Marșul pentru viață 201626 martie 2016

Luna pentru viață 20161–31 martie 2016

Pentru viață, pentru femeie, pentru familie

Comunicat de presă

Anexe1. Statistici internaționale2. Statistici pentru România3. Sub-raportarea numărului de avorturi în statisticile

naționale4. Principalele prevederi legale privitoare la avort în

România5. Statistici pentru Republica Moldova6. Scurtă istorie a Marșului pentru viață

29 februarie 2016

Comunicat de presăMarșul pentru viață 2016 – Pentru viață, pentru femeie, pentru

familie

În perioada 1–31 martie, în România și Republica Moldova va avea loc Luna pentru viață 2016 – Pentru viață, pentru femeie, pentru familie, având ca punct culminant Marșul pentru viață 2016 – Pentru viață, pentru femeie, pentru familie, organizat sâmbătă, 26 martie a.c.

Mesajul pe care dorim să îl transmitem prin tema acestui an, „Pentru viață, pentru femeie, pentru familie”, este că binele femeii însărcinate nu este opus binelui copilului pe care îl poartă, ci se construiesc unul pe altul, și că familia și societatea au de câștigat dacă sprijină femeile în perioada de sarcină, în general, și femeile aflate în criză de sarcină, în particular.

De aproape șase decenii, un astfel de sprijin lipsește la nivel național.

Nici prin legalizarea avortului prin Decretul 463/1957, nici prin restricționarea lui prin Decretul 770/01.10.1966, statul comunist nu a acționat urmărind binele femeii sau binele copilului, ci punând în practică ideologia comunistă care este pro-avort, respectiv încercând să oprească scăderea natalității, care însemna scăderea forței de muncă. În 1965, anul anterior restricționării, au fost 1.115.000 copii avortați și 278.362 copii născuți vii; în acest an România a avut cea mai mare rată a avorturilor la 1.000 de femei înregistrată vreodată pe plan mondial: 252 avorturi/1.000 femei.

Modelul României comuniste era URSS, prima țară din lume în care avortul a fost legalizat, în 1920, pentru ca apoi să fie restricționat în 1936 din cauza scăderii populației și legalizat din nou în 1955. România și alte state din blocul comunist au urmat exemplul URSS și au legalizat avortul în anii imediat următori (în 1956 Polonia, Bulgaria, în 1957 Cehoslovacia). De aceea, universitarii occidentali au putut vorbi despre o „cultură a avortului” existentă în statele comuniste.

Această cultură a avortului din țările comuniste face ca între primele 25 de state în ceea ce privește raportul dintre numărul de avorturi și populația actuală, 23 să fie țări comuniste, în timp ce procentul corespunzător pentru întreaga omenire este plasat pe locul 46.

În 2008, la 18 ani după căderea comunismului în Europa de Est, la 4 ani de la intrarea în NATO și la un an după intrarea României în Uniunea Europeană:

regiunea fostelor state comuniste era încă pe primul loc în lume în ceea ce privește rata de avorturi de 43/1.000 femei, la o distanță uriașă față de alte regiuni din spațiul euro-atlantic: 12 în Europa de Vest, 17 în Europa de Nord, 18 în Europa de Sud și 19 în America de Nord1;

1 Gilda Sedgh, Susheela Singh, Iqbal Shaw, Elizabeth Åhman, Stanley K. Henshaw, Akin Bankole, „Induced abortion: Incidence and trends worldwide from 1995

1

în România, rata avorturilor raportate la nașteri era cea mai mare din Europa: 578 de avorturi la 1.000 de nașteri; media UE era de 228.Libertatea de după Revoluția din Decembrie 1989 nu a fost folosită

în sensul sprijinirii celor vulnerabili, ci a fost urmată de iresponsabilitatea față de cei vulnerabili. Dovada evidentă a incapacității statului și a societății românești de după 1989 de a-și ocroti cetățenii este migrația uriașă a românilor în afara țării, în căutarea unor condiții pe care nu le găseau în țară. Dacă, înainte de 1989, această lipsă a responsabilității față de copii a făcut ca să fie instituționalizați în condiții sub-umane un număr foarte mare de copii, aceasta a fost continuată prin neasumarea responsabilității față de copiii nenăscuți: în 1990 au fost avortați 992.265 de copii.

După 1958, când a fost legalizat, și până în prezent, incidența avortului a fost mai mare decât în țările occidentale, indiferent de regimul politic al României sau de regimul legal al avortului! Așa se face că:

România este a doua țară din lume în ceea ce privește mărimea raportului avorturi/populație existentă (116,5%), după Rusia;

în România, media națională este de trei avorturi în viața unei femei, pe când în țările occidentale este de cel mult un avort.

Astfel, în România, a cărei populație actuală este de circa 19.908.574 de locuitori2, din 1958 până în 2014 (anul pentru care sunt disponibile ultimele date statistice) au fost înregistrate doar în spitalele de stat din țară 22.638.755 avorturi:

7.521.100 avorturi în perioada de liberalizare 1958–1966 (9 ani); 7.298.402 avorturi în perioada de restricționare 1967–1989 (24

ani); 7.819.253 avorturi în perioada de liberalizare 1990–2014 (25

ani).În prezent se fac circa 220 de avorturi pe zi doar în spitalele de

stat. La aceste cifre trebuie adăugate avorturile care se efectuează în

clinicile particulare, care nu sunt raportate, și avorturile făcute de persoanele tinere și mature plecate la muncă în străinătate, care reprezintă o parte însemnată din populația României aflată în perioada de fertilitate; dacă s-ar avea în vedere și aceste date, pentru care nu există cifre exacte, probabil numărul avorturilor s-ar dubla.

Practic, de aproape șase decenii, milioane de femei care s-au confruntat cu criza de sarcină nu au beneficiat de șanse reale pentru a rezolva problemele care au generat criza de sarcină, iar milioane de bărbați implicați în criza de sarcină au preferat să abdice de la datoria de a sprijini femeia și copilul.

În Republica Moldova, a cărei populație actuală este de circa 3.600.000 de locuitori, statisticile arată că din 1960 până în 2014 au fost înregistrate 2.098.099 avorturi. Și pentru Basarabia, în to 2008”, The Lancet 379.9816 (2012), pp. 625–632.

2 Populația rezidentă (stabilă) la 1 iulie 2014. Institutul Național de Statistică, „Anuarul Demografic al României ediția 2015”. Notă: Date provizorii.

2

statistica reală ar trebui adăugat numărul de avorturi făcute de către persoanele tinere și mature plecate în străinătate.

Tema „Pentru viață, pentru femeie, pentru familie”Dacă românii se consideră și sunt considerați un popor în care

oamenii se ajută la nevoie, de ce nu există acest sprijin, de ce solidaritatea nu se manifestă și când este vorba de femeia în criză de sarcină?

Principalele motive pentru care societatea nu se implică în sprijinirea femeii în criză de sarcină sunt prejudecata că a fi pro-viață înseamnă a fi anti-femeie și prejudecata că susținătorii alegerii vieții copilului duc un război împotriva femeilor, iar susținătorii alegerii avortului sunt cei care apără femeile. Aceste prejudecăți au apărut din cauza modului în care a fost abordat avortul de către regimul comunist. Legislația comunistă anti-avort nu era o legislație pro-viață, ci s-a datorat interesului politic al statului: ea nu viza sprijinirea femeii în criză de sarcină și ocrotirea dreptului la viață al copilului, ci creșterea demografică pentru împlinirea nevoilor economice ale statului. O consecință foarte gravă a acestui tip de legislație au reprezentat-o copiii abandonați.

