Nr.il6. Braşov, Joi 22 Ianuarie (4 Februarie n.) 1915. Anul LXXVU1.

ABONAMENTULf * pn sa . . 24 0<wPa o Imn. de an 12 « Pa trei Ioni. . . 8 „

Pentru România fi »trAlnitato:

Pe im u . . , 40 iei Pe o imn. de an 20 „

R E D A C Ţ I A Ş l ADMINISTRAŢIA

Str. Prundului 1 r, 15

INSERATELE ■e primeso la admlnle- traţle. Preţul după tarii

. «i tavolalA,

« 1 1 1 * 0 * 226. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. MannseriBele na şe In- nepoiaiă.

Loialitatea noastră.„Ader&rul nic&iri locainţă, şi-a g&sit, decât acolo şi numea unde minciuna a lipsit

lordache ttojiesco.

In perindarea evenimentelor sţUigeroase, cari an pus popoară şi neanpiri întregi la proba de foc a ezistenţei, printre cei dintâi cari nu şmo per du t capul e neamul româ­nesc, de sub oblăduirea coroanei Sf. Ştefan. Acest element de ordine din monarhia austro ungară a ştiut şă vadă mai real situaţia nu toc­mai uşoară, ce răsboiul mondial îi creiase monarhiei, şi păstrândn-şi sângele rece s’a ridicat deasupra acestei situaţii cumpănindu-o bine şi ereind prin atitudinea sa demnă şi loială o atmosferă de încredere în puterile proprii, atmosferă oare a ridicat atât de mult moralul aces­tei ţâri.

Neamul acesta a fost cel din­tâi, care a uitat cu desăvârşire a- tfttea gravamine, pe cari le recu­noşteau în principiu toţi politicianii eu -ochi mai înţelegători dela pu­tere.

Neamul acesta a uitat toate neafunsurile interne, câte avea de suportat, pentra ca să-şi îndrepteze forţele întregi numai şi numai spre a pune pept primejdiei dela hotar şi consecinţelor acelei primejdii. Astfel s’a pornit de odată pe toate terenurile la noi o activitate febrilă atât pentru a ajuta ţara în susţi­nerea râsboiului, cât şi pentru ali­narea suferinţelor pe cari le-a lăsat acest războiu.* Pe scena teatrului de răsboiu suntem reprezentaţi acolo în mod demn şi cinstit. Atât ca număr cât şl ca moral. Aproape 400.000 de fl&căi români luptă, fiind gata în tot momentul să-şi verse sângele pentru tron şi ţară. Iar ca moral mare* e procentul românesc al câlor, pe pieptul cărora străluceşte mân­dru meda'ia recunoscătoare a vite* jiei şi credinţei. 8a nu e mic nu­mărul soldaţilor şi ofiţerilor români, can pe mai multe rânduri şi-au câştigat dreptul la recunoştinţa ţării şi a Domnitorului ei. Lucru, ce pe noi cari ne cunoaştem for­ţele nu ne miră de loc şi nădăj­duim că n’o sâ-i mire mai mult nici pe străini. ,

Raportul, în care ţăranii români j săraci dar cinstiţi au contribuit cu banal lor la suportarea uriaşelor châltoieii d&râsbâiu, n e pune iarăşi

Cântec.Un cântec scris-am pentru voi Copii şi dalbe fete, li pot ceti dar şi femei,Moşnegi cu-argint în plete.

G jalnică cântarea mea,E triştă — afar din cale,Căci tâlcul ei adevărat îmi umple pieptu’n jale.

Preludiul se începe-aşa:A fost de mult., odată, la brazi, stejari şi fagi umbroşi

> O ţeară îmbelşugată.

Grădinile gemeau de rod, Dumbrăvile de floare,Prin, tainiţi de tufiş, în tril Cântau privighetoare.

Pe şesuri verzi şi prin grădini 'Zimbea mana, belşugul,

chiot hohoteau păduri Când brazde tăia plugul.

Tălăoglle sunau duios Pe colnic! şl răzoare

îatr’o lumină neasemănat mai stră­lucitoare ţaţă de alte popoară.

Aşa am muncit şi muncim pe toate terenurile, unde se recere muncă grea şi costisitoare. Fără

zgom ot şi fără reclamă convinşi, că fapta noastră e o faptă bună nobilă

: şi cinstită. A m dat cu dreapta, ca să nu vadă stânga. Şi dacă acum avem, ca să luptăm pe lângă aceste greutăţi şi în contra urilor spora­dice, ce e drept, şi a calomniilor cari ni se adresează din partea răuvoi­torilor şi a intriganţilor, aceasta foarte pnţin ne descurajază, ori chiar de loc.

Simţul dreptăţii faptelor noastre l’am avut şi îl avem întotdeauna. Nu rari au fost cazurile, când multe din oficialităţile şi neoficiali- tâţile dela noi, cari îşi aflau şi plăcere în sportul de a ne calomnia şi bănui, şi-au revenit în fire stri­gând, târziu ce e drept, dar totuş strigând, penitentul mea culpa. Cu acelaş zimbet de indiferenţă am primit însă calomniile bănuelile şi intrigile, cu care ne-am uitat la penitenţele cari îţi trezesc cel mult un sentiment de milă.

Iată de ce ne-au atins şi ne ating apoi atât de puţin pe lângă toate aceste şi ameninţările celor chemaţi şi nechemaţi. Cine cunoaşte numai câtuşi de puţin firea, ambi­ţia nobilă şi simţul de demnitate al neamului acestuia românesc a trebuit să condamne ca nesocotite şi ne la locul şi timpul lor acuzările ce ni s ’au adus, că am fi „agitatori“. Ei bine, conduşi de esperienţele din timp de pace noi ştiam şi ştim, că agitator era numit ori care intelec­tual român, care-şi respecta limba, neamul şi legea căutând să facă şi pe alţii să le respecteze. Oare azi nu noi acei «agitatori» suntem aceia cari de fapt „agităm“ pentru ajuto­rarea pe toate cărările a ţării ajunse în primejdie. Ne-o dovedesc atâtea certificate de recunoştinţă, certificate, pe cari în timpul din urmă le-am primit şi le primim pe necerute.

Iată de ce ne-au atins apoi atât de puţin şi eşirile groteşti mai re­cente, pe cari un anumit soiu de politiciani le-au îndreptat în timpul din urmă în contra noastră.

N s u l m in istr u com u n d e finanţe. Din Viena se anunţă, că în curând vor apare decretele imperiale, prin cari ministrul comun de finanţe BUinski va fi absolvat de postul său fiind înlocuit prin fostul prim-ministru Kdrber.

Şi fluierul înfiripa Cântări fermecătoare.

Prin sat copii se’ntreceau Cu fluturii zburdalnici,Pe la pârleaz fete, feciori Şopteau domol, şăgalnici.

Iar subt umbrarul de arini Se legăna blând hora Şi tinereţea strălucea In ochii tuturora.

Voinici ca brazii munţilor Înveseleau to t satul,Cântările din şezători Umblau ţara de-alatul.

Iar mamele îşi adormeau Odraslele din braţă,In dulci cântări... astfel trecea Senina noastră vieaţă.

Dar vânt gheţos le-a spulberat, Le-a ars cum arde bruma,Şi numai jale şi pustiu La sate vezi acuma.

Ca visul toate s’au trecut,De-a iernei grea urgie,

Situaţiunea economica a Rusiei şi Germaniei.

Bucureşti 2 Februarie fi.La »Cercul de «aidli economice şi

financiare« din Capitală a fost cetit eri seara, de cătră d. C. Wachmann, ata­şatul comercial al României la Berlin, un documentat studiu făcut asupra si- tuaţlunei economice actuale a Rusiei şi Germaniei.

D. Wachmann. a arătat că ţările care, în ultimul timp au f&cut o mai mare aplicare a energiei în domeniul muncei productive şi au realizat într’un timp relativ scurt progrese însemnate, demne de luare aminte, sunt Rusia şl Germania.

Şi, spre a demonstra aceasta, d-sa a făcut o expunere paralelă a situaţiei economice a celor două ţări, precizând dela început, însă, că, pentru caracte­rizarea progreselor realizate de Rusia faţă de Germania, poate compara pro­gresele celei dintâi »cu acelea ale ado­lescentului, faţă de ale bărbatului în plină desvoltare, calm şi cu deplina ex­perienţă a vieţei«.

Iată în resumat studiul foarte bogat Sn amănunte şi cifre al d-lui Wachmann.

