wegrh

Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu”, Sibiu

Cuprins

Cuprins............................................................................................................................................1

Parte teoretică.................................................................................................................................2

Bibliografie.......................................................................................................................4

Infografie..........................................................................................................................4

Parte practică..................................................................................................................................5

Obiective...........................................................................................................................5

Ipoteze...............................................................................................................................5

Instrumente de măsură.....................................................................................................5

Interpretare

Universul populației și eșantionarea

Analiza datelor

Verificarea ipotezelor

Infografie

1


Deontologie și comportament eticîn organizația militară

Parte teoretică

Deontologia este definită ca fiind ansamblul regulilor după care se ghidează o

organizație, instituție profesională, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul organizațiilor

profesionale care devin instanțe de elaborare, aplicare și supraveghere a aplicării acestor reguli.

eontologia se referă astfel la regulile proprii unui profesii a cărei exercitare o guvernează.

Înțeleasă ca ansamblu de reguli care precizează îndatoririle unei profesii, deontologia

include atât raporturile existente în interiorul unei profesii, între cei care o practică, cât și

raporturile cu terții, care să fie beneficiarii exercitării profesiei, fie ei pur și simplu, oameni din

afară care iau cunoștință într-un fel de aceasta.

Etica este definită ca ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legăturile

lor de dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială. Aceasta se

caracterizează prin totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei clase

sau societăţi.

Etica reprezintă forma de cunoaştere şi legitimare în conştiinţă prin intermediul

normelor şi imperativelor morale, a unor acte şi fapte omeneşti. Deşi înrudite, conceptele de

etică şi morală, au origini şi substanţe diferite: etica este teoria şi ştiinţa moralei, în timp ce

morala reprezintă obiectul de studiu al eticii.

Misiunea eticii este nu numai de a expune aspectele teoretice ale moralei, ci şi de a

constitui un ghid practic, real, în îndrumarea şi ameliorarea vieţii morale a societăţii. Rolul eticii

este să ajute oamenii şi instituţiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă şi care le sunt

motivaţiile morale în acţiunile lor.

Ideologiile etice sunt în număr de patru, conform concepției lui Forsyth, și anume:

subiectivism, situaționism, excepționism și absolutism. Toate acestea sunt o combinație între idealism

și relativism, ponderile idealismului și relativismului în aceste ideologii fiind diferite, după cum se

poate observa în tabelul următor:

Relativism scăzut Relativism crescut

Idealism crescut Absolutism Situaționism

Idealism scăzut Excepționism Subiectivism

2


Indivizii care au un idealism și un relativism crescut se numesc situaționiști. Ei cred

că acțiunile oamenilor ar trebui să producă cele mai bune consecințe, dar regulile morale nu pot

fi aplicate în toate situațiile. Perspectiva etică o au situaționiștii deoarece, cei care fac parte din

această ideologie examinează atent fiecare situație pentru a ajunge la o evaluare corectă a

acesteia. Absolutiștii, la fel ca și situaționiștii, sunt de asemenea idealiști; ei sunt de acord cu

acțiunile prin care se obțin consecinșe pozitive, dezirabile. Totuși, spre deosebire de situaționiști,

absolutiștii nu sunt relativiști. Ei consideră că unele concepte etice absolute sunt atât de

importante încât ele ar trebui incluse în orice cod de etică.

Morala reprezintă totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor

reflectate în principii, norme, reguli determinate istoric şi social, care reglementează

comportamentul şi raporturile indivizilor între ei, precum şi dintre aceştia şi societate (familie,

grup, naţiune, societate), în funcţie de categoriile: bine, rău, datorie, dreptate, nedreptate şi a

căror respectare se întemeiază pe conştiinţă şi opinie publică.

Valorile morale influențează cel mai adesea părerile militarilor despre ceea ce se

întâmplă sau ceea ar trebui să se întâmple în ceea ce privește armata și structurile sale. Astfel,

este de multe ori, puțin probabil ca ofițerii și subordonații lor să aibă mereu viziuni similare

asupra muncii pe care o depun. Se favorizează ceea ce se percepe ca ”bun”, chiar dacă această

percepție nu este susținută de fapte sau este contrară valorilor altora.

