ZEII_EGIPTENI

7/31/2019 ZEII_EGIPTENI

http://slidepdf.com/reader/full/zeiiegipteni 1/36

Aken

Paznicul bărcii din Lumea de Dincolo. Este destul de amuzant faptul că el trebuie să fietrezit din somn de către luntraşul Mahaf ca să pregătească barca pentru călătoria pe apeleceleste.

Aker

Zeu-pământ care stăpâneşte şi punctul de întâlnire al orizontului de vest cu cel de est înLumea de Dincolo. Simbolul lui Aker constă în partea din faţa a doi lei, sau două capeteumane, aşezate astfel încât privesc în direcţii opuse.

AmaunetZeiţa al cărei nume înseamnă "Cea Ascunsă" şi a cărei umbră, printre zeii arhaici, este

un simbol al protecţiei. Zeitate a templului din Karnak cel puţin de la domnia lui Senusret I(dinastia a XII-a), ea este cu precădere consoarta lui Amon, având totuşi un rol mai puţin profilic decât cealaltă soţie a lui, Mut.

Amenhotep-Fiul-lui-HapuCurtean care a fost scrib regal şi "supraveghetor al tuturor lucrărilor regelui" în timpul

domniei lui Amenhotep III (dinastia a XVIII-a), zeificat în perioada ptolemeică datorităreputaţiei sale de bărbat înţelept.

Am-Heh

Zeu ameninţător din Lumea de Dincolo, al cărui nume înseamnă "DevoratorulMilioanelor". Locuinţa sa este un Lac de Foc. Ferocitatea lui este amplificată de chipul săude câine de vânătoare şi de pofta lui pentru sacrificii.

Ammut



Zeiţă a Lumii de Dincolo al cărei nume, "Devoratoarea de Morţi", redă în mod sugestivrolul ei sinistru de distrugătoare a celor care au adus o viaţă nemernică pe pământ.

Amon

Zeitate primordială şi zeu suprem în panteonul egiptean. Amon este înfăţişatantropomorf, adeseori aşezat pe tron ca un faraon. Pielea sa este colorată în albastrusugerând lapislazuliul, o piatră semi-pretioasă importantă şi foarte apreciată, consideratădemnă de un zeu. Coroana lui simbolizează un zeu al cerului, constând într-un modius

având deasupra două pene înalte. Fiecare pană este împărţită vertical în două secţiuni"dualismul" iconografic reflectă concepţia egipteană despre lume a unor elemente opuse şiîn echilibru, de pildă Cele Două Ţări (Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos). Numele de Amon pare să fie legat de cuvântul care înseamnă "a ascunde", şi este sugestiv pentru concepţiaegiptenilor asupra naturii zeului, pe care o interpretează ca "ascunsă". Asfel, scriitorul grecPlutarh, citându-l pe preotul cronicar Manethon, afirmă că numele Amon înseamnă "ceeace este ascuns" sau "invizibil".

Anat

Zeiţă războinică din Ugarit, pe coasta siriană, şi atestată în Egipt de la sfârşitulRegatului de Mijloc. Conducătorii hicsoşi par să-i fi promovat cultul, şi în perioadaramesidă Anat era o zeiţă importantă în Deltă.

Andjety

Zeu în formă antropomorfă venerat iniţial în centrul Deltei, în noma 9 din Egiptul deJos. Andjety (care înseamnă "Cel din Andjet" adică oraşul Busiris) a fost procurorul luiOsiris în centrul de cult Busiris. Iconografia acestui zeu susţine în mod convingător faptulcă el a fost strămoşul lui Osiris. Andjety ţine în mână cele două sceptre în formă de "cârjă"şi "bici", însemne care constituie simbolurile de suveranitate ale lui Osiris.



Anti

Zeu-şoim de importanţă majoră în nomele 12 si 18 din Egiptul de Sus. Anti este

reprezentat stând în picioare într-o barcă în formă de semi-lună, iar în Textele Sarcofagelor din Regatul de Mijloc este descris ca supraveghind plutirea bărcii henu a unei alte zeităţi-soim, Sokar.

Anubis

Zeu-câine al cimitirelor şi al imbălsămării. Cea mai răspândită formă a sa este aceea aunui câine de deşert ghemuit, cu urechile ciulite şi coada jos, purtând o zgardă cu puterimagice, şi "biciul" lui Osiris la mijlocul trupului său. Câinele Anubis este probabil şacalul

şi în acest mod este menţionat sub numele de sab în textele timpurii. Dar şi alţi câini, de pildă cel sălbatic de culoare ruginie, pot fi prototipul lui. Într-un papirus egiptean numelelui Anubis este derivat din verbul "a putrezi", legându-l astfel de descompunerea leşului.Lui Anubis i se atribuie diverşi părinţi. Conform unei tradiţii, el este fiul lui Nephthys şi alui Ra. Scriitorul grec Plutarh o consideră tot pe Nephthys mama sa, dar aceasta ca urmarea adulterului ei cu Osiris, soţul surorii ei Isis. Apoi buna Isis îl adoptă pe Anubis ca propriul ei fiu. Aceasta este in mod clar o încercare de a include zeitatea independentăAnubis în panteonul osirian.

AnukisZeiţă a cataractelor Nilului Inferior, al cărei nume egiptean este Anket. Ea este

înfăţişată ca o femeie ce poartă pe cap modius din care răsar pene de struţ. Cultul ei poate figăsit iniţial în Regatul Vechi, în Egiptul de Sus, în special la Elephantina , şi Seheil (oinsulă aflată la sud de Assuan).

Apis

Zeu-taur, manifestare sau imagine concretă a lui Ptah din Memphis. Apis poate fi numit"Fiul lui Ptah" sau "Crainicul" său, şi acţionează ca un intermediar pentru oameni, caaceştia să comunice cu zeul creator al Memphis-ului prin intermediul oracolelor. Statui de bronz votive şi o descriere făcută de istoricul Herodot pun în lumină calităţile speciale care



determină sacralitatea acestui taur. Mama taurului, cunoscută sub numele de Isis, îlconcepe pe Apis printr-un fulger. Posibilitatea de a fi martori ai misterului naşterii lui Apiseste un privilegiu de care beneficiază cei morţi în Viaţa de Apoi. Taurul Apis este negru,având doar o mică pată albă triunghiulară pe frunte. Între coarnele sale poartă simboluldiscului solar şi şarpele uraeus.

Apophis

Zeu-şarpe din Lumea de Dincolo ale cărui puteri letale sunt îndreptate împotriva zeului-soare. Etern şi mereu ostil, Apophis simbolizează forţele primitive ale haosului. Uriaşultrup a lui Apophis, adeseori o concertină de inele, reprezintă un fel de vid sau "gaurăneagră" ce îi aruncă pe cei pe care îi înghite în acea non-existenţă de care se temeau atât demult egiptenii. Numele de Apophis a fost interpretat în perioada romană ca "Cel care a fostscuipat afară" şi a fost legat de saliva zeiţei Neith.

Arensnuphis

Zeitate nubiană antropomorfă ce poartă o coroană cu pene şi apare în templele sudice în perioada greco-romană, contemporană cu civilizaţia meroitică dezvoltată în regiunea aflatăîntre cataractele a cincea şi a şasea ale Nilului. Forma egipteană a numelui său, Ari-hesnefer, nu dă nici un indiciu referitor la natura sa, ci doar că este o zeitate binevoitoare.

Ash

Zeu din Deşertul de Vest (Sahara) care cuprindea şi oazele fertile, din Tehenu sauLibia, atestat pentru prima oară pe pereţi din Perioada Dinastica Timpurie. Deşi teritoriulsău este ceea ce egiptenii antici numeau Tinutul Roşu (Deshret), opus mâlului fertil alŢinutului Negru (Kemet) care mărginea Nilul, Ash nu este un outsider sau un zeu deorigine străină. Ash este antropomorf, aşa cum se atestă de pildă, într-un relief dintr-untemplu al regelui Sahure, care a trăit în jurul anului 2500 î.e.n. . El poate fi reprezentat şi cucap de şoim. Ca domn al deşertului, încă din dinastia a II-a a aparut o evidentă indentificarea sa cu Seth. Această legatură a fost amplificată datorită faptului ca Ash pare să fi fost zeul primordial din Ombos, în Egiptul de Sus (nu departe de modernul Qena), înainte de sosirealui Seth ca zeitate majoră a sa - de aici provine epitetul lui Ash de nebuty sau " Cel din Nebut (=Ombos) ".

Astarte



Zeiţă războinică din Canaan şi Siria, echivalentul vestic semitic al zeiţei akkadieneIshtar venerată în Mesopotamia. În panteonul egiptean, în care a fost primită oficial întimpul dinastiei a XVIII-a ea este în principal asociată cu caii si carele. Pe stela ridicatălângă Sfinx de catre Amenhotep II pentru a-i celebra vitejia, Astarte este descrisă caadmirând impresionantele calitaţi de călăreţ ale monarhului pe când acesta era doar un prinţ

moştenitor.

Aton

Zeu-soare care la apogeu, sub faraonul Akhnaton (1379-1362 î.e.n.), a devenit zeitatea

universală şi aproape unică. Iconografia inconfundabilă a lui Aton constă într-un disc cuşarpele uraeus pe arcul său inferior. Din el pornesc raze terminate cu mâini, care ţinhieroglifa "viata" dacă sunt îndreptate către gura faraonului sau a reginei. Astfel Aton îşitransmite "frumuseţea" (neferu) catre monarh care este intermediarul între oameni şi zeu.

Atum

Zeu-soare şi creator al universului. Numele "Atum" implică ideea de "totalitate", însensul unei stări maxime imuabile de perfecţiune. Atum este adeseori numit "Domn al

Heliopolis-ului" (Yunu în egipteană), principalul centru al venerării soarelui. Prezenţa uneialte zeităţi solare în acest loc duce la contopirea a celor doi zei în Ra-Atum. Înreprezentările sale, Atum apare de obicei în formă antropomorfă, purtând uneori coroanelecombinate ale Egiptului de Sus şi de Jos, iar alteori acoperământul de cap regal. El poateapărea drept măiestruos, sau în poziţia unui oficial care se sprijină în toiagul său ritual. UnAtum în vârstă simbolizează soarele la apus.

Baal

Important zeu al cerului şi furtunilor, al cărui cult s-a răspândit de la Ugarit, în Siria, înEgipt, unde avea deja propriul sîu cler in timpul dinastiei a XVIII-a.



