Lebada de iarna - Cygnus cygnus

Incadrare sistematica

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata;Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves; Ordin:Anseriforme; Familia:Anatidae; Gen:Cygnus; Specie:cygnus;

Descriere morfologica

Dimensini corporale asemanatoare cu lebada de vara, cu penajul complet alb, aripa 580-653 mm; tarsul 98-120 mm.

Ciocul este galben cu varful negru, fara protuberanta bazala neagra, caracteristica a lebedei de vara. Pozitia gatului este verticala si nu in forma de S, pozitie caracteristica de altfel asemanatoare lebedei de vara.

Coada este scurta si bontata.

In zbor, emite un strigat caracteristic ce consta intr-o succesiune rapida de trei clo-clo-clo.

Traiesc max 19 ani in natura, iar in captivitate peste 35 ani

Distributie areal

Aria de răspândire a speciei este din Islanda, nordul Scandinaviei şi până în Kamceatka. De obicei iernează la ţărmul Mării Nordului, Mării Baltice, în Asia Centrală, China, Japonia, iar de peste 10 ani aceste păsări migrează din nord-vestul Europei: la noi in special in delta sau spre iazurile din jurul Fălticeniului, atrase de clima mai blândă. În zilele şi nopţile geroase de iarnă apa nu îngheaţă la deversoarele dintre iazuri, situate la podurile de la intrarea în oraş dinspre Suceava şi Ţarna Mare, zecile de lebede putând fi întâlnite aici, unde oferă trecătorilor care se opresc pentru câteva minute să le admire şi să le dea câte ceva de mâncare adevărate spectacole, alături de pescăruşi de baltă şi raţe sălbatice.

Mediu de viata

Habitatul de reproducere preferat sunt zonele umede, si pasarile apartinand acestei specii vor contrui cuiburi aproape de apa. Cuibul este construit de femela si mascul, iar clocirea ii revine femelei in timp ce masculul sta de paza.

1

Lebedele zboara in stoluri in forma de "V ", in care se asociaza de obicei 2-3 familii. Grupul este condus de un mascul mai batran si cu experienta, care e inlocuit din cand in cand de unul mai tanar - efortul depus e foarte mare pentru ca "taie " pur si simplu aerul. Primele pleaca pasarile tinere sau cele care nu au avut succes in reproducere. Multe dintre ele se intorc an de an in aceeasi zona. Odata zonele de cuibarit parasite, agresivitatea le scade- din acest motiv fiind si numite pasari semidomestice.

Biologie, Ecologie

Femela depune in jur de 4-7 oua (exceptional 12). Foarte admirata in cultura europeana.

Specia este raspunzatoare de raspandirea virusului: H5N1 in Anglia aprilie 2006.

Lebada de iarna este una dintre speciile care fac parte din Acordului privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995

Alte informatuii

Este pasarea nationala a finlandei, prezenta pe moneda de 1 euro.

Prin secolul al Xii-lea, in Europa Occidentala exista o celebra ceremonie anuala de marcare a lebedelor (prin crestaturi pe partea superioara a ciocului). Toti proprietarii de lebede de pe apele publice erau obligati sa le marcheze, exemplarele neinsemnate ramanand in proprietatea Coroanei, care percepea pentru fiecare pui o taxa de 12 penny. Traditia era atat de puternica, incat ulterior au aparut si companii responsabile cu marcarea: Dyers si Vintaers.

La ora actuala, in Romania exista intre 400 si 1000 de perechi de lebede, din speciile Cygnus olor si Cygnus cygnus.

2

Gasca salbaticaAnser anser

Incadrare specifica

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves; Ordin:Anseriformes; Familia:Anatidae; Gen:Anser; Specie:anser

Descriere morfologicaGasca salbatica este o specie mare de pasari 74-84 cm lungime cu o deschidere a aripilor de 149-168 cm si o greutate de 2.3 – 5.5 kg. Picioarele sunt roz, iar gastele sunt usor de identificat in zbor datorita coloritului negru de la extremitatiile ripilor.Distributie arealGâsca este răspândită mai ales în Europa Centrală unde este reprezentată de „gâsca cenuşie” (Anser anser) din care provine „gâsca domestică”. La noi, oaspete de vara, din martie pana in noiembrie si de pasaj Intre timp a apărut în Europa „gâsca canadiană” (Branta canadensis) care acum cuibăreşte aici ca şi lebăda (Cygnus olor). In Asia de Est a fost domesticită specia „Anser cygnoides” din care va provine specia de gâşte domestice „Anser cygnoides f. domestica”. După afirmaţia oamenilor de ştiinţă locul de baştină iniţial al gâştei este regiunea arctică, unde de fapt este locul de cuibărire a celor mai multe specii de gâşte sălbatice, iarna migrează în regiunile cu climă temperată sau tropicală. Aceste gaste sunt migratoare mutandu-se in S sau V in iarna.

Hibrizi ai acestei specii sun gasiti in America de N si in canadaMediu de viata

Ii plac indeosebi regiunile bogate in apa, insa de obicei sta pe uscat. Femela depune 4-7 oua albe galbui; puii nidifugi. In comparaţie cu raţele unde este există un dimorfism sexual evident, la gâşte masculul se poate deosebi numai prin mărime de femelă care este mai mică. Gâştele sunt păsări monogame ca şi lebedele, şi masculul ajută femela la constructia cuibului.

3

Gasca-gat-rosu

Branta ruficolis

Incadrare specifica

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves Ordin:Anseriformes; Familia:Anatidae; Gen: Branta;Specie:ruficolis;

Descriere morfologica

Frumos colorata Gasca cu gatul rosu, cea mai mica si compacta dintre gaste, reprezinta una dintre cele mai rare specii de gaste salbatice din lume, fiind dependenta de zonele umede si agricole.

Are penajul cu cel mai frumos colorit intalnit in randul exemplarelor din familia ei. La ♂ aripa 345-365 mm,iar la ♀ este ceva mai mica.

Obrajii, gatul si partea anterioara a pieptului sunt caramiziu-aprins. In rest, penajul este intunecat, tivit cu dungi sinuoase, albe. Ciocul cenusiu este mult mai mic in comparatie cu al altor specii de gaste. Picioarele sunt tot de culoare cenusie(tarsul 52-56 mm), iar coada este neagra(125-140 mm). Pasarile tinere prezinta aceleasi desene, mai slab evidentiate si colorit asemenator si sunt greu de distins intre carduri. Bataile aripilor sunt scurte si repezi, intocmai ca la celelalte rate.

Distributie, areal

GASCA CU GAT ROSU (BRANTA RUFICOLLIS) este considerata de specialisti specie pe cale de disparitie, numarul lor scazand dramatic in fiecare an, la fiecare numarare, la fiecare monitorizare. In Romania este specie ocrotita prin lege, vanatoarea fiind interzisa.

Este raspandita in nord-estul Europei, petrecand perioada de inmultire in regiunile arctice, in tundra Siberiana, de la raul Ob in est, ( Gydan, Yamal) pana in jurul peninsulei Taimir. Se stabilesc, cu precadere, langa cuiburi de pasari de prada mari (ca vulturul pelegrin), protejandu-se astfel de pradatori, ca vulpea arctica. In Romania apare doar la sfarsitul lunii octombire si poate fi observata pana in luna martie. Principalul sit pentru migratie si pentru iernat a peste un milion de pasari din nordul Europei il constituie Dobrogea. (malul Marii Negre litoralul romanesc si bulgaresc). Durata medie a iernatului este de 71 zile (>1000 pasari) si 42 zile (>10.000 pasari) cu variatii anuale intre 27-85 zile (>1000 pasari) si intre 15-89 zile (>10.000 pasari). In urma numaratorii de iarna de la

4

inceputul lunii ianuarie 2008, au fost identificate 15000-16000 de exemplare, fata de aprox. 30.000 in perioada 2006-2007, iar numarul acestora este in continua scadere, principala cauza fiind braconajul. In prezent, peste 80-90% din populatie se concentreaza in aproximativ 5 situri, insa in ultimii 50 de ani pasarile si-au schimbat total locatia pentru iernat.

Mediu de viata

Gasca-gat-rosu cuibareste in tundra, in zonele inalte, uscate si defavorizate, cum ar fi pe malurile raurilor abrupte, pante stancoase. In restul timpului sunt gasite in habitate de stepa hranindu-se de pe terenurile agricole. In timpul iernii

Biologie, ecologie

In timpul iernii se hraneste cu grau, orz, porumb, ierburi din pasuni si fanete. Cand se muta din motive de reproductive la inceputul lui iunie dieta se schimba, aceasta constand in primu rand din iarba si lastari. In a II a parte a lunii iunie femelele depun intre 3-10 oua clocindu-le 25 zile. Cuibul este construit in apropiere de alte gaste cu gat rosu si alte pasari(Falco peregrinus, Nyctea scandiaca) astfel acestea le furnizeaza protective contra pradatorilor. Puii pot zbura dupa sase saptamani, iar la mijlocul lui septembrie isi incep migratia catre coasta de vest a Marii Negre, ajungand in octombrie sau noiembrie

5

Califarul mareTadorna tadorna

Incadrare specifica

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Clasa:Aves; Ordin:Anseriforme Familia:Anatidae; Gen:Tadorna; Specie:tadorna;

Descriere morfologica(61 cm). Este cea mai frumoasă pasăre din neamul raţelor ce se întâlneste la

noi. Pe albul general al corpului se adaugă verdele capului şi al oglinzii aripilor, gulerul roşu din jurul gîtului şi negrul remigelor, al cozii şi a două pete de pe spate. Femela este asemănătoare.Distributie, areal

Tadorna tadorna este o psare ce prefera regiunile temperate din Eurasia, dar specia este originara din Europa vesticaMediu de viata

Cele mai multe populatii migreaza in partile subtropicale in iarna. La noi, rata, soseşte primăvara, iar toamna se reîntoarce la locurile de iernare. În iernile blânde se pot observa exemplare pe lacurile neîngheţate. Cuibăreşte în găuri de pământ sau în vizuinile părăsite ale diferitelor mamifere, de obicei ale vulpilor, pe malurile lacurilor dobrogene, în sud-estul Deltei Dunării ca şi pe malul drept al braţului Borcea, lîngă Călăraşi.Biologie, ecologie

Ponta cuprinde 8—12 ouă gălbui, depuse în lunile mai-iunie; clocitul este asigurat de femelă şi durează circa 28 de zile. După ecloziune puii sunt capabili să se caţăre pe malurile vizuinii, pentru a ieşi afară. Masculul, care a stat tot timpul prin apropierea cuibului, se dovedeşte un tată foarte grijuliu. Iernează în ţinuturile din vestul Europei, în jurul Mării Mediterane, în Asia sud-vestică şi în Delta Nilului.Alte informatii Specia face parte din: Acordului privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995

6

Rata mareanas platyrhynchos

Incadrare specificaRegn:Animalia;Increngatura:Chordata;Subincrengatura:Vertebrata;Clasa:Aves;Ordinul:Anseriforme;Familia:Anatidae;Gen:Anas;Specie:platyrhynchos;Decriere morfologicaAre dimensiuni intre 56-65 cm lungime si are o anvergura a aripilor de 81-98 cm atingand greutati de 0.9-1.2 kg. Înfatisarea sa este frumoasa, poate nu atât de spectaculoasa cât in cazul altor surate de ale sale, referindu-ne strict la penaj, caracteristica fiindu-i “oglinda” de pe aripa, atât la mascul cât si la femela, de culoare albastru-violet cuprinsa într-un chenar dublu alb si negru.

Ratoiul poarta în mare parte a timpului haina asa zisa “de nunta”, incepând de prin luna august pâna prin iunie. Capul si partea de sus a gâtului este verde închis cu un luciu metalic, si tot pe gât, un inel incomplet alb. Pe partea inferioara a gâtului penele sunt de culoare rosietica.Spinarea este bruna pigmentata cu alb iar înspre coada, neagra.

Pieptul si abdomenul este brun-cenusiu cu ondulatii de culoare neagra. Coada este cenusie cu tivituri albe, iar cele doua pene rasucite in sus, specifice ratoiului sunt negre-verzui.

Aripile brune-cenusiu, pictate cu “oglinda” specifica. Picioarele au culoarea rosie-portocalie, iar ciocul galben-verzui, egal ca latime pe toata lungimea. Pe perioada napârlirii, iunie-august, se spune ca ratoiul poarta asa numita haina “in eclipsa” cand vestmântul sau seamana cu cel al ratei, doar ca partea de sus a capului este neagra, pieptul mai inchis si fara acele tivuri albe pe care le prezinta femela.

Ratusca are un penaj de coloratura galbui stropit cu negru, tivuri albe pe spinare, pântecul pictat cu brun, aripile mai închise ca la ratoi, picioarele rosietice-galbui iar ciocul verzui-cenusiu.Distributie areal

Iarna, in afara exemplarelor clocitoare, sosesc la noi si unele populatii din nordul Europei. In iernile aspre, cand baltile ingheata, rata mare se intilneste in fata gurilor Dunarii ca si pe riurile si piraiele neinghetate. Nordul Africii  si tot sudul Asiei formeaza insa cea mai importanta regiune de iernare a acestei specii.Mediu de viata

Se intilneste tot timpul anului, fiind prezenta  indeosebi in tinuturile joase, cu balti si stufarisuri. Rata mare este o specie cu o extraordinara  putere de adaptare la schimbarile habitatului, din acest motiv probabil ea este stramosul  multora din rasele de rate domestice.

Este o pasare monogama perechile putînd fi observate si în cadrul stolurilor pe timp de iarna. Totusi primavara ratoii dau impresia de poligamie cautând sa

7

se asocieze si cu alte femele sau deranjând cuiburile si distrugându-le pentru o noua împerechere. Prin luna martie sau chiar de pe la sfârsitul lui februarie se pot observa desprinse cuplurile.

Cuibul s-il construieste pe sol in diverse cavitati captusite bine cu puf si pene si ascuns bine printre trestii si pipirig sau in scorburi de copaci, de preferat se pare ca ar fi salcia. Sunt si situatii când ocupa cuibul altor pasari, fiind semnalate cazuri rare când familia de rate au ocupat cuiburi de codald sau chiar de cioara la o înaltime apreciabila rata coborând bobocii din copac în cioc punându-i pe apa.

Biologie, ecologiePonta este formata din 8-12 oua de coluoare verzui sau albastre-verzui.

Cloceste numai femela, ratoiul stând prin preajma cuibului. Imediat dupa depunerea ultimului ou începe clocitul care dureaza între 22 si 28 de zile. Pe perioada ouatului cît si a clocitului ratusca acopera ouale cu puf pe perioada cât nu sta pe cuibar. Dupa eclozare femela duce boboceii la apa nemairevenind la cuib. Puii se hranesc singuri, luând exemplul mamei .

Hrana este constituita din diferite plante acvatice, ierburi, seminte, cereale dar si hrana de origine animala precum viermi, larve, moluste, insecte, icre, broscute, pestisori sau vietati ramase in cioc dupa filtrarea apei.

Ratele au un simt al vazului si auzului deosebit de dezvoltat. Durata de viata se estimeaza pe la 11-12 ani. Având în vedere mediul de

trai, ratele au mult mai numerosi dusmani decât alte specii de pasari. Pe lânga rapitoarele cu pene si vulpi se adauga, mai ales în Delta, câinele enot, sacalul, toate neamurile de mustelide, vidra, apoi puii sunt atacati de pestii mari rapitori. Prin unele zone ale tarii se mai practica un obicei urât, acela de a culege ouale de pe cuib pentru consum sau a le vinde prin pietele oraselelor. Toti acesti factori influenteaza negativ sporul anual al speciei.

