnit cu

conducerea de vârf

a ţării, declarându-și

sprijinul pentru Re-

publica Moldova și

apreciind progresele

înregistrate pe calea

integrării europene.

Întâmpinaţi cu pâine și sare, iar apoi decoraţi cu Ordinul Republicii de către președintele Timofti, aceștia au lăudat guvernarea și au îndemnat cetăţenii moldoveni să confi rme în cadrul alegerilor opţiunea pentru cur-sul european.

Președintele Poloniei s-a referit însă și la problema corupţiei, afi rmând că Republica Moldova va reuși să învingă fenomenul corupţiei prin pre-siuni asupra liderilor politici, dar și prin rolul crescut al societăţii civile.

„Fenomenul corupţiei este un blestem al fi ecărei societăţi în curs de transformare. Și Polonia a avut astfel de probleme. Eforturile noastre în domeniul politic, funcţionarea decisivă a cadrului legislativ european în multe domenii importante au infl uenţat în Polonia micșorarea acestui fe-nomen”, a declarat Komorowski, citat de jurnal.md.

Liderul de la Varșovia a menţionat că Republica Moldova ar putea urma exemplul Poloniei, stat deja de zece ani membru al Uniunii Europene.

„Republica Moldova trebuie să construiască mecanisme după logica sistemului de Vest, care trebuie să fi e efi ciente în lupta cu fenomenul corupţiei. Acest lucru se poate face prin implementarea legislaţiei, rolul crescut al opiniei publice, fenomen tipic pentru democraţiile de Vest, dar și prin presiuni politice. Acest lucru îl dorim și Republicii Moldova”, a adă-ugat Bronisław Komorowski.

FLUX

21 NOIEMBRIE 2014 77 F L U XF L U XActual

Se împlinesc 25 de ani de la căderea comunismului în centrul și estul Euro-pei. Perioada scursă de atunci – scurtă la scara istoriei – a fost, la ritmul vremurilor noastre, una din cele mai tumultoase. Fără îndoială s-au produs schimbări profunde, dar probabil și mai multe și mai adânci vor fi fost acelea cu care au credi-tat-o trăitorii regiunii în cauză, una importantă, dar nicidecum covârșitor de importantă pe plan mondial, nici economic, nici demografi c. Și, doar după alte decenii, adevă-ratele semnifi caţii se vor releva.

Deocamdată, eventualele con-cluzii nu pot fi decât provizorii și consideraţiile nu pot evita eviden-ţierea rezultatelor prin compara-ţie cu așteptările. Pentru că rareori probabil a existat vreo altă epocă în care să fi fost investite atâtea spe-ranţe, evident din partea celor din zonă – centru și estul Europei – care cunoscuseră decenii la rând ava-tarurile comunismului. Neîndoios, accesul cetăţenilor acestei regiuni la libertatea de exprimare și parţial la libertatea de călătorie reprezintă punctul forte al transformărilor de aici, de sub egida postcomunismu-lui. Când se ajunge însă la realizările economice – ca temelie a nivelului de trai în anii curenţi și în anii ce vin, precum și a confi gurării viito-rului – bilanţul celor 25 de ani este, pur și simplu, dezamăgitor. Că ar fi departe de așteptări sau, mai ales, de speranţe n-ar fi vreo problemă! Nivelul de trai nu se poate, în mod obiectiv, schimba de la un deceniu la altul. Iar mentalităţile cu atât mai puţin. Europa Centrală și de Est n-a avansat ca loc de poziţionare în ier-arhia mondială în această perioadă și este o întrebare dacă prin compa-

raţie cu sine a urcat sau nu pe trep-tele dezvoltării. Ceea ce probează concludent că simpla schimbare de paradigmă – asupra căreia s-au bă-tut tobele politice, anume că ar fi de ajuns să se treacă la proprietatea privată pentru ca subdezvoltarea și sărăcia să fi e eradicate de la sine – nu antrenează automat schimbări de nivel de dezvoltare și de standard de viaţă.

Câteva constatări nu ar putea fi nici trecute cu vederea nici ignorate dacă tot li s-a consemnat prezenţa. O violentă și abruptă polarizare eco-nomico-socială s-a produs atât pe verticală în fi ecare din ţările zonei, cât și pe orizontală între Vest și Est, respectiv pe aceeași magistrală pe care se propagau discrepanţele de dezvoltare și în timpul comunismu-lui și pe care se aștepta să fi e elimi-nate dezechilibrele în mult lăudata epocă postcomunistă! Decalajele de dezvoltare nu s-au aplatizat, ci dimpotrivă, s-au adâncit și, ca ele-ment nou, s-au aprofundat în trepte de la Vest spre Est. Întreaga actuală confi guraţie economico-politico-socială a Europei poartă amprenta unui clasic sistem centru-periferie

de tip colonial. Graţie dimensiunii

fabuloase, puterii militare și, în par-

ticular, nucleare, precum și depășirii

în deceniile Putin a umilinţei iniţiale,

doar Rusia a scăpat din acest sistem

centru-periferie cu alungiri de la

Vest spre Est.

Autor: Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Scandalul legat de cele 18 radiodia-gnostice care urmau să ajungă în spita-lele din Republica Moldova continuă, dar de data asta cu acuzaţii mult mai grave.

Importatorii de dispozitive medicale care și-au prezen-tat ofertele pentru procura-rea celor 18 dispozitive de diagnostic roentgen din bani publici vin din nou cu acuza-ţii. Aceștia spun că Agenţia Medicamentului și Dispoziti-velor Medicale favorizează un singur agent economic, care a prezentat, de altfel, cea mai scumpă ofertă.

Problema a început în luna iulie, când Agenţia a anunţat licitaţie pentru cele 18 apara-te care sunt foarte necesare spitalelor raionale. În multe instituţii funcţionează acum utilaje extrem de vechi, iar co-piii, de exemplu, trebuie atâr-naţi într-un cuier, pentru ca investigaţia să poată fi făcută. Licitaţia a avut loc pe 16 iulie, iar câștigătoare a fost desem-nată compania Intermed SRL. Firma a propus cea mai scum-pă ofertă – 3 milioane de lei, pentru un singur aparat, cu o ofertă totală de 55,9 milioane de lei, plus TVA.

Fluctuaţii de preţuri. Milioanele scadLa solicitarea CNA însă,

licitaţia a fost anulată, iar Agenţia de Achiziţii Publi-ce a organizat o întâlnire cu

importatorii pentru a vedea unde este problema.

O altă licitaţie a fost organi-zată acum o lună. Și de data asta sunt mari nemulţumiri. Intermed a fost desemnată iarăși câștigătoare, iar ceilalţi agenţi economici care și-au prezentat ofertele spun că interesul autorităţilor statului în această achiziţie este foar-te evident.

„Acum câteva luni încercam să atragem atenţia că statul este furat de un milion de euro prin intermediul acestei licitaţii și ceream intervenţia autorităţilor de drept. Acum, după ce a fost al doilea ten-der, vorbim despre un furt de 4 milioane de lei. Asta pen-tru că producătorul a scăzut preţul ofertei și vă rog să fi ţi atenţi, pentru că este vorba despre același caiet de sarcini și despre aceleași specifi ca-ţii tehnice”, spune Stanislav Lesnic, expert la compania Imunotehnomed și actual președinte al Asociaţiei pro-ducătorilor și distribuitorilor de dispozitive medicale.

Aceste afi rmaţii sunt întă-rite de documentele care au

fost anexate la pachetul de

acte pentru organizarea lici-

taţiei. Astfel, pentru a doua li-

citaţie Intermed SRL a propus

o ofertă totală de 41,9 milioa-

ne de lei, cu o diferenţă de 6

milioane de lei, echivalentul

a peste 300 de mii de euro. În

același timp, preţul pentru un

singur dispozitiv a scăzut de

la 3 milioane la 1,9 milioane.

Ce-i drept, nu este singura

schimbare în privinţa preţu-

rilor. Și SRL Neotec, de exem-

plu, a scăzut oferta cu 5 mili-

oane 199 mii de lei. În schimb,

SRL Imunotehnomed a majo-

rat preţul, de la 33,6 milioane

de lei la 36,4 milioane de lei,

cu o creștere de 2,7 milioane

de lei, echivalentul a peste

140 de mii de euro. Între timp,

SRL Vitasdancom a scăzut și

ea preţul ofertei sale cu 1 mi-

lion de lei.

Documente lipsă din dosarParticipanţii la ambele lici-

taţii spun că ofertele lor n-au

fost alese sau au fost excluse

intenţionat, chiar dacă și ca-

racteristicile tehnice erau la

fel sau mai bune. „Comisia na-ţională pentru controlul acti-vităţii nucleare din București ne-a expediat cu exactitate specifi caţia tehnică la apara-tul câștigător. Acesta a fost înregistrat în 2010, ceea ce în-seamnă că se producea și an-terior. Din punctul nostru de vedere este depășit tehnolo-gic. Într-o scrisoare expediată de AMDM ni s-a explicat că oferta noastră nu corespun-de, deoarece înălţimea mesei este de 85 de centimetri, nu 75, cum se solicită. În schimb, aparatul propus de noi are o masă reglabilă, ceea ce este important pentru pacienţi”, spune Andrei Botnaru, direc-tor SRL Neotec.

Acesta aduce și alte acuza-ţii, ce-i drept indirecte. Din pa-chetul de documente depus pentru licitaţie ar fi dispărut un act important. „Compania noastră a fost descalifi cată pentru lipsa certifi catului CE. Nu vreau să cred că cineva l-a sustras din pachetul nostru de documente. Când e vorba despre proiecte atât de mari, ne asumăm anumite respon-sabilităţi”, a mai adăugat el. Nu am reușit să discutăm și cu reprezentanţii Intermed SRL. Anterior însă, Tudor Ce-aicoschi a negat toate acuza-ţiile, aruncând, la rândul lui, o serie de învinovăţiri celorlalţi distribuitori de tehnică medi-cală.

Între timp, directorul Agen-ţiei Medicamentului și Dispo-zitivelor Medicale, Alexandru Coman, exclude orice tenta-tivă de înţelegere cu câștigă-torul și spune că legea a fost respectată. „A existat un grup de lucru, inclusiv cu specia-

liști cooptaţi de la Ministerul Sănătăţii. Nu e o singură per-soană cu care să te poţi înţe-lege. În plus, să fi fost așa, nu trecea de restul fi ltrelor. Mă refer la Agenţia de Achiziţii Publice”, a declarat Coman. În privinţa preţurilor fl uctuan-te, acesta spune că la prima licitaţie, agentul economic ar fi fost preîntâmpinat despre faptul că preţul ofertei era mai mare decât suma alocată de autorităţi.

Întrucât licitaţia nu a fost

anulată, SRL Intermed urmea-

ză să încheie un contract cu

Ministerul Sănătăţii și spitale-

le care urmează să primească

echipamentele. Pentru pro-

curarea acestora, autorităţile

au pus la bătaie 50 de mili-

oane de lei, echivalentul a 2,

6 milioane de euro, bani din

fondul CNAM.

Irina PAPUC

Sursa: e-sanatate.md

Postcomunismul, virajul colonial Postcomunismul, virajul colonial

Două milioane de euro şi o licitaţie cu acuzaţii de corupţie de interese. „Au procurat echipamente depăşite de timp”

21 NOIEMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

Nemţii nu vor gaze de şist Autorităţile germane au anunţat luni, 17 noiembrie, că nu intenţionează să ridice interdicţia cu privire la fracturarea hidraulică, după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora Berlinul are de gând să elimine barierele pentru extracţia de gaze de șist și să permită efectuarea de foraje pentru realizarea de studii, transmite Reuters.

În prezent, Germania are de gând să permită fracturarea hidrauli-că numai la adâncimi de peste 3.000 de metri, pentru a se asigura că nu există niciun pericol pentru rezervele de apă. Der Spiegel susţine că această limită de adâncime urmează să fi e eliminată.

Un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Mediului a dez-minţit informaţiile apărute în Der Spiegel, dar a adăugat că nu poate exclude posibilitatea ca, la un moment dat, fracturarea hidraulică să fi e permisă în Germania, având în vedere că tehnologia progresea-ză.

Fracturarea hidraulică este singura tehnică disponibilă în acest moment pentru a extrage gazele de șist. Potrivit activiștilor de me-diu, această tehnică ce constă în a injecta în roci, la înaltă presiune, cantităţi enorme de apă cu nisip și aditivi pentru a elibera gazele poate polua pânzele freatice, fragiliza solul și chiar favoriza seisme-le.

În schimb, industria germană este un apărător al gazelor de șist, fi ind îngrijorată de posibilitatea ca avantajul său competitiv să fi e afectat de creșterea costurilor cu energia în timp ce pe piaţa din SUA preţurile la energie scad ca urmare a exploatării gazelor de șist.

SUA au devenit cel mai mare producător mondial de gaze și pe-trol, utilizând tehnica fracturării hidraulice.

În România, grupul american Chevron a fi nalizat recent procedura de explorare a gazelor de șist demarată la începutul lunii mai la son-da amenajată în perimetrul concesionat la Siliștea, în comuna vaslu-iană Pungești. În prezent, Chevron analizează informaţiile obţinute atât pe parcursul operaţiunilor de foraj, cât și în urma investigaţiilor geofi zice de sondă, pentru a înţelege potenţialul de resurse de gaze naturale.