Baalat

Zeiţă din Caanan legată probabil de Hathor prin responsabilitatea ei pentru produseleapreciate de egipteni. Numele ei înseamnă "Stăpână" şi ea este în mod clar echivalentul

feminin a lui Baal.

Babi

Zeu-babuin fioros şi setos de sânge. Încă din Regatul Vechi, Babi, "Taur (=masculdominant) al babuinilor" reprezintă agresiunea supranaturală la care aspiră monarhul. Elcontrolează întunericul şi va deschide cerul pentru rege deoarece falusul său este zăvorul dela uşile raiului. Acest zeu periculos se hrăneste cu măruntaie umane şi omoară la primavedere. De aceea sunt necesare descântecele pentru ca oamenii să se apere împotriva lui, în

special în timpul ceremoniei cântăririi inimii în Sala celor Două Adevaruri, unde sedetermină dacă o persoană merită să ajungă în paradis.

Banebdjedet

Zeu-berbec, al cărui nume înseamnă "Stăpânul ba(=suflet) al Mendes-ului", aveacentrul cultului său în nord-estul Deltei. El era venerat acolo împreună cu soţia saHatmehit(o zeiţă-peşte locală pe care el a depăşit-o în importanţă) şi cu fiul săuHarpokrates.

Ba-Pef

Numele acestui zeu înseamnă "Acel Suflet", cu o implicaţie de teamă sau ostilitateinclusă în adjectivul demonstrativ pef. Într-un paragraf din Textele Piramidelor, monarhultrece pe lângă Casa lui Ba-Pef unde este durere sau nenorocire. În mormântul mastaba a luiMeresankh III de la Giseh s-au găsit dovezi conform cărora în Regatul Vechi Ba-Pef aveadeja propriul său corp sacerdotal.

Bastet

Zeiţă felină, fiica zeului-soare. Iconografia ei timpurie foloseşte imaginea leului, şi abiaîn jurul anului 1000 î.e.n. reprezentarea lui Bastet ca pisică devine obişnuită. Scrierea



numelui ei nu îi dezvăluie adevărata natură, căci acesta este redat fonetic, folosindu-sehieroglifa unui vas de alabastru sigilat pentru parfum, ales poate pentru a sugera puritatearituală implicată în cultul ei. Ca fiică a lui Ra ea este asociată cu furia inerentă din ochiulzeului-soare, intrumentul lui de răzbunare. Această ferocitate este cea care a făcut probabilatât de plauzibilă analogia între Bastet şi leoaică. Evoluţia ei în zeiţa-pisică par excellence,

în perioada tărzie a civilizaţiei egiptene, păstrează legătura cu zeul-soare (pisica lui Radecapitează şarpele Apophis din Lumea de Dincolo), dar îmblânzeşte sub unele aspectelatura răutăcioasă a naturii ei.

Bat

Zeiţa-vacă din Egiptul de Sus. Bat apare rar în arta egipteană, deşi este mai răspândităca o amuletă-bijuterie. Capul său este uman, dar urechile ei sunt de vacă şi din tâmple îicresc coarne. Trupul ei are forma unui pandantiv. De fapt, întreaga ei iconografie sugerează

zornăitoarea sacră sau sistrul, şi foarte adecvat deoarece centrul ei de cult se află în Egiptulde Sus, în districtul cunoscut sub numele de "Casa sistrului".

Benu

Pasăre arhaică sacră a zeului soare la Heliopolis. Numele Benu pare a fi legat de verbulweben, care înseamnă "a se înălţa în strălucire" sau "a străluci". În epoca piramidelor pasărea în sine este codobatura galbenă, dar mai târziu apare reprezentată ca un stârc cudouă pene lungi care îi cresc în partea anterioară a capului.

Bes

Zeu pitic, cu o înfăţişare grotească şi natură binevoitoare. Egiptenii au avut mai multezeităţi pitice cu forma monstruaosă pentru care era folosit numele de Bes. Zeul cu coroanăde pene avea de obicei barbă, faţa lată era înconjurată de o coama de leu, iar urechile erautot de leu. Limba era adeseori vizibilă, într-un mod jucăuş agresiv. Trupul lui Bes era cel alunui pitic cu picioarele crăcănate, purtând fie o piele de panteră fie o fustanelă mai degrabăsiriană decât egipteană, şi cu o coadă de leu. Contribuţia lui majoră la viaţa egipteană oconstituie rolul său de protector al naşterii copiilor, împreună cu Tauret.



Dedwen

Zeu antropomorf care stăpânea asupra Nubiei şi a accesului ei la resursele naturale

precum tămâia. În Textele Piramidelor regele este onorat ca Dedwen, stăpân al Nubiei.Mireasma regală este a tămâiei adusă de Dedwen pentru zei. Legătura cu monrahul estevăzuta şi în faptul ca Dedwen arde tămâie la naşterile regale.

Denwen

Zeu-şarpe violent, atestat în Epoca piramidelor, care ar fi cauzat o conflagraţie pentru animici alte zeităţi, dar care a fost contracarat de către faraon.

Eneada

Gruparea celor Nouă Zei originari din Heliopolis, constând din zeul-soare creator şiurmaşii săi. Cuvântul provine din termenul grecesc pentru "nouă". Egiptenii antici numeauaceastă colectivitate de zei Pesdjet. Deoarece materia primordială (Nun) nu este inclusăaici, Eneada Heliopolitană îi cuprinde pe:

Atum ("Taur al Eneadei")

↓Shu Tefnut

↓

Geb Nut

↓

Osiris Isis Seth Nephthys

Alte centre de cult ar putea de asemenea avea o Eneadă alcătuită din propriile lor zeităţimajore, al căror număr nu era întotdeauna de nouă, şi ele nu erau întotdeauna înrudite într-ogenealogie ca cea de sus.

Faraon



Regalitatatea în Egiptul antic este diferită de monarhiile contemporane din OrientulApropiat datoriă faptului că deţinătorul ei era considerat "zeu frumos". Principaleleelemente ale cultului conducatorului divin, numit în Epoca piramidelor "esenţa tuturor zeilor". Cel mai vechi titlu purtat de faraon este cel care îl echivalează cu zeul-şoim care a

primit în mod legitim tronul Egiptului din partea unui tribunal de zeităţi, de aici numele deHorus Narmer (dinastia I). Un alt element din titulatura regală îl numeşte pe faraon "Horusde aur", metalul preţios ("carnea lui Ra") mărindu-i divinitatea, în acelaşi timp epitetulînsuşi putând avea şi o altă interpretare, ca triumful lui Horus asupra lui Seth. Legăturadintre monarh şi cea mai importantă zeitate egipteană este vitală. Un papirus relatează căsoţia marelui preot a lui Ra, lăsată însărcinată de catre zeul-soare, dă naştere la trei viitorifaraoni. Aceştia sunt regii de la începutul dinastiei a V-a perioada în care apare mareainfluenţă a cultului soarelui, şi din acest moment numele regelui înainte de încoronare în protocolul regal este introdus de titlul "Fiul lui Ra".

Fetket

Paharnic al zeului-soare Ra care se îngrijeşte de băutura regelui.

Fii lui Horus

Cei patru zei responsabili cu ocrotirea organelor interne îmbălsămate ale celui decedat.Începând cu cel puţin dinastia a IV-a, în timpul procesului de mumificare măruntaiele erau

îndepărtate, uscate în natron şi înfăşurate în pânză. Organele erau aşezate în recipientespeciale cunoscute astăzi, dintr-un motiv lipsit de legătură (asemănarea cu un zeu localtârziu din Canopus, în Deltă), drept vase canope. Până la sfârşitul dinastiei a XVIII-a,capacele vaselor au avut forma capului celui decedat, de pildă capacul de lemn al regelui Nebhepetre Mantuhotep (dinastia a XI-a), cele de calcit ale lui Tutankhamon şi cele decalcar a lui Horemheb (dinastia a XVIII-a). Apoi capacele s-au transformat în zeităţi, unaumană şi trei cu cap de animal.

Fiul lui Horus Forma Zeiţă tutelară Organul

Imseti Umană Isis Ficat HapiBabuin Nephthys Plămâni Duamutef Şacal Neith Stomac Qebehsenuef Şoim SerketIntestine



Geb

Zeu pământ şi preşedinte al tribunalului divin ce judecă regalitatea. Geb este binedocumentat în Epoca piramidelor, când este numit "(fiul) Cel mai mare al lui Shu".Consoarta-soră a sa este zeiţa-cer Nut, iar din unirea lor au apărut zeităţile legendei luiOsiris. O descriere a iconografiei a lui Geb apare într-un Text al Piramidelor, unde putemciti că el ţine întins "un braţ către cer şi celălalt către pământ". Cu toate acestea, cele mai bune imagini vizuale ale lui Geb pot fi găsite mult mai târziu, în unele papirusuri religioasedin Regatul Nou. În aceste viniete Geb stă întins pe o parte, de obicei cu un braţ îndoit de lacot. Fiind o zeitate htonică, el poate fi colorat în verde, indicând vegetaţia ce ia naştere dinel.

Gengen Wer

Gâsca antică al cărui nume onomatopeic înseamnă "Mare Ţipătoare" şi care este o forţăa energiei creatoare. Reprezentarea ei este o gâsca ce poartă oul din care apare viaţa. Pentrua face parte din această creaţie, un ciclu continuu în credinţa egipteană, o persoană dinLumea de Dincolo ar putea fi descrisă ca păzind sau chiar fiind oul din Marea Ţipătoare.Această gâscă, numită şi "Cea care cotcodăceste" (Negeg în egipteană), este o formă subcare poate apărea Amon ca zeu creator.

Ha

Zeu al deşertului, în special al regiunilor din vest care includ oazele. Ha esteantropomorf şi poartă pe cap simbolul colinelor din deşert. Ca stăpân al deşertului, el ţinela distanţă duşmanii din vest, probabil triburile invadatoare din Libia.

Hapi

Zeu al revărsării anuale a Nilului. Hapi locuia în peşterile cataractelor Nilului, asupracărora domnea Khnum. El personifică mai degrabă revărsarea anuală a Nilului decât fluviulînsuşi, de aici referirile la un Hapi "mare" sau "mic". Zeul este reprezentat în formă umană,cu plante acvatice pe cap. El are sâni care atârnă şi o burtă proeminentă, mesajuliconografic fiind de abudenţă şi fertilitate. Zeul ţine în faţa sa o tavă de ofrandă plină cu produse obţinute din mâlul lăsat de apele în retragere ale Nilului după revărsare. În Regatulde Mijloc, zeul este "Stăpân al fluviului ce aduce vegetaţia".



