strtkicsi atteve pdfbe...ales dezvoltării urbane durabile şi dimensiunii urbane, cât şi...

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin

Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent

1

Cuprins

1. Definirea rolului oraşului în reţeaua de localităţi

1.1. Rolul oraşului în reţeaua de localităţi 1.2. Dinamica oraşului 1.3. Tipul oraşului pe baza gradului de ocupare a forţei de muncă

2. Scurtă evaluare a situaţiei existente în întregul oraş

2.1. Economie 2.1.1. Accesibilitate 2.1.2. Întreprinderile 2.1.3. Industria 2.1.4. Agricultura 2.1.5. Comerţul, industria hotelieră 2.1.6. Turismul

2.2. Caracteristicile demografice ale oraşului Reghin 2.2.1. Populaţia 2.2.2. Populaţia ocupată, şomajul 2.2.3. Nivelul de educaţie 2.3. Mediul înconjurător 2.3.1. Mediul natural 2.3.2. Mediul construit 2.3.3. Atracţiile turistice 2.4. Fondul locuibil 2.5. Infrastructura tehnico-edilitară 2.5.1. Reţeaua de apă şi canalizare 2.5.2. Alte infrastructuri publice 2.6. Serviciile publice ale oraşului Reghin 2.6.1. Învăţământul pre-şcolar 2.6.2. Învăţământul elementar şi gimnazial 2.6.3. Învăţământul liceal şi şcoli profesionale 2.6.4. Servicii sanitare şi sociale 2.6.5. Cultura 2.7. Situaţia bugetului administraţiei locale Reghin 2.7.1. Surse de venit 2.7.2. Cheltuieli 3. Analiza arealelor urbane, analiza SWOT

3.1 Identificarea arealelor urbane

3.1.1. Zona centrală 3.1.2. Iernuţeni 3.1.3. Reghinul Unguresc



2

3.1.4. Apalina 3.1.5. Cartierul Mihai Viteazu 3.1.6. Cartierul Pomilor şi Iernuţeni 3.1.7. Cartierul Rodnei 3.1.8. Cartierul Făgăraşului 3.1.9. Cartierul Unirii

3.1.10.Cartierul Libertăţii 3.1.11.Cartierul Gării

4. Capitolul strategic

4.1. Viziunea de dezvoltare a municipiului Reghin 4.1.1. Analiza SWOT 4.1.2. Diagrama cauză - efect 4.1.3. Piramida obiectivelor

4.2. Determinarea liniilor de dezvoltare în viitor

4.2.1. Strategia turismului 4.2.2. Susţinerea capacităţii de reînnoire socială 4.2.3. Reformă urbană, pilonul de bază a prosperităţii 4.2.4. Dezvoltare economică bazată pe capacităţile locale 4.2.5. Amenajarea mediului înconjurător al oraşului în armonie cu

natura 4.2.6. Dezvoltarea durabilă a valorilor mediului construit

4.3. Coerenţa strategiei şi sinergia obiectivelor propuse 4.4. Surse de finanţare

5. Stabilirea zonelor de acţiune - plan de acţiune, indicatori

6. Viabilitatea strategiei

6.1. Plan de desegregare

6.2. Gestionarea patrimoniului oraşului Reghin 6.3. Elaborarea unei strategii de marketing 6.4. Relaţii de parteneriat în realizarea strategiei 6.5. Monitorizarea viabilităţii strategiei Bibliografie Anexe



3

Aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 reprezintă o provocare pentru oraşe din multe puncte de vedere. Identificând posibilităţile de finanţare oferite de Uniunea Europeană, Primăria Municipiului Reghin a decis elaborarea unui program strategic de dezvoltare. Strategia de dezvoltare valabilă pentru 2009 – 2019 va lua în considerare atât aşteptările Uniunii Europene legate de dezvoltările teritoriale şi economice, cât şi ideile de dezvoltare ale populaţiei, administraţiei locale, organizaţiilor non-guvernamentale şi întreprinzătorilor municipiului Reghin. Astfel s-a realizat o strategie care se bazează pe nevoi reale, pe o alianţă socială vastă, cuprinde direcţii de dezvoltare realizabile, se potriveşte cu principiile orizontale ale Uniunii Europene, asigură durabilitate proiectelor cuprinse în cadrul programului strategic, şi nu în ultimul rând propune surse de finanţare pentru implementarea proiectelor. Orientarea de bază a strategiei o constituie potenţarea punctelor tari, valorificarea oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea. În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea economică a oraşului, luând în considerare prin respectarea principiului dezvoltării durabile şi egalităţii de şanse.

Principiile de bază ale strategiei integrate de dezvoltare urbană

În general concepţiile şi strategiile de dezvoltare urbane stabilesc obiectivele de dezvoltare a oraşelor pe linia patrimoniului construit existent, revitalizării zonei centrale şi periurbane. Desemnarea noilor zone industriale, de locuinţe şi de agrement, se efectuează având în vedere crearea unei imagini moderne a oraşului şi funcţionalitatea economică a acestuia. În consecinţă, în cele mai multe oraşe dezbaterile legate de dezvoltare urbană se epuizează prin reglementarea tehnică, urbanistică a proiectelor de investiţii în infrastructura urbană.

În general propunerile de dezvoltare locală nu tratează deloc sau doar superficial aspectele de viziune pe termen mediu şi lung ale oraşului: cum se dezvoltă funcţiile urbane şi serviciile vechi, existente şi cele apărute recent, cum poate deveni oraşul cât mai viabil, cum se poate îmbunătăţi situaţia economică locală care asigură sustenabilitatea şi calitatea vieţii, cum variază rolul local şi regional al oraşului, prin ce metode se poate creşte atracţia oraşului pentru investitorii străini cât şi capacitatea de atragere a fondurilor comunitare.

Prin realizarea acestui studiu am dezvoltat concepţia fundamentală şi linia directoare a strategiei pe termen mediu şi lung a oraşului Reghin, respectiv valorificarea turistică a acestuia.

După ce am realizat Strategia de Dezvoltare Integrată a municipiului Reghin, putem constata că realizarea strategiei de dezvoltarea urbană este determinată simultan de măsurile directe de intervenţie şi viziunea de dezvoltare pe termen mediu şi lung. La realizarea acestora concură şi zonele de intervenţie urbană integrate (măsuri care



4

reacţionează sinergic una cu cealaltă), soluţiile tehnico-constructive ale proiectelor, documentaţiile tehnico-economice ale proiectelor de investiţii şi structura de finanţare ale acestora identificate cu implicarea activă a localnicilor.

În această perioadă de programare Programele Operaţionale ale UE şi proiectele cu finanţare nerambursabilă aferente vor constitui posibilităţi, instrumente şi surse pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Integrată, astfel trebuie să ne adaptăm condiţiilor stipulate pentru atragerea fondurilor, însă nu prin acestea se definesc pe deplin măsurile şi acţiunile de dezvoltare, ci trebuie găsite surse de finanţare pentru rezolvarea problemelor identificate.

Cei doi piloni metodologici a strategiei de dezvoltare urbană

Abordare integrată – impunerea principiului de concentrare, respectiv relaţionarea mai multor măsuri de intervenţie aplicate pe o zonă mai restrânsă în scopul maximalizării beneficiilor

Parteneriat local consolidat – reducerea birocraţiei şi asigurarea transparenţei decizionale, transparenţei selectării zonelor de acţiune urbană

Recomandările Uniunii Europene cu privire la politicile de reabilitare şi dezvoltare urbană

La iniţiativa Comisiei Europene şi în strânsă colaborare cu ţările membre în perioada de programare 2007-2013 se acordă prioritate dezvoltării teritoriale echilibrate, mai ales dezvoltării urbane durabile şi dimensiunii urbane, cât şi sprijinirii mediului rural şi a regiunilor dezavantajate din punct de vedere socio-economic, structural şi ca poziţie geografică.

Aşteptările Comisiei Europene în raport cu dezvoltarea urbană:

• Intensificarea rolului oraşelor, care reprezintă forţa motrică a competitivităţii regionale, dar şi mediul generator al problemelor intrinsece, unde restructurarea economică, reabilitarea terenurilor degradate, sprijinirea incluziunii sociale, protecţia mediului, dezvoltarea traficului, etc. sunt prioritare

• Dezvoltarea unei concepţii de dezvoltare durabilă urbană coerentă şi sinergică, care se corelează cu priorităţile de dezvoltare regională

• Implicarea actorilor locali (instituţii, autorităţi) în elaborarea programelor de dezvoltare

• Elaborarea, în parteneriat, a planurilor de dezvoltare pe termen lung



5

Reghin – oraşul VIABIL

Oraşul viabil înseamnă protejarea, dezvoltarea eco-conştientă a calităţii mediului natural şi construit, a capacităţii de asigurare a condiţiilor vieţii sănătoase, traficul sigur şi rapid, activităţile industriale separate de cartierele/zonele de locuit, asigurarea posibilităţilor de recreere după muncă.