Rusia e şi astăzi ţară agricolă; patru din cinci părţi ale populaţiunei sale, aproximativ, trăesc din munca a - gricoiă. Mulţi dintre lucrătorii indus­triali continuă a se îndeletnici cu munca pământului, părăsind câmpul numai a- tunci când munca lor acolo Încetează. In mai mult progres sunt Finlanda, provinciile Baltice şi Polonia. Comerţul este aproape acelaş ca şi în trecut; e în cea mai mare parte Sn mâinile stră­inilor sau sub influenţa capitalurilor străine.

Liberarea ţărănime! din servagiu, la 1861, a dat braţe libere pentru in­dustria din Polonia. Organizarea tehnică, obţinută qu capitaluri străine — franceze şi germane — face ca producţţuneajn- dustrială să întreacă pe ;cea agricolă. In mijlocul Rusiei persistă, sub acest raport, o stare înapoiată. Industria cas­nică dă o jumătate de miliard, fără să se poată totuşi vorbi în privinţa ei de un progres apreciabil. Nevoile Statului fac să ia o mare desvoltare industria ferului, care înfăţişează o pildă de în­semnată desvoltare Sn uzinele Puttilow. Industria textilă e de asemeni în pro­gres.

Desvoltarea industriei ruseşti îşi are origina în îndemnul oamenilor de stat ruşi şi Sn îndemnul dat de capita-

Izvoarele s’au poţmolit Iar uliţa-i pustie.

La colţ de stradă vezi abea Vre-o cărunţită mamă,Pleoapele le’zvântă’ncet Cu colţul de maramă.

Pădurea e rărită azi,Stejarii’s frânţi în două,Iar codru-i cimiter imens Şi ochi’s plini de rouă.

Finalul este de tot trist La jalnica’mi cântare;Sunt clopotele ce tot bat Şi chiamă la ’ngropare.

Atâta vis s’a spulberat,Pustiul ne cuprinde,Nici o solie, nici o stea La noi nu mai deşcinde.

• • • • • « • • • a « • • • •A fost un vis frumos mai ieri,A fost, a fost odată...Dar jalnică-i povestea azi,Ni-e inima brumată.

1915.Emil A. Chiffa.

lurile străine. Intre oamenii de stat ruşi, preocupaţi, cu precădere faţă de orice alte tendinţe, de propăşirea eco­nomică a Rusiei, se socoteşte printre

. cei dintâi Witte, un adept convins al politicei lui Bismark; . ca economist,

. adept al lui Frjed. List. El are de con­tinuator pe Kokosrsew. ..

Politicei sociale i se recunoaşte toată însemnătatea şi legiferările sub

- acest raport se fac cu multă stăruinţă. Situaţiunea economică actuală este ca­racterizată prin t i ’un proces de conso­lidare. In politica vamală, Rusia e în defensivă. Ea are încă o frumoasă situ- aţiune ca ţară producătoare de cereale, dar cu cât va deveni mai industrială cu atât putinţa ei de a fixa preţurile cerealelor pe piaţa externă va descreşte, rămânând ţară ce-şi consumă singură producţiunea sa agricolă.

Vorbind despre Germania, d-1 Wachmann face o lungă expunere de date demografice, spre a arăta vitalita­tea poporului german şi o expunere amănunţită de cifre cu privire la in­dustria şi comerţul german, spre a în­făţişa quantum-ui de energie cheltuit pe tărâmul muncei productive, de unde pentru Germania urmarea tendinţei cătră cucerirea debuşeuriior de desfa­cere.

După calcule făcute de diferiţi eco­nomişti cu o împârţialitate riguros ştiin­ţifică, averea Germaniei, care şi-a înce­put desvoltarea economică relativ tâ r­ziu, e evaluată, — cuprinzând avutul particular şi avutul Statului — la 381—337 miliarde mărci; averea Fran­ţei la 287 miliarde Ir., egal cu 232.5 miliarde mărci; averea Angliei 260 mi­liarde mărci; averea Statelor-Uuite, la 500 miliarde mărci.

A restarea d ep u ta ţilo r m a­h o m ed a n i în R u s ia . Din Berlin se anunţă;

Despre arestarea membrilor ma­homedani ai Dumei din Petersburg, »WoJffburesu« dă următoarele amă­nunte: Deputaţii mahomedani din gu­berniile Eazan si Orenburg s’au dus în deputaţîune la Goremkio spre a pro­testa contra măsurilor excepţionale luate contra supuşilor mahomedani din aceste două gubernii. Preşedintele con­siliului i-a primit cu amabilitate făgă­duind să intervie imediat. A doua zi toţi erau arestaţi sub acuzarea de complot cu membrii socialişti ai Dumei din aceleaşi gubernii.

Telegrafal şi telefonul în războiul actual.

Una din constatările cele mai ca­racteristice, cari rezultă din examinarea diferitelor înfăţişeri pe cari le prezintă războiul actual este fără îndoială aceia, că toate perfecţiunile ştiinţei şi toate procedeele industriei moderne, sunt a- plicate în modul cel mai larg de către cele două grupuri de forţe care’şiopun mijloacele de distrugere cele mai pu­ternice, ce s’au putut realiza până în prezent.

Din punctul acesta de vedere Te­legrafia şi Telefonia ocupa un loc de frunte, căci apiicaţiuaile lor la arta răz­boiului au devenit atât de răspândite în cât toate unităţile, până la cele mai mici, care compun o armată sunt în­zestrate cu un număr îndestulător de aparate, cari le permit să corespundă între ele în mod neîntrerupt. Mulţu­mită acestora, diferitele formaţiuni aie unei armate în campanie, cu toată des­făşurarea atât de mare a fronturilor de luptă, pot forma în mâinile coman­

Contra părăsiriinemlralitifli

Fostul ambasador, contele ţdonts, în tr’on articol întitulat Germania şi Italia, publicat în ziarul »Neue Frele Press« şp u n e .că . instigatorii. războiului voesc să lase a şe cjjede, că intervenţia războinică a Italiei s’ar îndrepta numai contra imperiului habsimrgic. D. Mopts adaugă, că Austro-Ungaria ar fi ajutată de Germania nu mţţnai. cu trupe .dar şi qu material tehnic de răzbcqu, ş iltftiia In cel mai bun caz ar ayea de sjţpqjrţşt un războiu lung şi sângeros. Iţqjiaeşţe o mare putere, care are un ş^ăluqit viitor înaintea ei. Şi-a dobânditv foarte repede unirea naţională şi are nevoie de o lungă pace. In vederea asigurăqel păcei toate guvernele italiene de orice partid au reînoit mereu Tripia-A lişnţă,

Vorbind de şansele de victorie ale Triplei Înţelegeri de o parte şi &Ie im­periilor centrale de altă parte, contele Monts ajunge la concluzia, că în caz de victorie a Triplei Înţelegeri, Italja ar trebui să primească ca o pomană ceea ce s’a dobândit cu sângele fijlcr săi. Este cu neputinţă de ; admis, ca , undita- iiaa cugetând rece să poată . dori în­frângerea Austro-ţJngariei şi Garmşpiei, căci atunci Italiei i-ar rămâne ş$u şă depindă în totul de Anglia ca Portugalia sau să se arunce in braţeîe. Rusiei cres­cute la infinit.

Italia părăsind neutrpfiţajtea,, y® cădea intt’o situaţiune absolut imposi­bilă şi va trebui să facă sacrificii imense în oameni şi bani ; dar dacă române neutră şi’şi rezervă forţele pentru, tran­şarea definitivă a socotelii or în Europa îşi va putea valora drepturile qu mai mare tărie şi va reajiza lucruri mari fără a fi jertfit prea m u lt: io orice caz, dorinţele şi aşpiraţiqpile italiei ar , în ­tâmpina atunci mai mare bunăvoinţă din partea aliatelor sale cu cât mai mare va fi fost neutralitatea italiană.

D in cam era rom ân ă . In• ir*şedinţa de Luni a ţamerei ministrul Costinescu a depus mai muite proiecte de legi cu caracter financiar. La între­barea dep. Eleva, câ pentru ce întârzie depunerea bugetului, ministrul Costi- nescu răspunde, că nici în timpurile normale nu s’a qepus bugetul înainţe de Martie. Dacă se va putea prepara un buget serios necesitat de împrejurări el se va depune, dacă nu, Constituţia permite să se poată urma şi bugetul trecut.

dantului superior o singură unitate uşor de mânuit.

In deosebi în războiul actual, te ­lefonul tinde a înlocui mai pretutin­deni comuni caţiunile telegrafice, car! prin însăşi natura lor sunt mai greu de stabilit, mai încete şi cer operatori pregătiţi.

Răspândirea telefoanelor esteafcât de însemnată, în cât diferitele fabrici de construcţiuni de materiale telefonice din Franţa, cu toată aprovizionarea de care armata franceză dispunea, execută Sn momentul de faţă cantităţi enorme de aparate, unele destinate a înlocui, fără pierdere de timp, aparatele dis­truse sau pierdute Sn luptă, altele pen­tru a înlocui, în regiunile ocupate de inamic, aparatele publice distruse.