Hathor

Zeiţa-vacă universală, mamă simbolică a faraonului. Numele Hathor sugerează imediatcă egiptenilor însişi le era foarte greu să definească esenţa acestei zeităţi complexe. Eldescrie zeiţa în relaţia cu zeul Horus:"Casa lui Horus" este traducerea literală a numelui ei.Dar aceasta o simbolizează pe Hathor ca "Doamna a cerului" al cărei pântece îl ocrotea pezeul-şoim. Ea este fiica zeului-soare Ra. Principalele forme pe care le reprezintă zeiţa înartă şi arhitectură sunt: O femeie mladioasă pe a cărei perucă se află coroana cu coarne devacă şi un disc solar; Complet bovină, ca "Marea vacă salbatică "; Cu un stâlp al cărui

capitel reprezintă o faţa umană, cu o perucă(de obicei cu bucle pe o parte şi de alta a feţei)dar cu urechi de vacă. Există dovezi arheologice şi textuale ce datează de la începutulRegatului Vechi. Sectorul sudic al templului din Vale al faraonului Khephren(dinastia IV)de la Giseh se află sub protecţia lui Hathor. Templele ei sunt menţionate în analele dinRegatul Vechi de pe Piatra de la Palermo, iar de la începutul Epocii piramidelor doamneledin familia regală iau titlul de "Preoteasă a lui Hathor".

Hatmehit

Zeiţa-peşte venerată în Deltă, în special în nord-est de la Mendes. Peştele ca divinitateapare destul de rar în panteonul egiptean, dar numele lui Hatmehit înseamnă "Prima dintre peşti", referindu-se la superioritatea ei în raport cu cele câteva culte de peşti rivale. El poatefi însa interpretat şi într-un sens temporal pentru a prezenta zeiţa ca "inceput", adică ceamai veche zeiţa-peşte care a existat când Egiptul a apărut din apele primordiale. Ea poate fireprezentată în totalitate ca un peşte, a cărui formă a sugerat iniţial că era vorba de undelfin. În prezent s-a renunţat la această idee în favoarea identificării cu peştele lepidotus,care trăieşte în Nil.

Haurun



Un zeu-pământ din Canaan identificat în principal în Egipt cu marele sfinx de la Giseh.Haurun este atestat ca nume în Egipt timp de peste 1200 de ani, începând cu 1900 î.e.n.,când apare în numele unui prinţ străin pe care egiptenii îl blestemă într-un ceremonial.

Heh

Zeu antropomorf, personificare a infinitului. Heh este reprezentat pe pereţii templelor, pe vase şi bijuterii cu forţa unei dorinţe amuletice pentru milioane de ani de viaţanemărturisite. Heh îngenunchează, adeseori pe un coş care reprezintă hieroglifa pentruuniversalitate, ţinând în fiecare mână o nervură de palmier- hieroglifa pentru "an"- şiadeseori purtând semnul vieţii sau ankh.

Heket

Zeiţa-broască a naşterii. Heket apare pentru prima dată în inscripţiile egiptene din piramide, unde într-un text magic destinat a-l ajuta pe rege să urce în cer, ea este una dintrenumeroasele divinitaţi considerate a reprezenta părţi din anatomia regală.

Heret-Kau

În Regatul Vechi exista o referire la un preot al acestei zeiţe al căarei nume înseamnă"Cea care este deasupra spiritelor", subliniind în mod clar rolul ei de forţă dominatoare înViaţa de Apoi. Zeiţa apare în ritualurile de fondare a templelor în Deltă alături de Neith şiIsis.

Herishef



Zeu-berbec important în Egiptul de Mijloc la Ihnasya el-Medina, pe malul de vest al Nilului lângă Beni Suef. Cultul său este menţionat ca existând în acest loc încă din timpul primei dinastii în analele Regatului Vechi înscrise pe Piatra de la Palermo. Herishef estereprezentat în reliefuri şi statui ca având un trup antropomorf în postură faraonică şi purtând fustanela regală, în timp ce capul său este cel al unui berbec cu coarne lungi.

Hesat

Zeiţa-vacă ce a dat naştere regelui sub forma unui viţel de aur. În general ea este o zeiţaa laptelui, care astâmpără setea oamenilor cu lichidul divin descris ca "berea lui Hesat".

Hetepes-Sekhus

Zeiţă-cobră din Lumea de Dincolo care datorită puterii ei de ochi al lui Ra distrugesufletele duşmanilor lui Osiris. Invincibilitatea ei este mărită de crocodilii care o însoţesc.

Horus

Zeu-şoim, "Domn al cerului" şi simbol al regalităţii divine. Numele lui (Har înegipteană) trebuie probabil interpretat ca "Cel Înalt" sau "Cel Îndepărtat". El apare înhieroglife în protocolul regal chiar la începutul civilizaţtiei dinastice, în jurul anului 3000î.e.n. Cea mai veche repreyentare a lui Horus, în formă completă de şoimse află pemonumente de la sfârşitul perioadei predinastice, precum paleta care înfaţişează un număr de creaturi sacre sfărâmând zidurile unor oraşe fortificate. El continuă să apară în formăcompletă de şoim pe toată durata civilizaţiei egiptene, dar iconografic, forma sa obişnuitădevine antropomorfă pană la umeri, cu cap de şoim. În Textele Piramidelor, zeul este numito data "Horus-copil cu degetul în gură". Acest aspect al lui Horus se referă la naşterea şicreşterea lui în secret de către mama sa Isis. Născut la Khemmis, în nord-estul Delte,tânărul zeu a fost ascuns în mlaştinile cu papirus, de unde epitetul său Har-bery-wadj, sau"Horus care este pe plantele lui de papirus". Acest fapt apare într-un relief pe un perete întemplul lui Seti I de la Abydos - un şoim pe o coloană în formă de trestie de papirus. Este posibil -deşi nu poate fi dovedit- ca această imagine legată de zeul regalităţii să se afle la baza adoptării formei papirusului pentru coloane în arhitectura regală, atestată pentru primaoară în ansamblul funerar dominat de Piramida in trepte a regelui Zoser (dinastia a III-a) dela Saqqara. În secolul I î.e.n., un document în demotică ce conţine învăţături (PapirusulIsinger) foloseşte, ca ilustrare a faptului că o aparentă nenorocire se poate transforma într-



un lucru bun, referinţa la Horus "ascuns în spatele papirusului" care devine cârmuitor alEgiptului.

HuZeul care peronifică autoritatea unui cuvânt-poruncă. Hu s-a născut dintr-o picătură se

sânge din falusul zeului-soare Ra. Când. conform teologiei Epocii piramidelor, regeledevine o stea singuratică, tovarăşul său este Hu. Autoritatea regală este păstrată în Viaţa deApoi de către Hu, care recunoaşte supremaţia monarhului şi îi permite acestuia sătraverseze apele canalului său. Există tentaţia de a-l corela pe Hu cu puterea limbii lui Ptahdin legenda memphită a creaţiei, care porunceşte universului să apară, sub imboldul inimiilui Ptah.

Ihi

Tânăr zeu care personifică veselia ce emană din zornăitoarea sacră. Numele lui Ihi a fostinterpretat ca fiind "Cântareţul la sistru" instrument ce constituia raţiunea de a fi a acestuizeu. Sistrul era un intrument muzical de cult folosit în special (dar nu exclusiv) învenerarea lui Hathor, mama lui Ihi. În templul din Dendera, Ihi constituie rodul uniriidintre Hathor şi Horus şi este reprezentat ca un băieţel având bucla pe o parte specifictinerilor şi un deget în gură. El poate ţine in mână zornăitoarea şi colierul (menat) sacre.

Imhotep

Înalt oficial sub regele Zoser (dinastia a III-a), care după zeificare a devenitîntruchiparea înţelepciunii scribului şi, ca "Fiul lui Ptah", a măiestriei arhitecturale şicreatoare supreme. Fragmente de statu rămase pun în evidenţă faptul că Imhotep s-a bucurat de privilegiul extraordinar de a i se înscrie numele alături de cel al lui Zoser Netjerierkhet însuşi. El a îndeplinit funcţiile de vizir şi arhitect-şef. Preotul egipteanManethon, care a scris o Istorie a Egiptului în limba greacă în secolul al III-a î.e.n., îiatribuie lui "Imouthes"(=Imhotep) iventarea tehnicii de construcţie cu piatră faţuită. E posibil ca el să fie arhitectul care a proiectat primul monument egiptean de piatră de maridimensiuni - Piramida în trepte de la Saqqara.

Ipi



Zeiţa-hipopotam binevoitoare atestată pentru prima oară în Epoca piramidelor, cândmonarhul o numeşte mama lui şi îi cere să îl alăpteze cu laptele ei divin. La Karnak, la vestde templul lui Khonsu, se află templul unei zeiţe numită Marea Ipet, care nu este alta decâtIpi. În teologia thebană, această zeiţă a rămas aici când a fost insărcinată şi i-a dat naşterelui Osiris.

Ishtar

Zeiţă astrală (deşi posibil androgină la origine) venerată în Mesopotamia ca "Doamnă a bătăliilor" şi ca întruchipare a sexualităţii şi fertilitaţii.

Isis

Zeiţă cu o putere magică uriaşă, mamă simbolică a regelui. Numele zeiţei este scris cuhieroglife cu un semn care reprezintă un tron, indicând rolul crucial pe care ea îl joacă în

transmiterea regalităţii în Egipt. Isis este reprezentată în postură de regină purtând pe capfie simbolul "tronului", fie o coroană cu coarne de vacă şi discul solar. Începând cu Regatul Nou, simbolul ei special este o amuletă cunoscută sub numele de tyet, considerată sacrăincă din Epoca piramidelor. Aceasta constă dintr-o centură cu o buclă sau un nod în faţă şi pare sa aibă legatură cu semnul vieţii (ankh), simbol al puterii divine şi regale. În CarteaMorţilor, tyet-ul este descris ca fiind ca fiind făcut din jasp roşu, sugerând interpretareasecundară ca sânge al zeiţei. În rolul ei de mamă ea se poate manifesta ca o scroafă - înspecial "Marea Scroafă Albă de la Heliopolis". O altă formă a sa era de Isis-vacă, dândnaştere taurului sacru de la Memphis.