Dezvoltarea condiţiilor serviciilor sanitare de calitate în cooperare cu diferiţii prestatori de servicii ai administraţiei locale. În ceea ce priveşte prevenirea, o sarcină importantă a administraţiei locale este înfiinţarea infrastructurii fizice de recreere şi promovarea activităţii fizice în societate. Creşterea numărului persoanelor care participă la activităţile de recreere în mod regulat (sportul maselor), reducând astfel nivelul de stres al comunităţii.

Sarcinile ”sustenabilităţii” vieţii sănătoase apar la trei nivele: la nivelul guvernului, la nivelul administraţiei locale şi la nivelul cetăţeanului. Sarcina comună a guvernului şi a administraţiei locale este, de exemplu, întărirea solidarităţii individuale-familiale şi între generaţii. Aceasta înseamnă că circulaţia persoanelor bătrâne, accesibilitatea la serviciile comunitare pentru persoanele bătrâne trebuie uşurate (înlăturarea obstacolelor – fizice şi informaţionale). În cazul serviciilor sanitare şi sociale sau în cazul modernizării locuinţelor şi a mediului înconjurăror, trebuie luate în considerare necesităţile persoanelor bătrâne. La dezvoltarea spaţiilor comunitare, aceste necesităţi trebuie introduse în principiile şi regulile de proiectare care sunt de competenţa autorităţii locale.

În acelaşi timp înseamnă şi asigurarea condiţiilor de circulaţie confortabilă cu copii mici sau a persoanelor cu dizabilităţi.

Oraşul viabil înseamnă şi rezolvarea, la nivel local, a stabilităţii economice a familiilor şi a cetăţenilor, creşterea continuă a ocupabilităţii, asigurarea infrasturcturii moderne a întreprinderilor mici şi mijlocii, extinderea pieţei locale a consumatorilor care necesită serviciile. O problemă care trebuie rezolvată pentru atragerea investitorilor în viitor este asigurarea forţei de muncă calificată şi creşterea terenurilor adecvate dezvoltării.

Prioritatea perspectivei ecologice în ceea ce priveşte soluţiile de proiectare, asigurarea conştientă a relaţiei armonioase cu natura; protejarea mediului natural, creşterea calităţii mediului înconjurător (al locuinţelor), asigurarea spaţiilor verzi şi a instituţiilor de recreere în zonele de locuinţe sunt elemente importante ale calităţii vieţii viabile. În cazul zonelor de locuinţe învecinate cu zonele industriale trebuie amenajate spaţii verzi, iar în zona industrială trebuie înfiinţate spaţii verzi pe care nu se construieşte.

Dezvoltarea siguranţei publice, dotarea spaţiilor publice cu camere de luat vederi, eficienţa prevenirii şi scăderii infracţiunilor contribuie la calitatea vieţii.

Viziune – Reghin este oraş VIABIL pentru că cetăţeanul care trăieşte aici precum şi turistul care îl vizitează are parte de condiţii de viaţă de înaltă calitate.



6

Reghin – oraşul INOVATIV

Este convingerea noastră că pe fiecare plan al dezvoltării oraşului, în fiecare program de dezvoltare şi proiect propus, în metodologiile şi procedurile de proiectare, în implicarea locuitorilor oraşului, în sustenabilitatea rezultatelor, este prezentă inovaţia. Inovaţia înseamnă o nouă direcţie pentru dezvoltarea oraşului. Inovaţia înseamnă deschiderea faţă de soluţiile cele mai noi, accesibile şi pentru oraş, deja încercate în alte locuri, soluţii de luare a deciziilor, de comunicaţii, de dezvoltare economică, de dezvoltare a proiectelor şi în acelaşi timp înseamnă şi determinare, pregătire, capacitate pentru adaptarea şi implementarea acestor soluţii.

Viziune – Când propunem ca oraşul Reghin să realizeze proiectele de turism în mod concentrat şi consecvent, ne gândim la măsuri cu elemente, proceduri inovative. Multe oraşe încearcă să dezvolte turismul, dar numai acele oraşe au o şansă pentru realizarea unui turism pe termen mediu şi lung , care au o ofertă de înaltă calitate, diferită de celelalte oferte, şi oferă un ansamblu de atracţii turistice. Pentru acesta este nevoie de inovare, de determinare, de folosire de noi soluţii, proceduri, mijloace.

Reghin – oraşul INTELIGENT

În viitor, în Reghin toţi vor învăţa. Cunoaşterea este o valoare importantă, reînnoirea socială, dezvoltarea infrastructurii şi dezvoltarea conţinutului educaţiei este o prioritate.

Centrul cel mai important al educaţiei din Reghin va fi în viitor ŞCOALA POPULARĂ, unde cei interesaţi vor putea învăţa, vor putea să participe la cursuri de formare de câteva zile şi la studii universitare (turistice).

Un obiectiv important este formarea unor specialişti care au cunoştinţe speciale, care asigură un avantaj în competiţia pe piaţă, pentru ei şi pentru Reghin, pe plan regional şi pe plan naţional.

Reghin este un oraş INTELIGENT pentru că în viitor administraţia locală va realiza „Reforma urbană”, în urma căreia tot mai multe persoane vor putea utiliza internetul (în tot mai multe locaţii), tot mai multe persoane îşi vor putea rezolva problemele/ efectua plăţile pe internet, pentru că administraţia locală va folosi modelul „ghişeu unic” pentru relaţia cu clienţii, astfel cetăţenii vor putea rezolva diferitele probleme, întreprinzătorii vor putea cere şi primi diferitele autorizaţii la un singur ghişeu.

Reghin este un oraş INTELIGENT pentru că întreprinzătorii sunt creativi, pot realiza o producţie sau pot presta servicii cu o valoare adăugată mai mare. Este inteligent, pentru că administraţia locală poate să dea un nou curs, împreună cu întreprinzătorii, dezvoltării oraşului, creând „industria turismului”.

Reghin este un oraş INTELIGENT pentru că are grijă de grupurile vulnerabile ale populaţiei care sunt într-o situaţie grea, asigură posibilitate de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi fizice, pentru şomeri şi rromi, îmbunătăţeşte condiţiile de viaţă pentru cei care locuiesc în cartierele de locuinţe periferice şi/sau segregate.



7

Viziune – Reghin este un oraş INTELIGENT, pentru că populaţia, continuând tradiţiile, este calificată, educată, creativă, cu perspectivă inovativă; specialiştii, întreprinzătorii din Reghin muncesc bine, dau dovadă de profesionalism şi de performanţă, administraţia locală este deschisă spre inovare, sprijină antreprenoriatul şi este capabilă să realizeze o nouă dezvoltare. Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează patru câmpuri de acţiune:

• Infrastructura de bază • Turismul • Industria • Agricultura • Sprijinirea afacerilor, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă,

dezvoltarea resurselor umane • Mediul

Obiectivele specifice ale strategiei sunt corelate cu obiectivele strategiei judeţului Mureş, după cum urmează:

1. Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului

2. Îmbunătăţirea managementului de mediu 3. Creşterea rolului turismului în economia oraşului prin investiţii directe,

promovare şi îmbunătăţirea serviciilor turistice 4. Creşterea prosperităţii locuitorilor prin dezvoltarea întreprinderilor mici şi

mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă 5. Ridicarea performanţelor economice ale firmelor prin sprijinirea cercetării, a

transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri

6. Dezvoltarea şi încurajarea creării de parteneriate în domeniul cercetării şi inovării tehnologice

7. Reducerea şomajului prin creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi a adaptabilităţii forţei de muncă, promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi combaterea excluziunii sociale.

Priorităţile strategice de dezvoltare a municipiului Reghin sunt următoarele:

1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, sănătate, educaţie, asistenţă socială, reabilitare urbană, utilităţi publice)

Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi telecomunicaţii Creşterea accesibilităţii urbane şi mobilităţii persoanelor şi bunurilor în condiţii de siguranţă Realizarea unui sistem de trafic intermodal Extinderea formelor nepoluante de trafic Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate



8

• Creşterea calităţii serviciilor medicale oferite cetăţenilor prin reabilitarea şi modernizarea clădirilor, instalaţiilor, şi dotarea acestora cu echipamente şi facilităţi sanitare

• Asigurarea unei infrastructuri de sănătate pentru locuitorii atât din mediul urban cât şi din spaţiul rural

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie • Dezvoltarea unui sistem educaţional competitiv prin asigurarea

condiţiilor optime de echipare şi funcţionare Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

• Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, construcţii, echipamente, facilităţi, pentru persoane dezavantajate

• Încurajarea şi dezvoltarea cooperării cu sectorul privat, ONG-uri, cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale

• Dezvoltarea serviciilor de consiliere şi asistenţă socială persoanelor cu risc de excluziune socială

2. Dezvoltarea turismului

Dezvoltarea infrastructurii de bază a turismului (ex. piste de biciclete) Dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice

• Valorificarea resurselor naturale pentru diversificarea condiţiilor de recreere

Îmbunătăţirea serviciilor în turism Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural

• Reabilitarea şi promovarea clădirilor monument • Conservarea şi punerea în valoare a siturilor arheologice

3. Sprijinirea afacerilor, creşterea gradului de ocupare a forţei de

muncă, dezvoltarea resurselor umane Crearea şi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv şi de servicii Promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor structuri de afaceri Sprijinirea cercetării prin dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri Dezvoltarea tehnologiilor de informare şi comunicare

• Realizarea reţelelor broadband şi a punctelor de acces public la internet

• Soluţii de e-guvernare Dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

• Acces la educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă de calitate

• Creşterea şi diversificarea ofertei în servicii de orientare şi consiliere profesională

Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice



9

4. Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management în mediu Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

• Asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare la standarde europene

• Extinderea şi modernizarea reţelei de distribuţie a apei potabile • Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare a apelor uzate

Reducerea factorilor de poluare a terenului şi a pânzei de apă freatică Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate

• Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere

• Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor periculoase Ecologizarea terenurilor contaminate

• Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a intervenţiilor entropice Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice Folosirea de surse de energie alternative

• Identificarea şi valorificarea resurselor pentru producerea de energie “verde”

Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire • Reabilitarea reţelelor de apă caldă şi de termoficare • Introducerea de tehnologii avansate în funcţionarea sistemului

de termoficare

Delimitări şi principii de metodologie O strategie de dezvoltare este un document pe termen mediu şi lung, care defineşte liniile de strategie, condiţiile-cadru generale şi care se bazează pe o identificare de situaţie reală, bazată pe date concrete. După planurile noastre, Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Reghin va fi puţin mai mult decât atât: pe lângă indicarea obiectivelor, a liniilor de dezvoltare strategice va identifica posibilităţi concrete de proiect, care în următorii ani vor influenţa dezvoltarea oraşului. Stabilirea obiectivelor şi liniilor s-a efectuat în urma unei consultări sociale pe scară largă. Acest lucru înseamnă participarea în procesul de pregătire, decizie şi elaborare a obiectivelor strategiei atât a comisiilor administraţiei locale, cât şi a specialiştilor din domeniul respectiv de specialitate , a instituţiilor şi a populaţiei oraşului. Strategia de dezvoltare oferă soluţii pentru problemele identificate şi pentru folosirea optimă a posibilităţilor, pornind de la nevoile societăţii oraşului şi luând în considerare înzestrările locale. În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare s-au luat în considerare următoarele principii de bază: Rolul opiniei publice şi a participării creşte în politica de dezvoltare, a cărei modernitate constă în atragerea resurselor locale şi în susţinerea socială mai intensă.



10

Nici programul de cea mai bună calitate nu se poate realiza, dacă societatea locală nu se identifică cu obiectivele locale. Tocmai din această cauză a avut loc un proces de consultare socială pe scară largă în ceea ce priveşte elaborarea strategiei de dezvoltare.

Parteneriat: În comisia de participanţi în evaluarea propunerilor pentru elaborarea strategiei de dezvoltare urbană nu a fost reprezentată fiecare grup social afectat, de accea consultarea intereselor legate de dezvoltarea oraşului nu poate fi restrânsă doar la cercul comisiei de participanţi. Un scop important al conducerii oraşului este întărirea continuă a relaţiilor parteneriale, atât cu partenerii din sfera privată, publică şi socială, cât şi cu partenerii din anumite categorii regionale: parteneriatele între oraş şi microregiune, între microregiune şi regiune. Concentrare: Acest principiu se referă la faptul, că sursele de finanţare trebuie concentrate în acele locuri şi în aşa măsură, încât să aibă un efect economico-social. În concentrarea surselor este necesar un echilibru raţional între competitivitate şi echitate, imparţialitate. O greşeală des întâlnită este faptul, că sursele împărţite în prea multe direcţii oferă doar o rezolvare temporară la problemele acute, şi nu sunt de ajuns pentru problemele mai mari, mai grave. Principiul concentrării atrage atenţia asupra importanţei analizelor de efect, şi a acţiunilor corective de monitorizare, evaluare şi feed-back. Principiul planificării pe termen lung a dezvoltărilor: investiţiile care influenţează viaţa oraşului să nu se realizeze în mod ad hoc, ci pe baza unei gândiri pe termen lung, în armonie cu planul urbanistic şi cu planurile strategice relevante. Monitorizare: Toate proiectele, programele trebuie executate în spiritul legitimităţii, a verificabilităţii şi a eficienţei. În cazul oraşului, este nevoie de monitorizarea progresului strategiei şi de actualizarea, analizarea continuă a datelor. În caz de nevoie, se modifică mijloacele strategice în scopul îndeplinirii obiectivelor. Egalitatea de şanse: Acest principiu se referă la diferenţierea între sexe (femei şi bărbaţi), între minorităţile naţionale şi etnice, în special rromi, persoane dezavantajate şi persoane bătrâne, respectiv la posibilităţile, soluţiile evitării acestor diferenţieri. Egalitatea de şanse afectează toate domeniile vieţii sociale: ocuparea forţei de muncă, educaţie, cultură, servicii de sănătate şi sociale, locuinţe, transport etc. Principiul durabilităţii mediului înconjurător se referă la asigurarea îndeplinirii normelor de protecţia mediului şi de management de mediu, şi – unde este posibil – îmbunătăţirea stării mediului.



11

1. Definirea rolului oraşului în reţeaua de localităţi 1.1. Rolul oraşului în reţeaua de localităţi Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a României. Suprafaţa judeţului este de 6.696 km² (2,8% din teritoriul ţării), ca aşezare coborând în trepte de pe culmile semete ale munţilor vulcanici Călimani şi Gurghiu până spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei. Caracteristica generală a reliefului judeţului Mureş o constituie etajarea de la est la vest. Municipiul Reghin este situat în partea nordică a judeţului Mureş, în podişul Transilvaniei, la confluenţa râului Mureş cu râul Gurghiu, la 46º 46’ 33” latitudine nordică şi 22º 42’ 30” longitudine estică. Altitudinea la care este situat oraşul este de 395 m, punctul geografic cel mai de jos fiind râul Mureş (350 m), iar cel mai înalt Pădurea Rotundă (455 m). Este al doilea oraş ca mărime după Târgu Mureş, reşedinţa de judeţ. Municipiul Reghin are o suprafaţă de 5.609 ha, din care 785 ha curţi si clădiri; 62,5 ha străzi; 41,61 ha parcuri şi zone verzi; 1.334 intravilan; 4.354 ha suprafeţe agricole şi 624 ha fond forestier. Municipiul Reghin se află amplasat la intersecţia a două axe de intensă şi veche circulaţie, una pe Valea Mureşului (Tg.Mureş – Reghin – Deda – Topliţa), alta pe Valea Gurghiului spre Câmpia Transilvaniei (Lăpuşna – Gurghiu – Reghin – Crăieşti). Este traversat de calea ferata 405 Targu Mures – Deda, se afla la intersecţia unor importante drumuri nationale: DN 15 Tg. Mureş – Reghin – Topliţa, DN 16 Cluj – Reghin şi drumuri judeţene modernizate: Reghin – Lăpuşna şi Reghin – Sovata.

1.2 Dinamica municipiului Pe baza dinamicii urbane, oraşele pot fi încadrate în 5 grupe: oraşe în dezvoltare dinamică, oraşe cu dinamică moderată, oraşe stagnante, oraşe cu poziţie declinante, stagnante, aflate în decădere şi oraşe aflate în decădere de mărime descendentă. Oraşul Reghin este un oraş cu dinamică moderată.



12

1.3. Tipul oraşului pe baza ocupării forţei de muncă Municipiul Reghin se numără printre cele 7 oraşe ale judeţului Mureş, având o populaţie de 36.173 locuitori, fiind al doilea ca ordin de mărime. Principalele funcţiuni ale localităţii sunt: - Centru industrial, având ca principale ramuri, industria de prelucrare a lemnului, alimentară, confecţie încălţăminte şi construcţii de maşini; - Centru coordonator economic, administrativ şi social-cultural al comunelor din jur. Deţinând unităţi economice şi social culturale a căror rază de influenţă întrece teritoriul municipiului, exercită în continuare o puternică atracţie asupra localităţilor rurale înconjurătoare, ceea ce se concretizează printr-un număr însemnat de navetişti care se deplasează la locurile de muncă, cât şi deservirea acestor aşezări de către dotările existente în oraş.



13



14

2. Scurta evaluare a situaţiei existente în oraş

2.1. Economie 2.1.1 Accesibilitate Municipiul Reghin este situat pe râul Mureş, la confluenţa acestuia cu râul Gurghiu, în nordul judeţului Mureş. La vest se învecinează cu judeţul Bistriţa-Năsăud, la nord cu judeţul Suceava, iar în partea de est cu judeţul Harghita. „Oraşul de pe deal”, cum mai este denumit, este situat pe un platou din regiunea dealurilor Transilvaniei la o altitudine de 395 m, punctul cel ma jos fiind râul Mureş, 350 m, iar cel mai înalt Pădurea Rotundă la 455 m. Oraşul se află la o distanţă de 32 km de Târgu Mureş, 105 km faţă de Cluj Napoca, 63 km de Bistriţa, 60 km faţă de Topliţa, 40 km faţă de Sovata, Lăpuşna 42 km şi Batoş 14 km. Municipiul Reghin este traversat de drumul naţional DN 15, care face legătura între Turda – Tg Mureş – Topliţa - Piatra Neamţ – Bacău, adică pe direcţia de legătură între Ardeal şi Moldova şi este principalul centru de polarizare a zonei de nord a judeţului Mureş. Acesta se situează la intersecţia unor drumuri principale care fac legătura pe direcţia est-vest şi nord-sud cu celelalte localităţi mari exterioare judeţului Turda, Bistriţa, Topliţa, Gheorgheni, dar şi pentru comunele limitrofe. Municipiul este deservit de calea ferată secundară Războieni – Deda, care asigură legătura feroviară cu reţeaua de căi ferate a tării. Municipiul este deservit de o reţea rutieră importantă care o completează pe cea feroviară şi care cuprinde : - DN 15 care asigură legătura la sud cu municipiul Tg-Mureş şi la nord cu oraşul Topliţa - DN 16 care asigură legătura spre vest cu Municipiul Cluj-Napoca - DN 15A care asigură legătura spre nord vest cu Municipiul Bistriţa

- DJ153C spre Gurghiu - DJ 153 spre Beica de jos, Sovata - DJ154 spre Batoş - DJ154A spre Ideciu de Jos - DC6 spre Solovăstru.

2.1.2. Întreprinderile Pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri al municipiului sunt necesare investiţii majore în ceea ce priveşte iniţierea şi dezvoltarea în afaceri. Numărul total al agenţilor economici din Reghin este de 3.930, din care 2.094 persoane fizice şi asociaţii familiale, iar 1.836 societăţi comerciale. Domeniile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea sunt: comerţul, industria, construcţii, prestări servicii, agricultură etc.

În Reghin îşi desfăşoară activitatea 2.239 agenţi economici, ceea ce reprezintă 56,97% din totalul agenţilor economici din oraş, împărţiţi astfel: 862 persoane fizice şi asociaţii familiale şi 1.377 societăţi comerciale. Din cele 1.377 de



15

societăţi comerciale 107 sunt de capital străin (7,77%), 6 cu capital mixt (românesc şi străin, 0,43%) şi 1264 cu capital românesc (91,79%).

Principalele unităţi economice care îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului Reghin sunt:

- SC PROLEMN SA – prelucrarea lemnului - SC ALPINA SA – produse încălţăminte - SC IRUM SA – produse, utilaje şi echipamente destinate exploatării

forestiere, utilaje de prelucrare, manipulare şi transport a lemnului, confecţii metalice, piese turnate etc.

- SC PROBICONS SRL - construcţii civile şi industriale - SC MAVIPROD SRL - piese şi accesorii auto şi utilaje forestiere - SC LAZĂR SRL – producător faianţă - SC BUCIN MOB SRL – mobilier de grădină - SC HELIANTUS PROD SRL – lapte şi produse lactate - GRAFIS ART PRODIMPEX SRL - firme luminoase out-door, print digital - SC HORA SA – instrumente muzicale - SC REMEX SA – mobilier - SC SUCMEROM SRL – suc natural ultrafiltrat de mere - SC HUMI SRL – articole din inox, balustrade, scrumiere, panouri

prefabricate pentru construcţii - SC GLIGA COMPANIES SA – instrumente muzicale - SC EMIVANS CONS SRL – construcţii civile şi industriale - SC CELTIA PREST SRL – instalaţii în construcţii - SC DEMICONS SRL – construcţii civile şi industriale - SC DELTATHERM SRL - distribuitor centrale termice, executa instalatii

termice Marea majoritate a băncilor şi-au amenajat sau şi-au construit sedii în municipiul Reghin. Astfel, principalele unităţi bancare sunt :

- Banca Română de Dezvoltare - Banca Comercială Română - Banca Carpatica - Banca Transilvania - Banca Românească - CEC Bank - Volksbank - ING Bank - OTP Bank - Banc Post - Unicredit Ţiriac - Alpha Bank - Raiffeisen Bank - Piraeus Bank

Municipiul Reghin se află printre primele oraşe din ţară din punct de vedere al gradului de privatizare/locuitor. Se doreşte creşterea volumului activităţii actualilor agenţi economici, precum şi atragerea de capital străin şi întărirea pe piaţă a poziţiei acestora. Activitatea de bază a Municipiului Reghin este activitatea industrială. Majoritatea activităţilor economice, în special marea industrie este situată în partea



16

de est a municipiului situată pe malul stâng al râului Mureş, în aval de confluenţa acestuia cu râul Gurghiu. Dezvoltarea industrială s-a grefat parţial pe micile industrii existente pe teritoriul municipiului, industrii care s-au modernizat în timp. Zona industrială a municipiului s-a dezvoltat în special în jurul SC IRUM SA în prelucrarea metalului, cât şi în jurul întreprinderilor de prelucrare a lemnului AMIS S.A., HORA S.A., etc. Unităţile industriale ale municipiului sunt cuprinse în două zone: - Compactă în estul municipiului, în zona industrială - Dispersate în restul teritoriului. 2.1.3. Industria În municipiul Reghin sectoarele economice dominante sunt: industria lemnului, industria alimentară, pielăriei şi încălţămintei, metalurgică, materialelor de construcţii. Reprezentativ pentru municipiul Reghin sunt unităţile SC HORA şi SC GLIGA COMPANIES SA, care fabrică instrumente muzicale şi piese de schimb pentru instrumentele respective. Industria metalurgică a avut de suferit în urma privatizării şi restructurării a SC METALURGICA SA. Principalul investitor străin este SC PROLEMN SA, de origine turcă, care deţine un număr mare de angajaţi şi are ca domeniu de activitate industria lemnului. Zona industrială este amplasată pe teritoriul Municipiului Reghin în partea de est, în zona delimitată de DJ 153 C, calea ferată Tg-Mureş - Reghin – Deda, râul Mureş şi canalul Gurghiu. Un bun mediu de afaceri, cât şi existenţa unor reale oportunităţi pentru IMM-uri vor conduce la creşterea de ansamblu a economiei municipale. Nevoile în acest sector sunt mari datorită restructurărilor din industrie din ultimii 15 ani. Sectorul IMM este cel care absoarbe cel mai important segment de forţă de muncă, fiind de fapt locomotiva economiei locale. De aceea, crearea facilităţilor pentru investitori prin amenajarea unor parcuri industriale şi stimularea afacerilor prin crearea de locaţii necesare incubării afacerilor, reprezintă o prioritate judeţeană. Creşterea calităţii managementului întreprinderilor este de asemenea o măsură cheie pentru catalizarea dezvoltării de afaceri. Promovarea produselor de către firme pentru a le face cunoscute pe piaţa internă şi externă constituie de asemenea o acţiune importantă. Luând în considerare povara pe care şomajul o creează asupra bugetului public şi presiunea socială pe care o generează, s-a considerat, că soluţia acestei probleme poate fi găsită prin susţinerea creării şi dezvoltării de noi companii private, capabile să absoarbă surplusul de muncitori. Îmbătrânirea populaţiei, scăderea numărului populaţiei active şi creşterea şomajului sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în domeniul dezvoltării resurselor umane, care să sprijine reformele din acest domeniu, strategii care să acopere atât sfera educaţională, a formării profesionale, cât şi pe cea a ocupării populaţiei. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională şi adaptarea acesteia la nevoile specifice ale pieţei muncii sunt esenţiale pentru ridicarea potenţialului resurselor umane din municipiu şi creşterea şanselor individului pe piaţa muncii. În cadrul dezvoltării industriale se vor avea în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă în scopul de a o face mai adaptabilă la nevoile în continuă evoluţie pe piaţa



17

muncii, îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă şi promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate. Obiectivele dezvoltării industriale sunt următoarele:

- dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice - îmbunătăţirea competenţelor în afaceri, de marketing şi promovare a firmelor

existente în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor - pregătirea IMM-urilor pentru accesul produselor şi serviciilor lor pe piaţa unică

a Uniunii Europene şi creşterea atractivităţii acestora în faţa partenerilor de afaceri europeni

- diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autorităţile locale, instituţii şi organisme neguvernamentale

- înfiinţarea parcului industrial şi tehnologic prin acordarea de facilităţi la nivel local

- modernizarea infrastructurii rutiere O măsură foarte importantă a dezvoltării industriale este dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă. Obiectivele specifice ale acestei măsuri sunt următoarele:

- atragerea de noi investiţii prin asigurarea unor locaţii dotate corespunzător din punct de vedere tehnic

- crearea numărului de firme nepoluante care creează valoare adăugată mare. Măsura va consta în acţiuni pentru:

- dezvoltarea de centre de afaceri şi parcuri industriale - centre expoziţionale pentru târguri şi expoziţii - înfiinţarea de asociaţii ale oamenilor de afaceri.

Direcţiile concrete de dezvoltare a industriei în municipiul Reghin:



18

PARC INDUSTRIAL



19

CONSTRUCŢII DE MAŞINI NECESARE ÎN SILVICULTURĂ



20

2.1.4. Agricultura Suprafaţa agricolă a municipiului Reghin este de 4.031 ha, ceea ce reprezintă 73,17% din suprafaţa municipiului. Din toată suprafaţa agricolă, 3.878 ha aparţin sectorului privat, adică 96,20 %, iar 153 ha (3,80 %) aparţin sectorului de stat. Principalele culturi pe suprafaţa agricolă a adminisraţiei locale sunt cele de grâu comun de toamnă, urmate de cele de porumb. Pe terenurile gospodăriilor populaţiei principalele culturi sunt cele de porumb. Suprafaţa păşunilor naturale este de 651 ha şi reprezintă 11,60% din suprafaţa municipiului Reghin. Din toată suprafaţa agricolă a municipiului Reghin, suprafaţa cultivată cu cereale reprezintă 19,84%, suprafaţa cultivată cu plante pentru nutreţ 13,22% şi suprafaţa recoltată cu legume 2,25%. Principalele culturi pe terenul administraţiei locale al municipiului Reghin sunt reprezentate de plantele de nutreţ, şi anume 533 ha. În gospodăriile populaţiei, principalele culturi sunt reprezentate de cerealele pentru boabe, cultivate pe o suprafaţă de 473 ha. Structura terenurilor agricole a municipiului Reghin: Suprafaţă agricolă 4.031 ha 71,86% Suprafaţă păşuni naturale 651 ha 11,60% Suprafaţă fâneţe naturale 307 ha 5,47% Suprafaţa agricolă are ponderea cea mai mare din suprafaţa municipiului şi anume 73,17%. Situaţia păşunilor din cadrul adiminstraţiei locale Reghin se prezintă astfel: Trupul de păşune Suprafaţa –HA- Păşunea Beng 231,85 Hedelul de sus 14,96 Poiana Hedel 8,11 Hedelul de jos 7,5 Sub Mocear dreapta 50,02 Pădurea aspră 71,36 Păşunea Recea 28,86 Total 412,66 Obiectivele municipiului Reghin în ceea ce priveşte utilizarea durabilă a terenurilor agricole sunt în concordanţă cu obiectivele stabilite de judeţul Mureş, şi anume:

- sprijinirea fermierilor din zonele montane - sprijinirea fermierilor din zonele grav poluate - creşterea veniturilor populaţiei din exploatarea raţională a pădurilor - extinderea zonelor împădurite, în scopul creşterii valorii adăugate a

produselor forestiere - modernizarea şi diversificarea proceselor economice de exploatare şi

prelucrare a lemnului Măsura utilizării durabile a terenurilor agricole va consta în acţiuni precum:



21

- facilităţi materiale şi financiare pentru fermierii care locuiesc în zone montane, sau zone poluate

- sprijin logistic şi material pentru reducerea terenurilor agricole poluate prin amenajare de culturi de plante tehnice

- implicarea societăţii civile în parteneriat cu instituţiile publice în aplicarea programului Natura 2000 sau a altor programe de acest gen.

O altă măsură în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii constă în îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole. Obiectivele acestei măsuri sunt următoarele:

- sprijinirea fermierilor pentru adaptarea la standardele Uniunii Europene - sprijinirea fermierilor care participă la schemele de calitate a alimentelor - sprijinirea grupurilor de producători - sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă

Măsura respectivă constă în acţiunile de mai jos:

- informare, comunicare de standarde europene - acţiuni de sprijin mediatic şi material pentru fermierii care participă la

schemele de calitate a alimentelor - mediatizarea programelor, proiectelor care au avut succes în alte zone sau în

alte localităţi ale judeţului - aplicarea de măsuri tranzitorii pentru integrarea în politica agricolă comună - sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători

Suprafaţa pădurilor reprezintă 9,82% din suprafaţa municipiului Reghin. Ponderile cele mai mari din punct de vedere al proprietăţii pădurilor sunt deţinute de stat cu 48,82% şi primărie cu 42,28% din suprafaţa pădurilor. Situaţia pădurilor aflate în proprietatea administraţiei locale Reghin se prezintă astfel: Ocolul silvic Suprafaţa -HA- Lunca Bradului 489,14 Răstoliţa (Dedeanca) 4,3 Reghin 233 Total 726,44 Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere este o altă măsură importantă în dezvoltarea agriculturii, iar obiectivele acestei măsuri sunt:

- împădurirea terenurilor defrişate - împădurirea terenurilor neagricole - accesarea programului Natura 2000 - refacerea potenţialului producţiei forestiere şi introducerea acţiunilor de

prevenire Acţiunile măsurii constau în:

- sprijin pentru împădurirea terenuilor agricole şi neagricole - sprijin pentru mediul forestier - împăduriri pentru controlul eroziunii solului - înfiinţarea unor benzi de protecţie naturală împotriva păşunatului abuziv - îmbunătăţirea modalităţii de depozitare, sortare şi vânzare a masei lemnoase



22

- specializarea personalului din instituţiile publice locale, cu atribuţii în domeniul silvic

Direcţiile concrete de dezvoltare în agricultură definite de administraţia locală a municipiului Reghin sunt prezentate în cele ce urmează:



23

PLANTAŢII DE MERE



24

FERME DE ANIMALE - PĂŞUNI



25

SILVICULTURA

2.1.5. Comerţul, industria hotelieră Unităţi comerciale Unităţile comerciale din municipiu, sunt în totalitate cu capital privat. Acestea fac parte din categoria unităţilor din ramura circulaţiei mărfurilor. La ora actuală spaţiile comerciale reprezintă una din activităţile cele mai dinamice la nivelul municipiului, acestea satisfac în mare măsură cerinţele populaţiei. În municipiu există la ora actuală 3 supermarketuri, Billa, Plus şi Profi, dar în viitorul apropiat vor deschide sedii în Reghin şi supermarketurile Kaufland şi Penny Market. Din totalul unităţilor comerciale din municipiul Reghin, unităţile alimentare au o pondere de 35,62%, cele nealimentare de 42,01% şi cele de alimentaţie publică de 22,37%. Ponderea salariaţilor din domeniul comercial, în totalul salariaţilor municipiului Reghin, este de 13,90%. Toate unităţile comerciale din municipiul Reghin reprezintă 22,15% din unităţile comerciale ale judeţului Mureş şi ocupă locul 2 în judeţ din acest punct de vedere. Se observă că numărul unităţilor comerciale



26

alimentare din municipiul Reghin este cu mult mai mare decât numărul unităţilor comerciale alimentare din municipiul Târgu Mureş, lucru care demonstrează că acest sector este destul de dezvoltat. Municipiul Reghin se află pe locul 2 în judeţul Mureş privind numărul de societăţi comerciale. Cea mai mare pondere în totalul societăţilor comerciale o au societăţile comerciale cu un număr de angajaţi mai mic de 10, şi anume 86,16%. Societăţile comerciale cu un număr de angajaţi peste 50 sunt puţine la număr, şi anume 2,45% din total.

*Supermarketul Billa

*Supermarketul Plus

*Magazinul de amenajări interioare Diego



27

Prestări de servicii Prestările de servicii în Municipiul Reghin sunt asigurate de societăţile comerciale cu capital privat. În concluzie, rezultă un mare procentaj în sectorul secundar de activitate şi prezintă cea mai activă categorie de activităţi. Industria hotelieră Pe teritoriul Municipiului Reghin sunt 6 unităţi hoteliere cu o capacitate de 86 locuri de cazare şi anume :

- Pensiunea Anker - Hotelul PARC - Pensiunea Marion - Hotel Central - Pensiunea Blanca - Pensiunea Class - Hotelul Valea Regilor - Pensiunea Anka

Din punct de vedere al unităţilor de cazare municipiul este deficitar atât ca număr cât şi din punct de vedere al categoriilor de clasificare, acestea fiind din categoriile I, II şi III. 2.1.6. Turismul

În momentul de faţă, municipiul Reghin din punct de vedere turistic nu prezintă un interes major, neavând zone amenajate de interes turistic sau balnear. Unităţile turistice existente oferă servicii pentru deplasarea locuitorilor la zonele turistice, de odihnă sau tratament. Zonele de agrement sau turistice sunt amplasate în amonte de municipiu, pe văile râurilor Mureş şi Gurghiu. Aici se pot organiza drumeţii în munţii Călimani şi Gurghiu. Băile sărate de la Ideciul de Jos şi de la Jabeniţa, oferă prin ştrandurile lor cu ape sărate de mare concentraţie, posibilităţi de tratament ale bolilor reumatismale. În zona de nord-vest a municipiului se află o zonă împădurită, denumită Pădurea Rotundă, care oferă prin dotările pe care le are posibilităţi de recreere şi agrement.