Numărul uriaș de copii abandonați și instituționalizați din perioada comunistă este o consecință directă a dictaturii comuniste. Înainte de comunism, comunitatea se simțea responsabilă față de copiii care nu erau îngrijiți de familia naturală. Copiii adoptați erau numiți „copii de suflet” și nu erau stigmatizați.

Tema „Pentru viață, pentru femeie, pentru familie” este inspirată din tema Marșului pentru viață 2016 de la Washington: „Pro-life and pro-woman go hand in hand”. În România și Republica Moldova, organizațiile pro-viață au simțit nevoia să adauge și al treilea termen, „pentru familie”, pentru a sublinia că mediul firesc în care binele copilului și binele femeii se realizează este familia și că un copil născut în afara familiei nu exclude realizarea unei familii, ci este un pas înspre ea.

Prin această temă spunem răspicat că opiniile conform cărora mișcarea pentru viață nu se interesează de femeie și că avortul rezolvă o problemă a femeii nu corespund realității. În realitate, mișcarea pentru viață se interesează de femei și de copii deopotrivă. În schimb, în cele mai multe cazuri, avortul reprezintă o exploatare a femeii în interesul confortului personal și iresponsabilității bărbatului și al confortului și iresponsabilității societății – de aceea avortul a fost numit „ultima exploatare a femeii” de către celebra activistă pentru drepturile femeilor Alice Paul3.

Prin această temă afirmăm ceea ce experiența ne-a arătat în nenumărate cazuri concrete: nașterea copilului este în interesul femeii, iar avortul la cerere adâncește și perpetuează diferite probleme, creând și altele noi; alegerea vieții copilului dă femeii putere și un viitor împlinit

3 Alice Paul (1885–1977) a fost membră a Mișcării sufragetelor, feministă și activistă pentru drepturile femeilor în SUA. A fost principala coordonatoare a campaniei care a condus la adoptarea în 1919 a celui de-al Nouăsprezecelea Amendament la Constituția SUA, privind dreptul la vot al femeilor.

3

cel puțin de dragostea copilului; avortul o rănește și îi rănește viitorul pe termen lung.

Da, experiența a arătat că o sarcină neașteptată și nedorită poate deveni o mare șansă pentru femeie, pentru familia ei sau pentru viitoarea ei familie și pentru societate, dacă femeia este sprijinită și nu abandonată sau stigmatizată.

Nu întâmplător Norma McCorvey și Sandra Cano, cele două femei care au fost folosite în procesele care au dus la legalizarea avortului la cerere în SUA în 1973, au devenit militante pro-viață. Experiența pe termen lung arată că cine este cu adevărat pro-femeie este pro-viață și cine este cu adevărat pro-viață este pro-femeie.

Femeia în criză de sarcină are de înfruntat dificultăți greu de imaginat pentru cei care nu au trăit criza de sarcină sau nu s-au aplecat cu atenție asupra ei. Frământarea și drama prin care trece o femeie care alege avortul sunt foarte bine descrise de scriitoarea americană Frederica Mathewes-Green: „O femeie nu dorește să facă avort așa cum dorește o înghețată sau un Porsche, ci ca un animal prins în cursă care își roade picioarele pentru a scăpa”.

De exemplu, mai ales în mediul rural, dar nu numai, copiii concepuți în afara căsătoriei sunt adesea avortați, motivul principal fiind teama mamei de stigmatizare de către comunitate pentru că are un copil fără a fi căsătorită. Idealul este ca un copil să fie conceput și să se nască în atmosfera iubitoare și sigură a unei familii, dar lipsa unei familii nu justifică în niciun fel avortarea lui. Prin avort, consecințele negative ale situației care a generat criza de sarcină nu sunt anulate, ci sunt multiplicate.

De aceea, prin această temă afirmăm cu tărie că este firesc ca bărbații, familiile și societatea să sprijine cu tot ce este nevoie femeile însărcinate.

Pentru a aduce exemple concrete pentru cele exprimate mai sus, ne-am propus publicarea unor cărți de mărturii despre criza de sarcină: „101 femei fericite că au ales viața copiilor lor”, „101 avorturi regretate”.

Publicăm aceste cărți atât pentru femeile care se vor confrunta cu o criză de sarcină, cât și pentru noi toți, cei care ne aflăm în proximitatea femeii aflate în criză de sarcină și care, de cele mai multe ori, nu știm ce înseamnă în mod concret această criză. Sperăm ca, și prin aceste mărturii, cât mai mulți oameni să înțeleagă că perioada crizei de sarcină este una dintre cele mai dure încercări prin care trece o femeie și că este necesar să o sprijinim, cu atât mai mult dacă ne considerăm familia ori prietenii ei, dacă spunem că ea reprezintă ceva pentru noi.

ScopuriPrin demersul nostru nu solicităm interzicerea prin lege a

avorturilor, ci propunem să conștientizăm că: existența, unicitatea, demnitatea și valoarea fiecărui om încep din

momentul concepției; diferite situații defavorabile, precum sarcina neașteptată,

nedorită, statutul marital, situația economică ori depistarea posibilității unei afecțiuni la copil conduc la criza de sarcină, o perioadă de maximă frământare și dificultate pentru femeie;

4

răspunsul la criza de sarcină nu este avortul, ci sprijinirea femeii; este firească sprijinirea femeilor aflate în criză de sarcină, înainte

și după naștere, de către tatăl copilului, familie, prieteni, culte, societatea civilă, stat;

firescul unei societăți care sprijină mama și copilul înseamnă și sprijinirea adopției, a copiilor adoptați, a părinților adoptivi, a părinților care din motive întemeiate nu își pot crește copiii și doresc să îi încredințeze spre adopție, sprijinirea persoanelor singure, a familiilor monoparentale, a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor care au nevoie de îngrijire, a tuturor celor vulnerabili, în general.

Reluăm și în acest an solicitările Marșurilor pentru viață din anii trecuți:

crearea posibilității legale ca femeia însărcinată care consideră că nu poate crește copilul să îl încredințeze spre adopție imediat după naștere4, după modelul adopției începute în perioada de sarcină care este utilizat în SUA, Marea Britanie, Australia;

acordarea unei indemnizații pentru femeia însărcinată care să o sprijine în acoperirea nevoilor speciale care apar în perioada sarcinii (indemnizație acordată după 14 săptămâni de sarcină).

Marșul pentru viață, Luna pentru viață, atitudinea și faptele pentru viață nu înseamnă condamnarea celor care au făcut avort, ci o mână întinsă cu dragoste și durere. Nu înseamnă judecarea taților și mamelor care, speriați de lipsa siguranței, vor alege să meargă înainte fără copilul care li se pare că le încurcă viața sau a cărui viață li se pare că nu o pot asigura în condiții optime, ci oferirea de sprijin pentru a putea merge împreună mai departe.

Câte femei aflate în criză de sarcină pot rezista singure în fața violenței partenerului, ori a excluderii sociale, a sărăciei, în fața riscului întreruperii educației ori carierei? Răspunsul este evident. De aceea, niciun efort al nostru personal, al familiei noastre, al grupului nostru de prieteni, al Bisericii noastre, al statului nostru, al lumii de azi nu este prea mare pentru miza unică, irepetabilă, de neprețuit, pe care o reprezintă fiecare viață umană.

În acest sens, dorim ca prin tema din acest an să atragem atenția și asupra necesității consilierii și sprijinirii femeilor aflate în criză de sarcină la nivel instituțional și să subliniem necesitatea înființării de Centre de Sprijin pentru Femeia Însărcinată, ca centre specializate pentru consiliere și sprijin în criza de sarcină.

Pentru a proteja viața copiilor nenăscuți, viețile părinților și viitorul societății este necesară nu doar o atitudine pro-viață, ci și o practică pro-viață. A fi împotriva avortului fără a oferi întregul sprijin de care o femeie are nevoie pentru a naște copilul este fariseic și ineficient. Cui îi pasă de copil îi pasă și de mamă, face tot ce este nevoie pentru a o ajuta.

4 În România nu există legal această posibilitate, pentru că ea este interzisă de către Convenția europeană revizuită în materia adopției de copii, adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 138/2011, și care prevede la art. 5 alin. (5) că mama își poate da consimțământul pentru adopție doar după naștere.

5

Exemple de bune practici pe scară instituțională largă se găsesc în Statele Unite. Înțelegând că „nicio femeie nu ar trebui vreodată să se simtă atât de singură, atât de forțată de împrejurări, atât de lipsită de speranță încât să considere că nu are altă opțiune decât să își avorteze copilul”5 și că „răspunsul la criza unei sarcini este eliminarea crizei, nu a copilului”6, susținătorii vieții din SUA au căutat să ajute femeile în criză de sarcină să rezolve problemele care au declanșat criza.

Ca urmare, în SUA există circa 2.800 de centre de sprijin în criza de sarcină, de aproape patru ori mai multe decât spitale și clinici care fac avorturi chirurgicale și medicamentoase (circa 730). Femeile care apelează la servicii de consiliere și sprijin beneficiază în mod gratuit de tot ce au nevoie pentru a depăși criza de sarcină – de la consiliere psihologică, religioasă, juridică, până la oferirea de alimente, serviciu, locuință etc. În anul 2015, în Centrele de Sprijin pentru Femeia Însărcinată din SUA mai mult de 300.000 de femei au fost sprijinite să aleagă viața copiilor lor!

Marșul pentru viață este apolitic și neconfesional, dar este deschis participării tuturor confesiunilor religioase și formațiunilor politice. În localitățile unde nu se reușește organizarea marșului, pot avea loc manifestări pro-viață în Luna pentru viață. Prin astfel de manifestări se pot solidariza cu evenimentul din România și Republica Moldova și românii din diaspora. Începând cu 1 martie a.c., pe site-ul www.marsulpentruviata.ro vor fi accesibile informațiile de la organizatorii locali.

Având în vedere cele de mai sus, Vă rugăm să mediatizați evenimentele Luna pentru viață 2016 și Marșul pentru viață 2016 – Pentru viață, pentru femeie, pentru familie, spre folosul copiilor, al femeilor, al familiilor și al întregii societăți.

Alexandra Nadane,Președinte al Asociației Studenți pentru viață

Ioana Picoș, Purtător de cuvânt al Marșului pentru viață 2016

5 Jor-El Godsey, vicepreședintele lanțului internațional de Centre de Sprijin pentru Femeia Însărcinată Heartbeat International (mai mult de 1.800 de centre afiliate, în 50 de țări).

6 Jeannie W. French, fondatoare a National Women’s Coalition for Life.

6

Marșul pentru viață 201626 martie 2016

Luna pentru viață 20161–31 martie 2016

Pentru viață, pentru femeie, pentru familie

Anexe

1. Statistici internaționale................................................................................................................7

1.1.Raportul între numărul de avorturi raportate oficial și mărimea populației, pe țări, în intervalul 1921–2015..............................................................................................................71.2.Grafic cu raportul între numărul de avorturi raportate oficial și mărimea populației, pe țări, în intervalul 1921–2015................................................................................10

2. Statistici pentru România..........................................................................................................11

2.1.Situația avorturilor în România în perioada 1958–2014................................................11

2.2.Total avorturi pe județe în România, în anii 1970, 1980, 1989, 1990, 1995–2014...........................................................................................................................................................13

2.3.Numărul avorturilor pe grupe de vârstă în România în perioada 1990–2014.......15

3. Sub-raportarea numărului de avorturi în statisticile naționale..........................18

4. Principalele prevederi legale privitoare la avort în România...............................19

5. Statistici pentru Republica Moldova...................................................................................20

5.1.Numărul de avorturi efectuate în Republica Moldova în perioada 1995–201420

5.2.Rata avorturilor la 100 copii născuți vii, pe raioane, regiuni, ani, în perioada 2008–2014...............................................................................................................................................21

6. Scurtă istorie a Marșului pentru viață...............................................................................22

7

1. Statistici internaționale

1.1. Raportul între numărul de avorturi raportate oficial și mărimea populației,

pe țări, în intervalul 1921–2015.

Țara Intervaltemporal

Perioada (ani)

Număr total

avorturi[1]

Populațieestimată 2016[2]

Procent

avorturi

Rusia 1957-2013 56 205.001.230 143.447.649 142,9%România 1958-2014 56 22.638.755* 19.436.144 116,5%Estonia 1963-2014 51 1.307.358 1.310.684 99,7%URSS 1921-1991 70 282.813.855 293.000.000 96,5%Belarus 1960-2013 53 8.647.148 9.488.066 91,1%Bulgaria 1953-2013 60 5.825.217 7.121.584 81,8%Ungaria 1949-2014 65 6.256.285 9.836.739 63,6%Ucraina 1980-2013 33 25.123.472 44.715.602 56,2%Georgia 1975-2014 39 2.153.975 3.988.946 54,0%Groenlanda 1967-2012 45 30.227 56.191 53,8%Moldova 1960-2014 54 2.098.089 4.065.623 51,6%Cuba 1968-2012 44 4.963.733 11.391.367 43,6%Lituania 1980-2014 34 1.074.881 2.863.013 37,5%Letonia 1986-2014 28 709.962 1.962.496 36,2%Kazahstan 1983-2013 30 6.202.507 17.750.079 34,9%Cehia 1953-2013 60 3.469.250 10.545.829 32,9%Croația 1965-2013 48 1.384.811 4.232.009 32,7%Serbia 1985-2013 28 2.783.482 8.830.215 31,5%Japonia 1949-2013 64 38.602.345 126.437.991 30,5%Iugoslavia 1955-1991 36 7.155.535 23.720.000 30,2%Vietnam 1976-2012 36 26.734.408 93.988.222 28,4%Slovacia 1958-2013 55 1.469.821 5.427.972 27,1%Armenia 1980-2014 34 804.622 3.022.234 26,6%China 1963-2012 49 350.046.418 1.379.452.584 25,4%Macedonia 1980-2012 32 521.249 2.079.841 25,1%Kirgizstan 1980-2013 33 1.446.511 5.990.849 24,1%Guadelupa 1976-2013 37 112.282 469.588 23,9%Slovenia 1955-2012 57 488.482 2.068.522 23,6%Cehoslovacia 1953-1992 39 3.676.501 15.600.000 23,6%Reunion 1976-2013 37 163.589 864.441 18,9%Martinica 1976-2013 37 74.754 396.392 18,9%Muntenegru 1985-2012 27 112.823 625.955 18,0%Uzbekistan 1971-2013 42 5.363.743 30.114.249 17,8%Coreea de Sud 1961-2010 49 8.680.733 50.427.232 17,2%

8

Țara Intervaltemporal

Perioada (ani)

Număr total

avorturi[1]

Populațieestimată 2016[2]

Procent

avorturi

SUA 1926-2015 89 55.371.152 323.045.798 17,1%Azerbaidjan 1973-2014 41 1.677.906 9.816.069 17,1%Albania 1975-2012 37 489.596 2.900.488 16,9%Danemarca 1939-2014 75 950.177 5.680.836 16,7%Polonia 1955-2013 58 6.388.040 38.601.686 16,5%Suedia 1939-2014 75 1.580.422 9.818.715 16,1%Nagorno-Karabah 1996-2012 16 22.064 146.573 15,1%Bosnia și Herțegovina 1980-1990 10 566.353 3.805.923 14,9%

Mongolia 1984-2013 29 440.941 2.984.798 14,8%Guyana franceză 1984-2013 29 37.664 272.448 13,8%

Marea Britanie 1958-2014 56 8.462.039 64.930.265 13,0%Număr total de avorturi / populația lumii

1921-2015 94 959.993.900 7.397.335.515 13,0%

Norvegia 1954-2014 60 677.507 5.244.053 12,9%Finlanda 1951-2013 62 684.119 5.514.549 12,4%Turkmenistan 1989-2012 23 632.704 5.408.853 11,7%Franța 1936-2013 77 7.247.042 64.543.321 11,2%Singapore 1970-2013 43 630.596 5.654.062 11,2%Germania de Est 1948-1989 41 1.744.200 16.110.000 10,8%

Noua Zeelandă 1964-2014 50 484.463 4.548.412 10,7%Canada 1970-2013 43 3.701.104 36.127.865 10,2%Mayotte 1992-2013 21 23.693 243.531 9,7%Islanda 1960-2013 53 31.784 330.701 9,6%Olanda 1970-2013 43 1.601.564 16.954.656 9,4%Italia 1978-2013 35 5.589.918 59.799.485 9,3%Australia 1970-2015 45 2.226.048 24.153.605 9,2%Serbia și Muntenegru 1992-2005 13 941.652 10.830.000 8,7%

Noua Caledonie 1997-2013 16 21.846 264.915 8,2%Israel 1979-2014 35 656.736 8.133.703 8,1%Tadjikistan 1989-2014 25 688.359 8.583.626 8,0%Hong Kong 1973-2011 38 568.304 7.319.590 7,8%Seychelles 1986-2013 27 7.439 96.772 7,7%Transnistria 2000-2012 12 34.635 505.153 6,9%Guyana 1970-2007 37 45.746 768.997 5,9%Tunisia 1965-2009 44 656.702 11.319.554 5,8%Elveția 1966-2012 46 467.869 8.342.502 5,6%

9

Țara Intervaltemporal

Perioada (ani)

Număr total

avorturi[1]

Populațieestimată 2016[2]

Procent

avorturi

Insula Jersey 1990-2014 24 5.467 99.500 5,5%Germania 1944-2015 71 4.256.544 80.685.185 5,3%Insulele Bermude 1983-2013 30 2.705 61.818 4,4%

Spania 1941-2012 71 1.887.649 46.090.727 4,1%Barbados 1984-2006 22 11.526 284.644 4,0%Grecia 1970-2008 38 433.248 10.935.545 4,0%Belgia 1979-2011 32 413.818 11.338.649 3,6%Puerto Rico 1991-2010 19 112.482 3.681.900 3,1%Costa Rica 1995-2010 15 137.568 4.834.630 2,8%Bahrain 1997-2013 16 34.319 1.387.865 2,5%Africa de Sud 1975-2014 39 1.333.794 54.755.401 2,4%Belize 1985-1996 11 8.609 363.440 2,4%Insulele Feroe 1966-2013 47 1.117 48.221 2,3%Guernsey 1997-2012 15 1.446 65.849 2,2%Republica Dominicană 1995-2005 10 221.990 10.593.607 2,1%

Turcia 1993-2012 19 1.470.238 79.184.553 1,9%India 1972-2012 40 22.263.303 1.319.594.932 1,7%Sfânta Elena 1985-1990 5 61 3.958 1,5%Portugalia 1984-2014 30 148.166 10.325.192 1,4%Guam 2000-2014 14 2.281 171.083 1,3%

Sursa datelor:

10

[1] Summary of Reported Abortions Worldwide, through August 2015, compiled by Wm. Robert Johnston, online at http://www.johnstonsarchive.net/policy/abortion/wrjp3314.html.[2] Current world population, 2016 estimates based on “United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2015). World Population Prospects: The 2015 Revision.”, online at http://www.geohive.com/earth/population_now.aspx. Notă: Aceste numere sunt estimări; rezultatul multiplicării unor estimări trebuie înțeles ca un indicator a ceea ce poate fi, nu a ceea ce este.

* Acest număr a fost obținut pe baza datelor prezentate în Tabelul 2.1.

11

1.2. Grafic cu raportul între numărul de avorturi raportate oficial și mărimea populației, pe țări, în intervalul 1921–2015

12

2. Statistici pentru România

2.1. Situația avorturilor în România în perioada 1958–2014

AnNumăr avortur

i

Nr. copii născuți

vii[3]

Număr sarcini

Procent avorturi

Procent

nașteriReprezentare

grafică1958 112.100[1] 390.500 502.600 22% 78%1959 578.000[1] 368.007 946.007 61% 39%1960 774.000[1] 352.241 1.126.241 69% 31%1961 865.000[1] 324.859 1.189.859 73% 27%1962 967.000[1] 301.985 1.268.985 76% 24%1963 1.037.000[1] 294.886 1.331.886 78% 22%1964 1.100.000[1] 287.383 1.387.383 79% 21%1965 1.115.000[1] 278.362 1.393.362 80% 20%1966 973.000[1] 273.678 1.246.678 78% 22%1967 206.000[1] 527.764 733.764 28% 72%1968 220.000[1] 526.091 746.091 29% 71%1969 258.000[1] 465.764 723.764 36% 64%1970 292.410[1] 427.034 719.444 41% 59%1971 330.000[1] 400.146 730.146 45% 55%1972 381.000[1] 389.153 770.153 49% 51%1973 376.000[1] 378.696 754.696 50% 50%1974 335.000[1] 427.732 762.732 44% 56%1975 359.417[1] 418.185 777.602 46% 54%1976 383.000[1] 417.353 800.353 48% 52%1977 379.000[1] 423.958 802.958 47% 53%1978 394.000[1] 416.598 810.598 49% 51%1979 404.000[1] 410.603 814.603 50% 50%1980 413.093[1] 398.904 811.997 51% 49%1981 427.081[1] 381.101 808.182 53% 47%1982 468.041[1] 344.369 812.410 58% 42%1983 421.306[1] 321.498 742.804 57% 43%1984 303.123[1] 350.741 653.864 46% 54%1985 302.838[1] 358.797 661.635 46% 54%1986 183.959[1] 376.896 560.855 33% 67%1987 182.442[1] 383.199 565.641 32% 68%1988 185.416[1] 380.043 565.459 33% 67%1989 193.084[1] 369.544 562.628 34% 66%1990 992.265[2] 314.746 1.307.011 76% 24%1991 866.934[2] 275.275 1.142.209 76% 24%1992 691.863[2] 260.393 952.256 73% 27%1993 585.761[2] 390.500 835.755 70% 30%1994 530.191[2] 368.007 776.927 68% 32%1995 502.840[2] 352.241 739.480 68% 32%

13

AnNumăr avortur

i

Nr. copii născuți

vii[3]

Număr sarcini

Procent avorturi

Procent

nașteriReprezentare

grafică1996 455.340[2] 324.859 686.688 66% 34%

14

AnNumăr avortur

i

Nr. copii născuți

vii[3]

Număr sarcini

Procent avorturi

Procent

nașteriReprezentare

grafică1997 346.468[2] 301.985 583.359 59% 41%1998 270.930[2] 294.886 508.227 53% 47%1999 259.266[2] 287.383 493.866 53% 47%2000 257.267[2] 278.362 491.788 52% 48%2001 253.426[2] 273.678 473.794 54% 46%2002 246.714[2] 527.764 457.243 54% 46%2003 223.914[2] 526.091 436.373 51% 49%2004 189.683[2] 465.764 405.944 47% 53%2005 162.087[2] 427.034 383.107 43% 57%2006 149.598[2] 400.146 369.081 41% 59%2007 136.647[2] 389.153 351.375 39% 61%2008 127.410[2] 378.696 349.310 37% 63%2009 115.457[2] 427.732 337.845 34% 66%2010 101.271[2] 418.185 313.470 32% 68%2011 102.896[2] 417.353 299.138 34% 66%2012 87.477[2] 423.958 268.191 31% 69%2013 85.742[2] 416.598 268.055 30% 70%2014 77.806[2] 410.603 261.591 30% 70%

Sursa datelor:[1] Abortion statistics and other data—Johnston’s Archive, „Historical abortion statistics, Romania”, September 2015, compiled by Wm. Robert Johnston, online la http://www.johnstonsarchive.net/policy/abortion/ab-romania.html[2] Institutul Național de Statistică, 2016, Baza de date Tempo-Online, „Întreruperi de sarcină, pe grupe de vârstă”, online la http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo3&lang=en&ind=POP201G#[3] Institutul Național de Statistică, „Anuarul Demografic al României ediția 2015, Mișcarea naturală a populației”. Notă: Născuții-vii din anii 2012 și 2013 nu includ născuții-vii din străinătate. Datele din 2013 au fost rectificate față de cele publicate anterior. Din acest motiv, datele nu sunt comparabile cu anii precedenți.Începând cu anul 2014 sunt incluși numai născuții-vii cu reședința obișnuită în România.

15

Datele pentru anul 2014, atât numărul de avorturi, cât și numărul de născuți-vii, sunt semi-definitive.

16

2.2. Total avorturi pe județe în România, în anii 1970, 1980, 1989, 1990, 1995–2014[4]

Județul 1970 1980 1989 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL 292.409 413.093 193.084 992.265 502.840 456.221 347.126 271.496 259.888 257.865 254.855 247.610 224.807 191.038 163.359 150.246 137.226 127.907 116.219 101.915 103.383 88.135 86.432 78.371

Alba 3.360 4.524 2.588 11.651 5.517 4.980 3.855 2.928 2.767 3.182 3.951 3.562 3.068 2.580 2.664 2.367 2.334 1.935 1.394 1.223 1.146 1.060 1.049 892

Arad 4.263 6.398 2.965 14.783 6.700 5.892 4.075 2.839 2.926 2.635 2.658 2.524 1.880 1.893 1.586 1.487 1.415 1.414 1.481 1.058 1.064 1.275 1.125 1.314

Argeș 10.867 17.360 4.227 34.284 13.287 12.219 11.276 8.085 8.026 9.179 10.882 10.519 10.784 7.578 5.742 5.640 5.955 6.400 4.054 3.673 2.981 2.502 2.481 2.331

Bacău 10.153 11.608 5.410 27.725 14.195 12.548 9.939 8.012 8.146 8.173 11.808 11.579 10.560 10.090 8.354 7.409 5.889 4.683 3.599 2.767 3.091 2.532 2.555 2.395

Bihor 5.586 6.460 2.773 15.959 8.616 8.160 6.765 5.901 6.055 5.662 5.565 4.636 4.802 3.476 3.074 2.927 2.982 2.775 2.593 2.550 2.009 1.849 1.733 1.509

Bistrița-N. 2.526 3.736 2.146 9.364 2.801 2.520 1.981 1.583 1.368 1.275 1.863 1.437 1.264 979 938 873 1.215 909 702 774 677 594 525 563

Botoșani 4.584 7.024 3.626 12.791 11.240 10.802 9.380 8.200 8.341 8.469 7.080 5.737 4.896 4.742 3.419 3.201 2.651 1.861 2.258 2.155 1.812 851 837 768

Brașov 7.789 10.914 4.604 29.545 11.518 10.861 7.632 6.032 5.952 6.391 9.018 11.010 8.236 7.439 6.554 6.209 5.715 5.437 4.187 3.606 3.574 2.862 2.299 2.541

Brăila 7.026 8.724 3.890 20.628 15.896 14.052 11.045 9.064 9.167 9.399 8.472 7.793 6.589 5.622 4.530 4.103 3.247 3.571 3.128 2.578 4.127 3.381 2.704 2.207

Buzău 6.299 10.409 3.658 21.608 7.673 6.783 4.957 4.032 3.399 2.987 5.626 5.370 5.922 4.609 2.624 2.650 2.550 2.191 2.051 1.623 1.528 1.255 1.314 1.209

Caraș-Sev. 4.371 6.683 3.199 15.680 8.590 8.200 6.035 4.258 3.895 4.120 3.677 3.160 2.717 2.252 2.028 1.844 1.715 1.794 1.730 1.452 1.794 1.535 1.390 1.255

Călărași - - 3.157 18.250 10.952 9.324 6.419 4.803 4.197 4.711 5.265 4.449 3.679 2.996 2.948 2.325 2.505 2.394 1.885 1.941 1.345 1.538 1.375 1.423

Cluj 7.965 9.785 4.419 20.600 11.292 10.721 8.652 6.789 6.767 5.992 6.269 6.165 5.512 4.451 4.188 4.061 4.251 4.275 4.148 3.785 3.398 3.109 2.902 2.703

Constanța 13.477 17.407 8.412 41.685 14.214 10.943 6.853 6.171 5.874 5.474 4.541 7.705 11.178 7.105 3.863 3.584 3.521 3.363 3.196 4.513 3.892 2.927 3.654 2.700

Covasna 1.751 3.306 1.820 7.335 6.533 5.983 4.692 4.194 4.113 3.536 2.720 2.825 3.075 3.482 2.836 3.396 3.157 3.214 3.085 2.611 2.375 2.303 2.162 2.273

Dâmbovița 7.871 11.924 6.162 31.584 14.870 13.866 10.892 7.897 7.245 5.795 4.422 4.294 3.636 3.271 3.673 3.490 3.987 3.542 3.577 3.324 3.278 2.996 2.572 1.444

Dolj 10.492 16.338 6.156 41.058 19.725 20.239 13.946 8.729 8.943 8.651 6.914 7.400 6.337 5.829 5.011 4.514 3.452 3.368 3.001 2.728 2.650 2.453 2.505 2.194

Galați 10.114 16.114 5.130 32.071 9.810 7.213 6.873 4.560 4.683 5.558 5.440 4.973 4.692 4.089 3.421 2.869 3.002 1.999 2.137 1.816 1.950 1.737 1.689 1.809

Giurgiu - - 2.639 15.652 5.980 5.426 4.380 3.536 2.914 2.284 2.201 2.653 2.592 1.959 1.950 1.752 1.405 1.537 1.473 956 1.234 1.047 864 876

Gorj 5.044 10.039 4.937 23.194 17.379 16.248 9.634 6.481 4.676 3.666 5.128 3.928 4.300 4.156 3.583 2.977 2.734 2.451 2.174 1.729 2.493 1.912 1.521 1.590

Harghita 2.907 4.118 1.751 8.067 6.866 6.359 5.550 4.965 4.438 4.399 3.848 3.974 3.741 3.267 2.866 2.639 2.507 2.501 2.234 1.930 2.041 1.833 1.785 1.580

Hunedoara 7.887 9.029 3.375 22.863 7.877 6.835 4.789 2.529 1.975 1.957 2.122 2.115 1.496 1.334 1.322 1.327 1.047 1.082 1.042 907 903 725 644 594

Ialomița 6.132 10.921 3.085 18.889 13.063 12.462 10.230 8.593 8.815 9.022 9.031 8.613 7.500 6.870 6.162 5.674 5.032 4.361 3.787 3.326 3.591 2.909 2.591 2.185