Sursa: money.ro

În plin scandal LuxLeaks provocat de dezvăluirile privind un sistem de evazi-une fi scală pentru multinaționale prin intermediul acordurilor cu Luxembur-gul, Xavier Bettel, prim-ministru liberal al Marelui Ducat din decembrie 2013, contraatacă.

El apără dreptul de a aplica politici fi scale directe și

indirecte în Europa, într-un moment în care Comisia

Europeană, condusă de predecesorul său Jean-Claude

Juncker, a promis să relanseze proiectul unei armonizări

a bazei de impozitare a companiilor pentru a lupta îm-

potriva dumpingului fi scal.

„Nu voi merge cu Luxemburgul către o fi scalitate care

este mai ridicată decât în prezent. Nu sunt de acord că

toată lumea din interiorul UE trebuie să se îndrepte că-

tre o fi scalitate unică și aceleași cote de impozitare. Este

o competență care este de resortul statelor membre”, a

afi rmat Bettel.

„Dezbaterea nu este de a acorda aceleași condiții fi s-

cale tuturor, ci de a ști cine ce face”, a mai spus el.

Bettel apară și sistemul de „tax ruling” practicat de

țara sa, reamintind că 22 de state europene au recurs la

el, și estimează chiar că este necesar să fi e mărită echi-

pa care se ocupă de acest lucru în cadrul administrației

fi scale luxemburgheze, din cauza „volumului de muncă”

ridicat.

Așa-numitul „tax ruling” permite unei companii să solicite în avans informații asupra modului în care situația sa fi scală va fi tratată într-o țară și este utilizat de multinaționale pentru a realiza optimizarea fi scală, repartizând într-un mod avantajos costurile și profi turi-le între diferite țări.

Într-un interviu acordat cotidianului economic Les Echos, comisarul european pentru afaceri economice și monetare Pierre Moscovici promite că o directivă eu-ropeană privind schimbul de informații în materie va fi gata „la începutul lui 2015”.

G20 a făcut apel duminică, în comunicatul său fi nal, la încheierea luptei împotriva optimizării fi scale în 2015 și să se ajungă la „transparență” asupra unor astfel de „practici nefaste”.

Sursa: agerpres.ro

Senatul Statelor Unite a blocat

marţi, 18 noiembrie, cel mai

ambiţios proiect de reformare

a aparatului de supraveghere

al NSA propus după dezvă-

luirile lui Edward Snowden,

în pofi da susţinerii acestuia

de către președintele Barack

Obama și apărătorii liber-

tăţilor individuale, potrivit

Mediafax.

Susţinătorii reformei au obţinut

doar 58 de voturi din 100 într-un vot

de procedură, în timp ce erau nece-

sare 60, pentru a introduce textul pe

ordinea de zi a Camerei superioare

a Congresului și a iniţia dezbaterile.

Aproape toţi republicanii au votat împotrivă, fi ind ostili unor modifi cări prea radicale, în opinia lor, a atri-buţiilor NSA, afl ată în centrul unui scandal după ce Snowden a transmis documente secrete cotidianului The Guardian, în iunie 2013. În opinia acestora, textul ar slăbi prea mult puterea NSA, de exemplu, pentru a-i identifi ca în Statele Unite pe eventu-ali jihadiști ai grupării Stat Islamic.

Eșecul de marţi urmează să de-termine amânarea pentru 2015 a oricărei dezbateri asupra reformei NSA, când o lege care reglementea-ză activitatea agenţiei urmează să fi e prelungită de către Congres sau să expire.

Proiectul de reformă, numit USA Freedom Act, privind prelungirea și modifi carea dispoziţiilor Patriot Act, adoptat de urgenţă după atentatele din 11 septembrie 2001, are scopul de a restrânge capacităţile de supra-veghere ale NSA în Statele Unite și de a crește transparenţa, pentru a pune capăt anumitor practici care i-au șocat pe americani.

„Era probabil cea mai bună ocazie de reformare a programului cu pri-vire la metadatele telefonice, men-ţinând capacitatea Guvernului de a utiliza acest instrument în vederea împiedicării atentatelor”, a deplâns Dianne Feinstein, președinta demo-crată a Comisiei pentru Informaţii,

referindu-se la programul care per-mitea NSA să colecteze date despre apelurile efectuate pe teritoriul Sta-telor Unite.

„Blocarea acestui proiect garan-tează că programele de supraveghe-re în masă ale NSA vor continua timp

de cel puţin șase luni și, potenţial,

chiar mai mult”, a reacţionat Center

for Democracy and Technology, una

dintre numeroasele asociaţii care a

depus acest proiectul de reformă.

FLUX

România și Bulgaria nu trebuie să adere la Spa-ţiul Schengen, pentru că din cele două ţări vin cei mai mulţi romi, afi rmă fostul premier francez Francois Fillon, candidat pentru postul de lider al partidului de centru-dreapta Uniunea pentru o Mișcare Populară și posibil candidat la preșe-dinţia Franţei, transmite rfi .ro.

Într-un interviu acordat postului TF1, Francois Fillon a avansat o serie de propuneri privind limitarea imi-graţiei în Franţa și propune reforma-rea Spaţiului Schengen și trecerea la un sistem mai dezvoltat – „Schen-gen +”.

„Este necesară crearea unui corp

european al poliţiei de frontieră, iar

Franţa trebuie să preia responsabili-

tatea acestei iniţiative, în cooperare

strânsă cu ţări afectate de imigraţia

masivă, precum Italia, Spania, Gre-

cia și Malta”. „Trebuie să evităm în mod absolut aderarea la Schengen a României și Bulgariei”, de unde vin cei mai mulţi romi în Franţa, a adău-gat Fillon, conform TF1.

FLUX

Senatul SUA a blocat reforma agenţiei Senatul SUA a blocat reforma agenţiei de supraveghere NSA de supraveghere NSA

Premierul Luxemburgului este împotriva armonizării fi scale în UE

Fillon: România şi Bulgaria nu trebuie să adere la Spaţiul Schengen

21 NOIEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

George Damian: Mă spe-rie violenţa unui rasism antiromânesc ce trans-pare în toate discuţiile care au dominat această campanie electorală

Campania pentru funcţia de pre-ședinte al României s-a desfășurat, în mare parte, în jurul identităţii etnice românești. Până la urmă era inevitabil acest lucru de vreme ce unul dintre foștii candidaţi nu este etnic român – au mai existat candi-daţi la președinţia României care nu erau etnici români, însă niciunul nu a ajuns în turul al doilea cu șanse de victorie.

Am rămas nelămurit după această campanie electorală. Atribuţiile pre-ședintelui României sunt destul de clar prevăzute în Constituţie – exis-tă bineînţeles o amplă dezbatere asupra rolului acestei funcţii, există ambiguităţi și nelămuriri funcţiona-le, însă de principiu știm cam cu ce se ocupă sau ar trebui să se ocupe președintele. Însă campania elec-torală nu s-a prea referit la aceste chestiuni, nici măcar la problemele reprezentate de ambiguităţile mai sus menţionate. Dezbaterea a avut două subiecte principale: identita-

tea etnică și votul românilor stabiliţi în străinătate. Nu există nicio îndoia-lă că orice cetăţean român major are dreptul să voteze, iar statul român este obligat să creeze condiţiile op-time pentru ca acest lucru să se în-tâmple. În mod normal nu ar trebui să existe o discuţie asupra dreptului de vot, cu atât mai mult o dezbatere – iar faptul că dreptul de vot și or-ganizarea procesului electoral este o temă centrală de dezbatere ţine de domeniul absurdului din punc-tul meu de vedere. În plus, apare și o discuţie la fel de absurdă: „Cută-rescu” este președintele românilor din afara ţării sau este președintele „judeţelor roșii”, apar hărţi în care România este sfârtecată cu o furie separatistă, apar exprimări încăr-cate de ură la adresa unor categorii sociale defavorizate. Senzaţia gene-rală este de sfâșiere fără niciun fel de șansă de reconciliere, de bătălie fi nală care aruncă totul în aer.

Însă nici lipsa dezbaterii reale, nici deturnarea atenţiei către votul din străinătate nu mi se par atât de în-grijorătoare pe cât mă sperie de-a dreptul violenţa unui rasism antiro-mânesc ce transpare în toate discu-ţiile care au dominat această cam-panie electorală. Totul a pornit de la implicarea factorului etnic și religios într-o dezbatere politică. Unii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române s-au implicat în această campanie electo-rală și ar trebui sancţionaţi de foru-rile bisericești pentru asta. În același timp, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva și reprezentanţii altor culte au avut opinii politice pe care le-au

transmis credincioșilor lor. Tratarea acestei chestiuni poate ar fi asigurat un minim de echilibru în dezlănţui-rea mediatică împotriva Bisericii Or-todoxe Române.

Tonul general al mesajelor trans-mise a fost unul de damnare veș-nică a etniei române. Pur și simplu, românii sunt incapabili de moderni-zare, românii nu fac parte din lumea occidentală, tot ce este românesc (dar există ceva cu adevărat româ-nesc?!?) are o importanţă margina-lă. Românii sunt destinaţi periferiei și mocirlei. Creștinismul de rit or-todox poartă o mare vină pentru această înapoiere culturală a româ-nilor, pentru lipsa modernizării. Re-venind: lipsa modernizării este scu-zabilă la alte popoare (care, după eforturi susţinute, se mai mișcă oa-recum), dar românii, pur și simplu, nu pot fi modernizaţi. Nu că nu ar vrea, mulţi dintre români își doresc „o ţară ca afară”, dar nu sunt capabili de așa ceva. Farul călăuzitor vine de la românii emigraţi în Occident, care s-au modernizat și îi privesc dispre-ţuitor pe „asistaţii social” din satele lipsite de curent electric, lipsite de canalizare, lipsite de orice. Cu supe-rioritatea și convingerea neofi ţilor, unii dintre acești români buni din Occident se mândresc cu faptul că au depășit stadiul de larvă și acum s-au transformat în fl uturi. Sfaturile curg șiroaie, sfaturi bune, care, dacă ar fi urmate, ar îndepărta infl uenţa Bisericii Ortodoxe Române – fără în-doială, principala instituţie vinovată pentru lipsa canalizării și a curentu-lui electric de la sate.

Toată această linie de argumen-tare este una profundă rasistă. Nu poţi băga în aceeași oală milioane de oameni și să îi treci în clasa unor fi inţe inferioare doar din cauza et-niei sau a religiei. Problema prin-cipală este reprezentată de faptul că acest gen de discurs doar și-a atins apogeul în decursul campa-niei electorale, însă el exista mai dinainte și va continua să persiste în spaţiul public indiferent de re-zultatul alegerilor prezidenţiale. Iar cel mai grav lucru este că mulţi ro-

mâni chiar au început să creadă că

a aparţine acestui popor reprezintă

un dezavantaj, îţi impune o stare de

inferioritate fără de scăpare. Româ-

nii au reușit cumva să scape de deli-

rurile propagandei comuniste, însă

această formă de rasism a început

să fi e însușită de un număr din ce în

ce mai mare de oameni, care chiar

încep să se simtă scârbiţi de ghinio-

nul de a se fi născut români.

George DAMIAN

Sursa: adevarul.ro

Președintele ucrai-nean Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită de un „război total”, în urma confl ictului întreținut de rebelii proruși în estul țării, notează presalibera.net.

Liderul de la Kiev a declarat într-un interviu acordat publi-caţiei germane Bild că Ucraina este pregătită pentru „cel mai rău scenariu”. Poroșenko este de părere că acest scenariu implică și trupe rusești, de care, adaugă el, „Ucraina nu se teme”.

„Suntem pregătiţi pe deplin pentru un răz-boi total. Armata noastră este mult mai în formă decât era în urmă cu câteva luni și-n plus, avem sprijinul întregii lumi”, a afi rmat Poroșenko.

El a precizat în cadrul interviului că nu dorește un război, ci vrea pacea, continuând să lupte pentru apărarea valorilor europene, însă „Rusia nu respectă niciun acord”.

Vladimir Putin a declarat luni, 17 noiembrie, într-un interviu pentru televiziunea germană ARD, că respinge toate acuzațiile Kievului și Occidentului care învinovățesc Moscova că livrează armament rebelilor proruși din estul Ucrainei.

„De unde provin vehiculele blindate și sis-temele de artilerie pe care le au? În lumea contemporană oamenii care duc o luptă și care consideră această luptă legitimă (…) gă-sesc întotdeauna armament”, a declarat Putin în interviul pentru televiziunea germană.

„Autorităţile ucrainene au trimis acolo ar-

mata și folosesc inclusiv rachete balistice. Cine vorbește despre acest lucru? Nu spune nimeni niciun cuvânt despre asta”, a continu-at Putin.

Totodată, liderul de la Kremlin a apărat din nou anexarea în martie a Peninsulei ucraine-ne Crimeea, declarându-se „profund convins că Rusia nu a comis nicio încălcare a dreptului internaţional”.

Moscova a acţionat potrivit precedentului Kosovo, a declarat Vladimir Putin în cadrul in-terviului. Rusia nu a încălcat dreptul interna-ţional: statutul ONU, practica internaţională și explicarea ei de către instanţele internaţi-onale, a mai precizat el, conform romanian.ruvr.ru.