Deși cu toții suntem ghidați de valori morale în fiecare zi, acestea pot duce la

contradicții destul de curioase. Ca exemplu, analizați următoarele perechi de maxime:

”Două minți judecă mai bine decât una singură.” DAR ”Dacă vrei să faci

ceva, fă-o singur.”

”Mai bine în siguranță decât să îți pară rău.” DAR ”Cine nu riscă, nu

câștigă.”

”Uită-te bine înainte de a sări.” DAR ”Cel care ezită este pierdut.”

Militarii consideră că instituția din care fac parte nu poate funcționa în afara unor

reglementări foarte precise, fapt pentru care sistemul militar normativ este caracterizat printr-o

abundență de regulamente, instrucțiuni, ordine și precizări emise în aplicarea legii. Pentru fiecare

militar, demnitatea, onoarea, curajul, sinceritatea, cinstea, dreptatea nu constituie numai

imperative morale asupra cărora să opteze, ci obligații profesionale a căror încălcare se

sancționează disciplinar. Astfel, aceste norme morale au devenit și norme de drept cu caracter

juridic.3


Deontologia militară impune respectarea cu strictețe a disciplinei și onoarei militare

și respectarea rigorilor vieții ostășești. Disciplina militară constă în respectarea de către militari a

normelor de ordine și de comportare obligatorii în vederea realizării funcționării structurilor

militare și a desfășurării în condiții bune a activităților din cadrul armatei. Aceasta constituie

unul dintre factorii determinanți ai capacității de luptă a armatei și se bazează atât pe acceptarea

conștientă a normelor de comportare stabilite cât și pe măsurile de constrângere ce se aplică în

situația nerespectării acestora.

Cadrelor militare li se cere printre altele să aibă o personalitate cu un carcater

puternic pozitiv, atașat eticii și deontologiei militare, valorilor militare, deschis către apărarea

valorilor universale, un etalon de comportament etic, un bun partener în cadrul echipei de

luptători, un modelator al personalității subordonaților.

Bibliografie

Mielu Zlate, ”Tratat de psihologie organizațional-managerială”, Vol. 1,

București, Editura Polirom, 2004

Gary Johns, ”Comportament organizațioal”, Canada, Edidura Prentice-Hall,

Ediția a VII-a, 2007

Infografie

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/dileme-etice-in-organizatii-

180578.html?ref=doc3, vizionat la data de 08.01.2015, 18:45

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/negociere/etica-si-afacerile-

management-196201.html, vizionat la data de 08.01.2015, 18:53

http://www.arduph.ro/domenii/conducerea-ostilitatilor/etica-si-deontologia-

profesionala-a-militarilor/, vizionat la data de 08.01.2015, 19:04

https://donforsyth.wordpress.com/ethics/ethics-position-questionnaire/,

vizionat la data de 08.01.2015, 19:35

Parte practică

Obiective:

4


să măsor gradul de relativism și idealism al studenților din Academia Forțelor Terestre,

pentru a deduce în ce măsură se încadrează aceștia în clasele de absolutiști, subiectiviști,

situaționiști și excepționiști;

să observ în care dintre cele patru clase menționate mai sus predomină studenții în funție

de gen: masculin și feminin.

Ipoteze:

studenții din academie sunt în mare parte absolutiști și excepționiști, ei acceptând regulile

morale ca baza a conduitei și comportamentului lor;

cele mai multe fetele sunt absolutiste, nedorind să devieze de la normele morale și dorind

ca acțiunile lor să producă cele mai bune rezultate pentru toți, cei mai mulți băieți fiind

excepționiști, ghidându-se după reguli morale chiar daca rezultatele acțiunilor nu vor fi

cele mai bune pentru toți.

Instrumentul de măsură:

Chestionarul EPQ (Ethics Position Questionnaire) este format din două seturi de

afirmații, fiecare set având la rândul său câte 10 afirmații fiecare. Acest chestionar a fost

conceput de către sociologul Donelson R. Forsyth și urmărește măsurarea diferențelor

individuale în gândirea morală. Chestionarul este în așa fel conceput încât să se poată aplica

oricărui domeniu ce studiază comportamentul uman și nu doar celor psihologice.

Scorul chestionarul EPQ poate să varieze între 10 și 90 pentru fiecare dintre cele

două seturi de afirmații, scorul fiecărei întrebări fiind cuprins între 1 și 9. Cei cărora li se aplică

acest chestionar vor indica în fiecare caz cât de mult sunt ei de acord cu cele spuse în chestionar.