Iași 11.310 18.089 12.469 39.145 25.067 22.490 17.555 15.088 14.698 14.134 12.302 11.722 10.715 9.392 7.464 6.367 5.244 5.028 4.015 3.250 2.494 2.174 2.854 2.088

Ilfov - - - - - - 2.515 2.069 1.872 2.426 2.885 2.350 1.268 1.350 1.320 1.231 1.106 757 881 412 438 411 787 695

Maramureș 5.078 6.879 3.385 12.738 7.883 7.091 5.862 5.115 4.653 4.245 3.464 2.908 2.556 2.024 1.806 1.569 1.530 1.518 1.352 1.226 1.109 982 948 870

17

Județul 1970 1980 1989 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Mehedinți 3.324 4.746 2.195 12.719 4.278 3.811 3.007 2.300 2.119 1.938 1.769 1.826 1.632 1.410 1.377 777 927 644 496 288 515 726 1.251 1.275

Mureș 6.795 7.763 4.271 16.254 10.460 10.799 9.081 6.971 6.545 6.716 6.394 6.201 5.659 4.892 4.472 4.109 3.626 3.873 3.320 2.864 2.800 2.600 2.791 2.412

Neamț 7.224 8.601 3.847 19.636 12.504 11.213 8.653 6.588 6.754 6.717 5.665 5.174 4.830 4.533 2.953 2.483 2.108 1.737 1.376 1.158 1.634 1.399 1.047 812

Olt 6.242 12.762 3.791 28.132 14.876 14.518 10.090 7.695 7.105 7.339 6.960 10.192 9.780 6.190 4.504 2.378 1.432 1.539 1.905 2.331 2.156 1.690 1.091 1.046

Prahova 12.730 16.573 8.101 41.900 16.990 15.343 11.990 9.218 9.270 9.972 8.815 7.905 6.667 5.413 5.164 5.238 4.829 4.150 3.717 3.017 3.393 3.108 3.203 3.208

Satu-Mare 3.196 3.891 2.250 7.716 3.349 3.334 2.310 2.020 2.009 1.894 1.874 1.490 1.182 823 982 1.161 887 803 936 635 987 680 577 533

Sălaj 1.611 2.155 1.048 5.325 1.253 1.346 1.058 822 779 918 817 852 577 432 420 405 378 401 361 330 365 285 231 243

Sibiu 5.042 7.442 3.025 16.877 4.931 4.746 3.488 2.568 2.602 2.596 2.635 2.396 2.127 1.663 1.423 1.205 1.462 1.387 1.465 1.636 2.527 1.477 1.418 1.445

Suceava 7.616 9.541 4.233 19.711 9.133 7.675 6.304 4.677 4.955 4.645 4.506 3.664 3.250 2.632 2.503 2.228 1.733 1.670 1.364 1.103 1.741 1.832 1.799 1.587

Teleorman 6.093 7.373 2.033 18.392 11.114 10.344 8.426 7.082 7.737 7.508 6.551 4.292 3.837 2.223 2.177 2.091 1.981 2.176 2.001 1.664 2.159 2.415 1.957 2.100

Timiș 8.636 10.954 4.295 30.344 14.541 13.754 9.916 6.886 6.723 7.327 7.649 7.853 6.993 6.556 5.500 4.842 4.228 3.595 3.500 2.922 5.014 3.961 3.810 2.998

Tulcea 3.023 3.806 2.253 11.837 5.647 4.441 2.993 1.685 1.244 863 656 699 493 417 379 405 499 486 534 498 674 698 667 643

Vaslui 7.236 10.495 5.797 18.291 10.715 8.626 7.505 6.135 5.161 4.681 5.536 4.641 3.547 3.634 2.845 2.870 2.426 2.117 1.819 1.577 1.484 1.083 1.186 1.637

Vâlcea 6.334 11.512 4.348 21.352 17.558 15.197 9.034 6.855 6.529 6.793 5.851 5.361 4.758 4.214 4.260 3.723 3.297 3.244 3.096 2.946 2.838 1.846 1.923 1.679

Vrancea 5.148 7.216 3.635 17.266 5.311 4.342 2.744 2.090 2.017 1.930 3.083 2.618 2.380 2.348 1.827 1.650 1.652 2.187 2.267 1.980 1.834 1.569 1.773 1.492

București 37.261 46.866 31.979 159.364 82.636 74.515 54.745 45.451 42.434 42.706 38.942 39.045 34.100 30.823 28.647 28.196 25.613 23.538 22.898 19.053 16.268 14.014 14.843 13.253

Sursa datelor:[4] Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică - Institutului National de Sănătate Publică (CNSISP-INSP), Natalitate - Fertilitate - Gravide – Avorturi, 2015, online la http://data.gov.ro/dataset/demografie-populatiemedii2012/resource/5a446780-5144-4fdd-b3c8-ec9e05205f6a

18

2.3. Numărul avorturilor pe grupe de vârstă în România în perioada 1990–2014

Anii[5] Total Grupa de vârstă (ani) la care a avut loc

întreruperea de sarcină

15–19 20–24 25–29 30–34 35–39 40–44 45–49

Număr

1990 992.265 49.575 242.754 253.944 247.068 153.290 42.268 3.366

1991 866.934 50.688 225.541 204.391 206.743 137.495 39.296 2.780

1992 691.863 44.223 184.549 167.139 152.544 106.539 33.920 2.949

1993 585.761 41.267 149.220 152.202 123.467 89.230 28.046 2.329

1994 530.191 37.809 132.395 144.611 108.339 78.940 25.602 2.495

1995 502.840 39.575 127.414 142.781 94.071 71.736 24.556 2.7071996 455.340 35.814 113.552 135.826 82.260 63.008 22.768 2.1121997 346.468 26.095 86.347 100.655 67.254 46.842 17.776 1.4991998 270.930 20.886 66.133 74.620 57.533 36.292 14.280 1.1861999 259.266 20.386 63.121 69.644 58.196 33.298 13.304 1.3172000 257.267 19.549 61.127 70.083 61.208 31.836 12.134 1.3302001 253.426 20.008 61.622 68.528 60.944 29.729 11.243 1.3522002 246.714 19.058 57.534 66.168 60.604 31.554 10.547 1.2492003 223.914 19.489 50.508 58.781 52.343 32.749 9.044 1.0002004 189.683 18.996 41.392 48.528 42.023 28.794 8.761 1.1892005 162.087 17.902 34.376 40.761 35.581 26.118 6.731 6182006 149.598 16.656 30.732 37.085 32.951 25.260 6.319 5952007 136.647 15.012 28.290 33.035 30.582 22.611 6.488 6292008 127.410 13.833 27.010 28.952 28.796 21.016 7.314 4892009 115.457 11.982 25.442 25.794 26.220 18.468 7.167 3842010 101.271 9.731 22.931 22.351 23.238 16.223 6.366 4312011 102.896 9.589 22.812 23.005 23.241 16.893 6.875 4812012 87.477 7.547 18.990 20.210 19.635 14.751 5.880 4642013 85.742 7.611 17.392 20.523 18.584 15.089 5.968 5752014 77.806 7.287 15.316 19.210 16.656 13.533 5.306 498

19

Sursa datelor:[5] Institutul Național de Statistică, 2016, Baza de date Tempo-Online, „Întreruperi de sarcină, pe grupe de vârstă”, online la http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo3&lang=en&ind=POP201G#