Aparatele întrebuinţate se .pot grupa îu treicategorii: Pentru comu- nicaţiunile la distanţe mici, in primele linii de tranşee, se întrebuinţează cu­noscutele receptoare polarizate, cari au meritul simplicităţei şi funcţionează fără pile. Semnalul de chemare con­sistă în transmiterea telefonică a su­netului unei mici goarne, care poate fi

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 16—1915

SIT U A Ţ IApe câmpul de răsboiu.

Aci dimineaţă am primit delà bi­roul de presă al prim-ministrului urmă­toarele comunicate oficiale telegrafice:

Situaţia in nordul monarhiei.

Budapesta, 2 Febr. Din marele eartier general al nostru se comunică ofioial cu data de azi :

Situaţia generală a rămas ne­schimbată. în Polonia pe cnrsul de mijloc a râului Piliţa am respins o încercare de eşire a Ruşilor. In Car- paţi luptele continuă pe sectorul vestic al frontului. La mijlocul fron­tului luptă cu succes trupele nem­ţeşti şi ale noastre.

General de divizie Hôfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin 2 Febr. Buletinul oficial al marelui cartier general german e pen­tru aii următorul :

Pe câmpul de operaţii delà vest n’a obvenit nimic de semnalat afară dé câteva lupte de artilerie, cari s’au dat în diferite puncte ale frontului.

Pe câmpul de operaţii delà ost : La hotarul Prusiei ostice n’a obve­nit vre-un eveniment important. In Polonia, în regiunea Lipno şi spre nordost delà Sierpe au avut loc ciocniri de cavalerie. Ofensiva noas­tră înaintează spre sad delà Vistula. Comunicatele oficiale franceze despre evenimentele de pe câmpul de luptă, conţin în multe locuri inexactităţi ba chiar şi scornituri. înaltul co­mandament german nu doreşte să se ocupe cn astfel de lucruri. încât despre comunicatele oficiale germane, fiecare are posibilitatea să le con­troleze.

Avansări tn armata honrezimei şi a glotaşilor.

Monitorul honvezlmei şi a gloate­lor publică în n-rul său recent urmă­toarele avansamente:

In arm ata honveeimei: sublo­cotenentul Nicolae Căciulă a fost avansat la rangul de locotenent.

La gloate: La rangul de loco­tenenţi an fost avansaţi următorii sublocotenenţi: Dr. Gheorghe Po- pescu, Constantin Bndiu, losif Herb, Romulus Cărăbaş, Anastasie Demian, Iustin Miron, Ştefan Petrilâ, M. Bog- san, Dr. Ioan Damian, Dr. Victor Muntean, Aurel Crăinicescu, Ale­xandru Dănescu, Traian Marca, Dr. Pavel Obădean, Nicolae Pica, George Buleţa, Eugen Crenian, Dr. Candin David, Vaier Nicoarâ, Alexandru Paşcan, Nicolae Radu, F. German, Dr. Eugen Boeriu, Vladimir Drăgici, Dr. B. Hoadrea, Ioan Maior, Virgil Murăşan, Lucian Georgevici, losif Onciu, B. Poruţiu, Nicolae Stoja, Dr. Victor Ioaneş, Virgil Pop, Ioan Alexi, Ioan Dejenarin, Dr. Ioan Tru- ţia, Grigorie Domilescu, Dr. Iustin Iuga şi Pani Sever.

La gradul de medic de regi­ment la gloate: Traian Gerguţia.

La gradul de medic superior la gloate: Octavian Proştean, Alexan­dru Grăciunescu, ioan Sturza şi Titus Perţa.

Convorbire cu d-1 C. Árion.

D. Constantin Árion a dat coresponden­tul ai (’in Bucureşti al ziarolni „A Nap“, intr’o convorbire, următoarele răspunsuri interesante:

»Conducătorii afacerilor publice ale patriei noastre, — a zis e1, — af ă că neutralitatea e atitudinea cea mai potrivită cu interesele României. Asu­pra punctului de vedere al neutralităţii stărue Regele, ministrul-preşedlnte şi mulţi dintre oamenii politici cu vază.

Vorba e numai câtă vreme va pu­tea să fie păstrată neutralitatea. Cine ar putea să dea răspuas Ia întrebarea aceasta ? Ci ne-ar putea să ştie azi ce se va întâmpla mâne ? Atitudinea Italiei şi desfăşurarea războiului pot s& influ­enţeze In mare grad hotărârile Româ­niei. Vocea stradei va putea mai puţin decât orişice să determine o schimbare in hotărîrile factorilor răspunzători Sn ceeace cer interesele ţării. Despre un lucru vă pot încredinţa : că oamenii po­litici ai României se află azi în poziţi- une grea şi se cere multă înţelepciune şi mult simţământ de răspundere pentru ca să nu ne lăsăm a f i abătuţi din dru­mul cel bun*. In ceeace priveşte sltu- aţiunea de pe câmpurile de războiu, d. Árion a z is:

>Ar fi foarte greu să ne dăm a- cum seamă despre starea războiului. Războiul se urmează de jumătate de an, dar rezultatul lui nu se Întrevede Încă.

E lucru neîndoios, că Germania desfăşură o putere impunătoare, dar numai bunul Dumnezeu ar putea să ne spună, cine va ieşi în cele din urmă învingător«.

— La o întrebare privitoare la puterea de acţiune a Rusiei, d-1 Árion a zâmbit şi a zis: »Armata rusească e m are! « — dar a însoţit vorbele aceste de un gest-ca şi când ar fi voit a adăuga, că ea nu va putea să aibă succese.

In urmă d-1 Árion a spus asupra mare! importanţe a cestiunii Dardane- lelor;

»Ar fi, — a zis, — lucru foarte primejdios nu rumai pentru România, ci şi pentru Germania şi Anglia, dacă Datdanelele ar trece Rusiei. Eu sunt convins, că lumea întreagă ar ridica protest contra unei asemenea primejdii«.

in ceeace priveşte schimbarea pe­trecută în conducerea afacerile externe ale monarhiei, d-l Árion zice:

»Eu cred că schimbarea aceasta nu va avea nici o Înrâurire asupra atitudi­ne! României. Fapta în sine e pentru mine numai o dovadă despre marea autoritate în monarhie a Ungariei«.

Despre raporturile dintre România şi Bulgáriát în sfârşit, d-1 Árion a z;s :

»intre noi şi Bulgaria raporturile nu sunt încordate, dar e lucru fi­resc să urmărim cu toată luarea a- minte mersul lucrurilor şi să fim pre­gătiţi pentru orice eventualitate«.

»Z-fl.«

Răniţii din Turda.—» Continuarea contribuirilor. —

Pentru darurile da Crăciun, Anul nou şi Bobotează la răniţi din Turda am primit.

Dela ţărani români din Turda ce s-a colectat prin d-na Lucia Bo- loga şi Margareta Mandruţin sama de 85 cor. 70 fii. şi următoarele daruri în natarâ :

Jacob Crişan 2 cor. Mărise» Zehan 1 cor. Paraschiva Murăşan 1 cor. Ve- ronica Raţiu, I. Darie 40 fi!, văd. Maria Felezeu 40 fii. văd. Ana Mu- reşan 40 SL Paraschiva Rop 60 fii. Vasile Câmpean 1 cor. Lucia Boioga preoteasă 1 cor. Margareta Mândruţiu l cor. Maria Marc 5 ouă. Costan Marc 20 fii. şi lapte. Anica Crişan 1 cor. şi lapte, ileana Mureşan 20 fii. Vasile Giurgiu 1 cor. Marfa Crişan mar. Raţiu

ouă şi lapte. Sişion German 1 cor. ou, Susana German 40 fii. Ileana Ni-

cul’ci 1 cor. lapte 4 ouă. Ana Andreea 40 fii. şi lapte. Ioan Lazar 1 cor. şi lapte 2 ouă. Ioan Păcurariu 50 fii. 4 ouă. Manoila German 3 ouă, Veronica Raţiu lapte şi S ouă, Victoria Raţiu 60 fii. şi lapte. Ileana Dej an 50 fii. şi lapte. Ana Raţiu lapte şi 4 ouă, Ileana Faur 20 fii. Miiiăila Lazar 2 cor. şi lapte Susana Lazar 1 cor. lapte si 1 ou, Jacob Poloa 50 fii. Ioan Deian 1. Ioan 30 f. Susana Puşcaş 40 fii. şi lapte, Vasfiie Sandru 50 f. şi lapte. Iosn Pelea 5 oua. ioan Todea 1 cor. şi lapte.