La vârsta de 7-8 saptamâni, puii sunt capabili de zbor.Activitatea sa se pare ca este atât diurna cât si nocturna, mai ales în noptile

cu luna plina când toata noaptea balacesc pe balta cu ciocul cufundat în apa sau pe câmp dupa boabe de cereale, dar mai ales crepusculara si aurorala când fac pasajul de trecere de la hrana la odihna, plecând dimineata froarte devreme si revenind dupa caderea întunericului. Se odihnesc pe apa. Tot pe apa se realizeaza si împerecherea. Este spectaculos dansul nuptial al ratoiului. Pe timpul verii îsi pierd penele din aripi, cazând toate odata si facându-le incapabile de zbor pe o perioada de timp, ratoii mai repede iar ratele dupa ce puii sunt marisori. Locul de hrana este întotdeauna ales la o departare mare fata de locul de odihna, chiar daca în apropiere exista locuri cu hrana din abundenta.

Nu este elucidata complet teoria conform careia chiar cu o ora înainte de pasaj grupuri razlete de rate trec spre locurile de hrana, fiind un fel de avangarda al celorlalte.

Se pot distinge doua intonatii în glasul ratoiului, cel de dragoste, un suierat surd urmat apoi de un “reb reb”, si glasul obisnuit, un macait înfundat “meek … mekmekmek “. Rata are o voce mai înalta “maac-mac” cu mai multe inflexiuni dupa caz, linistita sau alarmata.

8

Ferestraşul mare Mergus merganser

Incadrare specificaRegn:Animalia;Increngatura:Chordata;Subincrengatura:Vertebrata;Clasa:Aves;Ordinul:Anseriforme;Familia:Anatidae;Gen:Mergus;Specie:merganser;

Descriere morfologicaMasculul si femela sunt usor de distins deoarece masculul are un cap verde

inchis in timp ce al femelei este brun-roscat. Ferestrasul are aprox 70 cm lungime, iar deschiderile aripilor sunt de 78-94 cm.Distributie, areal

Ferestrasul mare este o rata mare dupa cum ne spune si numele ei, este intalnita in Europa, Nordul Asiei, America de Nord.

Cele nord americane migreaza in sud in SUA ori de cate ori exista conditii de inghet pe iazuri, lacuri, rauri.Mediu de viata

Rata prefera sa traiasca in zonele impadurite, de-a lungul raurilor sau i n apropierea lacurilor.

Cuiburile sunt de obicei crpaturi intr-un copac de foioase de-a lungul tarmului, dar poate fi si in fisuri din sol in tufe. Pot ocupa de asemenea cuiburile de soimi cand acestea sunt disponibile.

Ferestrasul este un animal de prada de scufundare, care localizeaza prada cu vederea, iar de aceea tind sa se hraneasca in apele clare cu o dancime mai mica de 4 m inclusiv estuare, golfuri de coasta, lacuri, cursuri de apa si rauri.Biologie, ecologie

Mergus este o pasare ce formeaza monogame pentru cel putin un sezon. Durata acestor loialitati este necunoscuta, dar perechile se reunesc peste ani. Perechile sunt formate iarna tarziu, cand un mascul curteaza o femela printr-un ritual: gatul intins inainte si penele de pe cap ridicate.

O femela depune intre 9-12 oua care sunt clocite intre mai i iunie. Ouale sunt de 64 mm lungime. Dupa incubatie bobocii isi urmeaza mamica la locurile cu mancare. Adesea femela isi va duce puii in aval pentru a se hrani . puii pot inota de indata ce parasesc cuibul, dar prima hrana este adesea obtinuta de pe uscat. In 8 zile, puii sunt scafandrii iscusiti. Mama ii abandoneaza indata ce acestia incep sa zboare(30-50). Unii pui de mergansers se alătură frecvent altor puii după ce au fost abandonati, alcatuind puiete mixte de mai mult de 40 de tineri.

Bibliografie; -Internet: wikipedia.com, http://www.arkive.org/; www.soimiidunareni.ro/; http://www.vanatoare.info; http://en.wikipedia.org-mterial curs -Monitorul de Suceava articol Stelian BORHAN

9