Iusaas

Zeiţă de la Heliopolis al cărei nume înseamnă "cea care este mare vine". Ea poartă unscarabeu pe cap şi poate fi uşor vazută ca un echivalent al zeului-soare Atum, şi la fel ca şi Nebethetepet joacă un rol crucial ca principiul feminin în crearea lumii.



Khepri

Zeul-soare creator în formă de scarabeu. Imaginea scarabeului este aproape sinonimă cuEgiptul antic. Alegerea unei insecte pentru a reda una dintre formele zeului-soare ilustrează

atenţia cu care egipteanul priveşte natura, şi imaginaţia sa în incercarea de a înţelegeuniversul. Khepri este zeul-soare în zorii zilei la orizontul de est. Iconografia sa este cea ascarabeului (din care există numeroase varietăţi în Egipt) împingând discul soarelui în susdin Lumea de Dincolo pentru a străbate cerul în călătoria sa.

Kherty

Zeu-berbec cu o natură duală - ostiă şi protectoare. Regele trebuie să fie apăratîmpotriva lui Kherty, dar nu de orice zeitate, ci chiar de Ra. Totuşi, Kherty, aşa cum arată

numele lui care înseamnă "Cel de jos", este un zeu-pământ şi astfel poate fi pazniculmormântului regal. Puterea regelui asupra vânturilor este asemănată cu strângerea mâiniilui Kherty.

Khnum

Zeu-berbec, creator al vieţii pe roata olarului. Khnum, numit "mareţ în pene, ascuţit incoarne", a fost iniţial asociat cu cataracta Nilului. El controlează revărsarea anuală afluviului din peşterile lui Hapi, zeul care personifică revărsarea însăşi. Importanţa lui la

Elephantina poate fi trasată în timp la începutul perioadei dinastice, deşi dovezilearheologice provin cu precădere din Regatul Nou şi perioada greco-romană. Pe insulaElephentina au fost descoperiţi berbeci sacri ai lui Khnum, mumificaţi, împodobiţi cuacoperăminte de cap aurite şi ingropaţi în sarcofage de piatră. Pe o stânca îinaltă de peinsula Seheil, deasupra primei cataracte, a fost sculptată o stelă care pune în luminăvechimea cultului lui Khnum la Elephantina.

Khonsu

Zeu-lună important îndeosebi la Memphis. Numele lui Khonsu "Cel ce răzbate",simbolizează drumul lunii pe cer. Cel mai adesea înfaţişat cu un cap uman, Khonsu, cazeitate a cerului, poate avea cap de şoim. Trupul zeului este reprezentat în formă umană,într-un veşmânt strâns înfaşurat care nu permite distingerea membrelor. Pe cap poartăsemiluna în care se află discul lunii pline. În jurul gâtului are un colier larg cucontragreutate în partea din spate a umerilor reprezentată în profil. In calitatea sa de copildivin într-o triadă de zeităţi, el poartă "bucla tinereţii". Ca zeu-lună, animalul său sacru este babuinul, considerat de către egipteni o creatură selenară.



Maat

Zeiţă care personifică toate elementele armoniei aşa cum au fost ele stabilite de zeul-creator la începutul timpului, printre care Adevărul Dreptatea şi Integritatea Morală. Maateste înfaţişată ca o doamnă purtând pe cap o pană de struţ, care poate apărea singură în locde o descriere completă a zeiţei. Hieroglifele numelui ei conţin simbolul unei plintereprezentând movila primordială pe care a apărut zeul-creator. Originea zeiţei poate fitrasată în timp până ăn Regatul Vechi, unde ea deja face parte din existenţa lui Ra şi a luiOsiris. Maat stă in spatele zeului-soare sau, în Regatul de Mijloc, este descrisa ca fiindnările lui Ra. Cu toate acestea, abia în dinastia a XVIII-a Maat primeşte epitetul de "Fiicălui Ra".

Mafdet

Zeiţa-panteră a cărei ferocitate distruge şerpii şi scorpionii. Zgârietura ghearelor saleeste letală pentru şerpi, iar de aici, în mod simbolic, cârligele harponului regelui devinghearele lui Mafdet pentru a decapita duşmanii acestuia în Lumea de Dincolo. CândMafdet este descrisă ca sărind la gâtul şerpilor, imaginea ei pare să sugereze că zeiţa ia

forma unei manguste. Într-un epitet Mafdet poartă bucle împletite, probabil o referinţă lafaptul că ea etalează trupurile articulate ale scorpionilor pe care i-a omorât.

Mahaf

Barcagiul care conduce barca oferită de Aken în apele întortocheate ale Lumii deDincolo. El acţioneaza de asemenea ca un crainic ce anunţă sosirea regelui în prezenţazeului-soare Ra.

Mandulis

Zeu-soare din Nubia Inferioară. Mndulis poartă o coroană din coarne de berbecdeasupra cărora se află pene înalte, discuri solare şi cobre. Numele său în inscripţiileegiptene este Merwel, dar aproape întotdeauna este folosită versiunea grecească, aşa cumapare în textul cunoscut ca Viziunea lui Mandulis.



Mehen

Zeu-şarpe încolăcit care ocroteşte barca în care zeul-soare Ra călătoreşte prin Lumea deDincolo.

Mehet-WeretZeiţa-vacă a cerului. Numele ei înseamnă "Marea Revărsare". În Epoca piramidelor,

Mehet-Weret reprezintă drumul pe apă din cer pe care călătoresc atât zeul-soare cât şiregele. Ea este de asemeni o manifestare a apelor primordiale de aceea uneori consideratămama lui Ra. În vinietele din papirusurile funerare din Regatul Nou, zeiţa este înfaţişată cao vacă întinsă pe o rogojină de trestie, cu un disc solar între coarne.

Meretseger

Zeiţa-cobră care locuieşte pe muntele aflat deasupra Văii Regilor în vestul Thebei. Întimpul Regatului Nou, Meretseger a avut o mare autoritate asupra întregii arii a necropoleithebane. Ea poate apărea ca o cobra încolăcită sau ca o cobră cu cap de femeie şi un braţieşind din partea din faţa a gâtului şsarpelui. O frumoasă sculptură poate fi vazută pecapacul sarcofagului lui Ramses III, aflat acum la Muzeul Fitywilliam din Cambridge.Uneori Meretseger apare ca un scorpion la fel de otrăvitor, cu cap de femeie. Numele eiînseamnă "Cea care iubeşte tăcerea", o descriere potrivită pentru o zeitate ce aparamormintele regale izolate.

Meskhet

Zeiţă care patroneaya naşterea unui copil. În forma ei de cărămidă terminată cu un capde femeie (numită în Cartea Morţilor "Cubitus-cu-cap"), ea reprezintă una dintre cărămizile pe care femeile din Egiptul antic se aşezau pe vine pentru a naşte. Ea este prezentată lângă balanţa din Sala celor Două Adevaruri - unde inima undei persoane decedate este cercetată



şi cântărită pentru a se stabili dacă acea persoană merită sa patrundă în paradisul egiptean - pentru a asista la o renaştere simbolică În Viaţa de Apoi.

MihosZeu-leu, Fiu al lui Bastet numit Miysis de căatre greci. Originile sale se aflau în

Leontopolis (astăzi Tell el-Muqdam), în noma 11 din Egiptul de Jos, În estul Deltei.Osorkon III (dinastia a XXII-a) i-a dedicat un templu la Bubastis, oraşul sacru pentrumama zeului. Numele lui Mihos a fost de asemenea găasit în papirusuri amuletice de lasfârşitul Regatului Nou.

Min

Zeu antropomorf care este simbolul suprem al fecundităţii bărbăteşti. El este deasemenea zeitatea protectoare a regiunilor miniere din deşertul afllat la est de Nil. Min estereprezentat stând cu picioarele lipite şi cu braţul ridicat din cot. Trăsătura distinctivă a luiMin este falusul său în erecţie care formează un unghi drept cu trupul, simbol prinexcelenţă al zeului fertilităţii.

Mnevis

Taur sacru al zelui-soare de la Helipolis. Mnevis, sau Mer-wer în egipteană este un yeu-taur iniţial autohton care a devenit subordonat cultului lui Ra-Atum. Pielea taurului este înîntregime neagră şi el poartă între coarne discul solar si uraeus-ul. La Heliopolis, zeiţa-vacăHesat apare ca mamă a lui Mnevis.

Montu

Zeu al războiulu, cu cap de şoim, al districtului theban. Montu pătrunde în panteon subconducătorii expansionişti ai Thebei în jurul anului 2000 î.e.n. Mai mulţi faraoni din



dinastia a XI-a îşi arată vasalitatea faţă de acest zeu militarist prin purtarea numelui deMontuhotep ("Montu este mulţumit"), Începând cu această perioadă, Montu devineîntruchiparea vitalităţii de cuceritor a faraonului.

Mut

Zeiţă preeminentă a Thebei. Numele lui Mut constituie rădăcina cuvântului egiptean pentru "mamă", ceea ce arată că, la fel ca şi Hathor şi Isis, ea este una dintre mamelesimbolice ale faraonului. Iconografia sa este predominant intropomorfă: o doamnă zveltăîntr-un veşmânt de in, adeseori viu colorat în albastru sau roşu cu un model ce sugerează

nişte pene, purtând pe cap un acoperământ în formă de vultur deasupra căruia se aflăcoroanele combinate ale Egiptului de Sus şi de Jos. Ea ţine in mână sceptrul în formă decrin al Sudului. La Theba, ea o înlocuieşte pe Amanuet, prima consoartă a lui Amon, pentru a deveni principala soţie a zeului. Ea apare pe pereţii tuturor principalelor templeaşezată pe tron alături de Amon sau ca "Stăpâna celor nouă arcuri" (=duşmanii simbolici aiEgiptului), stând în picioare lânga zeu în timp ce acesta îi oferă unui faraon iataganulrăzboilui. Ea este adoptată ca mamă a lui Khonsu pentru a completa triada sacră thebană.

Nebethetepet

Zeiţă din Heliopolis al căarei nume, "Stăpână a ofrandei", ascunde un concept maiintelectual. La fel ca şi Iuaas, ea este echivalentul feminin al principalului creator masculinîntruchipat în zeul-soare Atum.