20

Anii Total Grupa de vârstă (ani) la care a avut loc întreruperea de sarcină

15–19 20–24 25–29 30–34 35–39 40–44 45–49

Rate la 1.000 femei1990[6] 177,6 53,9 250,8 373,0 293,9 179,8 58,9 5,51991[6] 153,8 55,0 220,1 311,3 256,4 159,3 51,9 4,61992[6] 124,2 47,0 181,3 265,2 204,1 124,5 43,5 4,91993[6] 104,0 42,8 161,8 199,1 175,4 104,4 34,5 3,81994[6] 93,2 39,0 148,1 170,7 161,4 92,9 31,6 3,91995[6] 87,5 41,2 142,3 156,0 145,8 88,3 29,8 3,91996[6] 78,6 37,9 124,7 139,8 132,9 81,1 27,3 2,91997[6] 59,5 28,5 92,3 100,2 108,2 63,5 21,1 2,01998[6] 46,5 23,9 68,9 81,9 76,3 52,2 17,0 1,51999[6] 44,6 24,4 65,3 78,7 69,6 50,2 15,9 1,72000[6] 44,3 24,0 63,9 78,9 67,7 49,9 15,1 1,62001[6] 43,6 25,1 65,3 75,7 63,3 48,4 14,6 1,62002[6] 44,0 23,7 67,2 78,2 62,9 52,2 14,7 1,52003[6] 39,9 23,5 61,2 68,1 60,2 44,7 13,4 1,22004[6] 33,8 22,5 51,8 55,6 50,4 35,6 13,6 1,52005[6] 29,0 21,2 43,5 46,8 43,2 30,0 10,9 0,82006[6] 27,0 20,6 39,4 42,7 39,9 27,3 10,6 0,82007[6] 24,8 19,9 35,3 38,9 36,5 23,7 10,9 0,92008[6] 23,5 19,8 32,7 35,3 33,7 24,4 10,1 0,72009[7][8] 20,2 17,8 29,2 30,8 27,8 20,8 8,4 0,62010[7][8] 17,8 15,9 26,3 27,2 24,8 18,4 6,9 0,72011[7][8] 18,2 16,1 27,2 28,6 25,0 19,0 7,0 0,82012[7][9] 18,6 14,1 30,0 31,4 26,9 19,4 7,0 0,82013[7][9] 18,3 14,3 29,3 31,1 26,7 19,5 7,6 0,92014[7][10] 16,7 13,8 27,7 28,7 25,0 17,5 7,1 0,7

Sursa datelor:[6] Institutul Național de Statistică, 2016, Baza de date Tempo-Online, „Întreruperi de sarcină, pe grupe de vârstă”, online la http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo3&lang=en&ind=POP201G#[7] Institutul Național de Statistică, „Anuarul Demografic al României ediția 2015, Întreruperi de sarcină, pe grupe de vârstă”.

Note:[8] Pentru perioada 2009-2011, ratele au fost recalculate ca urmare a diseminării indicatorului „Populația după domiciliu la 1 iulie”.[9] Pentru perioada 2012-2014, ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populația rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiții de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011.

21

[10] Date provizorii.

22

Anii Total Grupa de vârstă (ani) la care a avut loc întreruperea de sarcină

15–19 20–24 25–29 30–34 35–39 40–44 45–49

Rate la 1.000 născuți-vii

1990[11] 3.158,4 1.047,5 1.726,93.812,

0 6.338,3 9.289,7 10.695,3 15.511,5

1991[11] 3.156,6 1.104,4 1.678,93.962,

5 7.488,8 11.457,9 12.960,4 14.709,0

1992[11] 2.663,0 991,2 1.426,63.439,

2 6.572,1 9.669,5 11.876,8 20.337,9

1993[11] 2.348,4 909,5 1.298,72.683,

1 6.196,3 9.118,1 10.938,4 14.929,5

1994[11] 2.153,5 865,2 1.241,62.252,

4 5.620,7 8.205,0 9.768,0 16.414,5

1995[11] 2.129,4 981,1 1.299,12.126,

2 4.965,0 8.053,9 9.573,5 16.709,9

1996[11] 1.971,9 946,7 1.220,61.930,

9 4.415,0 7.408,3 9.419,9 13.452,2

1997[11] 1.465,6 698,8 916,51.379,

9 3.195,1 5.688,9 7.229,0 9.140,2

1998[11] 1.144,0 593,7 711,61.055,

5 2.100,7 4.471,7 6.027,9 7.651,6

1999[11] 1.107,5 611,0 700,11.014,

4 1.864,7 4.061,7 5.594,6 8.607,8

2000[11] 1.099,5 615,4 708,41.004,

8 1.747,2 3.710,9 4.948,6 10.152,7

2001[11] 1.153,3 702,0 794,91.026,

0 1.689,9 3.541,3 4.831,5 9.726,6

2002[11] 1.174,9 726,1 823,81.008,

1 1.642,8 3.471,7 4.935,4 7.757,82003[11] 1.056,5 703,4 768,1 862,1 1.442,2 2.781,9 4.335,6 7.246,42004[11] 879,5 665,1 671,4 689,0 1.092,5 2.021,5 4.011,4 9.666,72005[11] 735,1 631,3 593,6 558,4 835,1 1.602,5 3.052,6 4.790,72006[11] 683,5 587,9 563,5 517,1 739,1 1.440,4 3.003,3 4.685,02007[11] 638,1 564,2 531,3 479,8 672,0 1.294,1 2.766,7 5.241,72008[11] 578,3 513,3 481,3 425,0 586,9 1.194,1 2.282,8 3.704,52009[12] 520,9 470,7 446,5 392,7 510,4 1.011,3 1.913,2 3.047,62010[12] 478,9 446,9 435,5 355,7 455,0 851,6 1.605,5 3.882,92011[12] 526,4 475,9 473,6 408,3 487,1 881,2 1.807,8 3.589,62012[12][13] 486,1 414,6 451,0 384,3 446,2 772,2 1.539,3 3.411,82013[12][13] 472,1 424,2 439,6 365,7 426,1 737,0 1.612,5 2.889,42014[12][14] 424,9 407,4 411,4 329,2 377,1 633,8 1.352,2 2.338,0

23

Sursa datelor:[11] Institutul Național de Statistică, 2016, Baza de date Tempo-Online, „Întreruperi de sarcină, pe grupe de vârstă”, online la http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo3&lang=en&ind=POP201G#[12] Institutul Național de Statistică, „Anuarul Demografic al României ediția 2015, Întreruperi de sarcină, pe grupe de vârstă”.

Notă:[13] Ratele au fost calculate la numărul născuților-vii, născuți în România. Din acest motiv, datele nu sunt comparabile cu anii precedenți.[14] Începând cu anul 2014 sunt incluși numai născuții-vii cu reședința obișnuită în România.

24

3. Sub-raportarea numărului de avorturi în statisticile naționale

Autorii studiului „Sănătatea Reproducerii România 1999”7 susțin că estimările lor legate de avort, care se bazează pe datele culese prin anchete proprii, în 1998, erau cu 27% mai mari decât cifrele oficiale.

Cel mai simplu mod în care numărul de avorturi realizate în România este subraportat este lipsa înregistrării avorturilor efectuate în sistemul de sănătate privat.

Dr. Mihai Horga, fost director al Direcției de Asistență Familială și Socială în Ministerul Sănătății și Familiei în perioada 2000–2003, scrie, în lucrarea „Contraception and Abortion in Romania, Background paper for the strategic assessment of policy, programme and research issues related to pregnancy in Romania”:

„Rata totală a avortului este cu 70% mai mare decât rata totală a fertilității (2,2 : 1,3). Coeficientul avorturilor provocate raportate la născuți vii este de 1,6 avorturi la fiecare născut viu, în conformitate cu estimările din sondaje din ultimii trei ani. Aceste estimări sunt de două ori mai mari decât cele înregistrate în statisticile oficiale, fapt care arată grave disfuncționalități în sistemul medical de raportare.

