Revoluția română de la 1848-1849

Clasa a VIII-a

Revoluția română – parte a revoluției europene

Valul revoluționar european, declanșat în ianuarie 1848 la Palermo, a cuprins treptat și Țările Române.

La influențele ideilor și evenimentelor europene s-au adăugat și cauzele specifice societății românești:-asuprirea străină-problema agrară-lupta împotriva vechilor privilegii și obligații feudale

Revoluția europeană „fu ocazia, iar nu cauza revoluției române.”

Nicolae Bălcescu

Revoluțiile de la 1848 din Țările Române se înscriu în valul de mișcări revoluționare care a cuprins Europa în primăvara anului respectiv, de la Paris până în centrul și răsăritul continentului. În Moldova și Țara Românească, revo luția de la 1848 a fost în primul rând opera intelectualilor „pașoptiști”.

Ei erau un grup deosebit de omogen, aparțineau în general mijlocului clasei boierești, beneficiaseră de posibilități similare de a studia în marea lor majoritate în străinătate și se distingeau de înaintașii lor prin cunoașterea directă a Europei Occidentale, al cărei model politic și cultural îl doreau aplicat și Țărilor Române.

O altă caracteristică a intelectualității românești de la 1848 este adeziunea totală la ideea modernă de națiune și atașamentul necondiționat față de țelurile naționale (independența sau autonomie politică).

În Moldova și Țara Românească, revoluționarii și-au propus să înlăture protectoratul Rusiei și să recâștige autonomia în raport cu Imperiul Otoman.

În Transilvania, Banat și Bucovina revoluționarii considerau că doar unirea tuturor românilor din aceste teritorii într-un singur stat autonom (în cadrul Imperiului Habsburgic) va putea garanta drepturile națiunii române.

Însă, deși în revendicările lor țineau cont de realitățile politice care-i țineau pe români separați în mai multe state, în gândirea revoluționarilor și-a făcut tot mai mult ideea unirii tuturor românilor într-un singur stat național: „Daco-România”.

1848-1849

Mișcarea revoluționară din Moldova

• Se produce în 27 martie 1848 la Iași;• O adunare de cca 1000 de revoluționari; • Reprezentanți: Mihail Kogălniceanu,

Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Alecu Russo, Lascăr Rosetti ș.a.

• Este adoptată „Petițiunea Proclamațiune” în care sunt cuprinse revendicările cu caracter moderat (35 de articole);

• Mihail Sturdza reprimă cu brutalitate mișcarea;

• 13 revoluționari sunt arestați și trimiși în exil la Istanbul, 6 dintre ei scapă și se refugiază în Transilvania. Iași: în Casele Ghica (în dreapta străzii) se

presupune că se găsea Hotelul Petersburg, locul izbucnirii revoluției.

27 martie

1848

Fruntași revoluționari din MoldovaVasile AlecsandriLa cererea adunării, a redactat textul „Petițiunii Proclamațiune”.

Mihail Kogălniceanu

Kogălniceanu, în exil, a creat Comitetului Revoluționar Moldovenesc Central și a redactat un nou program revoluționar „Dorințele partidei naționale din Moldova”, la Cernăuți, act cu 10 secțiuni și 120 de articole în care cerea, printre altele, autonomie internă, drepturi civile și politice, separația puterilor în stat, abolirea privilegiilor boierești, desființarea clăcii și unirea cu Țara Românească.

Alexandru Ioan CuzaCuza, împreună cu C. Negri și Alecu Russo, aflați în exil la Brașov, în 12 mai 1848 a redactat programul revoluționar numit „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei“.

Programele revoluționarilor - unitate de acțiune

„Dorințele partidei naționale din Moldova”

„Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei“

- În Bucovina, la Cernăuți, Eudoxiu Hurmuzachi, redactează programul „Petiția țării”.

- În Banat, la Lugoj, Eftimie Murgu a redactat programul „Petiția neamului românesc din Ungaria”.

- Acestora li s-au alăturat programele revoluționarilor români din Transilvania și Țara Românească.

Revoluția română în TransilvaniaContext istoric

• În luna martie 1848 în Imperiul Habsburgic au izbucnit revoluțiile de la Viena și Pesta.

• Revoluționarii maghiari au învins armatele austriece și au format un guvern provizoriu condus de Lajos Kossuth.

• Guvernul, de un națioalism excesiv, n-a recunoscut drepturile politice ale altor națiuni și a dorit să refacă Ungaria cu fostele hotare medievale.

• Dieta maghiară a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria fără să respecte dreptul de vot al locuitorilor români.

• Astfel revoluția maghiară a intrat în conflict cu revoluția română din Transilvania.

Revendicările românilor• Recunoașterea egalității în drepturi a națiunii române cu

celelalte națiuni.• Oficializarea limbii române.• Desființarea iobăgiei.• Ștergerea denumirii de „tolerat”.• Dreptul de a avea școli publice și confesionale.• „Noi vrem să ne unim cu Țara!”• Revendicările au fost cuprinse în programul revoluționar

„Petiția Națională” este adoptat de Marea Adunare de la Blaj: 3-5 mai 1848.

• Revoluționarii maghiari resping cererile românilor.• Avram Iancu creează o armată revoluționară

românească.

mai 1848-aug. 1849

Conducătorii armatei revoluționare române

Revoluționari români transilvăneni colaboratori ai lui Avram Iancu:

•Ion Buteanu•Petru Dobra

•S. Balint•Nicolae Solomon

1848-1849

Avram Iancu1824-1872Pictură de Barbu Iscovescu

Revoluționari români transilvăneni

August Treboniu Laurian

1810-1881

Alexandru Papiu Ilarian1827-1877

Andrei ȘagunaMitropolitul Bisericii Ortodoxe

Române din Transilvania

1809-1873

Simion Bărnuțiu1827-1877

George Bariț1812-1893

1848-1849

Marea Adunare de la Blaj: 3-5 mai

Marea Adunare de la Blaj – peste 40 000 de români au cerut: „Noi vrem să ne unim cu Țara!”

1848„Petițiunea națională”

Revoluție și contrarevoluție

• Centre revoluționare

• Desfășurarea forțelor revoluționare

• Intervenția armatelor străine

Revoluția în Țara Românească

- A fost alcătuit un Comitet Revoluționar care a organizat bine revoluția;

- Reprezentanți: Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, frații Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru Golescu, frații Ion și Dumitru Brătianu, Christian Tell, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Magheru ș.a.

- Mai buna organizare a presupus declanșarea mai târzie a revoluției care a izbucnit în două centre:

9 iunie 1848 - „Proclamația de la Islaz”

11 iunie 1848 – revoluția la București

„România revoluționară”, pictură de

Constantin Daniel Rosenthal

„Proclamația de la Izlaz” – program moderat

citită în fața adunării de Ion Heliade Rădulescu

Principalele revendicări:- Independența administrativă și legislativă pe baza vechilor tratate (capitulații) încheiate de domnii români cu Imperiul Otoman.- Emanciparea evreilor și a țiganilor.- Egalitatea drepturilor politice pentru toți cetățenii.- Adunare generală compusă din reprezentanți ai tuturor stărilor societății.- Domn responsabil, ales pe cinci ani = instaurarea unui regim politic republican.- Crearea unei Constituții de către o Adunare Națională Constituantă, pe baza „Proclamației”.- Emanciparea țăranilor clăcași și împro prietărirea lor prin despăgubire.- Înființarea învățământului public ș.a.

9 iunie1848

Domnul regulamentar, Gh. Bibescu, abdică iar revoluția conduce țara prin guvernul provizoriuMembrii guvernului:-Mitropolitul Neofit-I. H. Rădulescu-Ștefan Golescu-Christian Tell-Gheorghe Magheru-Nicolae Bălcescu-Alexandru G. Golescu-C. A. Rosetti-Ion C. Brătianu

Ion Heliade Rădulescu1802-1872

Nicolae Bălcescu1819-1852

Gheorghe Magheru1802-1880

11 iunie1848

Măsuri revoluționare

Guvernul provizoriu a condus țara aproape două luni:-A decretat Tricolorul ca steag național cu deviza „Dreptate și frăție”;-A desființat privilegiile și a rangurile boierești;-A creat o „Comisie a proprietății” pentru a căuta să rezolve problema agrară;-A constituit o forță de apărare sub conducerea gen. Gh. Magheru prin crearea unei gărzi civice și alcătuirea unei armate naționale.

Sfârșitul revoluției din Țara Românească

- Îngrijorați de evenimentele revoluționare turcii intervin mai întâi diplomatic și impun înlocuirea guvernului provizoriu cu o locotenență domnească;

- Mai apoi, sub presiunea Rusiei, Imperiul Otoman decide să reprime brutal revoluția.

- Se produc incidente sângeroase ca bătălia din Dealul Spirii (București), când pompierii căpitanului Pavel Zăgănescu au încercat eroic să oprească lichidarea revoluției.

- Trupele române au fost împrăștiate iar militarii turci au pus stăpânire pe București și revoluția de la 1848 din Țara Românească a fost înăbușită.

septembrie

1848

Bibliografie:Manualele alternative de Istorie pentru clasa a VIII-a.Sursa imaginilor: monografiile pe temă de pe paginile Wikipedia/Internet

https://sites.google.com/site/hartideistorie/clasa-a-viii-a

Realizat de: prof.dr. Beatrice Budea

Școala Gimnazială „Serafim Duicu” Tîrgu-Mureș