Nefertum

Zeu al florii de lotus primordiale. Numele de Nefertum conţine ideea de "perfecţiune".El este lotusul albastru din care, conform unui mit, răsare soarele. Într-o descriere dinTextele Piramidelor, Nefertum este floarea de lotus aflată în faţa nasului lui Ra -echivalentul textual al curteniilor care ţin planta în mână şi respiră parfumul lotusului. Nefertum este reprezentat de obicei antropomorf, purtând un acoperământ de cap în formaflorii de lotus, împodobit cu două pene şi două contragreutăţi de menat (simbolurihathorice ale fertilităţii).



Nehebu-Kau

Zeu-şarpe, "Cel care înhamă spiritele", a cărui invincibilitate contituie o sursă de protecţie atât în Egipt cât şi în Lumea de Dincolo. În Textele Piramidelor, Nehebu-Kau estenumit "Fiul lui Selkis", zeiţa-scorpion, subliniindu-se rolul în descântecele pentru

însănătoşirea victimelor muşcăturilor veninoase. Protector al regalităţii, Nehebu-Kau îl primeşte pe monarh în Viaţa de Apoi şi îi oferă mâncare.

Neith

Zeiţă-creatoare din Sais. Numele zeiţei derivă din cuvântul care înseamnă "ceea ceeste", care deşi nu total convingător, se potriveşte aspectului ei procreator şi pare preferabiletimologiei care îi dă sensul de "Cea care îngrozeşte". Este adevărat că natura zeiţei are olatură fără îndoială belicoasă, dar aceasta a fost mult exagerată. Cel mai vechi simbol al lui

Neith este scutul cu săgeţi încucişate, care apare la începutul perioadei dinastice.Iconografic, zeiţa este reprezentată ca o doamnă care poartă coroana roşie a Egiptului deJos. Prima apariţie a lui Neith cu coroana Nordului a fost în templul soarelui al regeluiUserkaf (dinastia a V-a) de la Abu Ghurob.

Nekhbet

Zeiţă-vultur din Nekheb (el-Kab), care menţine puterea monarhului în Egiptul de Sus.Iconografic, zeiţa este adeseori prezentată cu aripi desfăcute, ţinând în gheare simbolurile

"eternităţii". In sculpturi ea poate apărea şi ca un vultur ce se odihneşte, sau ca un elementîntr-unul dintre titlurile regelui.

Neper

Zeul al grânelor. Într-o procesiune a zeităţilor sculptată în timpul domniei lui Sahure(dinastia a V-a), pe trupul lui Neper apar puncte care reprezintă boabe de grâu. În modsimilar, hieroglifele care îi scriu numele includ simbolurile grânelor. El reprezintă abudenţarecoltelor de ory şi grâu (specia Triticum dicoccum) pe care le cultivau egiptenii. FaraonulAmenemhat I (dinastia a XII-a) este descris ca fiind responsabil pentru coacerea grâului şieste numit "iubit de Neper". Fiind totuşi dependent de mâlul fertil adus de revărsarea Nilului, el îi este subordonat lui Hapi, proclamat "Domn al lui Neper".



Nephthys

Zeiţă funerară cu un rol secundar în mitul lui Osiris. Propria sa personalitate se pierde înspatele sensului prietenos al numelui ei neb-hut -"Doamnă a casei", ale carui hieroglife le poarta ca simbol pe cap. Nephthys este fiica lui Geb şi a lui Nut, şi i se asociază nominal

lui Seth pentru a echilibra cuplul Osiris şi Isis. Conform unei tradiţii târzii, Nephthys a avuto legatură cu Osiris, unire din care a rezultat zeul-şacal Anubis. Nephthys apare în RegatulVechi alături de Isis ca protecoare a monarhului: ea îl conduce pe acesta în întunericul dinLumea de Dincolo şi îl jeleşte ca fratele ei Osiris.

Nun

Zeu care personifică apele primordiale din care a apărut zeul creator. Nun este numit"Tatăl zeilor", dar acest titlu sublinează doar vechimea sa necontestată ca element al

cosmosului egiptean - ca importanţă el este depăşit de zeul-creator Atum. Nun are oexistenţă continuă, neafectată de mitologie sau evenimente, şi nu participă la ritualurilereligioase, neavând temple sau cler propriu, În prezentările sale pe pereţii mormintelor sauîn papirusui religioase, braţele lui Nun îl împing pe soare pe orizont, în cea de adouăsprezecea oră a nopţîî pentru a-şi începe călătoria în barca zilei.

Nut

Zeiţa-cer. Nut este una dintre personificările elementelor cosmice create de preoţii de la

Heliopolis pentru a explica universul fizic. Ea este fiica lui Shu, zeu-aer, şi a lui Tefnut.Egiptenii o concepeau în general cu formă umana, dar ea poate apărea şi ca Vaca Cerului.Într-un text timpuriu, Nut este văzută ca o albină care avea p mare putere asupra zeilor.Zeiţa-cer s+a unit cu fratele ei, zeul-pământ, şi apoi a dat naştere zeilor şi zeiţelor aparţinând ciclului mitic osirian, încorporaţi în panteonul heliopolitan ca o recunoaştere a popularităţii crescânde a acestul cult. Copiii lui Nut sunt Osiris, Isis, Seth şi Nephthys.

Ogdoadă

Opt zeităţi reprezentând haosul primordial înainte de apariţia zeului-soare. Cei patrusunt fiinţe cu capete de broasca, iar cele patru zeiţe au capete de şarpe. Când zeul-soare esteînfaţişat în momentul apariţiei sale, aceste divinităţi pot fi nişte babuini care salută soarelece răsare. Zeităţile Ogdoadei sunt:

Zeu Zeiţă Natură



Nun Naunet Abisul primordial Heh Hauhet Spaţiul necuprins KekKauket Întuneric Amon Amaunet Putere ascunsă

Conceperea acestor zeităţi în perechi arată că egiptenii considerau principiul creator cafiind parteneogenetic. Zeităţile Ogdoadei sunt văzute ca entităţi ale materiei cosmice în

timpul primordial, suficient de puternice pentru a produce din ele înseşi movila pe care seaflă oul ce îl inchidea în el pe tânărul zeu-soare. Principalul lor centru de cult, unde zeul-soare a apărut pe "insula de flăcări", era Khemnu, sau "Oraşul-opt" - supravieţuind înnumele modern al acestui sit din Egiptul de Mijloc, ca el-Ashmunein. Supremaţia zeuluiThot la Khemnu a făcut ca locul să fie numit Oraşul-Thot, în greceşte Hermopolis.Ogdoada avea de asemenea un sanctuar în templul de la Medinet Habu, în partea de vest aThebei, datând dinaintea dinastiei a XX-a.

Onuris

Zeu războinic şi vânător originar din This, lângă Abydos. Onuris este înfăţişat ca un bărbat cu barbă, care ţine în mână o suliţă, şi care poartă o coroană cu patru pene înalte. Înegipteană numele său este Anhur şi înseamnă "Cel care îl conduce înapoi pe cel îndepărtat"- făcând referire la mitul în care zeul a călătorit către sud pentru a aduce înapoi în Egipt peleoaica ce a devenit soţia sa, Mekhit. În unele statui alezeului suliţa este înlocuită cu o funiece sugerează capturarea zeiţei-leoaică.

Ore

Douăsprezece zeiţe din Lumea de Dincolo, fiice ale zeului-soare Ra, reprezentate înformă umană, fiecare având deasupra capului o stea în cinci colţuri. Ele par printre zeităţilede pe pereţii mormintelor din Valea Regilor care ilustrează compotiţiile religioasecunoscute sub numele de Cartea Porţilor şi Amduat. Aceste zeiţe personifică realitateatimpului asupra forţelor haotice care, dacă li se dă posibilitatea, vor face inexistentuniversul zeului-soare. Prin urmare, Ra le-a conferit puterea destinului astfel încât elecontrolează durata de viaţă a fiinţelor printre care trăiesc, adică toate creaturile vii supusescurgerii timpului.

Orion

Constelaţia Orion, numita Sah în Egiptul antic, are legături strânse cu Osiris şi cufaraonul. Orion este imaginat ca fiind înghiţit în zori de către Lumea de Dincolo, dar având puterea de a apărea din nou în cer. În Viaţa de Apoi regele ajunge pe firament ca Orion,



care îi conferă autoritatea unei "mari forţe". În identificarea lui Osiris cu Orion, motivul de bază pare să fie legătura pe care o are constelaţia cu steaua Sirius (Sothis): renaşterea vieţii prin revărsarea Nilului, anunţată de apariţia heliacă a Luceafărului din zori (Sirius),accentuează legătura dintre Osiris şi vegetaţie. Un alt factor comun celor doi zei este faptulcă Orion are libertate de mişcare, păşind pe cer în acelaşi fel în care Osiris, conform

Textelor Sarcofagelor, nu poate fi împiedicat în domnia lui asupra Egiptului de Sus. Întextele funerare din Regatul Nou, Orion ajunge în teritoriul său vâslind către stele, oimagine care apare pictată pe tavanele unor morminte şi temple (de pildă, la Esneh) - unzeu purtând Coroana Albă faraonică stă in picioare pe o barcă papiriformă ce pluteşte încer.

Osiris

Zeu al cărui domeniu este Duat - Lumea de Dincolo egipteană. El este reprezentat în

formă umană, ca în prima lui aparişie atestată pe un bloc de piatră din templul domnieiregelui Izezi (dinastia a V-a), pe care se află capul şi o parte din torsul superior al unui zeu,deasupra cărora sunt simbolurile hieroglifice ale numelui lui Osiris. În iconografia sacompletă, trupul lui este înfăşurat în bandaje de mumie din care ies braţele ce poartăănsemnele regalităţii - cărja şi biciul. Coroana lui specifică, numită atef, are la bazăcoarnele unui berbec, şi o parte centrala conică şi înaltă cu o pană de fiecare parte. Scriereanumelui său a atras atenţia cercetatorilor, care sperau sa descopere în ea o etimologie ce ar putea duce la o dovadă concludentă privind originile lui Osiris. Prea puşine teorii au fostmăcar în parte acceptate, şi multe rămân neconvingătoare. Datorită simbolurilor ochiului şitronului, lui Osiris i s-au atribuit "rădăcini" atât la est cât şi la vest de Nil, de pildă înMesopotamia ca zeul Marduk, şi în Libia ca un presupus zeu al grânelor care poartă un

nume berber ce inseamnă "cel bătrân". Numele lui a fost fragmentat de alţi cercetători pentru a însemna "Cel care ocupă tronul" sau "Cel care se uneşte cu Isis". S-a sugerat chiar că în spatele lui Osiris se află o zeiţă-mamă originară al cărei nume poate fi interpretat ca"Cea care aparţine pântecelui". Cu toate acestea, cea mai probabilă explicaţie pare să fie şicea mai simplă: Numele lui Osiris este legat de cuvântul woser, care ar da sensul de "CelPuternic". Stăpânitorul Lumii de Dincolo are evident grijă ca sufletele celor răi şiindezirabili să nu supravieţuiască pentru a trăi în tărâmul său. În Sala de judecată, Osirisstă aşezat pe tronul lui, ţinându-şi în mână sceptrele, şi prezidează judecarea celor ce vor săintre în paradis. Osiris ca judecător, sau cel puţin ca susţinător al onestităţii şi al purtăriicinstite, este atestat încă din Epoca piramidelor, când este numit "Domn al lui Maat", zeiţaordinii cosmice, care mai târziu reprezintă "adevărul" cu care trebuie cântărite toaterăspunsurile la interogarea agresivă a sufletului celui decedat.