Scorurile pentru IDEALISM sunt calculate în primul set de afirmații, iar cele pentru

RELATIVISM în cel de-al doilea set de afirmații.

Interpretare:

În ceea ce privește interpretarea rezultatelor, autorul chestionarului, Donelson R.

Forsyth, spune că nu sunt anumite ”norme” concepute pentru a interpreta scorurile obținute

deoarece, scala folosită este în scop de cercetare. Totuși, tot dumnealui oferă două metode la

alegere prin care se pot analiza scorurile, și anume, metoda mediei aritmetice și metoda

medianei, ambele fiind destul de asemănătoare. Ambele metode sunt folosite pentru a împărți

grupurile chestionate în alte două sau patru grupuri mai mici.

Eu am ales să îi împart pe cei chestionați conform ideii lui Forsyth, în patru grupuri,

pentru o analiză mai detaliată a acestora. Cele patru grupuri nou formate vor fi de absolutiști 5


(relativism scăzut și idealism crescut), situaționiști (relativism și idealism crescut), subiectiviști

(idealism scăzut și relativism crescut) și nu în ultimul rând excepționiști (idealism și relativism

scăzut).

Universul populației și eșantionarea

În scopul atingerii celor două obiective propuse, am aplicat chestionarul propus de

Forsyth pe trei grupe de studenți din Academia Forțelor Terestre, o grupă de anul I și două grupe

de anul II. Eșantionul pe care a fost aplicat chestionarul este alcătuit din 60 de studenți, dintre

care 44 sunt băieți, iar ceilalți, în număr de 16, sunt fete.

CHESTIONAR - IDEALISM vs RELATIVISM

GRUPA:_____

Răspundeți sincer la următoarele întrebări (notele sunt de la 1 la 9). La sfârșit vă rog să calculați suma totală la cele

două seturi de întrebări. Vă multumesc!

1=total împotrivă; 2=în mare măsură, împotrivă; 3=oarecum împotrivă; 4=puțin împotrivă; 5=nici de acord, dar

nici împotrivă;

6= putin de acord; 7= oarecum de acord; 8=în mare măsură, de acord; 9=total de acord.

Nr.crt. Întrebare Nota1 Oamenii ar trebui să se asigure că acțiunile lor nu rănesc intenționat niciodată o altă persoană,

oricât de mic ar fi răul produs.2 Nu ar trebui să pui în primejdie o persoană, indiferent cât de puțin ai pune-o în primejdie.3 Existența unui potențial rău împotriva altora este de neacceptat, indiferent de beneficiile

viitoare care ar urma acestuia.4 Nimeni nu ar trebui să rănească fizic sau psihic o altă persoană.5 Nimeni nu ar trebui să exercite vreo acțiune care ar putea să amenințe prin orice fel demnitatea

și bunăstarea unui alt individ.6 Dacă o acțiune ar putea dăuna unui om nevinovat, atunci ea nu trebuie făcută.7 Luarea unei decizii prin cântărirea consecințelor pozitive și negative ale unei acțiuni, este un

lucru imoral.8 Demnitatea și bunăstarea populației ar trebui să fie cele mai importante preocupări într-o

societate.9 Nu este necesar niciodată să se sacrifice bunăstarea altora.10 Comportamentele morale sunt acțiuni care se potrivesc îndeaproape cu niște idealuri ”perfecte”.

Sumă totală ”IDEALISM”1 Nu există principii etice care sunt atât de importante încât să facă parte în orice cod de etică.2 Ce este etic variază de la o situație la alta și de la o societate la alta.3 Bunele moravuri ar trebui considerate ca fiind individuale; ceea ce o persoană consideră a fi

moral, poate fi considerat a fi imoral de către o altă persoană.4 Diferite tipuri de moralitate nu pot fi, prin comparație, "corecte".5 Întrebări cu referire la ”ceea ce este etic pentru toată lumea” nu pot fi rezolvate, deoarece ceea

ce este moral sau imoral rămâne până la urmă la latitudinea individului.6 Bunele moravuri sunt pur și simplu reguli cu caracter personal, care indică cum o persoană

trebuie să se comporte și nu se aplică în a face prejudecăți despre ceilalți.

6


7 Considerațiile etice în relațiile interpersonale sunt atât de complexe încât indivizilor ar trebui să li se permită să formuleze propriile coduri individuale.

8 Codificarea rigidă a unei poziții etice care previne anumite tipuri de acțiuni, ar putea sta în calea unor relații interumane mai bune.

9 Nicio regulă privind minciuna nu a putut fi formulată; dacă o minciună este de bun augur sau nu, depinde în totalitate de situație.

10 Dacă o minciună este considerată a fi morală sau imorală, depinde de circumstanțele în care a fost spusă.

Sumă totală ”RELATIVISM” Sex:

MF

Analiza datelor

În tabelul următor sunt rezultatele obținute în urma evaluării chestionarelor pentru

fiecare grupă de studiu în parte.

Absolutism Situaționism Excepționism Subiectivism

Gr. 11 36,84% 15,78% 15,78% 31,57%

Gr. 22 20% 30% 30% 20%

Gr. 23 10,57% 42,10% 42,10% 5,26%

Grupa 11 are scoruri mari la absolutism și subiectivism. Absolutiștii cred că oamenii

ar trebui să acționeze conform regulilor morale, astfel încât acțiunile lor să aducă cele mai bune

rezultate pentru toți. Pe de altă parte, subiectiviștii se bazează pe propriile reguli etice, cum ar fi

capabilitățile și calitățile individuale. De aici putem trage concluzia că o parte dominantă a

grupei 11 este formată din studenți care sunt gata să colaboreze și să îi ajute pe ceilalți, iar o a

doua parte dominantă, deși mai mică decât precedenta, preferă binele propriu și lucrul individual.

Grupele 22 și 23 au ambele scoruri ridicate la situaționism și excepționism.

Situaționiștii preferă să asigure tuturor niște consecințe favorabile, chiar dacă prin acest fapt

încalcă uneori principiile de ”bine” și de ”rău” stabilite de organizație. Excepționiștii în schimb,

cred că regulile morale sunt bune de urmat, dar sunt de acord că prin respectarea regulilor nu vor

ajunge neapărat la cel mai bun rezultat pentru toți cei din preajmă. De aici rezultă că situaționiștii

încalcă din reguli pentru binele tuturor, excepționiștii respectând regulile pentru binele lor și a

altor câțiva.

Comparând datele din tabel, în două din cele trei clase chestionate studenții sunt

situaționiști și excepționiști (grupele 22 și 23), în timp ce în clasa rămasă, aceste tipuri de

7


studenți sunt în număr mai mic, dar nu sunt de neglijat. De aici putem deduce că studenții din

academie sunt în mare parte situaționiști și excepționiști.

În următorul tabel se află o comparație între fetele și băieții din cele 3 grupe din

Academia Forțelor Terestre care au fost chestionate .

Absolutism Situaționism Excepționism Subiectivism

FETE 37,5% 37,5% 18,75% 6,25%

BĂIEȚI 18,18% 25% 34,09% 22,73%

Din ceea ce reiese din acest tabel, fetele sunt înclinate spre absolutism și

situaționism, în timp ce băieții, în mare parte sunt excepționiști. Aceasta denotă faptul că în

Academia Forțelor Terestre, fetele tind mai mult să rezolve problemele grupului, dorind ca toți să

beneficieze de aceaste rezolvări, pe când o parte considerabilă a băieților preferă să își asigure un

confort propriu prin respectarea regulilor și angajamentele militare.

Verificarea ipotezelor

Prima ipoteză se referea la faptul că studenții din academie sunt absolutiști și

excepționiști. Ipoteza s-a dovedit a fi pe jumătate adevărată deoarece, am demonstrat că studenții

sunt, de fapt, situaționiști și excepționiști.

A doua ipoteză, care se referea la faptul că cele mai multe fete din academie sunt

absolutiste și cei mai mulți băieți sunt excepționiști, s-a dovedit a fi adevărată, dar incompletă.

Din analiza datelor efectuată anterior, reiese faptul că fetele au obținut scor egal atât la

absolutism cât și la situaționism. În ceea ce privește băieții, afirmația a rămas aceeași.

Infografie

https://donforsyth.wordpress.com/ethics/ethics-position-questionnaire/,

vizionat la data de 08.01.2015, 19:35

https://donforsyth.wordpress.com/ethics/the-epq/, vizionat la data de

08.01.2015, 19:40

8

wegrh

Documents

Transcript of wegrh