Ioan Nîculici 1 cor. Crucită Fe­lezeu 2 cor. Simian Crişan 1 cor. şl lapte. Vasile Ciortea 40 fii. şi lapte. Partéidé Suta 40 fii. Alinesan Simion 1 cor. şi lapte. Ioan Bunda 1 cor. Maria Deac 40 fii. Mihaila Mureşan 4 ouă. Ana Petru 2 ouă, Mihăila Deac 30 fii. Ileana Spainacan 30 fii. Vasile Felezeu 40 fii. şi 2 ouă. Ioan Crişan 1 cor. şi lapte. Mihailă Crişan 1. Ioan I cor. Vasile György 4 ouă şi lapte. Va- silie Moldovan 20 fii. Cornelia Mureşan 1 cor. Manoilă Raţiu 10 fii. şi 4 ouă. Ioan Certes 80 fi). Giigor Ciortea 60 fi). Ana Stevariu 20 fii. Joachim György 20 fii. Vasile Dej a o 2 ouă. Ioan De.<c 30 fii. Petre Felezeu 30 fii. Simion Mureşan 1 cor. lapte, câroaţi, carne, Mihailă Dejan 1 cor. şi lapte. Ana Chip 2 cor. Ileana Sucea 60 fii. Chim Ciortea lapte şl 4 ouă. lacob Vă cari u 40 fii. 2 ouă, Mitru Lup 80 fii. Todor Mureşan 1 cor. Simion Mureşan 40 fii. George Felezeu 1 cor. ioan Felezeu 30 fii. Ileana Raţiu 20 fii. şi lapte, ioau Chis a Mitrului 1 cor. şi lapte Va- silie Nîculici 20 fii.

Maria Felezeu 40 fii., I)ie Faur 2 cer., Manoilă Zehan 60 fii,, văd. Ileaua Boc 60 fii., Petrea Boc 40 fii., Maria Boc 40 fii., Niculae Faur 1 cor., lla German 2 cor., Maria Bonda 30 fiierl, Florica Raţiu 20 fii., Anica Haraştaşan 1 cor, Mhaila Crişan 80 fii. şi 4 oauă, Ilie Turdean 40 fii., Ioan Andreea bă- trânu 1 cor. 70 fii., lacob Săcui 2 cor, Simian Andreea tânărul 60 fii., Simion Borza Í cor. 60 fii., Ileana Bonda 40 fi)., Ioachim Faur 1 cor., Niculae Lazar I cor., Vasilie Ciortea 1 cor. şi 4 oauă, Partenie Tatu 80 fii, 2 oauă şi lapte, Maria Raţiu 50 fii. şi lapte, Ileana Fe- iezeu 40 fii. şi lapte, Maria Coţa 12 cărţi de cetit şi lapte, Ana Marc 60 fii., Traian Raţiu 1 cor.* Mihaila Crişan L Anton 3 cor şl 6 oauâ, Vasile Crişan 1 cor., Ioan Gasdac 1 cor., Kő vér Iáé os 40 fiL Susana Andreea născ. Crişan1 cor., Ioan German 40 fii., Ioan Bucu^2 cor., Ileana Morar iu I cor., M băii a Zehan 1 cor. şi lapte, Nastasia Raţiu 1 cor. şi lapte, Petru Deac 60 fii., Miba- ila Deac lui Petru 60 fii., Costan David 50 fii., Ilie Crişan 2 cor., Vasiile Mol- dovan 1 cor., Ioan Aspriş 1 cor., Ioan

Mureşan a trimis lapte, o corfă de mere şi 6 oauă.

Din provincie am primit următoa­rele daruri în natură:

Paulina Joanette — Câmpeni 112 oauă, Maria şi Petru P. Baritin tipo­graf Cluj cărţi de cetit.

In Coocul de câmpie s’a co* lectat prin d-na Elena Groze preo­teasă 204 colaci de grâu dela următorii:

Anica Pop Furdui 50, Elena Groze 40, Maria Dr&gan i. Vasilie 25, Anica Gejan 1. Vasilie 25, Maria Gazdac lui Mihailă 25, Sanziana Mureşan 1. Pavel 25, Ana Bercea i. losif 14 colaci.

in Ceanul deşert s’a colectat prin primarul Romul Rus 187 co­laci dela următori:

Pop Tanasie 20. Tulbure Petre 31 şl 62 mere, Pirsol Petre 10, Poruţiu Augustin 19. Tulbure George 15. Miron Vasile 10, Tulbure Vasilie 12, Jozon Joşca 11, Andreiea Vasilie 6, Maria Rus 6, Pop Ignat 20, Cornelia Rus 15, Mol- | dovan Petru 1 pâne, Burcuş Todor 10, Fodorean Vâslite 1 pâne,—pentru spi­talul III,—şi IV din Turda nouă a dat Fodorean Ioan şi Poruţiu Petre din Ceanuldeşert 157 colaci de grâu.

Maria din Câmpie a trimis 50 cărticele de rugăciuni.

Simion Luca preot în Mischiu a trimis 7 colaci mari colectaţi dela parohienii săi.

Familia,Maior aln Chimitelnîc a trimis 2 halate pentru răniţi, 4 cămeşi,6 pantaloni de pânză, 6 batiste, 2 per. obiele, 2 cărţi de rugăciuni, 2 prăjituri, o tortă şi 26 mere. D-na Geoergina Gărduşi născ. Nicoară preoteasă în Fi­leu de jos a trimis în două rânduri mai multe albituri fără lista contribu- enţiior.

Primească marinimoşii dona­tori mulţumitele noastre.

Reuniunea femeilor române din Turda.

Lucreţia Mureşan Dr. Aug. R aţiuprezidentă. secretar.

R o lu l I ta lie i în co n flic tu l E uropean. Publ'cistul italian Şcar- foglio scrie despre rolul Italiei în con­flictul actual următoarele :

După înfrângerea Rusiei, Franţei şi ADgliei pe continent va fi momentul favorabil pentru Italia să intervină declarând răsboi colonial, care va fi aprobat de opinia publică. Intervenţia Italiei în răsboiul naval ar avea de rezultat imediata retragere a flotei mediteraneene anglo-franceze la Bizerta, Toulon şi Gibraltár şi astfel Italia ar deveni stăpâna Mediteranei. Teama ita­lienilor ca aliaţii să nu bombardeze coastele italiene este ridiculă.

Din Baclean.Pentru darul de Ctăciun al osta­

şilor răniţi în maioritate români inter­naţi în spitalul întreţinut de cătră con­tele de aici Paul Beth'en dşoarelo: Anastasia Pavelea şi Emilia Buşiţia au colectat dela inteligenţa română din Beclean suma de 37 cor. 70 fii.

Au contribuit: Ştefan Buşiţia, pro­topop 3 cor., »Minerva« institut de credit 10 cor., Vaier Şeulean, contabil 1 cor., Dr. Ioan Prodan adv. 5 co r, Dr. Ioan Moldovan, adv, 2 cor., Dr. Octaviu Pavelea, advocat 3 coroane, doamna Alfreda Kovács, soţie de maior 3 cor., Ioan Cârc, înv. Sn penz. 2 cor., Niculau Işan 2 cor., Pompeiu Făgără-

şan, preot 2 cor., Sîmeon Moldovan, înv. penz. 1 cor., N. N. 1 cdr., Andrelu Cocoi 1 cor., Petru Chirtoş 40 fi)., Petru Chirtoş, înv. 1 cor., George Mol- dovan 30 fii.

Din suma colectată s’au procurat călindare, s’au cumpărat ţigarete şi bomboane, cari s’au împărţit ostaşilor în seara de Crăciun dimpreună cu 22 esemplare din cartea de rugăciuni »Cinstitul paraclis« donate din partea societăţii lit. »Alexi Şincai« a teologilor gherlani.

Ostaşii au primit cu bucurie da­rurile aceste şi şi-au esprimat adânca ior mulţămită pentru iubirea cu carea au fost îmbrăţişaţi din partea inteli­genţei române. b—a.

*

D-1 Vaier Mureşan, preot gr.-cat* în Telciu a dăruit un rând de ornate bis. Suciu Afrim din Beclean a cumpă­ra t un vas pentru păstrarea sf. cu­minecături cu 30 cor. Maria Motentan a cumpărat o cruce cu 37 cor. şi a mai dăruit 20 cor. pentru procurarea de ornate bis. pentru evangelie 3 cor. Tot In scopul acesta a dăruit şi ion Crişan de aici 20 cor. Floarea Pop, văd. învă- ţătoreasă de aici a donat 228 coroane 38 flleri.

Marinimoşilor donatori le esprimăm adânca noastră mulţămită.

Beclean Ia 31/1 1915.Ştefan Buşiţia, Petru Pop%

paroh. adm. protop. curator primar.

In chestia arunculni de războiu.

După cum am amintit şi noi la timpul său, guvernul a decretat introducerea unui arunc (impozit) de războiu pe venitele mai mari, ca 20,000 de coroane.

Monitorul oficial publică acum ordonanţa Nr. 478/915 a ministrului de finanţe referitoare la acest arunc. Aruncarea impozitului de războiu se va face pe baza ordonanţei amintite.

După cum reiese din rezumatul acestei ordonanţe, rezumat, pe care-1 dăm mai jos, nu sunt scutite de arunc nici bunurile de mână moartă şi nici persoanele morale, ca ; so­cietăţi etc.

Atragem deci atenţiunea publi­cului nostru asupra acestei ordo­nanţe, deoare-ce ne interesează şi pe noi.

Conform acestei ordonanţe fiecare care a avut în anul espirat (1914) un venit mai mare ea 20,000 de coroane e dator să prezinte coala de fasiune a venitelor. Termenul, până la care se pot prezenta coaiele de fasiune e fixat pe ziua de 28 Februarie n. 1915. In şi­rul contribuabililor se numără şi persoa­nele iurldlce. (Averile de mână moartă şi persoanele morale.)\Coalele de fasio- nare vor trebui să fie prezentate sntis- tiei comunale, iar in Capitală, oficiului de dare al respectivei circumscripţii. Prezentarea acestor coaie se poate face şi sub plic închis.

Acela, care nu va prezenta coaiele de fasionare până la 28 Februarie n. va plăti cu un procent, — iar cel care ru şi-le va prezenta nici după urzoriul direcţi unei de finanţe va trebui să plă­tească cu patru procente mai mult din aruncul stabilit oficial, ca pedeapsă pen­tru întârziere.

Dintre venitele, pe cari contribua­bilul le-a avut pe anul 1914, vor trebui fasionate toate acelea pe cari respec-

âuzită tn postul corespondent intr’o rază 8—4 m.

Intre diferitele baterii de artilerie, precum şl între detaşamentele Ainei unităţi mai importante, se întrebuin­ţează aparatele portative cu bobină de Inducţie şi generator de curent. Unele dintre aceste aparate sunt prevăzute pentru semnalele de chemare cu micile maşini magneto electrice denumite apel magnetic şi cu sonerii polarizate, altele cu un dispozitiv muzical, care cousistă In transmiterea unui curent de înaltă frecvenţă prin punerea în vibrare a unei lame elastice in circuitul bobinei de inducţie.

Liniile mal importante sunt de­servite prin posturi mai puternice şi de o construcţie mai robustă, aparatul telefonic putând adesea-ori servi drept aparat telegrafic. Operatorul telegrafist primeşte semnalele codului Morse in receptorul telefonic sub formă de mici emisiuni muzicale produse de un vi­brator electric.

In ceeace priveşte construcţiunea liniilor telefonice de campanie este de notat un fapt de o mare importanţă, pe care experienţa acestui războiu l-a pus în evidenţă: întrebuinţarea pămân­tului pentru completarea circuitului li-'

niei, când aceasta se găseşte în apro­pierea duşmanului este periculoasă.

In nenumărate rânduri s’au putut intercepta comunicaţiunUe sch’mbate în apropiere de către inamic, lucru din care se deduce pe cale de recipro­citate, că inamicul poate intercepta la rândul său toate aceste comunicaţiuni.

Acest fenomen nu este datorit precum s’ar putea crede inducţiunei intre cele două fire în prezenţă, ci re ­zistenţei electrice însemnate pe care o poate prezenta în anumite împreju­rări partea comună a celor două linii.

* D. D.

Artileria germana.Germania pregătindu-şi armata

necontenit în vederea unui războiu, care de altfel uu a întârziat să vie, după ca şi-a perfecţionat infanteria, s’a în­grijit cu aceiaşi râvnă şi de cea mai indispensabilă şl necesară armă de luptă, artileria, în grija ei pentru perfecţio­narea aceştia s’a învederat din nenumă­ratele experienţe şi manevre precum şi din desele modificări făcute regulamen­tului ei de luptă.

Prin urmare pentru nimeni nu a fost o surpriză faptul că Germania a

băgat în luptă o artilerie cu material excelent, afară de surpriza colosalelor obuze aruncate de tunul de 42, lucrat în taină şi ale <|jrgr ̂ focte au fost — după cu ştim --Înspăim ântătoare.

Este dar lucru cunoscut, că Ger­mania posedă o artilerie excelentă în ce priveşte tehnica materialului şi lucrul acesta este recunoscut şi de criticii mi­litari francezi, care vorbind de calităţile ei spun, că artileria germană este »nu­meroasă şi cu calităţi serioase« cu singara restricţiona privitoare la tac­tică şi serviciu susţinând că nu au ajuns încă să egaieze artileria franceză.

Criticii militari francezi vorbind despre artileria germană, spun că în ce priveşte regulamentul şi metodele ei de tragere, germanii au început încă din 1910 să se iniţieze în metodele franceze şi că la sfârşitul anului 1913 ei le-au adoptat în mod definitiv.

Artileria germană cuprinde mate­rial numeros şi solid.

Tunul cu tragere repede model 97 poate trage şi cu obuze încărcate cu gloanţe şl cu obuze briz&nte do câte 6 kgr. 850, cu o viteză iniţială de 465 metri.

Este de o construcţie simplă, şl foarte mobil. Ochirea Sn direcţie se face

cu ajutorul unui pivot împrejurul căruia se învârteşte un mic afet adoptat dea­supra afetului tunului.

Singurul inconvenient al acestui tun este că sg deplasează după fiecare foc pricinuind perdere de timp cu re­aducerea iui Sn poziţia primă. Aparatul de ochire este format dintr’o lunetă cu ajutorul căreia se poate referă foarte bine.

Cât priveşte observatiunile şi reperările germanii întrebuinţează cu mult succes trăsura observatoare, pre­văzute cu un fel de turn din care sa poate face observaţi uni pe câmpul da luptă.

Tunul de 105, poate trage patru lovituri pe minut la distanţe de apro­ximativ 6000 metri, cu o viteză ini­ţială de 130 până la 200 m. Poate arunca şrapnele de 12 kgr. 500 şi obuze brizante de 15 k. 700 Încărcate cu 1 k 840 materie explozibilă.

Se întrebuinţează pentru distru­gerea materialului de artilerie şi îm­potriva trupelor defilate.

Dar, armata germană posedă şl tunuri pentru distrugerea aeroplanelor. Acestea se aseamănă ou oele de câmp, însă se pot aşeza pe nişte platforme

astfel încât se poate da ţevel Înclina« ţiuni foarte mari.

In afară de acestea artileria ger­mană mal are material de artilerie grea cu tunuri lungi de 10 o, 4 şi 13, obuziere de 15, 21, 21 28 c. m. precum şi faimosul tun de 42, despre a căror existenţă sunt mulţi, cari nu se Ăndoesc.

Obuzierele Krupp de 21 şi 28 c. m. se pot desface în câte două părţi care pot fi trase de cai sau automobile.

Obuzierul de 210 trage cu obuze, cel de 280 cu şrapnele de 344 k.

Afară de obuzierele citate, ger­manii au utilizat năprazniceie obuziere de 420 de 12 calibre, care pot arunca obuze de 950 kgr. încărcate cu 180 k. materii explozibile.

Ele trag aşezate pe platforme, şi au fost întrebuinţate împotriva for­turilor, care ou toată tăria Jor, nu au putut rezista.

Mitralierele germane sunt sistem Vickeers şl viteza tragere! lor poate atinge chiar 500 lovituri pe minut ceea ce a făcut pe soldaţii francezi si le numească râjniţe de cafea.

Pagina 3Nr. 16—Í914. G A Z E T A - T R A N S I L V A N I E I .

^vul le-a tras după ori ce fel de avere, ori dio alte ’svoară de câştig.

Va trebui fasionat şi venitul, de provenienţă din străinătate. Se vor fasiona apoi şi venitele, cari de altmintrelea na cad sub impozitai de venit. Aşa de e ajutorările primite dela rude (ca rente etc.), apoi diferitele onorarii şcl. Deasemenea venitele fabri- celor scutite de impozit în interesul desvollării industriei, iar bisericile şi confesiunile, precum şi ordurile călu- găreştl, vor fasiona venitele diferitelor fonduri şi fundaţiuni dealtmintrelea scutite şi aceste de impozit.

Toate aceste vor trebui fasionate, pentru ca să sj poată constata oficiai, dacă întreg venitul respectivei partide întrece suma de 20 de mii de coroane, şi cu cât o întrece.