Lipsa reglementărilor clare privind cerințele de raportare ale unităților mediale private poate explica această situație. Un sondaj limitat efectuat de către Direcțiile de Sănătate Publică Județene, în 2001, a arătat că, în anul 2000, existau un număr de aproximativ 80.000 de avorturi efectuate la cerere, realizate de către clinicile private și neînregistrate în statisticile medicale (cca. 30% din numărul de avorturi raportat de spitalele de stat în anul 2000, n.n.). Dat fiind faptul că nu toate județele au raportat avorturile efectuate în sistemul privat și că raportarea unui număr mai mic de avorturi din clinicile private a fost foarte posibilă, numărul real de avorturi efectuate în sistemul privat ar putea fi chiar mai mare.”8

De asemenea, datele Institutului Național de Statistică nu iau în calcul avortul chimic, sau hormonal. Prof. Virgil Ancar, șeful clinicii de Obstetrică-ginecologie de la Spitalul Sf. Pantelimon din București, estimează că acest tip de procedură reprezintă 30% din numărul total de avorturi. Așadar, statisticile ar putea fi cu încă o treime mai mari dacă se introduce în calcul această metodă de avort.

7 Șerbănescu, Florina, Leo Morris, Jay Friedman, „Studiul Sănătății Reproducerii România, 1999. Raport Final”, CDC, ARSPMS, 2001.

8 Johnson, BR, Horga, M, Andronache, L, Contraception and abortion in Romania, Lancet, 1993; 341:875–878.

25

4. Principalele prevederi legale privitoare la avort în România

1936: în Codul penal avortul la cerere este interzis, cu excepția cazurilor în care există indicații medicale autorizate de medici și de Parchet;

1957: este adoptat Decretul nr. 463/1957 prin care statul român a permis pentru prima dată avortul la cerere;

1966: este adoptat Decretul 770/01.10.1966, prin care se restrânge avortul. Avortul este permis cu autorizație de la o comisie medicală special constituită prin decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional dacă:

◦ sarcina pune viața femeii în pericol;◦ unul dintre părinți suferă de o boală gravă, care se transmite

ereditar, sau care determină malformații congenitale grave;◦ femeia prezintă invalidități grave fizice, psihice sau

senzoriale; ◦ femeia are peste 45 de ani; ◦ femeia a născut patru copii și îi are în îngrijire;◦ sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.

1989: prin Decretul 1/26.12.1989 este abrogat Decretul 770/1966;

26

5. Statistici pentru Republica Moldova

5.1. Numărul de avorturi efectuate în Republica Moldova în perioada 1995–2014[1]

An Număr de avorturi

1995 57.1811996 46.0101997 38.2581998 33.2291999 27.9082000 26.0352001 16.0282002 15.7392003 17.5512004 17.9652005 16.6422006 15.7422007 15.8432008 15.9002009 14.6342010 14.7852011 15.7102012 14.8382013 14.5112014 13.930

Sursa datelor:[1] Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, 2016, Banca de date „StatBank”, online la

27

http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/08%20SAN/SAN04/SAN04.asp

28

5.2. Rata avorturilor la 100 copii născuți vii, pe raioane, regiuni, ani, în perioada 2008–2014[2]

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL 41,2 36,2 36,6 40,2 37 36,8 33,8Municipiul Chișinău 55 48,1 46,3 52,4 55,5 52,8 47,9

NORD 31,6 28,4 29,8 34,9 29,7 31 31Municipiul Bălți 35,1 29,1 37,4 46,5 38,8 44,8 46,3Briceni 27,6 32,3 25,3 54,9 17,8 18,6 22,4Dondușeni 29,5 29,2 31,3 24,1 24,4 22,8 16,7Drochia 36,9 41,3 36,5 32 26,5 14,4 35,3Edineț 12,8 16,4 9,5 11,9 9,2 11,4 7,9Fălești 40,2 31,7 27,6 35,5 38 22,9 17,7Florești 15,1 13,9 15,4 18,1 15,2 11,5 12Glodeni 47,3 40,8 29,1 38,1 35 44 36,2Ocnița 38,2 37 35,8 27 38,8 31,8 26,6Rîșcani 32,7 32,7 33,3 29,5 33,5 38,2 36,5Sîngerei 49,6 37,3 48 38,7 29,3 37,7 37,2Soroca 13,7 11,6 11,5 12,5 11,6 14,1 11,6

CENTRU 23,3 23,1 21,5 22,3 21,6 21,5 23,5Anenii Noi 14,6 12,9 16,4 15,2 14,5 15,5 14,4Călărași 17,9 15,7 20 22,1 13,9 14,6 31,2Criuleni 21,4 24,1 25,9 29,8 34 29,3 24,2Dubăsari - - - - - - -Hincești 10 10,5 8,4 9,9 11,6 10,2 11,7Ialoveni 20,7 18,3 22,3 21,4 21 19,8 19,8Nisporeni 46,4 45,4 28,9 36,8 32,7 31,2 22,6Orhei 37 40,1 39,2 33,7 33,9 34,2 54,4Rezina 32,3 32,5 30,1 21,5 18 21 17,3Strășeni 34,5 36,1 28,5 26 21,2 22,8 22,6Șoldănești 32,7 31,5 32,5 34,9 33,8 32,5 27Telenești 9,6 6,6 6,3 7,1 6,5 7,8 7,2Ungheni 10,1 10,5 7,4 16,1 16,6 17,9 11,6

SUD 47,1 46,9 45,4 46,7 39,4 35,8 33,2Basarabeasca 31,6 39,6 31 21,6 15,1 23,3 17,5Cahul 93,4 98,4 80,4 83,4 65 61,5 61,2Cantemir 22 22 26,4 37,1 27,9 24,6 22,3Căușeni 39,9 26,7 31,8 24,7 29,7 26,1 27,2Cimislia 25,3 23 25,1 26 19,2 26,7 7,3Leova 22,1 17,8 26,3 38,3 32,8 33,1 36,8Ștefan Vodă 12,6 13,4 12,7 13,6 11,8 14 13,6Taraclia 75,8 177,7 128,5 132,6 118,6 29,2 15,3U.T.A Găgăuzia 16,9 15,8 16,5 18 13,8 14,7 9,6

Sursa datelor:[2] Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, 2016, Banca de date „StatBank”, online la

29

http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/08%20SAN/SAN04/SAN04.asp

30

6. Scurtă istorie a Marșului pentru viață

Marșul pentru viață este o manifestare civică de sprijinire a vieții copiilor nenăscuți și a femeilor aflate în criză de sarcină. Pentru prima oară a fost organizat în Statele Unite ale Americii în 1974.

În 2008, la Timișoara a avut loc primul Marș pentru viață în România.

În 2011 a avut loc prima ediție națională, cu tema „Spune DA vieții”, cu 4 orașe organizatoare, în 26 martie.

În 2012, Marșul a avut tema „Fiecare copil are dreptul la viață” și s-a desfășurat în 21 de orașe, pe 24 martie.

În 2013, Marșul a avut tema „Iubește-i pe amândoi” și s-a desfășurat în 23 de orașe, pe 23 martie.

În 2014, Marșul a avut tema „Adopția – o alegere nobilă” și s-a desfășurat în 40 de orașe din România, pe 23 martie 2014.

În 2015, Marșul pentru viață a avut tema „Fiecare viață este un dar” și s-a desfășurat pe 21 martie în 77 de orașe din România și 2 orașe din Republica Moldova.

31