*Munţii Călimani *Munţii Gurghiu



28

*Băile Sărate Jabeniţa *Pădurea Rotundă

Dezvoltarea turismului este de o crucială importanţă pentru dezvoltarea economiei pe baza potenţialului ei intern. O condiţie de bază pentru dezvoltarea turismului se bazează pe promovarea atracţiilor turistice care generează cerere în destinaţiile turistice şi pe creşterea serviciilor turistice care au un rol crucial în realizarea câştigurilor din activităţi turistice. Dezvoltarea turismului are un mare rol în creşterea angajării forţei de muncă şi constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri. Trebuie să ţinem seama însă că această dezvoltare necesită într-o măsură susţinută conservarea patrimoniului natural şi cultural. Datorită potenţialului tursitic al oraşului şi a condiţiilor favorabile, turismul a fost ales ca domeniu ţintă prioritar prin dezvoltarea căruia se poate ajunge la dezvoltare economică, la crearea de noi locuri de muncă. Strategia turismului va fi tratată detailat într-un capitol separat.

2.2. Caracteristicile demografice al municipiului Reghin 2.2.1. Populaţia Numărul populaţiei Municipiului Reghin (populaţie stabilă) prezintă o creştere numerică relativ uniformă între recensămintele efectuate în 5 ianuarie 1977 şi 7 ianuarie 1992. Conform datelor statistice evoluţia populaţiei se prezintă în felul următor :

recensământ recensământ 1977 1985 1992 1997 2002 Populaţie stabilă 30.242 35.944 39.328 39.240 36.258



29

Evoluţia populaţiei Denumire Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Născuţi vii 400 462 437 402 Decedaţi 334 359 347 367 Spor natural 66 103 90 35 În fiecare dintre cei 4 ani analizaţi, sporul natural este pozitiv, însă începând din anul 2005, numărul născuţilor vii începe să scadă, numărul acestora în anul 2007 fiind cu 12,98% mai mic. De asemenea, numărul deceselor este în creştere, în anul 2007 faţă de anul 2005 numărul acestora crescând cu 2,22%. Sporul natural al populaţiei a înregistrat o creştere în anul 2005 faţă de anul 2004 de 56,06%, însă începând din anul 2005 acesta scade treptat. În anul 2006 faţă de anul 2005 a scăzut cu 12,62%, iar în anul 2007 faţă de anul 2006 a scăzut cu 61,11%. După religie, majoritatea locuitorilor municipiului Reghin sunt de religie ortodoxă, 61,68% din total, după care urmează persoanele reformate în procent de 19,89%. Municipiul Populaţia

stabilă Ortodoxă Romano-

catolică Greco-catolică

Reformată Alte religii

Reghin 100% 61,68% 9,82% 5,12% 19,89% 3,49% Din punct de vedere al stării civile al populaţiei municipiului Reghin, cea mai mare pondere o au persoanele căsătorite şi anume 49,73% din total. Cea mai mică pondere o au persoanele divorţate şi anume 3,88% din populaţie. Municipiul Persoane

necăsătorite Persoane căsătorite

Persoane divorţate

Persoane văduve

Reghin 39,28% 49,73% 3,88% 7,11%

Numărul căsătoriilor este oscilant în cei 4 ani studiaţi, însă în anul 2007 faţă de anul 2004 numărul acestora a crescut cu 22,93%. În schimb, numărul divorţurilor a scăzut în anul 2007 faţă de anul 2004 cu 12,04%. Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Căsătorii 279 290 261 343 Divorţuri 83 82 49 73

În municipiul Reghin populaţia este diversificată din punct de vedere etnic şi se prezintă astfel:



30

Municipiul Populaţia stabilă

Români Maghiari Rromi Germani Alte naţionalităţi

Reghin 36.126 23.611 10.396 1.831 237 51 În municipiul Reghin cea mai mare pondere o au persoanele de naţionalitate română, 65,35% din total, urmată de populaţia de naţionalitate maghiară, care reprezintă 28,77% din total. Persoanele de alte naţionalităţi ocupă o pondere mică, şi anume 0,16%. Între principalele oraşe ale judeţului Mureş, municipiul Reghin ocupă locul 3 din punct de vedere al numărului de români, singurele oraşe pe care le depăşeşte sunt Târgu Mureş şi Sovata. Ponderea românilor în populaţia municipiului Reghin este mai mare decât cea a românilor în judeţul Mureş. Ponderea maghiarilor din Reghin plasează municipiul pe locul 3 în judeţ, din acest punct de vedere, însă procentul este mult mai mic în comparaţie cu ponderea maghiarilor din Sovata sau Târgu Mureş. Ponderea rromilor în populaţia municipiului Reghin este mult mai mare în comparaţie cu ponderea rromilor în populaţia municipiului Târgu Mureş, Sighişoara şi Sovata, dar mult mai mică decât cea din Iernut sau Târnăveni. În ceea ce priveşte numărul de germani, Reghinul este depăşit doar de Sighişoara, iar ponderea germanilor în populaţia municipiului Reghin este mult mai mare decât ponderea germanilor în Târgu Mureş, Târnăveni, Iernut, Luduş, Sovata şi judeţul Mureş.

2.2.2. Populaţia ocupată, şomajul În anul 2006, populaţia ocupată în cadrul municipiului Reghin era de 12.964 persoane. Clasificarea populaţiei ocupate pe domenii de activitate:

- Industrie: 7.687 persoane - Construcţii: 686 persoane - Alte domenii: 521 persoane - Servicii: 4.001 persoane, din care:

• Comerţ: 1.618 persoane • Transport: 505 persoane • Financiar-bancare: 175 persoane • Administraţie publică: 203 persoane • Sănătate: 686 persoane

Domeniul în care activează majoritatea populaţiei ocupate a municipiului Reghin şi anume 59,29%, este industria, în municipiu fiind dezvoltată industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, pielăriei şi încălţămintei, confecţiilor de îmbrăcăminte, metalurgică, materialelor de construcţii. Pe locul 2 se situează comerţul, unde lucrează 12,48% din populaţia municipiului în 1252 unităţi comerciale. Domeniile cu cel mai mic număr de angajaţi sunt: agricultură cu 0,53%, servicii financiar-bancare cu 1,34% şi administraţie cu 1,56%. În municipiul Reghin, în anul 2003, populaţia salariată masculină reprezenta 20,84% din totalul populaţiei, cea feminină 18,33% din totalul populaţiei municipiului Reghin, iar per total populaţia salariată reprezenta 39,18% din totalul populaţiei.



31

În municipiul Reghin, rata şomajului este destul de mare în comparaţie cu cea a municipiului Sighişoara, însă mult mai mică în comparaţie cu cea din municipiul Târnăveni şi oraşul Luduş şi aproximativ egală cu cea din municipiul Târgu Mureş. 2.2.3. Nivelul de educaţie În anul 2002, ponderea persoanelor care au absolvit o formă de învăţământ superioară în totalul populaţiei municipiului Reghin era de 6,28%, mai mare decât cea la nivelul judeţului care este de 5,65%. Majoritară este categoria de persoane care au absolvit un liceu şi anume 28,24% din total. Cea mai mică pondere o au persoanle care au absolvit o formă de învăţământ superioară de scurtă durată şi anume 0,60% din populaţia de 10 ani şi peste, urmaţi de cei care au terminat postlicealul sau şcoala de maiştri, care reprezintă 4,13% din populaţie.

Învăţământ superior

Mun. /Oraş

Total pop. peste 10 ani

Lungă durată

Scurtă durată

Postliceal maiştri

Liceal Profesional/ ucenici

Gimna zial

Primar

Tg. Mureş 137.410 16.283 1.311 7.840 45.584 25.110 24.958 13.191 Reghin 32.762 1.861 199 1.356 9.252 6.792 7.063 5.110 Sighişoara 29.126 1.964 143 1.484 7.649 6.119 6.656 4.250 Târnăveni 23.974 1.367 164 1.174 5.876 4.751 5.430 3.822 Iernut 8.381 365 20 300 1.804 1.517 1.962 1.744 Luduş 15.778 779 109 616 4.032 3.142 3.915 2.531 Sovata 10.369 355 58 367 2.287 1.952 2.800 2.139 Total jud. Mureş

518.475 26.850 2.493 16.274 106.859 94.970 142.324 101.040

Mun. /Oraş

Învăţământ superior

Postliceal maiştri

Liceal Profesional ucenici

Gimna zial

Primar Fără şcoală

Tg. Mureş 12,80% 5,70% 33,17% 18,27% 18,16% 9,59% 2,31% Reghin 6,28% 4,13% 28,24% 20,73% 21,55% 15,59% 3,48% Sighişoara 7,23% 5,09% 26,26% 21% 22,85% 14,59% 2,98% Târnăveni 6,38% 4,89% 24,5% 19,81% 22,64% 15,94% 5,84% Iernut 4,59% 3,57% 21,52% 18,10% 23,41% 20,80% 8,01% Luduş 5,62% 3,9% 25,55% 19,91% 24,81% 16,04% 4,17% Sovata 3,98% 3,53% 22,05% 18,82% 27% 20,62% 4% Total jud. Mureş