Putin a reiterat decizia Tribunalului Interna-ţional, conform căreia Kosovo a avut dreptul la autodeterminare. El a subliniat că această decizie prevedea lucrul cel mai important, și anume că, pentru soluţionarea acestei pro-bleme, poporul care trăiește într-o anumită zonă nu trebuie să ceară avizul autorităţilor centrale ale statului în cadrul căruia se afl ă în prezent.

FLUX

Noul rasism antiromânescNoul rasism antiromânesc

Ucraina, pregătită pentru un scenariu de război total

Posibilitatea livrării de „arme letale de apărare” ar putea fi abordată de vicepreședintele ameri-can Joe Biden, cu ocazia vizitei pe care o efec-tuează în aceste zile la Kiev, a declarat miercuri, 19 noiembrie, la Wa-shington, Tony Blinken, adjunctul consilierului pe probleme de securi-tate naţională de la Casa Albă, relatează agenţia rusă de presă TASS, citată de Agerpres.

El a făcut această declaraţie în timpul au-dierilor în Comisia pentru afaceri externe din Senatul american, care s-a reunit pentru examinarea candidaturii sale la funcţia de secretar de stat adjunct. Recent, președinte-le Barack Obama l-a nominalizat pe Blinken pentru această funcţie, în locul lui William Burns, un diplomat de carieră care se va pen-siona în curând, potrivit unui comunicat al Casei Alba.

În cadrul audierilor din Senat, problema necesităţii livrării de arme letale către Ucrai-na a fost abordată pe un ton imperativ de senatorul de New Jersey, Robert Menendez, cunoscut pentru opiniile sale radicale cu pri-vire la metodele de rezolvare a confl ictului din Ucraina.

„Problema acordării de arme letale de apă-rare (Ucrainei) nu a fost scoasă niciodată de pe ordinea de zi, ea rămâne pe masă. Aceasta este ceea ce examinăm astăzi. Și cred că acest subiect va fi o temă de discuţie cu ocazia vizi-

tei vicepreședintelui Joe Biden la Kiev”, a spus Blinken.

Joe Biden este așteptat joi, 20 noiembrie, într-o vizită ofi cială de două zile la Kiev, o eta-pă a unui turneu internaţional mai amplu. În cadrul acestei vizite în Ucraina, el va fi însoţit de Victoria Nuland, subsecretar de stat ameri-can pentru Afaceri eurasiatice.

SUA pun la punct un program de ajutor pentru guvernul ucrainean, care ar putea cu-prinde și livrarea de arme, declarase la înce-putul lunii octombrie ministrul adjunct ame-rican al Apărării, Derek Chollet.

Într-o conferinţă susţinută la Institutul in-ternaţional pentru studii strategice (IISS), el a amintit că președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut Washingtonului un astfel de ajutor. „Deocamdată, nu am luat o decizie în acest sens, dar suntem interesaţi în elabo-rarea unui program care ar putea include pe viitor astfel de livrări”, adăugase Chollet.

În contextul crizei din Ucraina, Statele Uni-te au livrat Kievului diverse ajutoare, dar au ezitat până acum în privinţa furnizării de arme letale.

FLUX

SUA ar putea să livreze arme letale către Ucraina

21 NOIEMBRIE 20141010F L U XF L U X Politic

Care este această miză? Ro-mânia are (iar) nenorocul istoric de a fi plasată geografi c la linia de confruntare între Rusia și ma-rile puteri occidentale. Aceasta îi conferă o importanţă strategică deosebită, în total contrast cu lipsa ei de importanţă economică și militară. În contextul confl ictu-lui cu Rusia, cine anume conduce România și cât de disciplinată va fi România în executarea unor di-rective americane, ale NATO sau ale UE devin lucruri vitale pentru marile puteri. Cu cât ţara are o mai mare autonomie, cu atât ea se poate disocia de unele stra-tegii concepute la Washington sau la Bruxelles (fi e în centrul Bruxelles, fi e la Evere…) Or, o po-litică autonomă (axată pe intere-se naţionale, și nu pe priorităţile NATO) este ultimul lucru pe care și-l dorește Occidentul, care are deja mari probleme, în acest sens, cu state ca Turcia și Ungaria. Un lider relativ independent, cum e Viktor Orbán la Budapesta sau Er-dogan la Ankara, care cenzurează directivele occidentale în funcţie de interesele naţionale pe care le reprezintă, este o mare sursă de probleme pentru puterile ce vor să controleze lumea. Ar fi fost un coșmar pentru marile puteri să aibă și la București un lider politic relativ autonom sau cu un grad apreciabil de independenţă. De asemenea, ar fi fost foarte neplă-cut ca în România conducerea să manifeste ezitări în intransigenţa faţă de Rusia, așa cum manifestă, de exemplu, Sofi a.

Tocmai din acest motiv, nici SUA, nici NATO nu puteau fi dis-puse să accepte orice rezultat al alegerilor prezidenţiale. Întreba-rea care se pune este însă: de ce nu putea fi Victor Ponta omul po-trivit pentru a coordona aplicarea politicii occidentale de către Ro-mânia? Pentru că e un om corupt sau un impostor (din punct de vedere academic), sau un prieten al Rusiei? Nimic din toate acestea. Prea puţin contează, din punct de vedere geostrategic, plagiatul lui Ponta sau corupţia PSD-istă. De-fectul capital al lui Ponta, din un-ghiul de vedere geopolitic, este, pur și simplu, prea marea putere a PSD. De ce nu iubește Vestul PSD-ul? Pentru că e corupt sau dictatorial, sau pentru că e „de stânga”(?) ori chiar „neocomu-

nist”? Nici vorbă – toate acestea sunt simple sloganuri electorale. Corupţia există în toate partidele și instituţiile românești, iar dacă Vestul ar opta să colaboreze doar cu politicieni nepătaţi, el ar fi silit să se adreseze exclusiv sfi nţilor și mucenicilor din Calendarul Orto-dox… De fapt, SUA au colaborat perfect cu numeroase regimuri corupte (vezi nenumărate exem-ple din America latină și centrală), cu dictaturi nemiloase (vezi chiar Arabia Saudită, marele aliat arab al Vestului), și chiar cu regimuri de stânga (dacă acestea erau as-cultătoare…). De ce, atunci, SUA și NATO refuză să facă din PSD aliatul lor principal în România? Oare nu s-a dovedit PSD-ul destul de docil? Ba bine că nu… el și-a dovedit de multe ori disponibili-tatea de a executa fără murmur directivele. Și atunci?

Marele defect al PSD este forţa sa politică, mult prea mare pen-tru a fi pe placul oricui vrea să di-rijeze lucrurile în România. PSD-ul are un electorat constant, de multe milioane de votanţi, pute-re organizatorică, rădăcini solide în teritoriu, numeroși susţinători cu bani (indiferent că sunt numiţi „baroni” sau „oligarhi”), și deci o anumită autonomie. Ne place sau nu, PSD este (încă) singurul partid solid, cu bază de masă, din România (nu va mai fi multă vre-me… DNA, instituţia prezidenţia-lă și alte forţe mai puţin vizibile îl vor demonta treptat). Or, un ata-re partid constituie un risc major pentru politicile construite peste graniţe, el putându-se lesne re-plia în strategii naţionale/naţi-onaliste neconvenabile pentru marii actori strategici. Din nou, Ungaria, Turcia și chiar Bulga-ria atestă clar că mișcări politice solide pe plan intern constituie obstacole pentru aplicarea lină a directivelor SUA, NATO sau UE. De ce e Vestul așa de supărat pe Viktor Orbán? Pentru radicalis-mul său de dreapta? Nicidecum, acesta ar fi chiar pe placul repu-blicanilor neoconservatori din SUA și al multor altor forţe de dreapta occidentale. Inaccepta-bil la liderul maghiar este faptul că el pune interesele maghiare mai presus decât priorităţile ma-rilor puteri. Acest lucru nu îi va fi iertat. Cea mai bună dovadă a in-transigenţei occidentale faţă de

regimurile „autonomiste” (care manifestă independenţă naţi-onală în raport cu marii actori strategici) este, așa cum indică analiștii, subminarea sistema-tică de către SUA a regimurilor arabe modernizatoare din Africa de Nord și Orientul Apropiat. Toa-te aceste regimuri erau nu doar orientate spre modernizare, ci și naţionaliste, adică susceptibi-le de a iniţia politici autonome. Este exact ceea ce nu li s-a iertat și ceea ce a dus la subminarea lor, chiar cu preţul (constatabil azi) al exploziei radicalismului islamic al grupărilor ce s-au impus în locul lor în aceste regiuni.

Pe scurt, marile puteri occi-dentale nu au nevoie de regimuri politice relativ autonome, care să își poată negocia („precupeţi”) colaborarea cu Vestul; ele au ne-voie de regimuri politice complet docile, care să execute disciplinat directivele de peste graniţă. PSD-ul este încă prea puternic pentru a se putea conta pe completa sa docilitate; evenimentele din vara anului 2012 au dovedit că PSD și forţele aliate cu el pot provo-ca surprize… Se poate spune că încă de atunci partidul lui Pon-ta și aliatele sale și-au pecetluit soarta. Nici la Washington, nici la Bruxelles nu se tolerează veleită-ţile de autonomie politică și era clar că ele sunt cu atât mai puţin tolerabile cu cât se proiectează un război cu Rusia. Orice promisi-uni ar fi făcut Ponta americanilor, el nu prezenta încredere; acţiuni imprevizibile, ca acelea din 2012, s-ar putea repeta și singura ga-ranţie contra lor este nu cuvântul de onoare psd-ist, ci, pur și sim-plu, neputinţa PSD-ului de a le re-lua. Iată de ce, dacă nu vor surve-ni evenimente-surpriză, este de așteptat ca PSD-ul să fi e în con-tinuare demontat treptat. Odată redus la insignifi anţă, nu va mai exista în România nicio forţă po-litică cu veleităţi (măcar margina-le) de autonomie naţională. Tonul politicii va fi dat de mass-media, de ONG-uri „apolitice” (gen GDS) și think tank-uri „academice” a căror fi nanţare vine de unde vine și a căror poziţie poate fi perfect controlată de unde trebuie; iar

în fruntea politicii românești, Jo-hannis, adică nimeni: un om fără personalitate, fără partid solid care să îl susţină, fără autonomie și fără alte idei decât aceea că… trebuie să fi m aliaţii cei mai fi deli ai SUA, NATO și UE. Un asemenea lider nu creează niciun risc de autonomizare faţă de directivele occidentale; el va fi totdeauna cel mai disciplinat executant al aces-tor directive. (Să nu-l confundăm pe Johannis cu Ferdinand I de Ho-henzollern, după cum nici Ponta sau Băsescu nu pot fi confundaţi cu Ionel Brătianu…).

Bineînţeles, rezultatele alege-rilor nu se explică, pur și simplu, printr-o conspiraţie a străinilor îndreptată contra poporului ro-mân. Mulţi votanţi (disperaţi, ca totdeauna, de inefi cacitatea in-stituţiilor românești, de corupţie și sărăcie) au investit speranţe într-un nou președinte (așa cum au făcut-o și în 2004… istoria se repetă). Românii disperaţi au con-tribuit și ei, masiv, la aceste rezul-tate. După cum au contribuit toţi cei care, supuși manipulării, cre-deau că aici se confruntau două persoane, cu meritele și lipsurile lor – când de fapt a fost o com-petiţie între iniţiativa autohtonă și decizia marilor puteri. „Soluţia Johannis” nu este o soluţie de origine românească: fără organi-zarea marilor actori strategici, ea n-ar fi avut nicio șansă. Johannis este prea lipsit de personalitate, prea lipsit de conexiuni politice de partid și prea puţin cunoscut de masa electoratului pentru a dobândi așa repede un succes ră-sunător. Totuși, să nu uităm că el a prezis în mod genial și a anunţat explicit (cu o surprinzătoare aro-ganţă, pentru un om până mai ieri necunoscut milioanelor de alegă-tori români) sfârșitul carierei lui Ponta… Cum s-o explica asta? O fi Johannis vreun clarvăzător, a pri-mit el mesajul decisiv din lumea spiritelor? Da, el a primit un me-saj. Dar nu din lumea spiritelor, ci de acolo de unde se iau deciziile. După modelul doamnei Nuland, cineva i-o fi transmis poate lui Johannis: „F… the voters! Ponta is fi nished, you are the new Presi-dent!”.

Cea mai clară dovadă a faptului că Ponta și PSD-ul nu aveau nicio șansă să câștige alegerile prezi-denţiale o reprezintă pregătirea minuţioasă a unor tulburări de stradă modelate după modelul celor din timpul „Primăverii ara-be” și ale celor de pe Maidan-ul din Kiev. Aceeași mobilizare a ONG-urilor și mass-mediei „pro-occidentale”; aceeași „schimba-re la faţă” bruscă a unor lideri de opinie (până mai ieri anti-Băsiști, iar în timpul campaniei brusc aliaţi ai lui Vasile Blaga, Mihai Răzvan Ungureanu și ai tuturor celorlalţi servanţi ai „Președinte-lui Jucător”); aceeași convocare insistentă pe reţelele de sociali-zare, aceeași isterie pe Facebook: „suntem la marginea prăpastiei!”, „acum ori niciodată!”, „înfrunta-rea decisivă dintre Bine și Rău!” etc. (Că PSD-ul a colaborat perfect cu SUA și cu NATO, girând accep-tarea României în alianţa euroat-lantică, nu mai conta; el a devenit deodată „Răul” – și va continua să fi e asta câtă vreme va fi mai puternic decât se dorește la Wa-shington și la Bruxelles – Evere!) Aceleași grupuri de „protestatari” dispuși să provoace dezordini de stradă, pentru a dovedi că nu vo-tul alegătorilor contează, ci cauza „Binelui” (defi nit de cine trebu-ie și unde trebuie… nu de către alegători); aceleași ameninţări cu „Revoluţia” (ameninţări care îl lasă pe cetăţeanul român inter-zis… el credea că e, pur și simplu, vorba de alegeri prezidenţiale, nu de răsturnări ale regimului) etc.

