ROMANIAROMANIAJUDETUL VRANCEAJUDETUL VRANCEACOMUNA VINTILEASCACOMUNA VINTILEASCA

VintileascaVintileasca

Aşezarea geografică a Aşezarea geografică a comuneicomunei

Comuna Vintileasca este situată în partea de sud-vest a Comuna Vintileasca este situată în partea de sud-vest a judeţului Vrancea, la 65 km distanţă de municipiul Focşani şi judeţului Vrancea, la 65 km distanţă de municipiul Focşani şi 63 km distanţă de Râmnicu Sărat.63 km distanţă de Râmnicu Sărat.

Ea este aşezată la Ea este aşezată la limita Carpaţilor cu Slimita Carpaţilor cu Subcarpaţii de ubcarpaţii de Curbură, cuprinzând o parte a DepresiuniiCurbură, cuprinzând o parte a Depresiunii numită de unii numită de unii geografi ,, Între Râmnice”, iar de alţii ,,Bisoca-Neculele”. geografi ,, Între Râmnice”, iar de alţii ,,Bisoca-Neculele”. Comuna Vintileasca este alcătuită din şase sate: Vintileasca, Comuna Vintileasca este alcătuită din şase sate: Vintileasca, Neculele, Tănăsari, Bahnele, Poiana Stoichii şi După Magura, Neculele, Tănăsari, Bahnele, Poiana Stoichii şi După Magura, având o populaţie de având o populaţie de 1924 1924 locuitori, în anul 20locuitori, în anul 201111 şi o şi o suprafaţă totală de 6332 hectare, din care 656 hectare teren suprafaţă totală de 6332 hectare, din care 656 hectare teren intravilan. intravilan.

VeciniiVecinii

Vintileasca se învecinează cu următoarele comune: Vintileasca se învecinează cu următoarele comune: la N cu Nereju, la N-E cu Andreaşu de Jos, la E cu la N cu Nereju, la N-E cu Andreaşu de Jos, la E cu Chiojdeni, la S-E cu Jitia, iar la V cu Bisoca, Chiojdeni, la S-E cu Jitia, iar la V cu Bisoca, comună ce aparţine administrativ de judeţul Buzăucomună ce aparţine administrativ de judeţul Buzău

ReliefulRelieful

Comuna Vintileasca se desfăşoară în cadrul unui relief Comuna Vintileasca se desfăşoară în cadrul unui relief montan şi subcarpatic cu altitudini ce urcă până la 1415m în montan şi subcarpatic cu altitudini ce urcă până la 1415m în vârful Furul Mare şi coboară până la cca. 450m la ieşirea vârful Furul Mare şi coboară până la cca. 450m la ieşirea râului Râmnicel de pe raza comunei.râului Râmnicel de pe raza comunei.

Munţii de pe teritoriul comunei fac parte din ramura sudică a Munţii de pe teritoriul comunei fac parte din ramura sudică a Munţilor Vrancei, cu altitudini reduse ce formează aşa-numita Munţilor Vrancei, cu altitudini reduse ce formează aşa-numita suprafaţă de bordură carpaticăsuprafaţă de bordură carpatică cu altitudini de 1200-1400m. cu altitudini de 1200-1400m.

Dealurile se prezintă fie sub forma unor măguri izolate in Dealurile se prezintă fie sub forma unor măguri izolate in

cadrul depresiunii ( Dealurile Măgura şi După-Măgura), fie cadrul depresiunii ( Dealurile Măgura şi După-Măgura), fie se înşiruie asemenea unor culmi ce închid depresiunea către se înşiruie asemenea unor culmi ce închid depresiunea către sud-est.sud-est.

Pietrele Fetii

Vintileasca văzută din Bisoca

Satul Vintileasca

Lacul

ClimaClima

Vintileasca se încadrează într-o zonă cu climat temperat Vintileasca se încadrează într-o zonă cu climat temperat continental moderat, specifică aşezărilor din depresiunile continental moderat, specifică aşezărilor din depresiunile subcarpatice. subcarpatice.

În zonă apare efectul de În zonă apare efectul de foehnfoehn, curenţi locali datoraţi maselor , curenţi locali datoraţi maselor de aer ce vin dinspre vest şi care după ce escaladeză culmele de aer ce vin dinspre vest şi care după ce escaladeză culmele Carpaţilor, coboară către Subcarpaţi. Aceasta este şi cauza Carpaţilor, coboară către Subcarpaţi. Aceasta este şi cauza nebulozităţii reduse faţă de alte depresiuni submontane, nebulozităţii reduse faţă de alte depresiuni submontane, precum şi a unui regim mai sărac în precipitaţii.precum şi a unui regim mai sărac în precipitaţii.

Vegeteţia naturalăVegeteţia naturală

Sub aspectul biogeografic teritoriul comunei Vintileasca se Sub aspectul biogeografic teritoriul comunei Vintileasca se caracterezează prin pădurile de amestec (molid, fag). caracterezează prin pădurile de amestec (molid, fag). Vegetaţia naturală se compune din păduri de conifere, păduri Vegetaţia naturală se compune din păduri de conifere, păduri de foiose şi pajişti.de foiose şi pajişti.

Pădurile ocupă 3826 ha. acoperind 60% din suprafaţa Pădurile ocupă 3826 ha. acoperind 60% din suprafaţa comunei. comunei.

Pajiştile şi fâneţele sunt formate din numeroase specii de Pajiştile şi fâneţele sunt formate din numeroase specii de ierburi şi graminee ca firuţa de fâneaţă (poa pratensis),ierburi şi graminee ca firuţa de fâneaţă (poa pratensis), păiuşul (festuca),păiuşul (festuca), cimbrul ş.a. cimbrul ş.a.

În covurul subalpin apare afinul şi merişorul, iar în parchetele În covurul subalpin apare afinul şi merişorul, iar în parchetele forestiere fragul, zmeurul şi murul.forestiere fragul, zmeurul şi murul.

Pajistile montane se întPajistile montane se întaalnesc pe vlnesc pe vaarfurile mai înalte ale rfurile mai înalte ale Furului şi Muntiorului şi sunt alcătuite din asociaţii de, păiuş, