Revoluția Industrială din Rusia.docx

8/16/2019 Revoluția Industrială din Rusia.docx

1/22

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Istorie i Filosofieș

Departamenetul de Istoria Românilor i Istorie Universalăș

Tema studiului de an:

„Problema genezei i evolu ia burgheziei ș ț

comerciale în Basarabia ”

La istoria universală modernă a ărilor din Estul i Sud-ț ș

Estul Euroei

Elaborat de studenta anului !!:

Plo ni a "nna# gr$ !! !storie ș ț

%eri&icat de:

%alentin Tomule #ț

Chi inău, 2013ș


2/22

TE'" : Problema genezei i evolu ia burgheziei comerciale în ș ț

Basarabia

!ntroducere

Anul 1812 este unul de cotitură, modificare profundă n cadrul istoriei

poporului român, an ce aduce cu sine sc!im"ări ma#ore i multilaterale pentruș

diferite sfere ale vie ii de pe teritoriul $asara"iei% &rin intermediul 'ratatului deț

la $ucure ti din 1( )28* mai 1812, Rusia ane+eaă teritoriul dintre &rut iș ș

-istru, teritoriu ce a primit mai apoi denumirea de $asara"ia, unde ulterior,

for ele ruse au tentat să. i consolidee poi iile sale n domeniile economic,ț ș ț

social, politic i cultural%ș

Această ane+are teritorială a fost precedată de un ir de modificări de ordinș

admistrativ, social i economic, acestea la rndul lor, influen nd n a a măsurăș ț ș

poporul, că el era nevoit să se distan ee de ceea ce.i era propriu lui i săț ș

accepte alte elemente ale vie ii, care mai cu seamă realiau procesul deț

rusificare n teritoriul dat% 'otodată, $asara"ia a constituit un pod de trecere

pentru pătrunderea Rusiei n $alcani, fapt care a determinat i politica aplicatășde Rusia n teritoriul dat / o politică comercial / vamală destul de activă, ce

avea menirea să atra0ă pe ct se poate de rapid re0iunea n sfera intereselor

economice ale arismului%ț

'ratatul de la $ucure ti a repreentat o modificare radicală din cadrulș

anumitului sistem economic i politic la care fusese adaptată $asara"ia, fapt ceș

a produs sta0nări resim ite n rndurile popula iei% Aceasta a fost introdusă cuț ț

for ă ntr.un nou sistem, proces care, n cele mai frecvente cauri, se derulaț

dificil i cu urmări 0rele pentru societatea supusă n fa a tendin ei de a. i creaș ț ț ș

noi adaptări%

&entru a. i putea păstra i a. i asi0ura domina ia n teritoriul ane+at, Rusia aș ș ș ț

folosit un ir de metode, a a ca modificarea structurii demo0rafice prinș ș

coloniarea pămnturilor prin intermediul repreentan ilor de alte etnii )ru i,ț ș

ucraineni, "ul0ari, 0ermani, evrei, etc%* prin dena ionaliare, ce semnificaț

realiarea procesului de rusificare pe scară lar0ă / n nvă ămnt, politica deț

stat prin dispersarea valorilor morale i spirituale proprii neamului "ă tina %ș ș ș


3/22

Astfel, o importan ă deose"ită este manifestată de politica comercial / ț

vamală a arismului n $asara"ia i influen a ei asupra constituirii "ur0!eieiț ș ț

comerciale "asara"ene, ce a fost marcate de diferi i factori, att de ordin intern,ț

ct i de e+tern% &entru a analia această pro"lemă, e necesar de cunoscutș

trasăturile distincte ale acestei pături sociale n Rusia% 3n a a fel, se poate deșconstatat că n Rusia aceasta nu a fost o cate0orie economică, ci mai mult

fiscală i #uridică% &rin urmare, "ur0!eia rusă a fost starea socială n mareș

parte creată de stat, dependentă fiind de institu iile de stat imperiale%ț

A"ordarea temei date i are la "aă tendin a de a studia politica comercial / ș ț

vamală a arismului n $asara"ia ntre anii 1812 / 1418 i n determinareaț ș

0radului de influen ă a ei asupra 0eneei i evolu iei "ur0!eiei comerciale%ț ș ț

3n ceea ce determină actualitatea acestei teme, este important de remarcat

impactul trupelor ariste n teritoriul, modificările produse de acestea n sfereleț

economică, politică, socială, etc%, modificări ce pot fi resim ite peste ani nț

societate i tendi a de a determina rolul poitiv sau ne0ativ al acestei ane+ăriș ț

teritoriale, efectuate n 1812%

&entru a desfă ura această pro"lemă, vom atra0e aten ia n cadrul a douăș ț

capitole la

($ Politica comercial ) vamală rusă romovată în Basarabia:a) Esen a politicii comercial – vamale din Basarabia;ț b) Elementele disctincte ale acestei politici.

*$ !mactul oliticii comercial ) vamale asura genezei i evolu iei ș ț

burgheziei comerciale în Basarabia:a) n!luen a politicii ruse asupra constituirii bur"he#iei comerciale;ț

b) $ormarea păturii bur"he#iei comerciale i rolul ne"ustorilor.ș

5omple+itatea sarcinii investi0a iei propuse a determinat valorificărea celor ț

mai diverse surse istorice, care pot fi clasificate n i#voare documentare iș

i#voare narative. Ivoarele documentare pot fi mpăr ite n documente oficiale,ț

documente de ar!ivă inedite sau fonduri speciale i diverse materiale din presaș

periodică%1 Din acest 0rup ar face parte 65olec ia completă de le0i a Imperiuluiț

Rus6, 6Ar!iva 5onsiliului de Stat62, etc%

1 Valentin Tomuleț – Politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia și infuențaei asupra constituirii burgheziei comerciale 1!1"-1!#!$% &hișinău% "''"(


4/22

Ivoarele care ar reflecta pro"lematica "ur0!eiei comerciale n $asara"ia ar

putea fi diviate n certificate comerciale, date privind capitalul comercial

declarat, re0istrele comerciale i fiscale, datele recensămintelor, dateleș

statistice preentate de administra ia #ude eană i un alt i de informa ii locale,ț ț ș ș ț

re0ionale, etc%

3n linii ma#ore, istorio0rafia sovietică aduce n lumină ar0umente privind

nivelul de 6o"iectivitate istorică6 al evenimentului de ane+are teritorială a

$asara"iei, preentind sursele n a a fel, nct aceasta ar fi fost o dolean ă aș ț

poporului, dornic să se salvee de #u0ul turcesc% 'otu i, istorio0rafia pro"lemeiș

are eviden iate conven ional cteva etapeț ț

. Istorio0rafia modernă, care cuprinde perioada de la ane+area $asara"iei la Rusia

n 1812 i pnă la unirea din 1418 cu Româniaș. Istorio0rafia contemporană, care de#a de ine date prinvind evenimentele de laț

1418 pnă la momentul actual%

Un interes pentru cercetările n domeniu, preintă lucrările dedicate comer uluiț

e+terior, ale cunoscutului economist i func ionar al Ministerului de Finan eș ț ț

7% &% -e"olsin, precum i cele ale lui 9%F% :an;rin i .( :( ?5;/@A0,6 – 8434,04,50C,5 D3E,0C, / 65F65G 4/*7/@5 H/00,,% (9-99%-8:;% 1!>I(

= J(K( L36C*,6 – M5*C, E/@,4,50C/G NC/6/O,, , ,6360/% (9-99% -8:;% 1!


5/22

influen a rusă, mai cu seamă a claselor i proceselor sociale, vom indentificaț ș

temeiul constituirii "ur0!eiei comerciale n $asara"ia, fapt care repreintă

scopul distinct al acestei lucrări%

+aitolul ($ %olitica comercial – vamală rusă din Basarabia.

&entru a n ele0e acesta su"iect, este necesar de analiat impactul politiciiț

comercial / vamale promovate de arism n inutul "asara"ean% &rin no iuneaț ț ț

de politică comercial / vamală se su"n ele0e un ansam"lu de măsuri adoptateț

de institu iile de stat n scopul re0lementării importului i e+portului deț ș

mărfuri, folosind n acest scop ta+ele vamale% Aceste măsuri ar fi implimentate

cu scopul de a apăra interesele "ur0!eiei comercial.industriale i de a asi0uraș

acestei stări sociale poi ii ct mai avanta#oase n lupta pe pia a internă iț ț ș

e+ternă%

9viden ierea politicii comercial.vamale a arismului n $asara"ia, perioadaț ț

1812.18?, este determinată de cteva momente definitorii% După 1812 s.a

nceput aplicarea n $asara"ia a le0isla iei comerciale ruse, păstrndu.seț

concomitent i unele particularită i n comer ul inutului, dictate de păstrareaș ț ț ț

pnă n 1828 a autonomiei i separarea inutului de 0u"erniile ruse prinș ț

cordonul sanitaro.vamal de la -istru% 9ste semnificativ i anul 18?, prinș

includerea $asara"iei n sistemul pie ei interne ruse, includerea le0aliată attț

de le0isla ia comercială rusă anterioară, ct i de suprimarea la 2( septem"rieț ș

18? a cordonului vamal de la -istru i unificarea vamală a $asara"iei cuș

Rusia, aplicarea structurii de 0!ildă i or0aniarea Administra ii Speciale aș ț

ora ului Ismail%ș

1.1. Esen a politicii comercial – vamaleț .

Aspectul mai lar0 al politicii comerciale a arismului poate fi mai u or ț ș

urmărit n perioada 1812 / 18?, cnd $asar"ia era separată de 0u"erniile

interne ruse prin cordonul sanitaro.vamal de la -istru, iar de pie eleț

tradi ionale europene / prin cel de la &rut i Dunăre, ce puneau mari piedici nț ș

e+tinderea rela iilor comerciale nu numai cu 0u"erniile interne, dar i cu ărileț ș ț

europene% 3n asemenea condi ii 0uvernul era nevoit să adopte diferite deciii iț ș

!otărri suplimentare, paralel le0isla iei comerciale oficiale, care aveau dreptț


6/22


7/22

0u"erniile interne ruse prin cordonul sanitaro.vamal de la -istru, iar de pie eleț

tradi ionale europene / prin cel de la &rut i Dunăare, acestea punnd piediciț ș

nsemnante n e+tinderea rela iilor comerciale nu doar cu 0u"erniile interne,ț

dar i cu ările europene% 3n asemenea condi ii, 0uvernul era impus să adopteș ț ț

diferite deciii i !otărri suplimentare, paralel le0isla iei comerciale oficiale,ș țcare aveau drept scop de a facilita sau de alimita e+portul mărfurilor

"asara"ene n 0u"erniile interne ruse i statele apusene%ș

Măsurile sau dispoi iile adoptate de 0uvern n ce prive te politica comercial.ț ș

vamală pot fi clasificate conven ional nț dispo#i ii ce se re!eră a tari!eleț ș

vamale "enerale )181(, 1814, 1822, 18?, 18@, 18(@* i sc!im"ările par ialeș ț

ce au survenit după adoptarea lor )182>, 182, 18?, etc%* i nș dispo#i ii deț

ordin le"islativ / le0ila ia privind re0lementarea comercială importul iț ș

e+portul de mărfuri, unificarea vamală a $asara"iei cu Rusia, re0ulamentul

privind stratificarea ne0ustorilor n 0!ilde comerciale, etc%

&olitica comercial / vamală promovată de arism n primul pătrat ar secoluluiț

al BIB.lea era contradictorie i dualistă, depindea de multipli factori interni iș ș

e+terni / starea economică a ării n condi ii de pace i ră"oi, rela iile cuț ț ș ț

partenerii din afară, presiunea n partea for elor politice cointeresate, att dinț

interiorul, ct i din e+teriorul ării, preen a claselor comerciale i a capitaluluiș ț ț ș

străin, etc%

3n prima #umătate a secolului al BIB.lea politica comercial.vamală sintetia

interesele a for e, ce erau la acel moment distincte ale statului autocrat, aleț

unor 0rupuri nu prea mari din cadrul "ur0!eiei comerciale i industriale i aleș ș

mo ierilor / dvoreni le0a i de industrie i comer % Rolul dominant nș ț ș ț

determinarea direc iei prioritare a politicii oficiale comerciale era re0lementatț

de stat, ntre0ul sistem "irocratic / ierar!ic de#a sta"ilit, nsă i politicaș

comercial.vamală fiind promovată n numele statului autocrat%

Sc!im"ările ce s.au produs n cadrul politicii comercial.vamale a arismuluiț

sunt determinate, n mare parte i de influen a e+ercitată asupra procesului deș ț

constituire a "ur0!eiei comerciale, un rol dominant aici preentnd e+ecutarea

analia coraportului de for e politice implicate n solu ionarea acestor ț ț

pro"leme%


8/22

nivelul diferit al mentalită ii politice i ideolo0ice att a for elor imperiale, ct iț ș ț ș

a celor re0ionale%

Specificul situa iei social.economice i pollitice n care s.a pomenit Imperiulț ș

Rus era determinat de stratificarea socetă ii n diferite 0rupări sociale, avndț

diferite orientări i interese politice% Dvorenimea nu mai preenta de#a o stareș

socială unică, deoarece n interiorul ei apar 0rupări ce n ele0, ntr.o măsurăț

mai mare sau mai mică, necesitatea de a se acomoda rela iilor capitaliste nț

devoltare% 'otodată se diversifică i ramurile, me te u0urile aplicate deș ș ș

această cate0ori, care 0enereaă diver0en ele de interese i opinii, respectiv iț ș ș

iscila iile n politica autocra iei ruse%ț ț 8

Su" influen a crescndă a intereselor economice ale tinerii "ur0!eii ruse nț

proces d constituire, cercurile 0uvernante ntreprind ncercări de a acomoda

statul rus feudal / io"ă0ist la noile condi ii de devoltare capitalistăț 4%

Autocra ia rusă caută să păstree io"ă0ia, făcnd concomitent anumite cedăriț

elementului "ur0!e1?%

1' V( Tomuleț – Politica comercial-vamală((((% &hișinău% "''"]n baza ^ani_estului Xin 1ianuarie 1!'% țarismul acorXă un șir Xe privilegii negustorilor în veXerea constituirii și

intensi`cării activității întreprinXerilor comerciale( ]n baza ucazurilor Xin 1 și "> iulie 1!'


9/22

stratificării ct mai depline a interselor statului autocrat n cadrul unei perioade

ndelun0ate de timp%

1%2% Elementele distincte ale politicii comercial – vamale in Basarabia%

&olitica comercial / vamală a arismului n $asara"ia era dictată de intereseleț

economice i politice ale Imperiului Rus fa ă de teritoriile ane+ate, care nu auș ț

fost imedia incluse n sistemul politic i economic al Imperiului, ci l.a separatș

printr.un cordon, cunoscut ca cordonul sanitaro.vamal de la &rut i Dunăre, ceș

le delimita de pie ele tradi ionale, iar de cele ruse prin / cel de la -istru, pnă nț ț

anul 181%

&olitica comercial / vamală, precum i le0isla ia comercială reflecta, c!iar deș ț

la nceput, politica 0enerală a arismului fa ă de teritoriile ane+ate% Aceasta, laț ț

rndul său, a fost 0enerată de e+isten a unor anumite interese ale claseiț

dominante, care la acel moment era repreentată de dvorenimeaa a0ricolă,

precum i a e+isten ei intereselor cercurilor comercial / industriale nș ț

devoltarea Rusiei%

'endin ele i efectele moderniării rela iilor sociale manifestate n Imperiulț ș ț

Rus pe parcursul sec%al BIB.lea, att n centru ct i la periferiile na ionale, auș ț

impus pe prim.plan formarea n $asara"ia a a a.numitei 6"ur0!eiișeconomice6 )comercială, cămătărească, manufacturieră, etc%, ce includea n

sine to i an0a#a ii activită ii economice% Mai cu seamă, "ur0!eia se constituieț ț ț

n teritoriul $asara"iei ca stare socială după aplicarea n inut a structurii deț

0!ildă potrivit deciiei Senatului 7uvernant din 2( septem"rie 18?% Măsurile

ntreprinse de arism prin aplicarea structurii de 0!ildă denotă că "ur0!eiaț

comercială n $asara"ia nu s.a constituit n mod o"iectiv ca o cate0orie

economică , ci mai mult ca una fiscală i #uridică%ș

Direc ia de "aă a politicii comerciale ale arismului era promovatăț ț

consecvent i consecutiv% 9a urma să contri"uie la valorificarea economică ctș

mai rapidă a inutului, la crearea spri#inului arismului att din parteaț ț

aristocra iei i cercurilor comerciale locale, ct i din partea stărilor privile0iateț ș ș

ale ărănimii, asi0urndu.le o pia ă relativ avanta#oasă de desfacere a produc ieiț ț ț

a0ricole, 6pacificnd6, pe ct era de posi"il, stările de #os%


10/22

măsură de situa ia 0eo0rafică, demo0rafică i specificul or0aniării comer uluiț ș ț

n $asara"ia%

&olitica comercială a arismului n $asara"ia era determinată i de luptaț ș

dintre cele două curentă de "aă e+istente privind calea de devoltare a Rusiei

n secolul al BIB.lea% Astfel, unul dintre aceste curente, care era format de

fritrederieni i repreentat de -%-% -ovolsel ev, era sus inut n interiorul Rusieiș ț ț

de părta ii comer ului li"er, celălalt curent era alcătuit de protec ioni ti, nș ț ț ș

frunte cu D%A% 7uriev, care tindea să apere industria rusă de concuren aț

străină11% 3n a a fel, apărea ntre"area dacă Rusiei i va reu i să se apelee i săș ș ș

se acomodee la procesul de devoltare capitalist, sau va continua să rămnă o

ară a0rarăț


11/22

scopul cărora era de a reorienta comer ul "asar"ean de la pie ele tradi ionaleț ț ț

europene spre pia a rusă i de a pre0ăti terenul pentru includerea $asara"iei nț ș

sistemul economic i politic al Imperiului Rusș 12% 3nsă, către anul 1822 e

adoptat, precum am mai men ionat, tariful pro!i"itiv, care aduce cu sine laț

finisarea perioadei li"eralismului relativ n politica comercială a arismului%țAstfel, n politica comercial.vamală e+ternă, arismul este nevoit să se ntoarcăț

pe poi iile protec ionimului, pe care va fi nevoit să le men inp pe parcursulț ț ț

celui de.al doilea pătrat al secolului al BIB.lea% Ministru de finan e n aceastăț

perioadă a devenit 9% F% :ran;in%

9fectund tentativa de a e+plica cauele i natura social / economică aș

orientării strate0ice aplicate a politicii comercial.vamale a arismului, se poateț

constata că politica protec ionistă ce se statornice te concomitent cu adoptareaț ș

terifului vamal din 1822 i diversele măsuri ce au urmat acest tarif, sintetieaăș

interesele a for e e+istente ale statului autocrat, ale anumitor cercuriț

comercial / industriale i ale unei păr i a dvorenimii le0ate de comer iș ț ț ș

industrie% 3n condi iile n care autorită ile din Imperiu nu dispuneau deț ț

informa ii privind situa ia n cadrul inutului, atunci politica comercial.vamalăț ț ț

era promovată la fel din numele statului, nsă de administra ia re0ională, iar nț

procesul de formare a direc iilor ei strate0ice un rol aparte revenea or0anelor țlocale, la a căror cerere erau adoptate diferite !otărri i deciii%ș

3n determinarea cursului de orientare a politicii comercial.vamale a arismuluiț

un loc determinant avea Ministerul de Finan e, iar n cursul de realiare aț

pro0ramelor, ini ial li"eral i mai apoi protec ionist se afla su" #urisdic iaț ș ț ț

mini trilor D%A% 7uriev i 9%F% :an;rin%ș ș

Un loc distinct i are Re0ulamentul cu privire la comer ul n $asara"ia, careț ț

după mai multe discu ii n institu iile de resort re0ionale i imperiale, la 1@ț ț ș

fe"ruarie 182 a fost dicutat de 5onsiliul de Stat i confirmat de mpărat% &rinș

con inutul său Re0ulamentul dat se asemăna mai mult cu un tarif vamal i seț ș

referea la mari pro"leme despre mărfurile străine, importate n $asara"ia iș

prin $asara"ia n Rusia despre mărfurile rusi importate n $asara"ia, care n

ansam"lu purtau un caracter nuan at pro!i"itiv / protec ionist%ț ț

1" V( Tomuleț% "''"% 11>(


12/22

&revederile acestui Re0ulament erau cu stricte e respectate de Administra iaț ț

=amală de pe -istru% 'otodată, acesta nu era pe placul autorită ilor locale,ț

penrtu care el repreenta un tipa# al "arierei n calea inte0rării $asara"iei n

sistemul pie ei nterne ruse% M%S% =oron ov s.a pronun at pentru anularea iț ț ț ș

lic!idarea particularită ilor locale n comer ul $asara"iei cu 0u"erniile ruse%ț țDupă cele enun ate de =oron ov, autorită ile centrale acceptnd, n liniiț ț ț

0enerale, unele dintre o"iec iile acestuia, i intrnd su" influen a sa i a unor ț ș ț ș

cercuri comercial / industriale , au convenit să facă unele cedări n e+portul

anumitor mărfuri din $asara"ia n Rusia, dar n ceea ce prive te pro"lema deș

"aă / scoaterea cordonului vamal de pe -istru i anularea Re0ulamentului dinș

1@ fe"ruarie 182 / nu au cedat% Acestea vor fi solu ionate a"ia n anul 18?%ț

Analind datele e+istente, sursele informa ionale, documentele, se poateț

spune că Re0ulamentul din 182 s.a răsfrnt ne0ativ asupra e+portului

mărfurilor din $asara"ia n Rusia, lovind puternic nu doar asupra acelei ramuri

a comer ului, ci afectnd n a a fel i celelalte e+istente% 'otodată s.a mic oratț ș ș ș

volumul importurilor a mărfurilor din ările europene%ț

Conclu#ie 3n urma analiei acestor 2 para0rafe ale primului capitol, putem

constata că politica comercial.vamală promovată de Imperiul Rus n cadrul

$asara"iei, n cea mai mare parte a sa, repreintă promul0area intereselor

proprii ale arismului% 3n a a fel, Rusia tindea să includă n pia a sa teritoriulț ș ț

"asara"ean, iar toate Re0ulamentele, modificările efectuate n această perioadă,

au lăsat amprente asupra popula iei "ă tina e i au 0enerat modificări esen ialeț ș ș ș ț

n cadrul structurilor sociale% Anume prin intermediul elementelor distincte ale

politicii comercial.vamale, se remarcă interesul arismului n aceste teritorii 3nț

a a fel, politica comercial.vamală rusă va duce al 0enea i devoltareaș ș

"ur0!eiei comerciale n $asara"ia, pro"lemă care va fi tratată n capitolulurmător%

+aitolul !!: mpactul politicii comercial – vamale asupra "ene#ei

i evolu iei bur"he#iei comerciale &n Basarabia.ș ț

5onstituirea "ur0!eiei comerciale n $asara"ia repeintă un proces 0enerat

de ac iunile arismului n inutul dat% Astfel, se remarcă mai mul i factori, attț ț ț ț

de ordin intern, ct i e+tern, precum i politic i economic de asemenea% Maiș ș șcu seamă, un loc distinct n cadrul acestui proces l ocupă politica comercial.

vamală promovată de Imperiul Rus n $asara"ia%după ane+area ei n anul 1812%


13/22

&uterm remarca faptul că asupra constiturii "ur0!eiei comerciale na ionaleț

au influen at n mod ne0ativ mai mul i factori, precum re0imul de domina ieț ț ț

otomană, ră"oaiele ruso.turce din cadrul secolului ai B=III.lea / nceputul

secolului al BIB.lea n ările Române i , mai cu seamă, ane+area $asara"ieiȚ ș

la Rusia%

Ruinarea economică a adus daune considera"ile comer ului, respectivț

nfluen ind i procesul de formare a "ur0!eiei comerciale% &%I%


14/22

&rocesul de formarea a "ur0!eiei comerciale n $asara"ia a fost influen at deț

tendin a rusă de a reorienta comer ul intern românesc spre pia a internă rusă%ț ț ț

Drept urmare s.a mărit numărul ne0ustorilor implica i n aceste rela ii% Dar ț ț

ncercările nereu ite de reorientare a comer ului moldovenesc spre pie eleș ț ț

ucrainene i ruseș1>

, ntreprinse de senatorii ru i, au avut semnifica ia lor% 9le auș țdesc!is ne0ustorilor alo0eni / evrei, 0reci, armeni, etc%, destul de receptivi la

diverse forme i căi de m"o0ă ire, noi pie e de desfacere a mărfurilor i noiș ț ț ș

surse de acumulare a capitalului comercial% Astfel, pe ln0ă faptul că arismul aț

ini iat n inut procesul de coloniare tradi ională, acesta acorda privile0iiț ț ț

ne0ustorilor i meseria ilor străini, precum i celor ru i i ucraineni% Scopulș ș ș ș ș

distinct al acestei politici era de a or0ania n $asara"ia cate0oria uneri

"ur0!eii comerciale cosmopolite ce i.ar asi0ura spri#inul i i.ar 0arantașdomina ia%ț

Un alt factor ce a influen at ne0ativ asupra caracterului etnic al "ur0!eieiț

comerciale din $asara"ia l constituie stăpnirea străină / sistemul arist deț

domina ie, mai cu seamă din caua statutului politic, al politicii coloniale%ț

Aceasta a limitat implicarea localnicilor n procesul de ncadrare n cate0oria

"ur0!eiei comerciale%

Asupra procesului de formare a "ur0!eiei comerciale na ionale n inutulț ț

"asara"ean a influen at i dependen a ora elor fa ă de a0ricultură, ceea ce aț ș ț ș ț

condus, respectic, la dependen a "ur0!eiei comerciale de mediul rural%ț

Dominarea sectorului a0rar a condus la sta"ilirea pe poi ii sla"e a "ur0!eieiț

comerciale

Se remarcă a fi ne0ativ i nedorin a arismului de a devolta n $asara"iaș ț ț

industrie, pentru a nu permite crearea unei concuren e n acest teritoriu%ț

Aceasta se realia prin intermediul promovării unei politici protec ioniste%ț

&olitica discriminatorie rusă mai era cunoscută i n alte sectoare economiceș

importante% &oate fi men ionată i intericerea strămutării ăranilor "asara"eniț ș ț

cu traiul de la sate la ora e, ultimele devenind preponderent locuite de alo0eni%ș

-e0ativ a fost influen at procesul de constituire "ur0!eiei comerciale i deț ș

sta"ilirea cordonului sanitaro.vamal de la -istru, precum i a celui de pe &rut iș ș

Dunăre, care a creat o"stacole n procesul de realiare a comer ului n 0eneral%ț

1= R(?( S/O@5 – S/*7/5 0D, \/@23,, 0 C*3,60C,O, 7;5*6,O, E5*,/2 *00C/-4*5C/G /G6 1!'#-1!1" 7/2/(


15/22

3n a a fel, au fosta afectate i stările sociale ncadrate n comer , fiind cauateș ș ț

daune financiare, precum i limitate activită ile aconomice%ș ț

Asupra procesului de constituire a "ur0!eiei comerciale a infuen at directț

politica comercială pe care o promova arismul n $asara"ia aceasta purta unț

caracter colonial i era dictată de interesele economice i politice ale Imperiuluiș ș

Rus n teritoriul ane+at% Astfel, era promovată o politică protec ionistă, i deț ș

aceea n ela"orarea le0isla iei comerciale n $asara"ia, arismul, n pofidaț ț

intereselor sale politice n această re0iune, a fost nevoit să se conducă de

politica comercială europeană oficială / trecerea de la trafifele li"eral /

fritrederiene din 181( i 1814 la tariful pro!i"itiv din 1822ș 1%

3n pofida nlesnirilor acordate ne0ustorilor locali, conform deciiei 5onsiliului

de Mini tri din 28 noiem"rie 181(, ce permitea e+portul de mărfuri dinș

$asara"ia n 0u"erniile interne ruse fără plata ta+ei vamale, ace tia s.au ciocnitș

cu o serie de o"stacole care frnau comer ul cu 0u"erniile ruse% 9+portulț

mărfurilor din $asara"ia era permis doar n "aa certificatelor puse la

dispoi ie doar de autorită ile locale, prin care se confirma provinien aț ț ț

"asara"eană a mărfurilor% Această resctric ie, precum i limitarea prin 2 puncteț ș

vamale / pe uscat doar prin Du"ăsari, iar prin mare doar prin Cdesa, frnau

activitatea comercială a ne0ustorilor locali i stopau procesul de acumulare aș

capitalui%

5oncomitent cu adoptarea la 24 aprilie 1818 a Re0ulamentului or0aniării

administrative a $asara"iei, n inut a fost aplicată le0isla ia rusă privindț ț

comer ul interior i e+terior% $ur0!eia comercială locală a fost e0alată nț ș

drepturi cu cea din 0u"erniile interne ruse, dar fără de a aplica asupra acesteia

stratificarea pe 0!ilde, fapt care nu.i permitea realiarea comer ului nț

0u"erniile interne ruse% &unctul ne0ativ n cadrul acestor ac iuni era faptul căț

"ur0!eia comercială locală i.a pierdut dreptul de a realia comer ul e+terior,ș ț

de care dispuneau doar ne0ustorii a0rosi ti din primele doua 0!ilde% 'otodată,ș

importul n $asara"ia a mărfurilor ruse a cauat concuren a cu ne0ustoriiț

"asara"eni, fapt atestat prin Re0ulamentul din 182, care preconia de a

e+porta ne0usotorilor ru i li"er mărfuri n $asar"ia, fără o"stacole i fărăș ș

ac!itarea ta+ei vamale%

1I V( Tomuleț – Politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia și infuența eiasupra constiturii burgheziei comerciale% &hișinău% "''"(


16/22

Drept reultat al politicii coloniale promovate de arism, ne0ustorii dinț

0u"erniile interne ruse de in dreptul de monopol n comer ul cu mărfuriț ț

industriale i manfacturiere, pe pia a internă "asara"eană% Re0ulamentul de laș ț

1@ fe"ruarie 182 a provocat nenumărate nemul umiri a "ur0!eiei comercialeț

locale, fapt atestat prin intermediul numersoaselor plin0eri ale ne0ustorilor%

Situa ia "ur0!eiei nu s.a modificat nici după aplicarea de la 1 ianuarie 181aț

Re0ulamentului 0!ildelor din 2( septem"rie 18?% 5aracterul rec ionar alț

Re0ulamentelor 0!ildelor se e+plică nu numai prin stratificarea tuturor

comercian illor n diferite cate0orii, ci i prin impunerea de a declara capitalulț ș

comercial pentru nscrierea n 0!ildele comerciale, ceea ce a constituit o

lovitură puternică dată tradi iilor auto!tone seculare, ce acordau tuturor stărilor ț

li"ertatea i e0alitatea deplină de a se incadra n comer , de unde se puteauș ț

cristalia i posi"ilită ile mai lar0i ale "ur0!eiei comercialeș ț 1(% 3n fond 0eneral,

"ur0!eia comercială n $asara"ia s.a constituit ca stare socială din alo0eni /

avrei, armeni, 0reci, ru i, etc% i par ial din auto!toni / moldoveni% $eneficiileș ș ț

de care dispuneau alo0enii, i mai cu seamă cei ce primeau pa aport rus, leș ș

permitea acestora să se m"o0ă ească, iar mai apoi după aplicareaț

Re0ulamentului 0!ildelor, le permitea să se nscrie n 0!ildele comerciale, ntre

timp ce unii moldoveni care nu dispuneau de astfel de mare avere, au fostnevoi i să se transfere n cate0oria micii "ur0!eii concomitent cu aplicareaț

Re0ulamentului sau c!iar să a"andonee activită ile comerciale%ț

Re0imul de domina ie arist din $asara"ia după ane+area ei la Rusia aț ț

influen at, n mare parte, na0ativ situa ia din inut i diversele procese ce urmauț ț ț ș

să se desfă oare n via a social.economică i politică, influen ă dictată deș ț ș ț

statutul de colonie pe care l.a căpătat acest inut ncepnd cu anul 1812%ț

&romovnd n $asara"ia o politică colonială, prote#nd afacerile "ur0!eiei ruse

sau a celei alo0ene, prin acordarea unor avanta#e i privile0ii, arismul a măritș ț

distan a dintre elementele 0erminative ale "ur0!eiei comerciale auto!tone iț ș

cea alo0enă, a frnat procesul constituirii "ur0!eiei comerciale na ionale,ț

nlăturnd.o de la e+ercitarea func iilor economice%ț

2.2 'e"ustorii alo"eni din Basarabia i politica aristă promovată !a ăș ț ț

de ace tia.ș

1# V( Tomuleț – Politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia și infuența eiasupra constiturii burgheziei comerciale% &hișinău% "''"(


17/22

Ane+area teritoriului "asara"ean a fos precedată de promovarea unei politici

a arismului spre statornicirea sa n inut, implimentată prin promovareaț ț

politicii de coloniare% Aceasta i.a văut spri#inul n crearea unei pături socialeș

noi, care se afla n procesul său de constituire / a "ur0!eiei economice%

&entru a n ele0e procesul de constituire a "ur0!eiei comerciale, e nevoie deț

n eles mai multe procese, precum procesul imi0ra ionist, care a avut loc dupăț ț

ane+are i procesul de statornicire a ne0ustorilor alo0eni i crearea "ur0!eieiș ș

cosmopolite n $asara"ia% 'oate acestea au fost ac iunile arismului prinț ț

intermediul cărora ea dorea să. i realiee scopurile sale n inutul "asara"ean%ș ț

Un rol deose"it n cadrul acestui procesl, au avut 2 etnii / armenii i evreii%ș

Armenii s.au a eat cu traiul pe teritoriul dintre -istru i &rut mai cu seamă nș ș

secolul al B=III.lea1@% După statornicirea s.a n teritoriu, ei ncep să ocupe

locuri importante n realiarea rela iilor comerciale interne i e+terne%


18/22

pătrunderea i statornicirea n $asara"ia a ne0ustorilor din alte 0u"ernii i deș ș

peste !otare, acordndu.le o serie de privile0ii, precum conform !otărrii

5onsiliului de Mini tri din 28 noiem"rie 181(, se permitea e+portul mărfurilor ș

"asara"ene n 0u"erniile ruse fără plata ta+ei vamel% &entru e+portul lor

tre"uiau preentate doar certificatele comerciale, ce urmau să confirme cămarfa a fost produsă n $asara"ia, sta"ilindu.se un termen de 2 săptămni

pentru e+portul ei prin oficiile i punctele vamale de la -istru%ș

Un loc distinct n cate0oria "ur0!eiei comerciale le revenea evreilor, care

sunt cunoscu i pe teritoriul Moldovei ncă din secolele precedente% In decursulț

timpului, ace tia au conoscut diverse perioade n procesul de realiare aș

rela iilor comerciale, spre e+emplu din anul 1@4, ace tia "eneficiau deț ș

anumite privile0ii , iar mai apoi, n decursul secolelor B=II.B=III ei erau persecuta i i limita i n drepturi din caua concuren ei pe care o făceauț ș ț ț

ne0ustorilor moldoveni% După ane+area $asara"iei la Rusia n 1812, numărul

lor cre te considera"il datorită imi0rărilor realiate de ei din 0u"erniile interneș

ruse, &olonia, 7ali ia Austriacă, ările Române, etc% A% a iu; atestă n anulț Ț ș

181( n $asara"ia %??? familii de evrei14% &recum i n Rusia, n $asara"iaș

evreii erau mpăr i i n > cate0orii ne0ustori, me te u0ari, a0ricultori i stareaț ț ș ș ș

mic."ur0!eă, dintre care un loc imprtant n comer ul $asara"iei ocupauțne0ustorii%

C ac iune importantă pe care a ntreprins.o arismul a fost crearea coloniilor ț ț

evreie ti n $asara"ia, urmărind scopul de a sc!im"a structura socială dinș

centru i de la nordul $asara"iei, care era mai omo0enă% A mai fost cofirmat iș ș

statutul oficial al evreilor.a0ricultori printr.o deciie specială din anul 18>>, cu

acordarea unor privile0ii, precum eli"erarea pe timp de 1? ani de toate

impoitele i presta iile i pe 2 de ani de recrutare, etc% Astfel, către anul 18@ș ț șn $asara"ia sunt cunoscute de#a 1 colonii evreie ti n #ude ele Eotin, Soroca,ș ț

Ia i, Cr!ei, 5!i inău, $ender ș ș 2?%

1< V( Tomuleț – Politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia și infuența ei asupraconstiturii burgheziei comerciale% &hișinău% "''"%)( ( 3C – 46/7*3, d5003*3;0C/G/;@304,% M25003% 1!#>(

"' V( Tomuleț – jvreii în structura etnică a burgheziei comercile Xin Basarabia1!1"-1!#!$(


19/22

-e0ustorii evrei, alături de cei 0reci i armeni, de innd monopolulș ț

comer ului "asara"ean, efuind ărănimea i aducnd.o la sărăcie, iar mo ierilor ț ș ț ș ș

cultivndu.le dispre urile fa ă de industrie i comer , au contri"uit laț ț ș ț

distan area acestor 2 stări sociale , ani!ilnd astfel formarea unei stări mi#locii aț

me te u0arilor i a "ur0!eiei comerciale na ionale%ș ș ș ț

Se remarcă faptul că arismul nu a avut niciodată simpatie fa ă de evrei iț ț ș

tindea n permanen ă să limitee activitatea comercială a acestora n 0u"erniileț

interne ruse, dorind să prentmpine formarea unei concuren e n economie,ț

astfel, tinnd să.i transfere la periferii% Astfel, evreii au a#uns să fie transfera iț

n $asara"ia i au a#uns să dispună de privile0iile acordate de reformaș

0!ildelor%

7uvernul rus căuta să atra0ă n 0u"erniile interne ruse ne0ustorii care

dispuneau de capitaluri mari% Astfel, ncepnd cu 18(, ne0ustorii evrei de

0!ilda nti au primit dreptul de a se sta"ili cu traiul n 0u"erniile interne ruse%

&rin intermediul analiei imi0ra iei armenilor i evreilor se poate constataț ș

faptul că "ur0!eia comercială din $asara"ia s.a constituit ca stare socială n

cea mai mare parte din alo0eni, ma#oritatea cărora au imi0rat n $asara"ia pnă

la momentul ane+ării acesteia la Imperiul Rus i după el%ș

Astfel, poate fi o"eservat faptul că "ur0!eia comercială "asara"eană s.a

format n mod succesiv, fiind neomo0enă din punct de vedere etnic i social%ș

&olitica colonială aristă prote#a interesele i afacerile propriei "ur0!eii, dar ț ș

totodată tindea să favorifice n tempuri rapide teritoriul ane+at al $asara"iei,

prin prote#area i nlesnirea ne0ustorilor străini i a celor transfera i dinș ș ț

0u"erniile interne ruse, pe care i stimula de a se tranfera prin e+isten aț

posi"ilită ii n teritoriu de a se constitui ca stare socială% Măsurile ntreprinse dețRusia pnă la suprimarea cordonului sanitaro.vamal de la -istru i unifcareaș

vamală a inutului cu Rusia au contri"uit direct la consolidare pe pia aț ț

"asara"eană a poi iilor ne0ustorilor aleo0eni / 0reci, armeni, evrei, "ul0ari,ț

ucraineni, ru i, etc%ș

Fiecare dintre ac iunile enumerate accentueă faptul că institu iileț ț

administrative imperiale s.au implicat direct n procesul de constituire a acestei

stări sociale, cautnd totodată să evite constituirea unei "ur0!eii comerciale


20/22

na ionale, contri"uind n mod direct la crearea "ur0!eiei comercialeț

cosmopolite%, ce avea menirea să devină spri#inul social al arismului%ț

Conclu#ie( 3ntre0ul capitolul dat ne oferă informa ii 0enerale cu privire laț

impactul politicii comercial / vamale asupra procesului de constituire iș

evolu ie a "ur0!eiei comerciale n $asara"ia% Astfel, se poate de remarcatț

faptul că politica comercială a arismului a semnficat implicarea directă nț

procesul de constituire a acestei stări sociale n inutul "asara"ean, prinț

intermediul ac iunilor sale, implimentarea unei serii de Re0ulamente, acordaraț

nlesnirilor pentru ne0ustorii străini, care au i format cea mai mare parte aș

"ur0!eiei comerciale din inut, numărul moldovenilor din caadrul acestei stăriț

fiind foarte mic, iar după aplicarea Re0ulamentului 0!ildelor i mai mult s.aș

diminuat% 'oate aceste ac iuni erau ntreprinse n pofida apărării i realiăriiț ș

propriilor interese ale arismului i spre valoficarea ct mai curentă a teritoriuluiț ș

nou ane+at n anul 1812%

,ncheiere$

&olitica comercial / vamală promovată n inutul "asara"ean repreintăț

momentul de modificare n interiorul $asara"iei su" aspect multilateral% Astfel,

poate fi realiată o paralelă de caualitate dintre politica comercial / vamală iș

procesul 0eneei i evolu iei "ur0!eiei comerciale n $asara"ia%ș ț

&olitica comercial / vamală a arismului poate fi delimitată conven ional n 2ț ț

perioade, care ar corespunde cu etapele de includere a inutului n sistemulț

pie ei interne ruseț

1% 1812 / 18? / perioadă care cuprinde două momente distincte realiarea

ane+ării $asara"iei la Imperiul Rus i suprimarea cordonului sanitaro.vamal deș

la -istru, precum i efectuarea unificării vamale a inutului cu 0u"erniile ruseș ț2% 181 / 18(8 / perioadă ce ncepe cu lic!idarea particularită ilor locale nț

sistemul administrativ, după intrarea n vi0oare pe teritoriul $asara"iei a

le0isla iei comerciale ruse%ț

3n a a fel, sunt delimitate ac iunile arismului n $asara"ia, care i.au lăsatș ț ț ș

amprenta asupra societă ii direct, precum i asupra sferelor n care aceasta dinț ș

urmă era ncadrată%

&rima perioadă este repreentată de faptul că $asara"ia este separată de pia aținternă rusă prin cordonul sanitaro / vamal de la -istru, iar de pie ele europeneț


21/22

tradi ionale / prin cel de la &rut i Dunăre% Se remarcă n această etapă i faptulț ș ș

că $asara"ia i men ine autonomia pnă n 1828%


22/22

0!ildă, arismul a căutat să modelee componen a acestei stări sociale, cuț ț

scopul de a o putea diri#a mai u or%ș

'otodată, o tendin ă a 0uvernului era de a mpiedica formarea unei "ur0!eiiț

na ionale% 3n a a fel, constituindu. i o "aă de sus inere n inut spre sus inereaț ș ș ț ț ț

sa i cu scopul de a realia ct mai rapid valorificarea inutului, Imperiul Rus aș ț

pătruns n toate sferele vie ii "asara"ene, modificndu.se n a a fel orientareaț ș

0enerală a $asara"iei concomitent cu ane+area sa la Imperiul Rus n anul 1812%

Bibliogra&ie:

1% =alentin 'omule / &olitica comercial / vamală a arismului n $asara"iaț ț

)1812 / 18?*% Documente inedite din ar!ivele Rusiei, Ucrainei iș

Repu"licii Moldova, 5!i inău, 2??2%ș2% =alentin 'omule / &olitica comercial / vamală a arismului n $asara"ia iț ț ș

influen a ei asupra constituirii "ur0!eiei comerciale )1812 / 18(8*,ț

5!i inău, 2??2%ș% =alentin 'omule , Ale+andru $ordian / Direc ii prioritare n politicaț ț

comercial / vamală a arismului n $asara"ia n prima treime a secolului alț

BIB.lea%>% =alentin 'omule / $ur0!eia "asara"eană n epoca modernățI( =alentin 'omule / 9vreii n structura etnică a "ur0!eiei comerciale dinț

$asara"ia )1812 / 18(8*%

Revoluția Industrială din Rusia.docx

Documents

Transcript of Revoluția Industrială din Rusia.docx