Pakhet

Zeiţă-leoaică venerată îndeosebi la intrarea unui ued din deşertul de est lângă BeniHasan. Numele său este foarte sugestiv pentru natura ei, însemnând "Cea care înşfacă" sau



"Sfâşietoarea". În textele Sarcofagelor Pakhet cea Mare este descrisă ca o vânătoriţă denoapte cu ghearele ascuţite.

PanebtawyZeu tânăr, copilul divin al lui Haroeris şi al lui Tasenetnofret în sacnctuarul de vest din

templul din Kpm Ombo. Ca "Domn al celor Două Ţări", el reprezintă conceptul faraonuluica fiu al zeului Haroeris, şi prin urmare cârmuitorul de drept al Egiptului.

Pelican

Pelicanul (Henet în egipteană), găsit în scenele cu animale de pe pereţii mormintelor

curtenilor, apare în textele funerare regale din Epoca piramidelor ca un simbol protector împotriva şerpilor. Descrierea Pelicanului care cade în Nil pare legată de ideea că el adunăîn guşa lui mare elementele ostile prefăcute în peşti - un concept comparabil cu năvoadeleşi plasele de prins păsări folosite pentru a prinde păcătoşii în Lumea de Dincolo.

Peteese şi Pihor

Doi fraţi zeificaţi, fii lui Kuper, care par să fi trăit în apropiere de Dendur, în NubiaInferioară, în jurul dinastiei a XXVI-a. Motivul pentru care ei au fost înălţaţi la statutul de

zei minori nu este menţionat, dar este posibil ca ei să-şi fi găsit Moartea în Nil, o soartă ceare legătură cu Osiris.Stabilind o politică romană de laissey-faire faţă de religia egipteană,Augustus a construit un templu modest în onoarea celor doi fraţi pe malul de vest al Niluluila Dendur.

Ptah

Zeu-creator al Memphis-ului. Iconografia obişnuită a lui Ptah este deja stabilită în modincipient în prima dinastie pe o cupă de calcit din Tarkhan: zeul antropomorf poartă pe capo calotă, este îmbrăcat într-un veşmânt cu guler înalt şi cu un canaf, şi stă în picioare într-un chioşc deschis ţinând în mână un sceptru. Pe tot parcursul civilizaţiei egiptene, Ptah,rămânând aproape neschimbat de la primele sale apariţii, este reprezentat în mod clar pe pereţii mormintelor sau templelor: cu capul acoperit cu o calotă, care lasă vederii doar faţaşi urechile, şi antebraţele ieşind dinveşmântul de pânză care este înfăşurat atât de strâns detrup încât membrele nu se disting. Numele zeului (care, în mod ciudat pănâ în Regatul Nounu a fost scris cu simbol distinctiv sau cu un atribut obişnuit al "divinităţii") a dat naştere



unor ipoteze privind originea sa străină în Vest, dar cea mai probabilă etimologie a lui Ptaheste cuvântul-rădăcină al unor verbe ulterioare care înseamnă "a sculpta".

QadeshZeiţă din Orientul Mijlociu e extazului sacru şi a plăcerii sexuale, adoptată in Regatul

Nou de către egipteni într-o triadă alături de Zeii Min şi Reshep. Numele ei, însemnând probabil "Cea Sfântă", nu dă nici un indiciu în privinţa originii sale, dar ea pare să fie omanifestare a senzualităţii inerente zeiţelor Astarte şi Anat.

RaZeul-soare creator de la Heliopolis. Ra este chintesenţa tuturor manifestărilor zeului-

soare, pătrunzând în toate cele trei tărâmuri ale cerului, pământului şi Lumii de Dincolo. Caurmare, multe zeităţi îşi măresc propria divinitate prin contopirea cu acest aspect al zeului-soare, de pilă Khnum-Ra, Amon-Ra. Principalul său centru de cult era la Heliopolis("orasul-soare" in greceşte), acum dispărut ca urmare a devastărilor sau aflat sub suburbiilemodernului Cairo. Zona templului soarelui era numită Yunu de către egiptenii antici (On înliteratura biblică) şi era scris cu o hieroglifă reprezentând o coloană, în mod clar imagineaantică a cultului în sit. Manifestarea fizică a lui Ra este de obicei un şoim care poartă pecap discul solar. Discul este înconjurat de trupul zeiţei-cobră, "Cea încolăcită", simbolizând

puterea zeului de a provoca moartea instantanee. În Lumea de Dincolo, forma sa este aceeaa unui zeu cu cap de berbec. El este numit "Berbecul sacru în Asfinţit", sau "Berbecul ceare în grijă haremul său". În literatură, zeul-soare este uneori descris ca un rege îmbătrânit,cu carnea de aur, oasele de argint şi părul de lapislazuli. Au fost găsite doveziinscripţionale ale cultul zeului-soare în numele primului faraon din cea de a II-a dinastie -Reneb sau "Ra este domn". Simbolismul arhitectural în forma piramidei în trepte şi a celeiclasice - scara către zeul-soare şi imaginea "nisipului înalt" de la Heliopolis pe care a statzeul creator pentru a modela cosmosul - oferă o dovadă a permanenţei venerării soarelui pe parscursul dinastiilor a III-a şi a IV-a. Curteni din cea de a IV-a dinastie îşi afirmă funcţiade "Mare Proroc" sau mare-preot la Heliopolis.

Renenutet

Zeiţa-cobră, care îl păzeşte pe faraon. Imaginea lui Renenutet, găsită pe pereţi sau castatuie începând cu Regatul Nou, poate fi cobra care se ridică furioasă sau, antropomorf, ozeiţă aşezată pe tron. Numele ei sugerează ideea de "alăptare" sau "creştere" a unui copil.Pentru a sublinia acest rol ca întruchipare a maternităţii divine, Renenutet poate fi



prezentată ca o femeie ( sau o femeie cu cap de cobră) alăptând un copil. În Epoca piramidelor ocrotirea faraonului de căatre Renenutet este predominantă. Natura ei tuttelarăetse menţionată atunci când regele urcă la cer în Lumea de Dincolo pentru a-şi pretindemoştenirea de monarh puternic: Reneuntet se combină cu uraeus-ul lui pentru a crea flacprainvincibilă care ţaşneşte din gura cobrei.

Reshep

Zeu războinic de origine siriană, adus în panteonul egiptean în timpul dinastiei a XVIII-a. Atitudinea caracteristica a lui Reshep este agitând o ghioagă sau o secure deasupracapului. Barba lui este în stil sirian şi de obicei poartă coroana Egiptului de Sus,Împodobită cu un cap de gazelă în faţă şi o panglică în spate. Gazela îl leagă iconografic peReshep de zeul Seth, dar cea mai mare afinitate o are Reshep cu zeul războinic thebanMontu.

Satis

Zeiţă care păzeşte frontiera de sud şi Nubia Inferioară, omorând duşmanii regelui cusăgeţile ei. Ea poartă coroana albă conică a Egiptului de Sus, împodobită cu coarne deantilopă sau pene. Numele ei, în egipteană Satjit, mai târziu Satet, apare pe vase dingaleriile subterane ale Piramidei în trepte de la Saqqara (dinastia a III-a), iar în TextelePiramidelor este descrisă ca purificând regele cu ajutorul a patru vase din Elephantina.Această scriere timpurie a numelui ei foloseşte hieroglifa unui nod de umăr într-un veşmânt

din pânză de in, dar începând cu Regatul de Mijloc semnul este cel al pieii unui animalstrapunsă de o sageată.

Sebiumeker

Zeu antropomorf al procreării în panteonul meoritic. Principalul său centru de cult seaflă în complexul de temple de la Musawwarat el-Sufra, în deşertul aflat la est de cea de aşasea cataractă a Nilului.

Sefkhet-Abwy

Zeiţă a scrisului şi a bibliotecilor templelor. Numele ei înseamnă "Cea cu ţapte coarne",şi ea poartă pe cap simbolul stelei în şapte colţuri sub o linie curbă crestată care ar puteareprezenta un arc. Ea apare prima dată în timpul domniei lui Tutmes III (dinastia a XVIII-a) şi pare în linii mari o versiune a lui Seshat.



Sekhmet

Zeiţa-leoaică de la Memphis. Numele ei înseamnă "Cea Puternică" şi este deosebit de potrivit, ţinând seama de aspectul distructiv al caracterului ei. Ea este reprezentată cu trupde femeie şi cap de leoaică. Uneori pe rochia din pânză de in pe care o poartă apare pestefiecare sfărc modelul rozetei, un vechi motiv leonin care poate proveni din observareafirelor de păr de pe nodul umărului la lei. Ea este fiica zeului-soare Ra şi a ajuns sa fieconsiderată consoarta lui Ptah din Memphis, unde şi-a însuşit (cu siguranţă în Regatul Nou)unele culte locale ca "Stăpână a Ankhtawy" (="viaţă a celor Două Ţări", un nume pentruMemphis).

SepaZeu-miriapod de la Heliopolis, având puterea de a proteja ămpotriva muşcăturilor de

şarpe. El poate fi reprezentat şi cu cap de măgar sau ca o zeitate mumiformă cu douăcoarne scurte.