Dacă, în ciuda tuturor presiuni-lor, Ponta ar fi obţinut mai multe voturi decât Johannis, ar fi urmat scenariul clasic: contestarea ale-gerilor, acuzaţii de fraude masive, ocuparea Pieţei Universităţii, pro-vocări și violenţe etc. Până când? Până când diplomaţii occidentali le-ar fi spus clar PSD-iștilor că „ne-mulţumirea populară” îi obligă să se retragă. Așa că cei care sperau că Ponta și PSD-ul ar putea câști-ga alegerile se înșelau – datorită necunoașterii intereselor geopo-litice implicate.

Adrian-Paul ILIESCU

Sursa: argumentesifapte.ro

Cheia geopolitică a alegerilor prezidenţiale din RomâniaCheia geopolitică a alegerilor prezidenţiale din RomâniaAlegerile prezidenţiale din România au multe aspecte relevante, dar cheia principală a problemei este una geopolitică. Cine și-a imaginat că ele erau de la bun început deschise oricărui rezultat (că ar fi putut câștiga oricare dintre candidaţii principali) s-a înșelat – și s-a înșelat tocmai pentru că a ignorat miza geopolitică a acestor alegeri.

21 NOIEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Complex de case de raport cu magazine

OxinoitMonument de arhitectură de însem-nătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Aca-demia de Știinţe, amplasat pe strada Alexei Șciusev, 62 A,B,V,D.

Este un complex de clădiri constituit în de-cursul câtorva decenii, care datează de la sfâr-șitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.

Până în 1872, proprietatea imobiliară era a negustorului Pavel Liuli, după care ajunge în stăpânirea altor persoane. În 1893 era a ne-gustorului Ichel Lipcansky, care a vândut-o lui Monașe Oxman. Pe atunci exista o casă din pia-tră cu o atenansă și o altă casă nouă, construi-tă într-un etaj pe un demisol din partea curţii, aliniată la strada Leova (fosta Șciusev). În curte, același proprietar, în 1895, a construit o atenan-să. În același an, această proprietate este cum-părată de către Iţko Oxinoit, care demolează construcţiile vechi și construiește o atenansă cu două etaje aliniată străzii Pușkin, iar în 1913 – casa cu două etaje de la colţul cartierului. Su-pravegherea tehnică a construcţiei a fost efec-tuată de către inginerul S. Feldman. Deasupra intrării, în grilajul balconului de la etaj, se afl a monograma proprietarului.

Liter A. Datează din 1913. Se afl ă la colţul car-tierului mărginit de străzile Pușkin și Șciusev, cu colţul orientat spre intersecţia străzilor teșit. Este o clădire în două etaje, cu construcţiile am-plasate în formă de careu, perimetral parcelei de teren, cu intrarea dinspre strada Șciusev. La parter, orientat de-a lungul străzii Pușkin, se afl a sala mare a unei unităţi comerciale, cu birouri în partea opusă. La etaj se afl a un apar-tament, la care se ajungea prin casa scării cu intrare direct din stradă. Dispoziţia odăilor este în anfi ladă circulară, cu ieșire la trei balcoane. Deasupra clădirii a fost amenajat un parapet cu atice cu forme decorative cu îngrădire metalică între ele (dispărută). Ferestrele parterului sunt vitrine largi, la etaj sunt dotate cu ancadramen-te elegante, dominate de cornișe diverse: în segment de cerc și triunghiulare, susţinute de console modelate, cu includerea unor rozete. Paramentul este diferit: la parte rostuit în bosa-je, la etaj tencuit neted

Liter B. Este o casă de raport, ridicată în două etaje, pe un plan rectangular, alungit de-a lun-gul străzii, cu faţada aliniată liniei roșii. La par-ter se afl au câteva unităţi comerciale sau arti-zanale și apartamente, la etaj, unde se ajungea printr-o casă a scării, – câteva apartamente. Ambele niveluri aveau câte o galerie cu gea-muri de-a lungul faţadei posterioare.

Liter V. Este o casă de raport, ridicată în două etaje pe un plan unghiular, cu latura lungă ori-entată în adâncul parcelei, cu faţada aliniată liniei roșii. Parterul era ocupat de unităţi co-merciale, etajul – de un apartament, la care se ajungea prin casa scării din partea străzii. La faţada orientată spre curte se afl a o galerie un-ghiulară, cu scară secundară exterioară.

Liter D. Casa a fost demolată și înlocuită cu o clădire nouă.

Sursa: monument.sit.md

16.XII.199416.XII.1994

Dar de ce să vorbim noi de ţâfnoșii de duzină, când umbrele uriașilor ne luminea-ză memoria?! Ca să revin la periplul nostru de acum trei săptămâni, păi, dragă fost student, ar fi jenant să nu-ţi amintești că la Efes, pe unde te-a dus șansa, a locuit și celebrul Heraclit; că tocmai aici, între prun-cia sa, începând cu anul 540 î.e.n., și senec-tutea sa, încheiată în 480 î.e.n., a rostit el, numai că în greaca veche: „On ne se baigne jamais deux fois dans le même fl euve”, unul din adagiile culese din fragmentara sa doctrină (s-au pierdut multe din cele scrise de Heraclit) destul de ermetică, în care se pune accentul pe confl ictul ireductibil din-tre Fiinţă și devenire ca irezistibil lanţ de transformări. Pentru că tot el a zis – nu? – că totul curge, totul se transformă.

17.XII.199417.XII.1994

În comuna Cârligele, la vreo 14 kilometri de Focșani. Căminul cultural. Drumul Hoţi-lor, Hotelul Butoaielor. Taraf de ţigani bine organizaţi, cu respect pentru ceea ce fac prin vocaţie.

27.XII.199427.XII.1994

Acum trei zile, luni, au fost decernate premiile Uniunii Scriitorilor, unul din ele revenindu-i volumului „Spunerea de sine”. Alţi colegi întru 200 de lei (valoarea pre-miului!): Serafi m Saka, Em. Galaicu-Păun, Dum. Crudu (acesta pentru debut).

Carnavalul de la emisiunea cu personali-tăţile anului 1994, în care am fost implicaţi și noi, câţiva scriitori, sâmbăta trecută, la polar-boreal în neîncălzitul restaurant „La izvor”. Veselie mare la masa la care stăteau Mihai Cimpoi, Aurel Scobioală, Arcadie Suceveanu și Nelli Raţuc. Mai trist la masa noastră, cu Vasile Vasilache, Mihai Bădi-cheanu și Valentina Brâncoveanu. La un moment dat, a intervenit o pană de fi lmare și noi, ca nenorocoșii, trebuie să ne prezen-tăm și a doua zi la polul nord de la Bariera Sculeni, să ne producem în showul anului, care a fost și a celui care vine… Tristeţi și primitivism de suburbie chișinăuiană…

Nu am notat nimic aici despre Saloane-le de la Dragosloveni. Din nou cu frumos-dezlănţuiţii focșăneni Pricop, Fotea, Pana-it, Cristea, Topor etc. Căzând într-o criză de melancolie, Muscalu ne mustră, pe mine și pe Spinei, din cauza… cauzelor… Vasile a fost afectat grav.

O după-amiază frumoasă la Suraia, loca-litate unde s-a vărsat sânge pentru pămân-tul pe care comuniștii aveau să-l colectivi-zeze.

Precum planifi casem, pe 22 decembrie am ţinut ședinţa cenaclului „Perpetuum” de la Biblioteca „Transilvania”. Participanţi: Iu-lian Filip, Glebus Sainciuc, Victor Dumbră-veanu, interpretul de folck Lică Goncear, tinerii autori de la liceul teoretic nr. 2, noi, alţii de ai casei, din nou televiziunea, pen-tru că am vernisat o expoziţie de pictură a lui Gheorghe Oprea; un grup de urători… Ce mai, scenariu doldora de ingeniozităţi…

În nr. 48 al „RL”, Alex. Ștefănescu publică o microrecenzie la „Spunerea de sine”. Îmi vorbise de ea la Focșani Gheorghe Istrate, iar revista am luat-o de la Arc. Suceveanu. Presupun că Ștefănescu a avut sub mână cartea pe care i-o dădusem cu autograf Va-lentinei Tăzlăuanu.

La Focșani, Fănuș Neagu se lansează într-o diatribă bizară contra revistei „Con-trafort”. Cică, ar fi foarte supărat și Marin Sorescu… Din cauza plasării sale, a lui So-

rescu, abia al șaptelea într-o înșiruire de nume. Prozatorul zice că va scrie un de-mers, pentru ca să fi e stopată fi nanţarea acestei publicaţii. I-am spus că ar fi păcat, dacă va face asta… Luni, a apărut și nr. 2 al „Contrafortului”, în care public unele opinii sub titlul „Teoria și practica fragmentului”.

Apropo de noile reviste: tinerii și relativ tinerii scriitori din Bălţi ţin să editeze, în ia-nuarie, primul număr al unei publicaţii zise „Clepsidra” (se putea găsi un nume ceva mai sugestiv). Mi-a telefonat Nicolae Lea-hu, solicitându-mi colaborarea. I-am pro-mis că-i trimit dialogul cu Radu G. Ţeposu și mă rog Domnului să-mi dea sănătate (Ah! Ce cruzime de tortură am avut în lunea-marţea-miercurea săptămânii trecute în corpul meu ajuns aproape buștean!); sănă-tate și timp ca să pot dactilografi a dialogul, circa 15 pagini promise bălţenilor.

Nu am putut să plec la festivalul de po-ezie francofonă (24-25-26 decembrie), pe care l-au găzduit gălăţenii. Motive – multe. Dar și sincopa de sănătate. Dar și pentru că etc.

Din „Caietele” lui Camus (decembrie 1938): „În orice viaţă există un număr de sentimente mari și un mare număr de sen-timente mărunte. Dacă alegi: două vieţi și două literaturi”. Urmând imediat preciza-rea: „Dar în fond, doi monștri”.

2.I.19952.I.1995

Cea mai îngrozitoare noapte de trecere dintr-un an în altul, dintr-o moarte în altă moarte: la Groznîi, în Cecenia, – noapte pusă la cale de porcii din cocina Kremlinu-lui. Numai niște bestii demente ar fi putut pune la cale atac dement într-o noapte care trebuie să fi e, parcă predestinat, a pă-cii. Cecenii au căsăpit cât a tot trimis inami-cul: sute de ostași ruși desfi guraţi pe străzi-le din Groznâi, tancuri distruse. Lumea știe, lumea este informată, însă pușlamalele de soldăţoi ale Rusiei mint, minimalizându-și crimele și jertfele. Au suferit o înfrângere catastrofală, însă mârșavii de ei, nu se vor opri. Cică s-au retras pentru a se regrupa. Porci de câine în acest an care, se zice, e doar al porcului.

3.I.19953.I.1995

Ziarul „Mesagerul” îmi publică un al doi-lea text, „Rezistenţa prin cultură”, la rubrica pe care am propus-o: Zona intermediară. Deocamdată, nu mai am alte subiecte ce s-ar potrivi aici.

I-am expediat lui Nicolae Leahu, la Dro-chia, dialogul cu Radu G. Ţeposu. Zice că ar putea lansa „Clepsidra” cam pe la mijloc de ianuarie.

Barbarie și antiromânism chiar sub gea-murile așa-zisului președinte al ţărișoarei noastre suverane: a fost furat bustul lui Lucian Blaga. Ce să mai zici, cum să mai co-mentezi?

4.I.19954.I.1995

Poate totuși ca un scurt comentariu la gândul de ieri, cu „decapitarea” marelui scriitor, gând curmat oarecum a neputinţă: Ce mai… Societatea basarabeană există cam într-o înjosire generală. Ceva mai cu nisip între dinţi, decât într-o stare de umi-linţă: înjosirea prin neputinţa de a se ţine demni, și societatea, în general, și indivi-dul, în particular.

Poate că noţiunea de fericire este cea mai vagă dintre toate câte le trec oameni-lor prin minte: nu se vor găsi doi inși care să o înţeleagă la fel.

Îmbătrânești și deja prinzi a simţi aproa-pe intim-fi ziologic cum începe a te potopi un viitor de singurătate tot mai abundentă. Presupun că pentru omul de rând, existen-ţa de la naștere spre bătrâneţe nu e decât o molcumă sau chiar leșietică risipire de mis-

tere (care nu-l interesează). Chiar și pentru un artist sensibil, de o intuiţie acută, inven-tiv, care trăiește sufl etește mult mai intens viaţa, nu e ușor să se afl e pe o poziţie dife-rită, adică să poată menţine o permanen-ţă a misterului vieţii ce merge spre polul friguros al singurătăţilor viitorului și care are a se frânge brusc, abrupt, prăpăstios în întunericul inexistenţei.