Deaceea vor trebui notare deo­sebit în coaiele de fasiune felurile şi provenienţa diferitelor venite. Vor tre­bui notate apoi deosebit venitele parti­culare ale persoanelor cari stau intr’o casă şi la o masă, ducând căsnicie comună, ca d. e cap de familie soţie, 81, fraţi' oft surori, rude etc.

Ordonanţa amintită mai conţine apoi o instrucţiune specială pentru pro­prietarii de pământ şi case, cum au aceştia să-şi fasioneze venitele. Dease­menea se dă Instrucţie specială pentru fasionarea venitelor incurse dm diferite ramuri de industie şi comerţ, apoi din băeşit (minierii), capitalizare etc. etc.

Dreptaceea lucrul cel mai practic ar 8 pentru aceia cari vor trebui să umple astfel de rubrici, ca să-şi procure această ordonanţă ministeriala şt numai după studiarea temeinică a ei să-şi am­ple coaiele de fasionare.

Coaiele de fasionare vor 8 luate in primire de cătră autorităţi, cari la dorinţa partidelor vor evita primirea lor. Autorităţile vor transpune apoi a ceste coaie d'mpreună cu raportul ofi­cial dlrecţiunei financiare. Aceasta apoi le va cenzura pe baza venitelor supuse impozitului ordinar şi va pune apoi în lucrare comisiile de conscriere, cari vor trebui Să-şi Încheie activitatea până pe la mijlocul lui Martie. Comisiile au datorinţa de a controla ezactitatea fa- sionărilor şi vor calcula aruncul pe baza venitelor fasionate.

In contra decizelor acestor comi­sii se va putea apela.

Crăciunul răniţilor din Bistriţa.

In aceste vremuri de bejenii, pline de năcazuri, lauri mi şi suferinţe, când floarea mândră, voinicii plaiurilor şi munţilcr noştri ţin piept vitejesc la frontierele ţării talazurilor duşmane, cei rămaşi la vetrele strămoşeşti înde- plinesc cea mai nobilă şi umană lu­crare, îngrijind de cei rămaşi fără spri­jin, de orfanii nenorociţi şi mai mult alinând suferinţele, durerile, eroilor luptători, cari se reîntorc, lăniti, isto­viţi, bolnavi de pe câmpul da foc.

Sărbătorile Crăciunului au fost un prilej sărbătoresc atât pentru intelec­tualii cât şi poporul d?n Bistriţa, ca să sairene bucurie, mângâiere, nădejdi în r inimile tuturor răniţilor, cari popu­lează spitalele numeroase din Bistriţa.

Aceasta muncă grea, obositoare a luat-o asupra sa tinera »Reuniune de femei române« din Bistriţa, care a în­scris deja in cartea ei, multe opere ca- ritative frumoase şi laudă se cuvine atât preşidentei dnei Valeria Mânu, cât şi întregului comitet şi membrelor ze­loase pentru munca ce-o îndeplinesc cu atâta abnegaţie şi succes

Munca deastădată nu a fost uşoară» a îngriji şl a prevedea 1200 de răniţi,

a reclamat muncă serioasă, jertfă e- normă. Reuniunea femeilor, s’a achitat pe deplin de rolul greu ce şi-a luat, mulţumind toate aşteptările.

Praznicul s’a început în ajunul de Crăciun, la 2 oare d. a. Au asistat pe lângă comitetul reun. în frunte cu pre- şidenta şi vicepreşidentele, membre nu­meroase, intelectuali si popor. Prezenţa celor doi protopopi români: dl Gr. Ple- tosu gr. or. şi dl G. Staneiu gr. cat. au dat serbărei un timbru cucernic re­ligios. S’au sfinţit bucatele, s’a cetit mo­litva Crăciunului, au fost stropite cu aghiazmă toate bucatele, toţi răniţii. Ambii protopopi au umblat din odaie în odaie, şi-ţi era mai mare dragul să vezi pe răniţii dornici de-o cântare bi­sericească zorind să sărute crucea cu stropii binefăcători ai apei sfinţite să le răcorească tâmplele. A fost frumos din partea comandei militare, că în fiecare odaie a pus câte un pom încărcat, a căror lumini s’au aprins toate în aceste momente solemne.

Au fost scene înduioşetoare, au curs lacrimi de bucurie şi nostalgie, colinzile răniţilor se împreunau cu gla­surile cântărilor bisericeşti, bucuria se râsfrângea pe toate feţele.

S’a purces apoi la împărţirea da­rurilor. Fiind toate pregătite de mai înainte distribuirea a decurs repede şi neted prîn dame şi dşoare. In flecare pavilion au fost delegate pentru îm­părţire dame din comitet şi drăgălaşe domnişoare.

Darurile s’au împărţit tuturor ră­niţilor fără deosebire de neam: unguri, saşi, nemţi, ruşi, maioritateâ însă au fost români. Fiecare rănit a p rim it: colac, ţigarete, cămaţi, vin, mere, nuci şi cărţi de rugăciuni. Amintesc pe dl profesor Gr. Pletosu şi Dr. Gavril Tripon, cari parte din punga proprie, parte prin colectă, au cumpărat şl au distribuit peste 300 cărticele de rugă­ciuni între răniţi.

Să amintesc numele generoşilor donatori îmi e imposibil. Fiecare a dat mult şi cu bună inimă şi faptul, că vre-o 40 familii intelectuale câte are Bistriţa, au putut provedea 1200 răniţi e dovada cea mai vie a jertfelor mari ce s’au făcut.

Bistriţenii au fost la culmea îm­plinire! datorioţei lor creştineşti, atât intelectualii cât şi poporul. Amintesc fapta lăudabilă a poporului, care la a- cest praznic, la îndemnul dnei Stanciu, a apărut la spitale, cu ciubere piine de varză cu sarmale, bucata şi 'fiertura noastră naţională de Crăciun.

O parte frumoasă a succesului se da- toreşte şi familiilor din Năsăud, cari ne-au trimis prin dl notar Pălâgieş o trăsură încărcată cu multe bunătăţi de-ale giirei. Trăsura a pus-o ia dispoziţie cu ama- biiitatea-i cunoscută d-Da Susana Haliţă. Ne-au sosit daruri şi din partea unor domni bucovineni aflători pe la noi, asemeni din Borgojoseni prin dl Buzdug, din Şomoteinic prin di Paşcu, din Seu- mare prin dl FJoriţă, asemeni din Cuş­ma, Galaţi şi din Iad.

Nu putem îndestul lăuda pe di Vaşile Lungu pentru marînimoaaa sa faptă, provăzând cu toate cele de-ale gurii singur pe toţi răniţii spitalului cornitatens, în număr de vre-o 130.

Acest frumos praznic va rămânea neuitat în inimele răniţilor, iar socie­tatea română din Bistriţa poate fi mân­dră de succesul desăvârşit al osteneielor ce a depus.

Onoare „Reuniunei de femei“ din Bistriţa, zeloasei ei preşidente d-na Va­leria Mânu, colectantelor zeloase dnele, Dr. Maria Pop. Dr. Ana Pahone, d-nei Angela Pletosu iniţiatoarea zeloasă a colectei din Năsăud şi sate, precum şi tuturor damelor şi domnişoarelor, cari prin munca lor au asigurat reuşita.

Cercurile militare au fost încântate răniţii îndestulaţi, ear toţi cari parte prin muncă, parte prin donaţii âu con­tribuit la succes pot fi mulţumiţi că au făcut o faptă nobilă umanitară.

Eac.

Ş T I R I .— 21 Ianuarie v. 1915.

0 telegramă a generalului Htodén- burg cătră Braşoveni, in 27 ianuarie o societate mal mare germană de ofiţeri şi civili din Braşov a sărbătorit aniver­sarea naşterii Impăratu'ui Wilbelro. Delà această întrunire s’a expediat o telegramă de felicitare generalului Hin- denburg, care a răspuns prin următoa­rea telegramă, adresată primarului Braşovului Dr. Schnell: Herzlicfien Dank fiir fremdliches Meingederken. General-' feldmarescha.il v. Hlndenbarg. Pe româ­neşte: Mulţumite cordiale pentru că va-ţi adus aminte de mine.

t Bonifadn Scttfttti Ni se comuni­că vestea tristă că “măeslrul-lăcătuş braşovean Bonifaciu Şcurtu, sergent major în regimentul de artilerie 34, a încetat din viaţă, în urma unei boli ce şi-a tras’o pe câmpul de luptă din sudul Monarhiei, în spitalul de rezervă din Bielina, Carlovitz în Croaţia şi a fost înmormântat tot acolo cu onoru­rile convenite militare în ziua de 28 Ian. a. c. Pe defunctul îi deplâng ne- mângăiaţii părinţi Ioan şi Paraschiva Scurtu, soţia Maria n. Todorenci pre­cum şi numeroase iude.

