Tudor Arghezi este unul din scriitorii reprezentativi ai literaturii romane, ce s-aafirmat mai ales in perioada interbelica prin originalitatea sa debordanta si prinvarietatea temelor abordate. Opera sa a fost puternic influentata de CharlesBaudelaire, dovada fiind “estetica uratului” pe care Arghezi a introdus-o in literaturaromana prin volumul “Flori de mucigai”. El a mai fost influentat de poeti ca Edgar Allan Poe, Alexandru Macedonski sau Anton Pann. Compune poezii pentru copii incare trateaza subiecte complexe si explica tainele universului pe intelesul lor.

Ciclul de versuri “Tablouri biblice(Versuri de abecedar)” trateaza subiectul aparitieiomului pe Pamant in viziunea crestina, imbratisand teoria creationista. Arghezireuseste cu succes sa transpuna intr-o forma ludica, usor de inteles pentru copii untext atat de complex ca Vechiul Testament, din care s-a inspirat. Totusi, el lasaamprenta originalitatii sale asupra poeziilor si isi permite chiar sa modifice anumite pasaje din textul biblic.Titlul volumului are o conotatie religioasa; se povesteste cum Dumnezeu a creat primii oameni si care a fost in final soarta lor dupa doctrina crestina. Constructia din paranteza “Versuri de Abecedar” sugereaza in primul rand categoria de cititori careiaii sunt adresate poeziile. Ea are, insa, si o semnificatie mai adanca; poetul comparaindirect faptele relatate de el cu abecedarul, exprimand importanta cunoasteriilor(Geneza/Biblia devine un abecedar al crestinilor si nu numai) si convingerea luineclintita fata de aceste idei.Dupa cum am spus, Tudor Arghezi pune amprenta originalitatii sale asupra versurilor nesfiindu-se sa se departeze de adevarul biblic in anumite aspecte si sa-l inlocuiascasau sa-l transforme in ceva mai captivant pentru cei mici.Pentru a usura prezentarea diferentelor voi imparti Geneza lui Arghezi in trei etape:crearea propriu-zisa a primilor oameni, viata lor in Rai si incalcarea poruncii divine.

In prima etapa

observam prima si cea mai semnificativa neconcordanta: faptul caDumnezeu Insusi este prezentat ca un copil. Poetul spune despre cei trei(Dumnezeu,Adam si Eva) ca sunt mici: “Sa nu te miri ca sovaind si mici,/Li se julea si nasul prinurzici”. In viziunea lui, El a creat primii oameni, copii si ei, pentru ca se plictisisesingur in Rai. Copil fiind, Dumnezeu are neindemanarea specifica si greseste“aluatul” lui Adam. Arghezi arata, astfel, ca dispune de indrazneala si denonconformismul necesar ca sa conteste perfectiunea divinitatii, lucru considerat o blasfemie. Primul om este astfel creat destul de stangaci. Epitetele “frumosi”,“cinstiti” si “nevinovati” ilustreaza “schema” dupa care Adam si Eva trebuiau sa fieconceputi. Intaiul copil, insa, iese “cam somnoros si cam/ Trandav si naravas(...)”;aceste epitete se opun intr-o masura destul de mare planului divin. De asemenea, poetul mai foloseste metafora “Ca sa incerce daca un altoi/ De stea putea sa prinda penoroi”, care sugereaza incercarea lui Dumnezeu de a pune intr-un material mediocruceva deosebit, superior. El a sadit intr-un trup modest minte, dand omului puterea de adomina celelalte vietuitoare.Mergand mai departe

in cea de-a doua etapa

ne este descrisa minunata viata dusade primii copii in Rai. Ei nu aveau reguli de respectat si nici treburi de facut. Dupa ceDumnezeu i-a creat, cei trei “S-au luat de maini si au cutreierat/ Gradina toata-n lungsi-n lat”. Poetul descrie viata in Eden din viziunea proprie prin epitete ca “de gluma”,“de joaca”, „(Raiul) dulce”, „(tihna) buna”. De asemenea, foloseste imaginea demiscare “Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine,/(…)/ Jucandu-se cu gazele si iezii/Caresareau pe mugurii livezii” ilustrand traiul dulce al celor doi si atmosfera ludica. Inrealitate, Adam si Eva au fost pusi stapani peste animale si primesc pamant sa-llucreze, deci ei aveau anumite responsabilitati, contrar spuselor lui Arghezi. Intr-o zi,

 

insa, Dumnezeu s-a aratat “incins in curcubeu” si a instaurat o lege: Adam si Eva nuaveau voie sa manance din pomul cunostintei binelui si raului. Inevitabil, fata estetentata in mod irezistibil de fructele acelui pom.In cele din urma copiii cedeaza si, crezand ca nu vor fi prinsi

incalca poruncadivina

. Dumnezeu se infurie, fiind descrisa reactia Sa prin imaginea de miscare “El,Dumnezeu, venind in rotogoale/In supararea Prea Sfintiei Sale”. Poetul scrie ca, drept pedeapsa, cei doi sunt izgoniti in rai, „in furtuna”, metafora ce sugereaza lumea duradin afara Edenului. De asemenea, pedeapsa este descrisa prin epitete ca fiind„crancena” si „dreapta”. Biblia sustine ca Dumnezeu i-a spus lui Adam ca daca vamanca din pomul interzis va muri. In poezie nu se vorbeste despre moarte deoarece, pentru un copil, este un subiect considerat prea dur.Stilul ludic al ciclului de versuri se face simtit si prin limbajul familiar folosit de poet.El utilizeaza termeni populari, argotici si regionalisme, ca de exemplu “scapatat”, “azamislit”,“se julea”,“nitelus”,“cata”,“sa puie” sau “scuipat”. De asemenea, elfoloseste pe alocuri un ton ironic si chiar peiorativ. De exemplu, in versurile “Ca, deurat, scuipand in patru zari, stingher/Facuse si luminile din cer” Arghezi ia peste picior puterea divina. El ii ironizeaza si pe Adam si pe Eva, numindu-i “neroada” si“netot”, subliniind lipsa de judecata specifica varstei lor.Tratand o tema religioasa, ar fi fost de asteptat ca in aceste poezii sa abunde cuvinteledin campul semantic religios. Predomina, insa, cuvintele apartinand campuluisemantic al jocului, cum ar fi “copii”,“jucandu-se”,“sareau”,“gluma” sau “joaca”.Astfel creeaza o ambianta jucausa, indepartandu-se de stilul grav in care este redactataBiblia pentru ca acesta este prea complicat si prea sobru pentru a capta atentia unuicopil.

Tudor Arghezi a reusit inca odata sa realizeze o opera originala. Originalitatea sa estedata, in primul rand, de curaj, curajul de a-si expune ideile si de a contrazice chiar siBiserica intr-o perioada in care exprimarea libera inca suferea constrangeri.Prin geniul sau poetic a reusit sa explice pe intelesul celor mici un pasaj complex dinScriptura si anume Geneza. Desi a fost un

scriitor matur, a reusit cu succes sa setranspuna in mintea unui copil si sa conceapa versuri care sa-l distreze si sa-l invete inacelasi timp