Serapis

Zeu antropomorf cu atribute egiptene şi elenistice combinate, creat la începutul

perioadei ptolemeice. Deşi istoricul roman Tacit emite ideea originii lui Serapis în AsiaMică, probabil că însuşi teritoriul Egiptului a furnizat ingredientele esenţiale ale acesteizeităţi hibride. Rădăcinile egiptene ale zeului pot fi rezumate astfel: Osiris + Apis =Osorapis = Serapis.

Serket

Zeiţa-scorpion. Numele ei - şi cu varianta Selkis - reprezintă o abreviere a frazei Serkethetyt, care înseamnă "Cea care face ca gâtlejul să respire", în mod clar eufemistic înmăsura în care scorpionul poate reprezenta o ameninţare la adresa vieţii. Din raşiunimagice, până în Regatul Nou numele ei nu a fost urmat de atributul hieroglific al uniscorpion întreg. Serket este reprezentată de obicei ca o femeie care poartă pe cap unscorpion cu coada ridicată, gata să inţepe. Prima menţionare a zeiţei in panteonul egipteanapare în timpul primei dinastii pe stela lui Merika de la Saqqara.



Seshat

Zeiţă a artei scrisului, "Prima în bibliotecă". Emplema ei, care porneşte dintr-ocordeluţă, este neclară: o stea în şapte colţuri sau o rozetă deasupra căreia se află un simbolasemănător unui arc. Ea poartă o robă lungă din piele de panteră. Încă din dinastia a II-a

zeiţa il ajută pe monarhul Khasekhemui să înfigă în pământ parii pentru ceremonia"întinderii sforii". Aceasta este o parte crucială a ritualului de fondare a templelor, carereprezintă măsurarea pe pământ a suprafaţei incintei templului.

Seth

Zeu al forţelor haotice, care inspiră atât veneraţie cât şi ostilitate. Caracterul complicatal lui Seth nu este rezolvat printr-o etimologie acceptată a numelui său, redat în hieroglifeca Setekh, Setesh, Suty, sau Sutekh. Creatura lui Seth, probabil un animal compus heraldic,

este un patruped cu un bot uşor arcuit, cu două proeminenţe care îi ies din vârful capului, şio coadă ridicată terminată cu o scurtă bifurcare. Ea apare pe sceptrul regelui Scorpion lasfarşitul erei predinastice. Zeul însuşi poate lua forma completă a acestei creaturi, sau poatefi înfăţişat cu trup uman dar cu capul animalului. O veche tradiţie privind violenţa asociatăcu Seth stă la baza ideii că la naşterea lui în Egiptul de Sus el s-a smuls cu sălbăticie dinmama sa Nut. Locul naşterii lui era regiunea Ombos-Naqada, unde a fost contruit principalul său sanctuar sudic. În Textele Piramidelor puterea faraonului este numită "Sethdin Nubet", numele antic pentru situl templului său in Egiptul de Sus. Similaritatea acestuinume cu, cuvăntul egiptean pentru "aur" a adus la reinterpretarea unei părţi a titulaturiifaraonului din "Horus de aur" în "Horus deasupra celui din Nubet", adica Seth, Ziua lui denaştere era întotdeauna considerată de rău augur şi o zi nenorocoasă în calendarul egiptean.

Ca Zeu asociat cu ţări străine, consoartele lui provin din panteonul semitic - Astarte şiAnat. Zeiţa egipteană care are legătură cu el este sora lui, Nephthys. Încă din timpulTextelor Piramidelor legenda lui Seth ca asasin al lui Osiris şi adversar al lui Horus erafoarte răspandită. În menţionările privind ferocitatea luptei pentru tronul Egiptului sevorbeşte despre smulgerea de către Horus a piciorului din faţă şi a testiculelor lui Seth.Zeul este condamnat să ăl poarte de-a pururi pe umerii săi pe Osiris, iar capetele adepţilor lui Seth sunt oferite regelui. Cu toate acestea, din papirusul care relateaza punctulculminant al luptei dintre Horus şi Seth apare clar faptul că iniţial Seth are susţinători foarte puternici: zeul -soare îl preferă pentru că Seth este cel mai in vârstă. Temperamentulviolent al lui Seth iese la iveală atunci când zeii îşi manifestă înşelegerea faţă de cazul prezentat de Isis - el ameninţă să omoare un zeu pe zi cu sceptrul său (cu o greutate de2.040 kg) dacă zeiţei nu i se interzice să participe la judecată. În cele din urmă, Seth îşi pierde dreptul la tronul Egiptului, dar îşi păstrează simpatia zeului-soare. Dupa cetribunalui zeilor i-a acordat lui Horus tronul Egiptului, zeul-soare Ra a anunţat că Seth valocui cu el ca fiu al său pentru a vorbi cu putere ca tunet din cer.

Shai



Zeu care personifică destinul. Shai există atât ca un concept cât şi ca divinitate. În papirusul funerar al scribului regal Ani, din Regatul Nou, Shai apare în scena cântăririiinimii ca antropomorf. În cartea de precepte morale şi religioase cunoscută sub numele deÎnvăţăturile lui Amenemope, există un pasaj care subliniază inutilitatea căutării bogaţiilor

deoarece nimeni nu-l poate ignora pe Shai, adica soarta. Zeul, ca personificare a durateivieţii şi a prosperităţii de care se poate bucura cineva, apare clar în inscripţiile din timpuldomniei lui Akhnaton (dinastia a XVIII-a), unde fie regele, fie zeul Aton este descris ca"Shai care dă viaţa".

Shesmetet

Zeiţă leonină, probabil o manifestare a lui Sekhmet. Conform Textelor Piramidelor,Shesmetet dă naştere regelui şi, o dată cu "democratizarea" gândirii egiptene, devine mama

celor decedaţi în papirusurile funerare. Într-un descântec ce era rostit în ultima zi a anuluinumele lui Shesmetet este invocat ca o forţă magică împotriva demonilor vărsării de sânge.Un indiciu privind originea ei "Doamnă din Punt" regiunea arborilor de tămâie

Shemzu

Zeu sângeros al preselor de vin şi ulei. Shemzu este o zeitate cu o personalitate dublă,care poate să-şi arate cruzimea sau să se dovedească benefic. Aceste contraste apar încă dinEpoca piramidelor şi coexistă până în perioada romană. El este de obicei reprezentat

antropomorf, dar în perioada târzie a civilizaţiei egiptene devine mai populară o imagineleonină a acestui zeu. În formula magică din piramidele din Regatul Vechi în care regeleabsoarbe puterea divină suplimentară mâncând anumite zeităţi şi fiinţe puternice, Shemzuca măcelar este cel care le taie şi le găteşte pentru monarh pe pietrele vetrei de seară.

Shu

Zeul luminii solare şi al aerului. Shu are formă umană, cu o pană (hieroglifa numeluisău) pe cap şi cu braţele ridicate ce o sprijină pe zeiţa-cer Nut pe care el o ţine despărţită desoţul ei, zeul-pământ Geb. El este una dintre cele două prime zeităţi create de Atum, zeul-soare de la Heliopolis. S-a născut la fel ca şi soţia-soră a sa, Tefnut, din sămânţa lui Atum;ca o explicaţie alternativă care implică un joc de cuvinte, Shu a apărut din mucusul pe careAtum l-a strănutat din nările sale. În Textele Piramidelor, oasele lui Shu, probabil norii,sunt folosite de către rege pentru a urca la cer. Lacurile lui Shu (poate ceaţa ce se adunădeasupra Nilului) îl purifică pe monarh. Shu ca zeu al luminii solare este atestat pentru prima oară în Regatul Vechi, când este responsabil cu aducerea la viaţă în fiecare zi a luiRa şi a regelui. Mai bine de o mie de ani mai târziu faraonul Akhnaton subliniază această



Zeul al graniţei ca "Domn al estului", înfăţişat fie ca un şoim ghemuit sau ca unrăzboinic beduin care poartă o coroană de pene înalte. Cu toate acestea, în TextelePiramidelor natura astrală a lui Sopdueste aspectul pus în evidenţă. Regele o însămânţează pe zeiţa Isis în forma sa de stea Sirius (Sothis), vestiroarea a revărsării Nilului. Rezultatul

acestei uniri este Horus-Sopdu, o combinaţie naturală a două zeităţi-şoi. O dovadă în plus anaturii lui Sopdu de zeitate stelară o constituie echivalarea zeului cu dinţii regelui atuncicând acesta devine Zeu-Stea. Această idee subliniază invincibilitatea regelui, căci Spdueste el însuşi "ascuţit ăn dinţi", un epitet sugestiv pentru pasăre de pradă.

Sothis

Zeiţă care personifică steaua Sirius (luceafărul din zori), vestitoare a revărsării anuale a Nilului prin apariţia sa strălucitoare pe cer în zoti în luna iulie (răsărit heliac"). Numele ei

egiptean al acestei zeiţe este Sopdet, din care derivă versiunea grecească Sothis folosită înmod curent în egiptologie. Ea este reprezentată ca o doamnă cu o stea pe cap. Probabil căîncă din prima dinastie Sothis este numită "aducătoare a Anului Nou şi a revărsării Nilului"- calendarul agricol începea cu umflarea aperlor Nilului. Ca urmare, Sothis a ajuns sa fieasociată - la fel ca şi constelaţia Orion - cu prosperitatea adusă de mâlul fertil lăsat de apeleîn retragere.

Ta-Bitjet

Zeiţă-scorpion numită soţie a lui Horus într-un număr de descântece magico-medievaleîmpotriva muşcăturilor veninoase. Puterea descântecului provine din invocarea sângeluicare a curs atunci când Horus i-a luat virginitatea pe un pat de abanos.

Tasenetnofret

Zeiţă al cărei nume înseamnă "Soră bună (sau frumoasă)", consoarta lui Haroeris şimamă a lui Panebtawy în sanctuarul de vest din templul de la Kom Ombo. Ea este omanifestare ştearsă a lui Hathor în rolul de soţie divină.

Tatenen

Zeu care simbolizează ieşirea mâlului fertil al Nilului din apele care se retrag dupărevărsare. Numele lui înseamnă "Pământ ridicat" şi iniţial el era o zeitate memphităindependentă. Tatenen este reprezentat antropomorf cu o coroană formată din două pene pe



coarne de berbec. Ca zeu htonic al vegetaţiei, el poate fi pictat cu faţa şi membrele verzi.Dar în Regatul Vechi el se combină cu zeul Ptah şi este văzut ca o manifestare a acestuia cazeu creator. În acest rol ca zeitate primordială el apare în importantul crez al creaţiei lumiiconform teologilor memphiţi, aşa cum este el formulat pe Piatra lui Shabaka.