Regretatul Bonifaciu Scurtu, care moare în vârstă fragedă de 27 ani, a fost un bun, harnic şi cinstit măestru, bucurându~se în cercuri largi de sim­patii. Mobilizat îndată la începutul răz­boiului, ş?-a împlinit timp de aproape 6 iuoi pe câmpul de luptă din Bărbia, datoria faţă de patrie spre deplina mulţumire a superiorilor sâi, până ce o boală grea, pe care şi-a atras-o în urma multelor suferinţe îndurate pe câmpul de luptă, i-a pus capăt vieţii, de care rudeniile şi cunoscuţii săi lega­seră atâtea speranţe.

Dumnezeu să-l odihnească, iar fa­miliei întristate îi trimetem sincere condolenţe.

Pentru masa studenţilor români din Braşov, au întrat delà familia Ioan Áron, director şcolar în penziune, Bra­şov, K. 50. — în memoria neuitatului fiiu (resp. frate) Ioan Emílián Áron, lo­cotenent ces. şi reg.

Primească generoşii donatori cele mai călduroase mulţumite.

Direcţiunea şcoalelor medii. gr. or. rom.

Moartea deputatului Madarász. DinBudapesta se anuuţă, că deputatul cercului Sár-Keresztur Iosif Madarász, care a făcut parte neîntrerupt delà anul 1848 din camera ungară, a încetat din viaţă în vârstă de 100 ani.

Curs de croitorie- Iu Internatal Orfelinat al Reuniunei femeilor rom. din Braşov se deschide cu. începutul lunei Februarie st v. u n - curs de croitorie pentru .dame şi domnişoare externe* D-ôoara direc- toară Ana Brosteanu, care a absol- vat studiile sale în Viena, predă sisfeul teoretic şi practic după un curem nou . Se va institui atât de­senul patroanelor cât şi cusutul rochiilor şi jachetelor. Cursul este de trei luni, de trei ori pe săptă­mână, dnpamiaza cu taxa de 10 cor. lunar, cu angajamentul de

trei luni. Se primesc pentru acest curs şi eleve interne. Informaţinni se pot lua în Internatul Reuniunii Şirul Spitalului Nr. 10.

Tifusui în armata Bărbiei. Pin So­fia se anunţă: Tifusui produce mari ravagii între trupele sârbeşti concen­trate la Istip. Zilnic mor aproximativ 30 persoane. Primarul sârbesc a pă­răsit oraşul de frica epidemiei.

Recrutare în Paris. Biroul tel. un­gar comunică din Paris: In urma re­crutărilor contingentului 1916 din Pa­ris au fost găsit apţi pentru serviciul de arma 12.000 tineri din 18 000, câţi s’au prezentat la serviciul de arme.

Dezastrul inundaţiilor în Flandra.Din Roma se anunţă, că pagubele pro­duse de inandaţiile din Flandra se ur­că la 600 milioane de mărci. Se crede, că această regiune va fi distrusă pen­tru vre-o cinci ani.

Sehimbul prizonierilor nu se poate face. Ziarul »Idea Nazionale« din Roma asigură că iniţiativa Papei de a se face un schimb de prizonieri de război, ce nu sunt în stare de a lupta, cu tot con- simţi mântui unanim al beligeranţilor, nu se poate aduce là îndeplinire, din cauza dificultăţilor practice şi diplo­matice.

Vas englez torpilat de un subma­rin german. Din Berlin se anunţă : Sâm­bătă dimineaţa, la înălţimea capului An- tifer un submarin german a torpilat un vas englez »Takomaru« care s’a scu­fundat. Torpiloarele franceze au salvat echipaj iul. Sâmbătă după amiază în a- ceieaşi regiuni submarinul german a tras asupra vasului englez »Ikaria« ca­re nu s’a scufundat însă şi care escor­ta t de torpiloarele franceze a putut fi remorcat până la Havre.

Daruri. La magistratul oraşului s’su mai făcut următoarele contribuiri. Pentru văduvele şi orfani. Delà masa Germanilor din Germania aflători în Braşov din incidentul zilei naşterii îm­păratului Wilhelm II. 100 cor. Delà o doamnă, care nu voeşte să fie numită 100 cor. Delà o societate de meseni 50 cor.v Dela Georg Millier în loc de cunună pe sicriul doamnei Barbara Müller născută Balint 40 cor. Delà doamna Johanna Kocsuba 10 cor. Delà domnişoara Irene Fiala 5 cor.

Pentru aceste daruri mulţămeşte magistratul orăşenesc.

Apollo-BiO. Program pentru Joi şi Vineri : Cele mai nçui actualităţi de pe câmpul de luptă. »Pe câmpul de onoa­re« dramă în 5 acte. Puteoli (Vederi). Iulius şi semenul său (Umor). Căsătorie expres (Comedie). Diamantul iui Budd­ha dramă in 2 acte.

Fotografii pentru paşapoarte înGermania şi România se esecntă în modul oficial prescris fn atelierul Lang din Strada Porţii 52 în timp de 24 oare. 6—10

Din despărţământul I. (Braşov) al Asoctaţianel pentru literatura română şi cultura poporalul român.

Domnii membri ordinari şi aju­tători ai „Asociaţiuaei« sunt rugaţi să b-nevoiască a-şi solvi taxele restante pe 1914 subscrisului cel mai târziu până la finea lunei iui Februarie st. n. căci delà data aceasta încolo, le va încasa Comitetul central.

Totodată rog, pe acei domni mem­bri ordinari, cari au solvit taxele (pe an. 1914) servitorului şcoalei George Muntean, să mi-o comunice aceasta în

T A I L O R F O R G E N T L E M E N

timpul cel mai scurt, deoarece dânsul fiind dus pe câmpul de răsboiu nu ne poate face raport despre rezultatul în ­casărilor făcute.

Pentru comitetul Desp. I (Braşov) al »Asociaţiunei«.

Nicolae Bogdan prof. dir. desp.

Pentru sărmanul Ioan Uliciu.In urma apelului nostru făcut pen­

tru soldatul român Ioan Uliciu, căruia i s’au amputat ambele picioare, am mai primit următoarele contribuiri :

Transport din nrul trecut 163 cor. D-l Anastas I. Safrano 10 »D-l Nicolae Dlma 10 »D-l George T. Stănescu 10 »D-na Reveica Peteu 10 >Banii râmaşi dela regre­

tatul sergent-major la arma artileriei f Bonifaciu Scurtu dăruiţi de părintele său Ioan Scurtu “ 7 6'52 fii.

Dorin Popescu elev în cl. 11. gimn. Remus Popescu elev în ci, II. primară câte 40 fileri, Calus Popescu elev în cl. IV gimn. 60 fii. laolaltă 140 fii.

Laolaltă 210 cor. 92 fii.

Poşta redacţiei.A ra i Chiazi. Am citit cele trimisa de

D-Ta şi am înţeles ce vrei să spui. Dar tocmai pentrucă reiese atât de clară fabula, de altcum poate îndreptăţită, — nu putem da la lumină nici „Povestea“ trimisă mai nainte şi nici „Poe­tul“. — Prea trăim în lumea certelor mari mondiale, decât s& mai putem da ansă şi la naştere da mici susceptibilităţi, cari, crede-ne, în împrejurările actuale nu ne-ar fi de folos. Dealmintrelea scrisul e bun.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.

Redactor responsabil: Ioan Lacea.

Lemne de fag primapentru ars

din pădurea proprie, cu vagonu sau cu stînjinul duse acasă, sunt de vftn-

îo—io zare la

Bajko BarabásBraşov Strada gărei Nr.45

Depourile „Albina“.

■ 500000000000

00 Ionel Oiucăselj 00croitor de haine bărbăteştiV9 Braşov,0 Târgul Florilor 18. 00 , . 18-50 0■ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

CENTRALA:

WIENAFURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE:

SUCURSALE: BRAŞOV BUDAPESTAde Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi FetiţeMare

*** Toate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe *** I Cereţi catalogul nostru ilustrat. y

r.hi i »nfaaw. rftf itfa g i» » <4 G A Z B Ï A T R À N S I L V A N I B . L Mr. 16-1116

seeitfste ţie acţii tn

Dom nii acţionari ai institutului „CASSA D E PĂSTRARE SO­CIETATE PE ACŢII“ tn Ujsinka (Şinca-nouft) sunt Invitaţi la a

IlI-a adunare gen erală.. O S d . 133 . © » « '&

1

ce se va ţiheaîn Ujsmka (Şinka-noiiă), Dum inecă In 21 Februarie s t n. 1 9 1 5 la 11 oare a. m. în localul institutului.