O certitudine dramatică: din cei peste 200 de membri ai US, unii nu vor mai apuca să editeze vreo carte câte zile vor avea… Alţii nici nu mai scriu. Resemnare? Sau – o condiţie a fericirii, pe care Poe o defi nea drept detașare de orice ambiţie?

5.I.19955.I.1995

A fost găsit bustul lui Lucian Blaga. Unii spun că sub cetinile brazilor din Grădina Publică, alţii – sub cele din faţa Teatrului de Operă, mai ai treilea – undeva pe lângă Palatul Naţional. Vestea o afl u, de aseme-nea, de la Mihai Bădicheanu (l-am întâlnit la Casa Presei), care mi-o dăduse, primul, și pe cea a dispariţiei bustului, atunci, pe 28 decembrie, miercuri, când mergeam să imprimăm cu televiziunea partea noastră de emisiune, la restaurantul „La izvor”. Ieri, văzusem doi tineri care urcaseră pe ban-că, pentru a cerceta locul de unde fusese smuls bustul. Un postament doar cu nume-le unui nume de făclier, cu anul nașterii și al morţii sale (trupești), dar nu și spirituale. Împăratul secolelor nu va șterge nicicând numele lui Blaga din istoria propriu-zisă și cea culturală a românilor.

Cum, cine va reinstala bustul la locul său? Oare tot hoţește, într-o noapte? Cazul erupe din șoapte, ajungând strigăt, numai că în surdina existenţială pruto-nistreană pot fi trișate multe revolte…

Iar odată ce azi e ziua mea de naștere, de ce nu aș debita, grav, și câteva tâmpenii… seducătoare?! Spre exemplu: Sigur, fi ece tinereţe – a ta, a mea, a lui – e fără viitor…

Postul de radio „Libertatea” (Svoboda) transmite că în capitala Ceceniei, Groznâi, câini sălbăticiţi devoră cadavrele soldaţilor ruși. Apoi dă numele a peste 80 de prizoni-eri ruși, printre care și un nume românesc: Nica. Vreo 5 locotenenţi-colonei, maiori, căpitani, locotenenţi majori etc.

Niciodată dorită, dar, uneori, inevitabilă și de lună durată, singurătatea turnată sau deturnată în voinţa de afi rmare a demnită-ţii, a libertăţii tale de om ce poate cunoaște măreţia și dramatismul deșertului redus la fertilitate (alias creaţie). Dar cu ce preţ…

Metoda mea de lucru? Fără orgoliu constatând, e una asemănătoare cu a lui Camus, care nota în „Caietele” din anii 1939-1942: „Să compun un sistem de note pentru fi ecare comentariu (sau prefaţă ce rezumă)”. (De altfel, acesta ar fi un detaliu pe care trebuie să-l folosesc în eseul „Bloc-notes”.) Sistemul meu de note, pe care mi l-am tot modelat încă din studenţie, constă din zeci de plicuri „tematice”, care-mi „sal-vează” revelaţiile de moment și le înma-gazinează până la momentul… general, când sunt solicitate pentru a contribui la alcătuirea întregului cursiv al vreunui eseu, articol… Chiar a unor proze. În zdruncină-turile cotidianului, în zigzagarea bruscă a existenţei, în miile de solicitări mărunte și, fi rește, în majoritatea lor – seci, fără miez, în imprevizibilele metamorfoze ale dispo-ziţiei ce depinde de câte în lume și foarte puţin – de câte se afl ă în tine, este imposi-bil să te alegi cu ceva coerent, dacă nu știi să-ţi alcătuiești un aparat de fi șe efi cient, în seama căruia să lași, pe o vreme, ceea ce memoria ta frustrată, hărţuită, obosită poate pierde cu multă… generozitate ires-ponsabilă (?!).

Leo BUTNARU

ÎN ZDRUNCINĂRILE COTIDIANULUI (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

21 NOIEMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Mă surprind că titlul rubricii

mele e ușor inadvertent faţă de

subiectul care mi se învârte în cap:

numărul unu, pe 2013, al revistei

Septentrion literar, „revistă de lite-

ratură și artă”, cum se precizează pe

frontispiciu, fondată de către Socie-

tatea Scriitorilor Români din Cernă-

uţi și Ilie Tudor Zegrea. Mi-a căzut

în mâini graţie poetului Grigore

Chiper. O publicaţie înregistrată la

Comitetul de Stat pentru Presă al

Ucrainei – tot de pe frontispiciu ce-

tire. Asta trebuie că explică reluarea

reperelor și în ucraineană. E, sigur, o uzanţă sau un fel de tribut plătit, nu mai știu, protocolului sau impus de cadrul legal, dar uzanţă ori tri-but care mă izbesc, sincer vorbind: au marca unei anume replieri, adie a conformism defetist. Nu mi-o lu-aţi în nume de teribilism, nu chem la insurgenţe de tip editorial; știu însă foarte bine ce poamă e reali-tatea acolo și leg cu greu această reverenţă (în fond) de mediul ab-solut toxic, etnic vorbind, din ţara euromaidanului. Etnic în sensul atitudinii faţă de români, bineînţe-les. Aspectul uzual, cotidianitatea relaţiilor, presiunea zilnică a animo-zităţii șovine, care te agresează de peste tot (replici, mimică, inscripţii, radio, presă, TV, magazine, străzi, port, chiar atitudine – ce vrei) e foarte puţin cunoscut. Ar fi trebu-it parașutat aici un alt Brunea-Fox, de exemplu, pentru că nici știrile, nici relatările, oricât de ample, nici măcar interviurile, admiţând că am găsi pe cineva capabil să exprime până la capăt ceea ce li se întâmplă etnicilor români în Ucraina, nu au

cum să transmită cumplita senzaţie de asfi xie pe care o încerci perin-dându-te pe acolo. Știu epidermic ce spun. Presa e cam incongruentă: vânăm fapte, alergăm după senza-ţii tari, chestii exterioare, oricum ai da-o, străine – nu-mi dau seama ce formulă ar fi mai potrivită – fi inţei morale, entităţii aceleia diafane de după mușchi și oase, care vede și tastează... Dar adevăratele abuzuri anume în această ordine se comit: aparenţele îţi livrează fi cţiuni de normalitate, de echidistanţă și cel mai adesea e o naivitate intolerabi-lă să le iei în calcul.

Nu te poţi aștepta, desigur, de la o revistă de literatură și artă, și mai ales în condiţii din astea, la reacţii răspicate: raportul de forţe este mult prea inegal. Replica însă e cumva implicită, chit că surdini-zată – dintr-o mie de raţiuni, tacti-ce, contabile etc. Am ales aspectul acesta, înaintea celui strict literar, gândindu-mă că Septentrion-ul (într-un grad incomparabil mai mare, desigur, decât Semn-ul, de pildă, sau Contrafort-ul de la noi,

deși pe aceeași linie identitară) e o formă de rezistenţă, în primul rând. Dacă undeva, într-un mediu atât de ostil identităţii sale, cineva se poa-te convoca pentru a spune coerent câteva lucruri, e aproape sufi cient, pentru că e un semn, minim pole-mic, de prezenţă.

Un singur aspect, din lipsă de spa-ţiu; îl decupez din editorialul lui Ilie Tudor Zegrea („Lecţia de literatură”): inacceptarea scriitorului român în școlile din ţinut. Ce este revoltător aici? Întreb bine, pentru că dincolo de faptul în sine (deloc neverosimil, de vreme eu însumi am fost nevoit odată, la vama Cișmichioi, să-i explic omului care mă buzunărea cum de-vine cu Structurile antropologice ale imaginarului, care i-a părut – curată paranoia de stat! – subversivă și pasi-bilă de confi scare), incredibil e tonul pe care redactorul-șef îl adoptă. Un ton dureros de concesiv, o egalitate de umoare aproape scandaloasă, chit că, repet, înţeleg prea bine raţi-unile. Dar dacă nici stilistic nu se mai poate pune piciorul în prag, dacă ești nevoit să-ţi drămuiești accentele

până și într-un caz ca acesta, restul terorii e de imaginat: „Vorba e apro-ximativ cu vreo 20 de ani în urmă, o persoană cu o funcţie nu prea im-portantă în sistemul de învăţământ din ţinut s-a supărat foc pe scriitorii români. Și a convins anumiţi șefi de acolo că e mai bine ca noi, scriitorii români, să fi m ţinuţi mai departe de școli. [...] Și majoritatea directorilor de școli, din inerţie, continuă să pri-vească în direcţia scriitorilor cu un fel de suspiciune. Lucru păgubos cauzei noastre comune, deoarece în situa-ţia când bibliotecile publice și cele școlare nu sunt completate sufi cient cu literatură în limba română, când lipsesc cu desăvârșire revistele lite-rare din România și Republica Mol-dova, pentru elevi ar fi un moment plăcut și important să se întâlnească la lecţii cu niște scriitori, să-i asculte vorbind și să primească în dar și câte-va cărţi ale acestor slujitori ai cuvân-tului artistic”.

Cui le spunem pe astea? Obtuzi-lor din top?

Ghenadie NICUPentru FLUX

Acum câteva zile s-au împlinit 24 de ani de la trecerea la cele veșnice a fi losofului creștin Ernest Bernea.

Despre Ernest Bernea nu am învățat în școală și nu am știință să se fi schimbat ceva în manu-alele mai recente. Dar după sufl etul meu, Ernest Bernea este un gânditor de anvergura spirituală a lui Mihai Eminescu, un geniu al sensibilității neamului nostru. Refl ecțiile sale concentrate în „Îndemn la simplitate” sau în „Cel care urcă muntele” au parfumul și delicatețea spiritului ce renunță la toate ale sale din dragoste de om, tăria cuvântului care te ajută să te ridici și să mergi mai departe.

A scris mult, dar a fost aproape nepublicat în perioada comunistă și nici acum, din câte îmi dau seama, editurile nu se înghesuie să îl publice. Printre profesorii la a căror școală s-a cizelat ca intelectual se numără și Nicolae Iorga, Nae Iones-cu sau Martin Heidegger.

Probabil cartea sa de căpătâi este „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român”, o sistema-tizare a gândirii țăranului român. Lucrarea nu este un produs de laborator, o speculație fi lozo-fi că. Cercetătorul a iubit satul românesc, i-a bătut cărările și a descoperit acolo imaginea modelului de fi inţare românească, simplitatea și rânduiala din viața țăranului arhaic. Cartea este, de fapt, un compendiu de gândire populară românească ba-zat pe investigații de teren, autorul a participat la campaniile desfășurate în perioada interbelică de școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Studiul nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui ro-mân. Din păcate însă, o veți găsi doar în anticariate, ea este inexistentă în librăriile din România, Editura Huma-nitas nu a mai reeditat-o din 1997.

În timpul comunismului, Ernest Bernea a promovat rezistența spirituală, o rezistență printr-un creștinism asumat care să surpe fără violență lucrarea răului, „o mănăstirea de tămâie, cu pereţii de alămâie” în care ro-mânii să primească lumina credinței și să deprindă tăria jertfei personale. Pentru Ernest Bernea, „faptul însuși al conducerii omului de către om este în viața noastră o mare nefericire. Îndreptarea acestei soarte triste poa-te veni pe o singură cale și atunci numai în parte: prin ajungerea la conducere a celor mai bogaţi lăuntric, mai blânzi și mai darnici, a celor mai cuprinzători și mai spi-ritualizaţi dintre noi”.

Din notele informative reiese că securitatea nu a înțeles prea mult din opera fi lozofului, însă sufi cient să îi pună eticheta de gânditor antimaterialist. A făcut ani

grei de închisoare la Vaslui, Târgu Jiu, Târgu Ocna, Bra-

șov și în mai multe colonii de muncă de la Canal. În anul

1984, la vârsta de 80 de ani, securiștii l-au bătut până la

leșin pentru că a refuzat să furnizeze informaţii despre

apropiații săi.

O țară sub ocupație nu-și cinstește istoria. O țară sub

ocupație nu-și cinstește valorile, este robită mișcării de

propagandă care îi ascunde identitatea. Din păcate,

noi, românii, suntem într-o mare măsură sub ocupația

propriei noastre ignoranțe, a neputinței de a ne articula

existența pe fruntariile esențiale ale vieții.

Ernest Bernea a murit la 14 noiembrie 1990 și a fost

înmormântat la Mănăstirea Cernica. Dacă treceți prin

Cernica, vă rog să trimiteți un gând și „Celui care urcă

muntele”.

Eduard DUMITRACHE

Sursa: activenews.ro

NOTE DE PRIVITOR

Vorbe către obtuziVorbe către obtuzi

Cel care urcă muntele O lucrare din ciclul „Spaime”, de Corneliu Baba,

va fi scoasă la licitaţieO lucrare din ciclul „Spaime”, unul dintre cele mai celebre ce s-au

impus în imaginarul colectiv al ultimilor 40 de ani, realizat de

Corneliu Baba, cu o valoare estimată între 35.000 și 45.000 de

euro, a fost scoasă la Licitaţia de Toamnă – Top 100 Mari Maeștri

ai Artei Românești, conform gandul.info.

Unul dintre cele mai recognoscibile cicluri – „Spaime”, a fost conceput de Corneliu Baba în urma unuia dintre cele mai traumatizante evenimente care au zguduit România, cutremurul din 1977.