5,65% 3,13% 20,61% 18,31% 27,45% 19,48% 5,37%

Din punct de vedere al învăţământului superior absolvit, municipiul Reghin ocupă locul 4 în judeţul Mureş între principalele oraşe ale judeţului, cu o pondere de 6,28%, un procent mic în comparaţie cu cel al municipiului Tg. Mureş, însă mai mare decât media la nivel judeţean. Procentul de populaţie din municipiul Reghin care a absolvit un liceu plasează municipiul pe locul 2 în judeţ din acest punct de vedere, fiind depăşit doar de municipiul Tg. Mureş. Populaţia fără şcoală din municipiul Reghin



32

reprezintă 3,48% din populaţia municipiului. Acest procent este mai mic decât cel la nivelul judeţului Mureş şi plasează Reghinul pe locul 5 în judeţul Mureş. Populaţia care nu a beneficiat de nici o formă de şcolarizare reprezintă 3,48% din totalul populaţiei municipiului, mai mică decât cea la nivelul judeţului Mureş, care este de 5,37%. 2.3. Mediul înconjurător 2.3.1. Mediul natural

Municipiul Reghin este situat în zona premontană, vatra veche a oraşului organizandu-se pe terasa superioară a râului Mureş de unde a coborât în timp, în special cu activităţi economice spre zona de luncă. O mică parte din casele de locuit şi din cimitire au ocupat versanţii din partea de nord a acesteia. Terasa superioară a râului Mureş se află la cota de 395 m, respectiv cu cca.27 - 30 m deasupra luncii, a cărei cote se înscriu între 362 şi 365 m. Terasa superioară a râului Mureş se racordează la zona de luncă cu pante de cca.10%, însă în unele cazuri şi cu pante între 25-35% neconstruibile, situate de obicei în fundul curţilor. În partea de nord-vest se întinde un şir de dealuri care ating cota de 450 m, cel mai important vârf fiind la Pădurea Rotundă având cota de 455 m. Dealurile de pe terasa superioară a râului Mures, sunt brăzdate de trei văi adânci, puternic erodate, cu caracter torenţial, care se varsă în canalul Mureş. Aceste pâraie sunt: Agricultorilor, Trandafirilor, Temniţei şi Canalul Morii. Reţeaua hidrografică a Municipiului Reghin este dominată de râul Mureş, care drenează municipiul pe o lungime de cca.4 km. Afluentul principal al râului Mureş este râul Gurghiu în partea stângă a cursului şi pâraiele Agricultorilor, Trandafirilor şi Temniţei în partea dreaptă a cursului.

*Râul Mureş

Râul Mureş traversează municipiul pe direcţia nord- sud, iar râul Gurghiu pe

direcţia est-vest, confluenţa cu râul Mureş situându-se în amonte de municipiu. În decursul timpurilor s-au executat o serie de lucrări hidrologice, respectiv

canale, în scopul asigurării funcţionării unor întreprinderi si a asigurării cu energie electrică prin hidrocentrale. Astfel din cursul râului Mureş, printr-un baraj se desprinde canalul Mureş, care asigura debitul de apă necesar funcţionării uzinei electrice cât şi alimentarea cu apă a tăbăcăriilor şi altor unităţi cu caracter industrial.



33

Astăzi canalul Mureş nu mai are funcţiuni de alimentare cu apă industrială, ci numai de colectare a apelor pluviale din zona de nord-vest a municipiului. Canalul Gurghiu străbate zona de est a municipiului unde sunt amplasate în special industriile şi care se varsă în râul Mureş în aval de municipiu. Canalul Gurghiu se desprinde din cursul râului prin intermediul unui baraj, în zona căruia se află amplasată uzina de apă a municipiului.

Sistemul de baraje de pe râurile Gurghiu şi Mureş, împreună cu diguri realizate după inundaţiile din anul 1970, formează un sistem hidrologic care menţine nivelul apelor care traversează zona construită a oraşului, sub nivelul cotei de inundabilitate. Cu ocazia construirii cartierelor Unirii şi Libertăţii, s-au executat lucrări de regularizare a pâraielor Temniţei şi Trandafirilor. Teritoriul administrativ al Municipiului Reghin ocupă o suprafaţă de 5.609 ha. Acesta este situat într-o zonă în care se întâlnesc două unităţi diferite din punct de vedere geologic şi structural şi anume:

- zona anticlinelor diapire estice; - zona de cuvetă a bazinului Transilvaniei cu straturi slab dislocate.

Teritoriul şi împrejmuirile Municipiului Reghin prezentând o complexitate geomorfologică remarcabilă. Municipiul este situat în zona de confluenţă a râurilor Mureş şi Gurghiu. După îngustarea văii Mureşului de la Brancoveneşti - Ideciu de jos, Jabeniţa, valea se lărgeşte şi se formează o depresiune mare în care se constată o convergenţă a râurilor şi pâraielor afluente. Geologia generală a teritoriului Municipiului Reghin se caracterizează prin dezvoltarea largă de suprafaţă sau de mică adâncime a sedimentelor de argile marnoase şi care în funcţie de poziţia geomorfologică sunt acoperite cu diferite roci sedimentare. În acele zone unde straturile de bază nu au fost acoperite cu sedimente permeabile (pietriş sau nisip) care drenează mai repede apele de infiltraţie, straturile de bază se alterează. Prin acest proces în masa rocilor apar o serie de fisuri, care permit circulaţia apei chiar şi în masele argiloase. Se constată că în perimetru construibil al municipiului nu sunt probleme deosebite în ceea ce priveşte amplasarea construcţiilor, excepţie făcând zonele din imediata apropiere a râului Mureş, pe terenurile obţinute în urma lucrărilor de îndiguire, unde nivelul apelor freatice este foarte ridicat, iar terenul bun de fundare se află la mare adâncime datorită stratului gros de aluviuni. Aceste terenuri se situează în zona de nord a localităţii. În restul localităţii terenurile sunt propice pentru construire fără să prezinte dificultăţi speciale. Din cele de mai sus se constată că marea majoritate a terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţii sunt favorabile pentru construire. Clima localităţii este continental-moderată. Temperatura medie anuală oscilează între 5,5ºC şi 7,5ºC, cu ceva mai mică decât în Târgu Mureş, unde se înregistrează o medie de 8 – 9ºC. Iernile, în general, sunt mai puţin geroase, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu media temperaturii între -3 ºC şi -5ºC. Verile au temperaturi mai blânde, cu o medie de +18ºC, +19ºC în lunile iulie şi august. În decursul timpului s-au executat o serie de lucrări hidrologice, respectiv canale, în scopul asigurării funcţionării unor intreprinderi. Astfel, din cursul



34

Mureşului, prin intermediul unui baraj se desprinde canalul Mureş care nu mai are azi funcţii industriale, fiind în prezent doar colectorul de ape pluviale din zonă. Canalul Gurghiu străbate zona industrială a oraşului şi se varsă în Mureş în amonte de oraş. Sistemul de baraje de pe Gurghiu şi Mureş, împreună cu digurile realizate după 1970, formează un sistem hidrologic cu rol de a menţine nivelul apelor care traversează zonele construite sub nivelul de inundabilitate. Precipitaţiile medii anuale, în zona oraşului oscilează între 650 – 700 mm anual. 2.3.2. Mediul construit Zona de locuit existentă cuprinde o suprafaţă de 787,85 ha, cu toate funcţiunile complementare funcţiunii de locuit.

Aceasta se compune din zonele tradiţionale de locuit, zone cu locuinţe unifamiliare construite în diferitele perioade mai îndepărtate sau mai apropiate de timp, cât şi zonele de blocuri de locuinţe construite în ultimii 40 de ani. Dintre acestea se disting, ansamblurile de locuinţe Mihai Viteazu, Iernuţeni, Pomilor, Făgăraşului, Rodnei, Gării, Unirii şi Libertăţii. În ultimii ani se remarcă o tendinţă de creştere a construcţiilor individuale, care necesită extinderea zonelor de locuit, prin înglobarea în perimetrul construibil a suprafeţelor de teren atribuite pe baza Legii 18, şi care sunt propice pentru construirea unor noi cartiere de locuinţe individuale. Aceste zone se situează în general la extremităţile zonelor construite ale municipiului. Aceste zone din păcate nu au nici un fel de dotări tehnico edilitare. Cel mai grav lucru privind aceste zone este inexistenţa unui Plan Urbanistic Zonal, fapt care a condus la unele anomalii irecuperabile privind amplasarea unor construcţii pe traseul unor viitoare străzi, pe traseul unor viitoare trasee de lucrări tehnico edilitare, în zonele de interdicţie ale drumurilor naţionale. Alte probleme cauzate de inexistenţa proiectelor de sistematizare, sunt: aliniamente necorespunzătoare, orientări greşite, lipsa parcajelor şi a suprafeţelor necesare pentru staţiile de autobuz, profile transversale necorespunzătoare pentru arterele de circulaţie, imposibilitatea de a introduce în aceste cartiere a lucrările de echipare tehnico edilitară necesară bunei funcţionări. Un alt dezavantaj important este forma şi dimensiunile loturilor atribuite, care nu corespund ca dimensiuni minime pentru construcţia de locuinţe, sau a altor funcţiuni necesare zonelor amintite.