‘Ordinea de ai*1. Raportul direcţiunii şi al com itetului de supraveghere pe

imul 1 9 1 4 .2 . Stabilirea bilanţului pe 1 9 1 4 .3 . îm părţirea profitului curat. *4 . Darea absolutoriului direcţiunei şi com itetului de supra-

Ujsinka — Şinca-nouă la 31 Ianuarie 1 9 1 5 .

D i r e c ţ i u n e a .

»UJSINK AI TAKARÉKPÉNZTÁR RÉSZVÉNYTÁRSASÁG« t. részvényesei az Ujsinkán az intézet helyiségében 1 9 1 5 év i február hó '2 1 -é n d élelő tt 11 órakor tartandó

ezennel meghivatnak.

1. Az igazgatóság és a felügyelőbizottság jelentése 1 9 1 4 évre.

2 . A m érlegnek m egállapítása 1 9 1 4 évre.

3 . Tiszta nyereség felosztása.

4 . Az igazgatóság és felügyelőbizottságnak a felm entvény megadása.

Ujsinka 1 9 1 5 évi január hó 31-én .

A z i g a z g a t ó s á g .

ACTIVA í per VAGYON PASIVA Mérleg számla 1914-évre. T E H E R

Cassa în numărar — Pénztár készlet ...........................Cambii eseontate — Leszám ítolt váltok . . . . . .E fecte — Ért ékpapí rok. . . . . . . . . . .C a lită ţi — Ingatlanók ..................................................................Spese íde fondare — Alapítási költségek . 252*35După amortizare — Leirás ut án. . . . 52*35Mobiliar — B ú t o r z a t ............... 764*03După amortizare — Leirás u tá n . . . . 264*03I n te i& ie ^ reeşcont anticipative — Átm eneti v isszle-

szám itolási k a m a to k ........................... ..... . . .restante — Hátralékos kamatok . . . . .

Coroane fill.

3 6 5 -5 4 1 9 1 7 3 0 -—

6 0 0 -— 4 3 6 -0 4

200- —5 0 0 -—

1000- -

3 5 3 1 -

1 0 8 3 6 2 -5 8mmmam

Capital social — R észvény töke . . . . . .Fond de rezervá T a r ta lé k a k p ...........................Depuneri spre fiuctificare — Takarék betétekR eescont — V isszleszám itolt v á lto k .........................../■Interese transitpre antiqipate — Átm eneti kamatok Credit de C 4o Curent — Folyószám la kölcsön .

*F u r n i c a « ........................................Profit $urat —- Tiszta nyereség . . . . . .

• •

♦ •

Coroane fi 11

3 0 0 0 0 * - 3 3 7 0 -5 0

31718*10 1 0 7 3 8 3 - -

1100- -

2 0 5 9 9 * — 2 4 1 0 - - 1781*98

198362*58

C-to Profit şi perdere. TARTÖEIK“ “ CRÉDIT . KÖVETEL

Coroane fill.

Interese — Kam atok:Fondul de rezervá — Tartalékalap

kam atok....................................... 160*50depuneri spre fructific.*-Betéti kamat. 17 4 5 -6 7R eescont — Visszleszám itolási kam. 8384* •—C-to-Curent — Folyószám la kamatok 1558*—

Spese — K öltségek :11848*17

Spese de birou — Iroda költségek . . 737*26Salare —* F izeté sek .............................................. 1 7 0 0 -—Chirie -—f H ázbér . . . . . . . . 1 6 0 * -Porto íPostabér . . . ţ . . v . 3 1 -1 5 2688*41

Dare — A dó:Dare dhN&tă ş ia r u n c comunal— E gyenesés

■ községi adó. . , • . . . . 1092*681 0 % duf& dép^neri— 10% betéti kamatadó 1 7 5 -1 4 1 2 6 7 -7 7Marca dói pfezgnţă — Jelenléti dijak . . .w * • • 177*— ’

Amortizare — Leirás.D in speáeM erfólidáre — Alapitási költség. 5 2 -3 5Din motfejar — íftü torozatból. . . . , 2 6 4 -0 8 3 1 6 -3 8

Profit eurat — Tiszta nyereség , . . . 1781*98

1 8 0 1 9 -7 1

Interese y - Kamatok:După cambii escontate — Leszám ítolt váltok után Interese după efecte — Értékpapírok után . . ,

Coroane fill.

18003*711 6 * -

18019*71

Sinca-nouá ín 31 Decem vrie 1 9 1 4 . Ujsinka 1 9 1 4 évi decem ber hó 31 -én .

A Z I C A Z G A T Ó S Á G:• D i r e c ţ i u n e a

P Dr- Toilor Popescn m. p. Hitein Aga m- p* Gorael Laija iw. p.Subscrisul com itet de supraveghere am revăzut contul prezentat şi acela bam aflat exact şi în consonanţă cu

Alulirt felügyelöbizottság ezen szám lát m egvizsgálta és az intézet könyveivel ösbzehapgzásba találtá.

Pilos FUeos m. p. Ioaă DoJeaar m. p. Ilié Muşina m. p.__ preţ, oom. áe gopraragh. „ ’ '

loan Bdicoiu, m. p .eont. köynTelíí.Stai Scnrtn m.*p.

T I P O G R A F I A A. M U R S Ş I A N U B R A N I S G fi A G O M P B R A Ş O V,

F o n d a t a 1823.Fabrici de postav, stofe de modă

şl tricotaj.

Wilhelm Scherg & Gie.produc din lână curată, de

calitatea prima clasă, Stofe de modă pentru băr­baţi de tot felu şl pentru ori ce scop. Stofe pentru costume de dame de o co­loare şi cu desen. Stofe de uniforme pentru ofiţeri şi ampla,ţeob Loden impreg- uabll pentrn turişti. Pos­tăvari pentru ţărani şi pos- tavnri Ane. Plednri pentrn călătorie. Coperte de p*t, Cergă pentru trăsuri; pentrn cai, Covoare şi castorjachete.Bsclusiv numii fabricate din fa* bricele noastre în B raşov D a r -

s te ş l T im işu l d e Jos.De m ulteorl prem iat« eu eele

m ai m ari preţuri.Magazinul de vânzare: Braşov

Piaţa Franz Josef. 23—25

BIROU», INFORMAŢIIIN B U D A P ES T A !

Dan informaţii în ori-ce cansă ce se ţine de Budapesta. Dau in­formaţii referitor le rugările tri­mise la miuisterii ori Curie. Ur- gez rezolvarea căuşelor, rogresol- vare favorabilă. Tn cause de con- gruă, ori învăţătoreşti ori de licen- ţii ori în cause de miliţie etc. dau desluşiri grabnica şi sigure. Celor cari vin în persoană la Budapesta le stau la dispoziţie ca conducător şi tălmaci.

Câştig informaţii despre soar- tea celor de pe câmpul de luptă.

Mijlocesc totielul de vânzări şi cumpărări, preăum şi de mo­toare, mori şi alte maşini. Vă re­comand spre cumpărare o inven­ţie nouă: moară cu 2 petri şi site, ce se poate mâra cu un cal ori cu mâna şi face pe zl 100 kg. făină fină. Preţul 320 G r. Trimit gra­tuit cata'oage.

l i . O l a r i u 4~6 Budapest, II. Pâlffy u. 1. 1. 6.

Anunţ de licitaţie.In 22 şi 23 Februarie 1915 s t n

se va vinde cu licitaţie în localul casei de Zaloage dela oarele 8 începând obiectele amanetate din 9 Noemvrie 1913 până incluşi ve 12 Decemv. 1913 şi anume: acele obi­ecte cu Nrii 16544 — 1913 până inclusive cu Nrii 18562 — 1913, a căror termin a espirat şi încă nu s ’au rescnmpărat.

Obiectele care se vor vinde sunt: Giuvaericale, Ciasornice de aür şi argint şi alte scule de ara­mă, Cioaie, Cositor, postavuri, hai­ne bărbăteşti şi femeeşti, Cisme, ghete şi altele.

• Vânzarea se face cu bani gata.Rescumpărarea sau înoirea ama­

netelor se poate face cu o zi mai înainte de licitaţie. Prezentatorul unui bon de amanet poate cere in- napoiarea sau răscumpărarea unui obiect amanetat numai în timpul lici­taţiei, şi atunci numai într’u atât până ce licitaţia obiectului amanetat încă nu au început

Primirea de amaneturi, precum şi rescumpărarea amanetărilor ne­licitate se poate face cu o zi îna­intea licitaţiunei numai în măsură restrânsă, încât permite rescumpă­rarea amanetelor a căror termin a espirat.

Brassó, 28 Ianuarie 1915.

Casa de amanetare orăşenească.1—2

C e t i ţ i ş i r ă s p â n d i ţ i

„Gazeta Transilvaniei"