Totodată, o altă importantă operă semnată de Corneliu Baba, scoasă la licitaţie, este „Veneţia”, care are o valoare estimată între 10.000 și 15.000 de euro.

De asemenea, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de casa Art-mark, organizatoare a licitaţiei, Alexandru Ciucurencu, elev al lui Camil Ressu și André Lhote, este prezent în licitaţie cu două lucrări, care punc-tează perioadele de început și de fi nal ale artistului, putând fi observată astfel evoluţia bogată a acestuia. Opera „Pieta”, cu o valoare estimată între 15.000 și 25.000 de euro, a fost realizată în 1930, an în care a debutat la Sa-lonul Ofi cial București, iar opera „Natura statică cu vase verzi”, cu o valoare estimată între 9.000 și 16.000 de euro, spre sfârșitul vieţii, în 1971.

Aceeași diferenţă stilistică publicul o întâlnește la operele lui Ion Ţu-culescu, afl ate în expoziţia licitaţiei: „Nalbe”, cu o valoare estimată între 10.000 și 15.000 de euro, și „Totem”, evaluată între 15.000 și 30.000 de euro.

Unul dintre cei mai importanţi discipoli ai maestrului Corneliu Baba este Ștefan Câlţia, prezent în licitaţie cu tablourile „Fata cu coroană verde”, cu o valoare estimativă cuprinsă între 10.000 și 15.000 de euro, și „Vasul de alamă”, estimat între 3.000 și 5.000 de euro.

La acest eveniment sunt prezenţi și artiști români foarte apreciaţi în mediul internaţional, precum Horia Bernea, cu patru opere cu preţuri cu-prinse între 2.500 și 4.500 de euro, Paul Neagu, cu „Vallachian Panel (Pla-ton și Aristotel)”, estimată între 5.000 și 6.000 de euro, și Mircea Suciu, cu „Day dreaming”, estimată între 5.000 și 7.000 de euro.

FLUX

21 NOIEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00

ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate.

„Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Magazinul

copiilor. 11.00 Reporter de gardă. 11.25, 2.35 World Stories - lumea

în reportaje. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de diver-

tisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Orchestra Simfonică

„Teleradio - Moldova”. Program muzical. 14.40 Documentar. „Arts 21”.

15.10 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 16.00 În

ritm de dans. 16.30 Accente economice. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45

Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concuren-

tului electoral. 22.25 Săptămâna sportivă. 23.10 Orchestra de muzică

populară „Barbu Lăutaru”. 0.00 Film. „GREU DE PENSIONAT” (SUA). 1.50

Fii tânăr! 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Com-

plicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4865 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc (ultimul episod) 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Com-

plicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Seri-

al: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.25,

an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Trandafi rul negru, ep.51 15:00 Film: Arsenalul seducţiei 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena

Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 MasterChef, ed.17 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.1, an 2 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO

TV cu Lorena Bogza (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Филипп

Янковский, Федор Бондарчук, Оксана Фандера в многосерийном

фильме „Чудотворец” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний

Ургант” 01:10 „Познер” 02:00 Ночные новости 02:15 „Умник”.

Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012

13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

300 спартанцев. Фэнтези, боевик. США 2007 17:00 Știri. 17:10

Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Обещать – не значит жениться.

Мелодрама. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:40 Танго и Кэш. Боевик. США 1989 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00

Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 4 серия

00:30 След. Детектив. Россия 2012 01:30 Știri. 02:00 Танго и Кэш.

Боевик. США 1989 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив.

США 2012 Сезон II 4 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURIS-

ME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS

DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES

NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH

INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO

11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:30 LES

P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE

LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL

13:39 À TOI POUR TOUJOURS : LA PETITE HISTOIRE DU MARIAGE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:45

DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS

- 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29

L’INVITÉ 19:40 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:28 ENQUÊTES RÉSERVÉES

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:02 ÉCHAPPÉES

BELLES 23:32 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO

0:58 UNE AFFAIRE DE FEMMES 2:42 ARTE REPORTAGE 3:35 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:55 MÉTÉO 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.15 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.20

Accente economice. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Natura în obiectiv.

13.55 Portrete în timp. 14.20 Documentar. „La drum”. 14.50, 1.35 Săptă-

mâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Toscana, cariera de

marmură”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala

2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral.

22.25 Tezaur. 22.40 Electorala 2014. Votul tău. 22.50 „Îți cântăm, lume, cu

drag”. Anatol Vițu. Concert aniversar. 0.00 Film. „UNDEVA” (SUA, 2010).

2.20 Legendele muzicii. 2.30 Identitate Basarabia. 4.30 „1989”. Toamna

Națiunilor. 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000.md

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4866 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor ep.1

20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial:

Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.26 , an 4 (ultimul episod) 13:00 Știrile PROTV

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.52 15:00 Film:

Secretul Evei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi

la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.18 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.2, an 2 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO

TV cu Lorena Bogza (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости

12:45 „Чудотворец”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Филипп

Янковский, Федор Бондарчук, Оксана Фандера в многосерийном

фильме „Чудотворец” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний

Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 „Структура момента” 02:10

„Умник”. Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Обещать – не значит жениться. Мелодрама. США 2008 11:00

Știri. 11:10 Обещать – не значит жениться. Мелодрама. США 2008

(продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела

семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный

разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив.

Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40

Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 19:50 Uni-

tatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив. США

2012 Сезон II 5 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Man-

chester City - Bayern Munchen”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA

Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Дела семейные

с Еленой Дмитриевой. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Matinal.

05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 5 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:27 LITTORAL 5:54

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH

INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 LES NOUVEAUX

PARADIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE

13:07 FLASH INFO 13:12 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:38 JAMAIS SANS

MES PALMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ENQUÊTES RÉSERVÉES

15:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QU-

ESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 LES CATHÉDRALES

DÉVOILÉES 21:02 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 MAGAZINE 2:47 LE POINT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Gagauz ogea. 6.40 Tezaur. 6.55,

7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene anima-

te. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 0.00 Настоящее время. 10.30 Vector

European. 11.00 Evantai folcloric. 11.40, 5.15 Știri pozitive. 11.55,

18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50,

3.50 Pur și simplu. 14.00 Documentar. „Arts 21”. 14.35 Fii tânăr! 15.25

„1989”. Toamna Națiunilor. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna con-

curentului electoral. 22.25 Legendele muzicii. 22.40 Electorala 2014.

Votul tău (рус). 22.50 Moment poetic. 23.00 Campionatul European la

minifotbal. Israel – Moldova. Transmisiune în direct din Herceg Novi.

0.30 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.25 Portrete în timp. 1.55 O

seară în familie. 4.30 Cuvintele credinței. 5.35 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Mar-

ket 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Te-

leshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4867 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45

Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de

alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial:

Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Se-

rial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.1,

an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Trandafi rul negru ep.53 15:00 Film: Secrete din trecut 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena

Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Visuri la cheie, ed.5 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.3, an 2 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO

TV cu Lorena Bogza (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости

12:45 „Чудотворец”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Филипп

Янковский, Федор Бондарчук, Оксана Фандера в многосерийном

фильме „Чудотворец” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний

Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Политика” 02:15 „Умник”.

Многосерийный фильм 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 11:00

Știri. 11:10 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США

1993 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья.

Комедия. США 1995 17:40 День отца. Комедия. США 1997 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив.

США 2012 Сезон II 6 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45

UCL “ Arsenal Londra - Borussia Dortmund „. 23:45 Новости. 00:00

Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости.

02:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 02:50 Откровенный

разговор. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012

Сезон II 6 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQU-

ES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH

INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH

INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF

! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 LES NOUVEAUX

PARADIS 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:41

PARADIS AMERS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00

DES RACINES & DES AILES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MON-

DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 ODYSSEUS

1:45 ODYSSEUS 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Русский мир. 6.40, 1.20 Mo-

ment poetic. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30,

8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 0.00 Настоящее время.

10.30 O seară în familie. 11.35 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 3.00

Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur

și simplu. 14.00 Gala de operă. 15.25 Dor. Program muzical. 15.55

Părinți și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45

Electorala 2014. Dezbateri. 21.30 Super-loto „5” din „35”. 21.35

Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Reporter

de gardă. 22.50 Legendele muzicii. 23.00 Campionatul European la

minifotbal. Scoția–Moldova. 0.30 Serial. „SIMULATORII”. 1.30 În ritm

de dans. 2.00 Avangaraj. 4.30 „Noi suntem din Drochia”. Spectacol

muzical. 5.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45

Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4868 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina

inimilor 20:45 Serial: Culorile iubirii (sfârșitul serialului) 22:30 Serial:

Complicea 23:30 Serial: Casa de alături (sfârșitul serialului) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea

(r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Se-

rial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.2,

an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Trandafi rul negru ep.54 15:00 Film: Cruciada copiilor 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena

Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: Praf și pulbere: Dreptate pe cont propriu 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.4, an

2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости

12:45 „Чудотворец”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Филипп

Янковский, Федор Бондарчук, Оксана Фандера в многосерийном

фильме „Чудотворец” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний

Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „На ночь глядя” 02:10 „Умник”.

Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

День отца. Комедия. США 1997 11:00 Știri. 11:10 День отца.

Комедия. США 1997 (продолжение) 12:10 След. Детектив.

Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00

Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10

Друзья. Комедия. США 1995 17:40 В любви и войне. Военный,

Биография. США 1996 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:40 Крайние меры. Драма, Детектив. США 1996 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012

Сезон II 7 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Крайние меры.

Драма, Детектив. США 1996 04:00 Matinal. 05:40 В поле зрения.

Детектив. США 2012 Сезон II 7 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO

10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS

& LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31

MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS

BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:40 LE POPULISME AU

FÉMININ 14:34 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 FLASH INFO 18:02 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:16 NOUVO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:57 LA PEUR DE L’EAU 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE

CRITIQUES 2:41 MISE AU POINT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL

24 NOIEMBRIE 25 NOIEMBRIE 26 NOIEMBRIE 27 NOIEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

21 NOIEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecEste un moment foarte bun să îţi faci un plan pentru fi nanţele tale. Weekend-ul îţi oferă o opor-tunitate excepţională să-ţi lăr-gești orizonturile.

TaurViaţa socială se arată destul de înfl oritoare, dar nu lăsa deoparte nici îndatoririle. S-ar putea să fi e nevoie să te întâlnești cu câteva persoane pentru a purta discuţii legate de locuri de muncă.

GemeniAi de muncit mult și s-ar putea să simţi foarte puternic presiu-nea care se pune pe tine la servi-ciu. Nu uita că oamenii de lângă tine sunt totuși… oameni. Înţe-lege-i și fă-ţi treaba bine ca să eviţi orice confl ict.

RacDragostea este un subiect seri-os pentru tine și pe care îţi place să-l discuţi cu oricine te ascultă. Asta însă nu înseamnă că trebuie să-ţi faci neapărat și planuri pen-tru viitorul tău romantic.

LeuFamilia și căminul te preocupă și simţi că s-au adunat multe res-ponsabilităţi pe umerii tăi. Rezol-vă toate problemele ca să te poţi relaxa și bucura de compania ce-lor dragi la sfârșit de săptămână.

FecioarăPoţi face multe lucruri dacă îţi pui mintea la contribuţie și poţi găsi soluţii la numeroase proble-me, atât ale tale, cât și ale apro-piaţilor tăi.

BalanţăAcordă mai multă atenţie chel-tuielilor pe care le faci: ai cu ade-vărat nevoie de toate lucrurile pe care le vrei? Sau sunt doar mofturi? Renunţă să mai dai ba-nii pe ce nu ai nevoie.

ScorpionAi de luat o decizie importan-tă și tot ce îţi dorești este să o amâni cât mai mult. Totuși, cu cât amâni lucrurile importante mai mult, cu atât te macină mai mult și te vei simţi mai stresată.

SăgetătorAi grijă ce promisiuni faci pentru că este posibil să nu le poţi ţine. Acordă timp destul problemelor cu adevărat presante din viaţa ta și găsește-le o rezolvare, fără să te aglomerezi.

CapricornSfaturile tale vor fi primite cu drag, mai ales de către prietenii care au nevoie de ajutorul tău. O să mai ai câteva zile stresante, însă luna viitoare se arată mult mai plăcută ca aceasta.

VărsătorVei fi foarte motivată să ajungi înainte cu orice preţ, iar energia aceasta este foarte bună dacă vrei să începi noi proiecte perso-nale sau dacă vrei rezultate la lo-cul de muncă.

PeştiCariera și visele tale au nevoie de mai multă atenţie ca să te simţi împlinită. Ieși din zona ta de con-fort și pune-te în situaţii mai pu-ţin plăcute ca să obţii rezultate.

21-28 noiembrie21-28 noiembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1329TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 8.30, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Petalo romano. 6.40 Chișinăul

de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30,

8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 0.00 Настоящее время. 10.30, 2.05

Dor. Program muzical. 11.00 Cultura azi. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.55

Documentar. „Merge Cummingham”. 14.50 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star.

Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00

MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014.

Tribuna concurentului electoral. 22.25 Documentar. „Euromaxx”. 23.00

Campionatul European la minifotbal. Muntenegru–Moldova. 0.30 Film.