Alt aspect demn de menţionat, este forma, aspectul şi materialele folosite la construcţiile noi, care de cele mai multe ori nu se încadrează în specificul municipiului, şi care fac notă discordantă în peisajul străzilor. De asemenea materialele folosite nu de puţine ori sunt cele necorespunzătoare pentru tipurile de construcţii la care se folosesc, accentuând şi mai mult unele aspecte negative ale construcţiilor. Un aspect pozitiv este posibilitatea extinderii zonelor de locuit, în construcţii colective tip bloc pe arterele Unirii, proiectate în acest sens şi care au la bază planuri urbanistice de detaliu aprobate. Suprafeţele deţinute de primărie pentru dezvoltarea zonelor de locuit sau de interes public sunt minime ceea ce va îngreuna procesul de dezvoltare a localităţii.



35

2.3.3. Atracţii turistice Obiectivele turistice din municipiul Reghin sunt reprezentate de: Muzeul Etnografic Reghin, fondat de etnograful Anton Badea, colecţia lui de etnografie începând cu 64 de piese de port popular. Muzeul s-a născut din dorinţa de a oferi vizitatorilor prilejul cunoaşterii aspectelor variate ale civilizaţiei poporului nostru dintr-o zonă cu bogate tradiţii şi valori de patrimoniu. Prin munca asiduă a personalului din muzeu, prin campanii de cercetare şi achiziţii, zestrea patrimonială a muzeului a sporit, ajungând la aproape 7000 de obiecte. În paralel, s-a constituit şi arhiva care cuprinde pelicule documentare pe 16 mm, casete video, diapozitive alb-negru şi color, mii de fotografii, schiţe, desene, relevee, fişe de cercetare, cu ajutorul cărora se realizează o imagine completă asupra trăsăturilor definitorii ale zonei reprezentate. În 1966 s-a inaugurat prima expoziţie “Arta populară în zona Văii Gurghiului”, iar în 1972 a fost deschisă actuala expoziţie, reorganizată în 1991 cu tema “Unelte şi tehnică populară din Valea Superioară a Mureşului şi Câmpia Transilvaniei“. Clădirea ce adăposteşte expoziţia pavilionară este înscrisă pe lista monumentelor istorice şi de arhitectură din Reghin. A fost construită în 1982, folosită ca locuinţă, apoi ca şcoală profesională şi restaurată în perioada 1989 – 1990. Pe o suprafaţă de 1 ha, în grădina muzeului s-a organizat secţia în aer liber cu 14 obiective: aşezări, instalaţii populare tradiţionale şi o biserică de lemn. Există de asemenea două case ţărăneşti cu interioarele amenajate în stil tradiţional.



36

*Muzeul Etnografic Reghin

Muzeul de Ştiinţe Naturale “Kohl István“ se află în incinta Grupului Şcolar “Lucian Blaga“. Acesta cuprinde peste 1400 de exemplare conservate, înglobând o mare parte din ornitofauna ţării, 164 mamifere, 1000 cranii de mamifere, 3600 schelete de păsări, peşti şi reptile.

*Muzeul de Ştiinţe Naturale “Kohl István“ Colecţia Oologică Kalabér László este cea mai complexă colecţie oologică din ţară, conţinând ouă de la 218 specii de păsări din România, respectiv Europa. Biserica Evanghelică cu turnul înalt de peste 47 m, este cunoscută de localnici sub denumirea „Biserica Săsească”. Construcţia acestei biserici începe în anul 1330, aşa cum reiese din inscripţia sculptată în piatră existentă şi astăzi. Documentele confirmă 4 perioade de construcţii şi folosirea mai multor stiluri de la goticul timpuriu la cel de tranziţie. Monumentul este foarte important din punct de vedere istoric, dar şi artistic.



37

*Biserica Evanghelică Biserica de lemn „Petru Maior”, situată la marginea oraşului Reghin, a fost construită în anul 1744 din bârne de brad nelăcuite. În timp, a suferit mai multe modificări în anii 1760, 1790-1791 şi 1857. Altarul are formă poligonală cu şapte feţe. Aripile de la încheieturile Altarului, sânurile şi pridvorul sunt bogat decorate. Din zugrăveala făcută în anul 1760, se mai păstrează cea din Altar şi tâmplă.

*Biserica de lemn 2.4. Fondul locuibil

Fondul locuibil existent în Municipiul Reghin cuprinde un număr de 12.447 locuinţe, cu o suprafaţă a camerelor de locuit de 524.721 mp. În municipiu numărul populaţiei este de 36.258. Rezultă un indice 14,37 mp/persoană.

În ultimul timp se constată o tendinţă de creştere a numărului de locuinţe solicitate a se construi, ceea ce poate constitui un semnal de început de redresare economică. Fondul de locuinţe existent în municipiu este dominat de construcţii cu un nivel maxim de 2 nivele. În zonele cu construcţii noi, domină apartamentele în blocuri cu parter şi 3-4 etaje, grupate în câteva cartiere ale municipiului, Iernuţeni, Unirii, Gării, Mihai Viteazu, Mihai Eminescu. Pentru dezvoltarea zonelor de locuit ale municipiului sunt prevăzute zonele marginale, introduse recent în perimetrul construibil, unde este posibil de construit în condiţii foarte bune, cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare. Aceste zone constituie o prioritate în ceea ce priveşte întocmirea de planuri urbanistice zonale şi



38

de detaliu. Până la întocmirea acestora se introduc restricţii temporare de construcţie. Acest lucru este absolut necesar pentru a putea asigura o ordine în amplasarea construcţiilor cât şi pentru a asigura suprafeţele de teren necesare străzilor şi pentru lucrările de echipare edilitară. Până în prezent s-au executat o serie de construcţii cu încălcarea prevederilor în ceea ce priveşte distanţele de siguranţă pentru drumurile naţionale, pentru construcţia viitoarelor străzi şi pentru amplasarea lucrărilor edilitare. De asemenea nu s-au respectat prevederile legale, prin care se obligă toţi cei care construiesc să asigure protecţia mediului prin asigurarea lucrărilor edilitare minime necesare. De asemenea nu s-au rezervat suprafeţe de teren pentru spaţiile comerciale de deservire ocrotire a sănătăţii, spaţiilor verzi şi de folosinţă comună obligatoriu de construit în cadrul ansamblurilor de locuinţe, pentru a asigura un minim de confort locuitorilor din zonă. Toate aceste măsuri care ar trebui luate, vor fi cuprinse în regulamentul de urbanism, care face parte integrantă din această documentaţie. În cadrul municipiului mai sunt câteva zone care vor trebui construite cu locuinţe în clădiri cu mai multe niveluri. Aceste zone sunt în continuarea actualelor ansambluri de locuinţe în special în ansamblul Unirii. În zonele de la limita intravilanului sunt o serie de terenuri pe care se pot construi ansambluri de locuinţe individuale, cu respectarea Regulamentului de Urbanism. Construcţia de locuinţe noi va atrage după sine şi apariţia construcţiilor din domeniul serviciilor, necesare acestor zone. În municipiu există câteva zone importante prin poziţia lor, situate pe arterele principale de circulaţie existente sau care trebuie executate conform planurilor de urbanism existente şi în care se pot prevedea şi clădiri cu mai mult de P+4E, putându-se accepta şi construcţii de până la P+8E. Şi aceste zone vor avea interdicţie temporară de construcţie, până la stabilirea concretă a amplasamentelor şi a caracteristicilor acestora. Pentru asigurarea unor ansambluri de locuinţe cu cel mai înalt nivel de dotare şi coordonare se impune aplicarea unor măsuri restrictive în prima etapă, până la definitivarea studiilor de urbanism pentru aceste zone, care vor stabili toate regulile şi modurile de construire adecvate. Din tabelul următor rezultă datele caracteristice ale fondului construit existent, obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică, pe baza recensământului din 2002 pentru Municipiul Reghin rezultă următoarele: Fondul de locuinţe prezintă următoarele caracteristici:

- nr.locuinţe = 12.447 - nr.camere de locuit = 28.599 - suprafaţa locuibilă = 524.721

Nr.de gospodării ale populaţiei = 12.554 Nr. persoane în gospodării = 36.539 Raportat la numărul total al populaţiei, rezultă un indice de 14,36 mp arie locuibilă pe locuitor. Suprafaţa unui apartament mediu rezultată este de 42,15 mp. În calcul nu sunt luate locuinţele folosite din necesitate, care la nivelul localităţii sunt minimale. Aceste studii de urbanism vor avea drept consecinţă organizarea de ansambluri de locuit cu calităţi de locuire de cea mai bună calitate.

strtkicsi atteve pdfbe...ales dezvoltării urbane durabile şi dimensiunii urbane, cât şi...

Documents

Transcript of strtkicsi atteve pdfbe...ales dezvoltării urbane durabile şi dimensiunii urbane, cât şi...