Tauret

(Taweret) Zeiţă-hipopotam, protectoare a femeilor la naştere. Numele ei înseamnă "CeaMare" redat in greceşte ca Thoeris. Conform lui Plutarh, Tauret era concubina zeului Seth,dar l-a părăsit pentru a terce de partea lui Horus în disputa asupra tronului egiptean. Acestepisod reflectă poate diferenţierea făcută între binevoitoarea Tauret şi hipopotamul masculca manifestare a lui Seth, o forţă distructivă pentru bărcile de pe Nil şi în câmpiile de grâudin preajma mlaştinilor unde el trăia. Iconografia ei este mixtă: capul de hipopotam, braţeleşi picioarele de leu, coada de crocodil, şi sâni de femeie. Această apariţie feroce împiedică

forţele răuvoitoare să le facă rău femeilor în timpul durerilor facerii şi al naşterii. Tauret îşisprijină adeseori un braţ pe amuleta sa, care indică "protecţie". Natura ei binevoitoare faceca Tauret să fie preferată egiptenilor de rând.

Tayet

Zeiţă a ţesutului. Cel mai important rol pe care îl joacă Tazet este de a furniza pânzăţesută necesară pentru îmbălsămare. În scrisoarea pe care faraonul Senusret I i-o trimite luiSinnuhe, un fost oficial al haremului, pentru a-l invita înapoi ăn Egipt după o lungă şedere

ăn străinătate, există un frumos pasaj care evocă ritualurile cultului funerar: după moartealui Sinuhe va fi o noapte a unguentelor şi a "învelirilor din mâna lui Tayet". Aceasta sereferă la bandajele cu care îmbălsămătorii înfaşă mumia pentru a păstra trupul intact. ÎnRegatul Vechi există o rugăciune adresată zeiţei pentru a păzi capul regelui şi a-i adunaoasele. Tayet ţese şi perdeaua (brodată de către zeul Ptah) care atârnă în cortul de purificareunde se desfăşoară ritualul îmbălsămarii. În viaţa de fiecare zi, bandajele din pânză de inerau folosite destul de puţin pentru problemele medicale. Există un descântec ce trebuiarostit deasupra firelor de ţesătură: el urma să prevină o hemoragie şi ca urmare pângărirea purităţii "ţinutul lui Tayet", adică bandajele.

Tefnut

Zeiţă primordială care personifică umiditatea. Tefnut este partenerul feminin din primulcuplu creat de zeul-soare Atum. Acesta a "scuipat" zeiţa, iar numele ei reprezintăonomatopeic această expectorare. Pe pereţii templelor ptolemeice numele lui Tefnut poatefi scris cu simbolul unei perechi de buze care scuipă. Legătura ei cu umiditatea estestabilită destul de vag din poziţia ei printre zeităţile care reprezintă elementele cosmice şi



din sugestii din inscripţii, ca de pildă într-un pasaj din Textele Piramidelor unde zeiţacreează din vaginul ei apă pură pentru picioarele regelui (=roua de dimineaţa). Fratele şisoţul ei este zeul-aer Shu, iar copii lor sunt Geb şi Nut. Ca "Ochi al lui Ra", ea apare cu capde leoaică. Shu poate lua formă leonină, şi cuplul era venerat ca o pereche de lei în Deltă laLeontopolis. Tefnut avea un sanctuar şi la Heliopolis, centru de cult al tatălui său Ra-Atum,

numit Menset-ul de Jos. În plus, în Textele Piramidelor este descrisî iconografic şi ca unşarpe care se ridică pe un sceptru.

Thot

Zeu-lună care patronează scribii şi cunoaşterea. Thot - Djeheuty în egipteana antică - poate fi reprezentat sub două forme: a) Ibisul sacru - care devine asociat cu Thot aparecocoţat pe un stindard pe palete de ardezie de la sfârşitul perioadei predinastice. Cusiguranţă, în Regatul Vechi asocierea dintre pasăre şi zeu se făcuse deja: în viaţa următoare

aripa lui Thot îl va purta pe rege peste fluviul celest dacă barcagiul refuză să o facă. Maimult, regele se poate transforma îintr-o pasăre ale cărei pene din aripi sunt cele ale lui Thot,"cel mai puternic dintre zei". Simbolul ibisului apare de asemenea devreme în inscripşiiledin mormintele curtenilor, unde sunt menşionate ofrande lăsate în mod regulat în timpulSerbării lui Thot pentru cei decedaţi. - b) Babuin (Papio Cynocephalus În timpul primeidinastii, babuinul, în poziţia sa ghemuită pe vine care avea să devină simbolul lui Thot,apăruse deja în figurine smălţuite din Abydos. Thot poate fi reprezentat în întregimeca unibis ori un babuin, sau antropomorf având aşezat pe umeri un cap de ibis. În fiecare cazzeul poartă o coroană ce infăţişează o lună nouă care sprijină discul plin al lunii. Ambelecreaturi sacre pot fi interpretate în termenii simbolismului selenar.

Wadjet

Zeiţă-cobră din Buto (Tell el-Farain), în Delta Nilului, păstrătoarea autorităţii regaleasupra Egiptului de Nord. Wadjet este reprezentată ca o cobră înălţată pentru a lovi cu forţăletală orice duşman al regelui. Ea poate să apară şi ca leoaică în rolul ei de "Ochi al lui Ra". Numele ei (găsit în literatura egiptologică şi ca Edjo sau Uto) înseamnă "Cea Verde", cureferire atât la culoarea unui şarpe, cât şi la mlaştinile cu papirus ale Deltei pe care,conform unuia dintre Textele Piramidelor, ea le-a creat. Wadjet este zeiţa tutelară aEgiptului de Jos şi este menţionată astfel de un titlu din protocolul regal. Principalul locsacru al Deltei, Per-nu, se află sub protecţia sa. Wadjet îi corespunde Egiptului de Sus lui Nekhbet - în temple sau morminte ea poate fi frecvent văzută cu trupul sau doar aripilezeiţei-vultur din Egiptul de Sus. În legenda creşterii tânărului Horus în Khemnis în Deltă,Wadjet este doica sa, ceea ce a dus mai târziu la identificarea ei cu Isis. Alături de altecâteva zeităţi leonine, ea primeşte rolul relativ banal de mamă a zeului Nefertum.



Wadj Wer

Zeu al fertilităţii, personificând sub acest nume (care înseamnă "Marele Verde") fieMarea Mediterană în largul coastei de nord a Egiptului, fie principalele lagune ale Deltei Nilului, de pildă lacurile Mariut, Idku, Burullus şi Mazala. Zeul apare încă din regatul

Vechi, fiind prezent într-un relief din situl Abusir. El se află aici printre figurile caresimbolizează fecunditatea, purtănd o păine de ofrandă pe o rogojină, cu simboluri ale vieţii(semnul ankh) atârnate de braţul său. Sub forma lui androgină, cu sânii pronunţaţi şi pântecele care denotă o sarcină, Wadj Wer este în mod clar asociat cu procreerea şirodnicia. Pe trupul său sunt săpate semne ale apei, sugerând recolta bogată de peşte dinlacurile Deltei.

Weneg

(Uneg) Fiu al zeului soare Ra, găsit în textele din Regatul Vechi. El poate să reprezinteordinea cosmică, într-un mod asemănător fiicei lui Ra, Maat, sprijinind cerul şiîmpiedicând astfel forţele haosului să se prăbuşească pe pământ. El este de asemenea un judecător al altor zei, administrând probabil legile cosmice ale alui Ra.

Wepwawet

(Upuanut) Zeu-şacal din Egiptul de Sus, susţinător al monarhului. Numele lui înseamnă"Deschizător de drumuri", aplicabil atât într-un context laic cu referire la cuceririle regelui,

cât şi ca un concept funerar legat de Lumea de Dincolo. Dovezile arheologice furnizate de paletele de ardezie sugerează că provine din sudul Egiptului, din rândul conducătorilor dela sfârşitul perioadei predinastice. El este reprezentat pe unul dintre cele patru stindardecare îş preced pe monarhul cuceritor lui Narmer, unificatorul Egiptului de Sus şi de Jos în jurul anului 3000 î.e.n. Cu toate acestea, în Regatul Vechi Wepwawet este văzut şi ca zeual Egiptului de Jos - o inscripţie dintr-o piramidă plasează locul naşterii sale ăn Per-nu,lăcaşul sfânt al zeiţei din Nord Wadjet. În altă parte, el este descris ca "apărând dintr-o tufăde tamarisc".

Wosret

Zeiţă din Theba al cărei nume înseamnă "Cea Puternică". E posibil ca ea să fi fost prima consoartă a lui Amon la Karnak, precedând-o pe Mut. Unii faraoni de originethebană din Regatul de Mijloc i-au preluat numele ca un element al propriului lor nume -Sen-Wosret (Senusret), sau "bărbat care îi aparţine lui Wosret".



Yah

Zeu-lună. În cele mai vechi atestări ale numelui său, Yah se referă la lună ca satelit alPământului. Apoi Yah devine conceptualizat ca o zeitate lunară, antropomorfa, dar al cărei

manifestăr, din dovezile hieroglifice, pot include secera lunii noi, ibisul şi şoimul -comparabil cu celelalte zeităţi-lună, Thot şi Khonsu.

Yamm

Zeu tiranic al mării, găsit într-un papirus fragmentar care pare să sugereze că cererilesale exagerate de tribut de la celelalte zeităţi au fost în final contracarate de zeiţa Astarte.

Zeii judecatori

Aceştia sunt 42 de zeităţi din Lumea de Dincolo care constituie tribunalul de juraţi înMarea Sală a celor Două Adevăruri. Ei judecă viaţa pământeană a oricărui nou-sosit înLumea de Dincolo, pândindu-i pe răufăcători, al căror sânge îl pot bea. O persoană sinceră,a cărei inimă - aşezată pe un talger al balanţei, în timp ce pe celălalt se află zeiţaAdevărului, Maat, sub formă de pană - dovedeşte o viaţă cinstită, va fi declarată "dreaptă învorbele sale" şi demnă de a pătrunde în Paradis. Cel a cărui inimăface să se încline balanţasub greautatea păcatelor sale va fi încredinţat Devoratoarei de Morţi (Ammut).

ZEII_EGIPTENI

Documents

Transcript of ZEII_EGIPTENI