„UN SĂRUT, VĂ ROG” (Franța, 2007). 2.35 Carta drepturilor. 4.30 „Noi

suntem din Drochia”. Spectacol muzical. 5.45 Cinemateca universală.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Produs autohton

22.10 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 06:45 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:45 Teleshopping 09:00

Serial: Clona 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:15 Serial: Regina inimilor (r) 12:15 Teleshopping

12:30 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial:

Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4869 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pa-

siune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori

(primul episod) 22:00 Serial: Complicea 23:00 Cristina Show: Invitați

actorii din “Casa de alături”, partea I 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.3, an 5

13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Trandafi rul negru ep.55 15:00 Film: Vinul iubirii 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.12 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Чудотворец”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек

и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova

are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:40 „Primele știri” (rus)

01:50 „Вечерний Ургант” 02:35 „Городские пижоны”. Премьера. „Ge-

nesis” 04:05 Галина Польских, Никита Михалков, Евгений Стеблов в

фильме „Я шагаю по Москве”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

В любви и войне. Военный, Биография. США 1996 11:00 Știri. 11:10

В любви и войне. Военный, Биография. США 1996 (продолжение)

12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час

суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00

Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Практическая магия.

Фэнтези. США 1998 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Au-

tostrada”. 21:35 Совершенный мир. Триллер. США 1993 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Совершенный мир. Триллер. США 1993

(продолжение) 00:40 Сериал 02:10 Новости. 02:40 Дела семейные с

Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:26 EN VOYAGE !

EXPRESS 5:40 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS

PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34

JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:31

AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH

INFO 13:10 MAGAZINE 13:39 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ODYSSEUS 15:47 ODYSSEUS 16:45 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ

19:40 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:30 LES CARNETS DE JULIE

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 ENQUÊTES RÉSERVÉES

22:47 ENQUÊTES RÉSERVÉES 23:43 GEOPOLITIS 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:40 L’INVITÉ 0:50 MÉTÉO 0:56

V COMME VIAN 2:37 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

6.05 Documentar. „Global 3000”. 6.35 Identi-

tate Basarabia. 7.05 Desene animate. „Alba ca

zăpada și cei șapte pitici”. 8.00 Bună dimineața

de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas spre

sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 13.30 80 de ani de la fondarea

Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural

Imaterial. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 14.30 Creștini în Europa.

16.30 Documentar. „Eurobox”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус).

17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.35 Tezaur. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecție. 22.20 Film.

„IMPORTANT E SĂ FII ONEST” (SUA). 0.00 Gala de operă. 1.20 Avangaraj. 2.20

Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Documentar. „Merge Cummingham”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market

9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără

măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert 18.00

Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Melodia ta 20.25 Market 9000.md

20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market

9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film artistic 01.00

Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Cristina Show: Invitati actorii din “Casa de

alături” 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Tele-

shopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4870 17:30

Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30

Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Cristina Show:

Invitați actorii din “Casa de alături”, partea a II a 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 I like IT 10:30 Ce se întâmplă,

doctore? 11:00 Visuri la cheie (r) 13:00 Știrile PRO TV

13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r) 15:15 Vocea

României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State

20:45 Film: Pompeii 22:30 Film: The Internațional: Puterea banului 01:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Любовь Полищук. Женщина-

праздник” 07:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00

„Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Галина

Польских. По семейным обстоятельствам” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:35 „Идеальный ремонт” 13:30 „В наше время” 14:40 „И все

таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 „И все таки я люблю…” Многосерийный

фильм. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием

Дибровым 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время”

22:00 „Ледниковый период” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Сегодня

вечером” с Андреем Малаховым 02:20 Премьера. Любовь Толкалина,

Дмитрий Марьянов, Людмила Чурсина в многосерийном фильме „Как

выйти замуж за миллионера” 03:55 Уиллем Дефо в приключенческом

фильме „Охотник”

6:30 Новости. 7:00 Откровенный

р а з г о в о р . 9 : 0 0 „ A u t o s t r a d a ”.

10:00 Старые ворчуны.Комедия. США 1993 12:00 Старые ворчуны

разбушевались.Комедия. США 1995 13:45 Освободите Вилли 2: Новое

приключение.Семейный. Франция, США 1995 14:00 Новости. 14:10

Освободите Вилли 2: Новое приключение.Семейный. Франция, США

1995 (продолжение) 15:40 Совершенный мир. Триллер. США 1993

17:00 Știri. 17:10 Совершенный мир. Триллер. США 1993 18:10 Мисс

Конгениальность. Комедийный боевик. США 2000 20:00 Вести недели.

21:00 Властелин колец: Возвращение Короля. Фэнтези. США ,Новая

Зеландия 2003 23:00 Știri. 23:30 Властелин колец: Возвращение Короля.

Фэнтези. США ,Новая Зеландия 2003 (продолжение) 1:40 Вести недели.

2:30 „Autostrada”. 3:20 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 4:05

Откровенный разговор. 4:55 След. Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRA-

NEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00

THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE

ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE

DES MINIJUSTICIERS 10:42 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE

11:06 LANFEUST QUEST 11:29 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:45

L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32

AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE

13:31 PARDONNEZ-MOI 14:01 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02

MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00

MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:23 TERRIENNES 19:26 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE

21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00

LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:59 JOSEPH L’INSOUMIS

2:32 ACOUSTIC 2:59 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50

MÉTÉO 4:00 LE POINT

6.05 Documentar. „360 grade GEO: Sapanta”.

7.00, 8.00, 10.00, 11.05, 13.00, 15.00, 18.00,

21.00 ȘTIRI. 7.10 Cuvintele Credinței. 7.55,

8.05, 9.10 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.05 Ring

Star. Concurs muzical. 11.05, 14.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 11.10 Părinți

și copii. 11.40 La datorie. 12.00, 1.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30

Natura în obiectiv. 13.10 La noi în sat. 13.50 Moment poetic. 14.10

Baștina. Magazin agricol. 15.05 Festivalul-concurs Internațional „Două

inimi gemene”. Gala laureaților. 16.35 World Stories - lumea în reportaje.

17.15 Cultura azi. 18.10, 5.30 Identitate Basarabia. 18.40 Loteria „Mili-

oane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 „Hai la hora mare”.

Program de muzică populară. 21.20, 22.20 Alegeri parlamentare 2014.

Ediție specială. 1.30 Portrete în timp. 1.55 Film. „UN SĂRUT, VĂ ROG”

(Franța, 2007). 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La

altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Con-

cert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45

Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.

md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00

Melodia ta 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00

Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Con-

cert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Cristina Show: Invitaţi actorii din “Casa

de alături”, partea a II (r) 07:15 Serial: Cununa

de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r)

11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri

păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi,

16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4871 17:30 Serial: Clona 18:30 Seri-

al: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri

păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra ep.1 00:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: O

zi perfectă 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping

13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Ră-

pirea tatălui 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Cod roșu la Casa Albă 23:00 Film:

Un cuplu mortal 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00

Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 Алла Демидова, Дарья

Михайлова в фильме „Звездопад” 08:55

„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:30 „Александр Зацепин. В огнедышащей лаве любви”

13:25 „ДОстояние РЕспублики: Александр Зацепин” 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „Черно-белое” 16:30

„Большие гонки” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с

субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Sinteza săptămâ-

nii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая

программа 23:20 Премьера. Елизавета Боярская, Дмитрий Дюжев,

Дмитрий Нагиев в фильме „Курьер из „Рая” 01:00 „Primele știri”

(rus) 01:15 „Толстой. Воскресенье” 02:10 „Нерассказанная история

США”. Фильм Оливера Стоуна 03:10 Премьера. Любовь Толкалина,

Дмитрий Марьянов, Людмила Чурсина в многосерийном фильме

„Как выйти замуж за миллионера”

6:30 Știri. 7:00 Освободите Вилли

2: Новое приключение.Семейный.

Франция, США 1995 9:00 Știri. 9:30 Magazin UEFA Champions

League. 10:00 Мисс Конгениальность. Комедийный боевик. США

2000 11:55 Старые ворчуны.Комедия. США 1993 14:00 Новости.

14:10 Старые ворчуны разбушевались.Комедия. США 1995 16:00

Властелин колец: Возвращение Короля. Фэнтези. США ,Новая

Зеландия 2003 17:00 Știri. 17:10 Властелин колец: Возвращение

Короля. Фэнтези. США ,Новая Зеландия 2003 (продолжение) 20:00

Новости. 20:35 Матрица. Фантастика, боевик. США, Австралия

1999 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 0:40 Новости.

1:10 Матрица. Фантастика, боевик. США, Австралия 1999 3:20

Știri. 3:50 Откровенный разговор. 05:40 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:32 ARTISANS DU

CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47

ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05

FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE

10:21 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 LA

PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:06 LANFEUST QUEST 11:32

TACTIK 11:59 JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH

INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES

14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MA-

GHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:23 L’INVITÉ 19:31 LE

JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:37 PYGMEE BLUES 20:30 360° - GÉO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UN ÉTÉ INOUBLIABLE 23:21

LE RETOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LA PEUR DE L’EAU

28 NOIEMBRIE 29 NOIEMBRIE 30 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

21 NOIEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Cafeaua poate preveni obezitatea, potrivit unui studiu care a identifi cat un compus chimic din această băutură ce poa-te ajuta la combaterea unora dintre consecinţele creșterii în greutate.

Cercetătorii de la University of Georgia, Statele Unite, au descope-rit că acidul clorogenic, care se gă-sește în cafea, a redus semnifi cativ rezistenţa la insulină și acumularea de grăsimi în fi catul șoarecilor hră-niţi cu alimente bogate în grăsimi, informează dailymail.co.uk.

Cobaii au avut, timp de 15 săptă-mâni, o dietă foarte bogată în gră-simi, perioadă în care cercetătorii le-au administrat, prin injecţii, o so-luţie care conţinea acid clorogenic, de două ori pe săptămână.

Savanţii au descoperit că acidul

clorogenic a fost efi cient nu numai în prevenirea creșterii în greutate, ci a ajutat și la menţinerea unui ni-vel normal al glicemiei și a unei stări bune a sănătăţii fi catului.

«Studii anterioare au arătat că printre benefi ciile consumului de cafea se numără scăderea riscului de instalare a unor boli cronice ca dia-betul de tip II și afecţiunile cardio-vasculare. Cercetarea noastră merge mai departe, căutând să identifi ce benefi ciile asociate acestui compus chimic (acid clorogenic, n.r.) care se găsește din abundenţă în cafea, dar și în fructe și legume ca merele, pe-rele, roșiile și coacăzele», a declarat Yongjie Ma de la University of Geor-gia.

«Acidul clorogenic este un anti-oxidant puternic care reduce infl a-maţiile. Multe dovezi arată că bolile legate de obezitate sunt cauzate de infl amarea cronică, deci dacă putem controla acest aspect, putem reduce

unele dintre efectele negative ale

câștigării excesive în greutate», a

mai spus Yongjie Ma.

Cercetătorii spun însă că acidul

clorogenic nu este un tratament

pentru obezitate. O dietă sănătoa-

să și un program de exerciţii fi zice

rămân cea mai bună metodă de a

reduce riscurile asociate obezităţii.

Mediafax.ro

Diverse

STUDIU

Cafeaua poate preveni obezitateaCafeaua poate preveni obezitateaFARMACIA NATURII

Minunile usturoiului!

Usturoiul este o sursă esenţială de substan-ţe necesare corpului nostru. În compoziţia sa se găsesc vitamine (A, complexul B (B1 și B6) și C), minerale (mag-neziu, calciu, potasiu, iod, zinc), aminoacizi și enzime.

Tocmai de aceea, consumat destul de des, usturoiul creează un scut protector în jurul princi-palelor organe, prevenind astfel apariţia bolilor cardiovasculare, cancerului, reumatismului și hi-pertensiunii.

Scade semnifi cativ riscul Scade semnifi cativ riscul de cancerde cancer

Potrivit specialiștilor ameri-cani de la Institutul Naţional îm-potriva Cancerului, persoanele care consumă zilnic usturoi sunt protejate de cancer de stomac, de colon, de sân, de esofag și de cancer bucal. Explicaţia este că în acest aliment se găsește alici-nă, o substanţă cu efect puternic anticancerigen care se eliberează numai atunci când usturoiul este pisat. Într-un singur căţel de ustu-roi se găsesc circa nouă miligra-me de alicină.

Reglează nivelul tensiunii Reglează nivelul tensiunii și protejează inimași protejează inima

Oamenii de știinţă australieni de la Universitatea Adelaide au constatat că hipertensivii care consumă zilnic un căţel de ustu-roi reușesc să-și menţină mai ușor tensiunea sub control.

Antibiotic naturalAntibiotic natural

Alicina din compoziţia ustu-roiului este renumită și pentru proprietăţile antibiotice. Cel mai elocvent studiu privind efectul antibiotic al usturoiului este cel realizat de cercetătorii americani de la Universitatea din Boston. Oamenii de știinţă au observat o ameliorare a stării de sănătate a voluntarilor diagnosticaţi cu pne-umonie stafi lococică și streptoco-cică și care prezentau rezistenţă la antibiotice.

De asemenea, în cartea „Cheia Longevităţii”, dr. Mihai-Alin Scar-lat spune că usturoiul are acţiune favorabilă în unele afecţiuni di-gestive (diaree, balonări) și acţio-nează ca un antiseptic pulmonar în cazul unor afecţiuni respirato-rii (emfi zem, bronșită, astm). În plus, usturoiul are rol anticoagu-lant, prevenind formarea cheagu-rilor de sânge. Ba, mai mult, con-ţinutul bogat în sulf îl recomandă în caz de afecţiuni reumatismale.

De asemenea, datorită vitami-nelor cu rol puternic antioxidant (vitaminele A și C), usturoiul pre-vine îmbătrânirea precoce.

Lyla.ro

Cei pasionaţi de fl ori și de grădinărit au cu siguranţă în posesie și Hoya Carnosa, fl oarea ca de ceară cu parfum discret. Aceasta este una din-tre cele mai populare fl ori de apartament.

Originară din Asia, planta este una căţărătoare. Are frunzele eliptice, groase și închise la culoare, iar fl orile sunt roz, cu petale cărnoase ca de cea-ră sau porţelan. De aici i se trage și nu-mele de ”Floare de ceară”.

I se mai spune și “Floarea de por-ţelan” sau “Lacrima Maicii Domnului”. Cea din urma denumire îi este dată da-torită faptului că micile fl ori catifelate secretă picături dulci.

Genul Hoya cuprinde peste 250 de specii, multe dintre ele fi ind cultivate ca plante de apartament. Pentru a ne bucura cât mai mult timp de această

plantă trebuie să respectăm anumite reguli de îngrijire.

În primul rând, Floarea de ceară nu trebuie expusă temperaturilor ne-gative. Nu trebuie lăsată niciodată la temperaturi mai joase de 10 grade. Pe timp de iarnă, planta trebuie ţinută în casă, dar nu în apropierea surselor de căldură. Floarea de ceară va fi e înfl ori-tă atât timp cât i se va asigura lumina necesară. Aceasta trebuie amplasată în spaţii cu mult soare, lumina indirec-tă fi ind cea mai potrivită.

Ea nu suportă umiditatea ridicată din substrat, așadar udările trebuie să fi e moderate și numai atunci când pământul este uscat aproape complet. Planta preferă ghivecele mai mici și nu se transplantează în altele mai mari decât după 2-3 ani de la ultima muta-re. Înmulţirea se realizează prin butași și seminţe.

Pentru ca planta să fi e mai ramifi ca-tă, aceasta trebuie tunsă. Nu este re-comandat să rupem frunzele vechi sau lăstarii noi în speranţa că fl oarea se va dezvolta mai frumos, deoarece ea nu va mai înfl ori.

Incasa.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STILPiese animal print pentru

o toamnă chicAcest print atât de senzual și feminin este greu de ignorat…

Mereu se găsesc noi moduri de a readuce imprimeul leopard în actualitate. Sezonul acesta, ne-a atras atenția pecatwalk în prezentările Giorgio Armani, Gi-venchy și Gucci.

Dacă până acum ai ocolit ani-mal printul pentru că nu știai cum să-l asociezi cu piesele din garderoba ta, îți spunem că este mai ușor decât crezi. Pentru a-l pune în valoare, nu-l asorta cu un alt imprimeu. Limitează-te la o singură piesă vestimentară sau accesoriu și nu te îmbrăca niciodată în animal print din cap până-n picioare.

Da, poţi purta animal print și la birou! Îți sugerăm să inte-grezi imprimeul leopard într-un context la care nu te-ai gândi imediat: o rochie cu un croi cu-minte, perfectă pentru o ținută offi ce.

Glamourmagazine.ro

Cu siguranţă ţi s-a mai spus și ţie că nu este bine să stai jos multe ore fără să te ridici măcar câteva minute din când în când. Statul pe scaun îţi face rău și de suferit au mai ales cei care la locul de muncă petrec multe ore în poziţia șezut. Afl ă ce poţi păţi:

Statul pe scaun dublează riscul Statul pe scaun dublează riscul de atac de cordde atac de cord

Simplul fapt că stai pe scaun mai multe ore la rând îţi poate dubla riscul de atac de cord, ara-tă nu mai puţin de 18 studii, la care au participat aproxima-tiv 800.000 de oameni în total. Potrivit tuturor cercetărilor, persoanele sedentare prezintă un risc de două ori mai mare să facă un atac de cord, spre deosebire de cele care se ridică vreme de câteva minute o dată pe oră, așa cum ar trebui să facem cu toţii.

Câștigi mult în greutateCâștigi mult în greutate

Faptul că alegi să stai pe scaun mai multe ore în timpul unei zile, în loc să te ridici în mod regulat dăunează abilită-ţii de a slăbi, spun unii specialiști. Cu cât stai mai mult pe scaun într-o singură zi, cu atât corpul tău se adaptează ce-rinţelor fi zice scăzute, iar metabolismul tău încetinește. Un metabolism încet înseamnă kilograme în plus și difi cultate să le dai jos mai apoi.

Sângele circulă mai greu până la inimă dacă stai jos Sângele circulă mai greu până la inimă dacă stai jos mereumereu

Mușchii nu se mai încordează în poziţia de șezut, astfel

că circulaţia sângelui la nivelul în-tregului corp scade. Acesta este și motivul pentru care picioarele tale se umfl ă după câteva ore, pentru că sângele ”băltește”. Astfel, statul pe scaun pe termen lung poate distru-ge vasele de sânge, prin faptul că își pierd elasticitatea.

Statul pe scaun crește riscul să Statul pe scaun crește riscul să faci boli cronicefaci boli cronice

Potrivit Organizaţiei Mondiale de Sănătate, lipsa activităţii fi zice este al patrulea cel mai important factor al mortalităţii timpurii și

poate cauza chiar mai mult de 25% din cazurile de colon, este de vină pentru 27% din cazurile de diabet și 30% din cazurile de boli cardiovasculare. Ce-i drept, poţi face și boli mai ușoare, însă asta nu înseamnă că nu ar trebui să ai mai multă grijă de tine!

Îţi crește colesterolulÎţi crește colesterolul

Potrivit oamenilor de știinţă, statul pe scaun crește și nivelul colesterolului rău, deoarece organismul nu îl mai poate transforma pe acesta în urma inactivităţii (statului în poziţia șezut).

Cum să scazi toate aceste riscuriCum să scazi toate aceste riscuri

La foarte multe locuri de muncă, statul pe scaun este ne-cesar, mai multe ore la rând. Chiar și așa, nu ești obligat să stai jos încontinuu, ci te poţi ridica și mai poţi face câţiva pași, așa cum este și indicat. Cel mai bine ar fi să te ridici în picioare o dată la fi ecare oră de stat pe scaun și să te miști un pic, vreme de câteva minute.

Avantaje.ro

Statul pe scaun îţi face rău. Afl ă cum

Floarea de ceară

21 NOIEMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

Expoziţie de fotografi e documentară dedicată ChişinăuluiÎn perioada 3-19 decem-brie, la Chișinău se va desfășura expoziţia de fotografi e documenta-ră „Omul merge după soare”, organizată de Asociaţia Tinerilor Artiști „Oberliht”, cu sprijinul Institutului Goethe.

Numele expoziţiei face referin-

ţă la cunoscutul fi lm artistic al re-

gizorului Mihail Calic, a cărui acţi-

une are loc în Chișinăul postbelic

afl at în proces de reconstrucţie,

în anii ’60 ai secolului trecut. Prin

povestea lirică despre un băiat

care merge prin orașul său drag,

urmând soarele, se dezvăluie vi-

ziunea poetică a autorului asupra

Chișinăului, în care pot fi recunos-

cute și contururile havuzului din

Grădina Publică Ștefan cel Mare,

și străzile reconstruite ale Chiși-

năului, și fântâna în cascadă din

Valea Morilor.

Cum este oraşul astăzi?Chișinăul, la fel ca și oricare

alt oraș, reprezintă un organism

viu, care se afl ă în continuă miș-

care, dezvoltare și transformare.

Aceasta se observă în mod special pe parcursul ultimilor ani, când, după o lungă stagnare, a început să se dezvolte și să se înnoiască. Se acordă o atenţie tot mai mare construcţiei și transformărilor în spaţiul public urban.

Însă aceste transformări nu sunt întotdeauna benefi ce, nu păstrează farmecul de odinioară al orașului și nu îl fac mai plăcut pentru locuitorii săi. În ultimii 20 de ani, transformarea spaţiului postsocialist, sub infl uenţa cultu-rii globale a consumului, a condus la schimbarea mediului urban printr-o comercializare și privati-zare totală și excesivă a spaţiilor publice de către mediul de afaceri privat, consideră Tatiana Fiodo-rova, artist media și fotograf. Tot mai des, spaţiile publice sunt uti-lizate pentru construcţii neauto-rizate și devin mai puţin deschise și accesibile. Monumentele arhi-tecturale istorice sunt demolate, sunt înlocuite cu centre comer-ciale. În parcuri, pe terenurile de joacă destinate copiilor și în alte locuri publice sunt construite clă-diri cu multe etaje. Pe de o parte, orașul crește și se lărgește, pe de altă parte, apare problema rolului și locului individului în mediul ur-ban.

Astfel, fotografi lor și artiștilor

care au fost invitaţi să participe la

expoziţie li s-a propus să cercete-

ze, prin mijloace vizuale (cu aju-

torul fotografi ei sau altor tehnici

apropiate) realităţile vieţii urbane

a Chișinăului, precum și trans-

formările vieții culturale, sociale,

economice care se refl ectă direct

și infl uențează spațiile publice de

azi, în care, pe de o parte, în cen-

trul atenţiei și a criticii se afl ă omul

și locul său în mediul urban, iar pe

de altă parte, Chișinăul însuși ca

un organism în creștere și dezvol-

tare.

Doritorii de a participa au avut

posibilitatea să-și depună ofertele

până la data de 17 noiembrie cu-

rent. Cele mai reușite lucrări vor

fi expuse în cadrul expoziției de

fotografi e documentară la Zpațiu,

strada Al. Șciusev, 103.

Artista Tatiana Fiodorova a fost

invitată de Asociația Oberliht în

calitate de cocurator al proiectului

„Chișinău – oraș în transformare”,

ce se prezintă ca o serie de expoziții

cu participarea tinerilor artiști din

Moldova și din regiune. Tema pro-

iectului, așa cum e refl ectată în

titlu, problematizează modul în

care s-a format spațiul urban în ul-

timii ani și cum infl uențează acest

spațiu relațiile sociale și practicile

cotidiene – cum ne formează el ca

și colectivitate și cum ne raportăm

noi, ca indivizi, la spaţiul respectiv.

Parteneri ai proiectului sunt

Muzeul Național de Etnografi e și

Istorie Naturală, Centrul pentru

Artă Contemporană, Art Platforma

și Platzforma. Acesta este fi nanţat

de Institutul Goethe din București,

Ministerul Afacerilor Externe al

Germaniei și Fundația Culturală

Europeană.

FLUX

Omnibusul (serie de scurtmetraje) Moldova-Aproape-Departe, un nou proiect cinematografi c al regizorului și scenaristului Igor Cobileanski, lansat anul trecut, va fi prezentat în premie-ră pentru producătorii, fi nanțatorii și distribuitorii prezenți la cel mai mare festival de fi lm din țările baltice – Black Nights International Film Festival.

Scenariile și autorii celor șapte fi lme de scurt-

metraj au fost selectați, iar proiectul se afl ă acum în

faza colectării de fonduri. Proiectul va fi prezentat în

cadrul secțiunii Baltic Event, o platformă de Pitching

(coproducții și fi nanțare), unde vor fi prezentate alte

douăsprezece proiecte din diferite țări, scopul fi ind

găsirea fi nanțării și eventualilor coproducători.

În opinia producătorului Dumitru Marian, această

„prezentare de ţară” este o bună șansă de a aduce la

o nouă treaptă efortul de accedere a cinematografi -

ei moldovenești pe piața europeană și prezentarea

Moldovei ca un nou spațiu cinematografi c demn de

explorat și valorifi cat.

Festivalul Internațional de Film Black Nights de la

Tallinn, Estonia, a rezervat în cadrul ediției curente

un loc special Moldovei. Astfel, pe 26 noiembrie, pe lângă prezentarea proiectului propus de Brio Film Production (studioul din Moldova, fondat și condus de Valentina Iusuphodjaeva, producătoarea fi lmelor lui Igor Cobileanski), în coproducție cu Dan Burlac (România) și Pavel Cuzuioc, producător și regizor de origine moldavă afl at acum în Austria, va avea loc și o trecere în revistă a cinematografi ei moldovenești din ultima perioadă. Prezentarea o vor face Dan Burlac, producător și coproducător la câteva fi lme realizate în Moldova, și Dumitru Marian, producător din Republica Moldova, unul dintre autorii Legii ci-nematografi ei, aprobate de Parlamentul Republicii Moldova în iulie curent. Igor Cobileanski nu va pu-tea da curs invitației, pentru că este pe fi nalul predă-rii ultimului fi lm din serialul „Umbre”, realizat pentru HBO.

Prezentarea se axează pe fi lmele produse în ultimii ani, dar și fi lme afl ate în diverse faze de producție. Pe lângă fi lmele propriu-zise, scopul prezentării este de a „vinde Moldova” în calitate de partener pe domeniul cinematografi c și de a atra-ge producătorii străini care să descopere talentele, poveștile și potențialul fi lmic al acestui spațiu „din coasta Europei”.

FLUX

Moldova-Aproape-Moldova-Aproape-Departe, la Tallinn Departe, la Tallinn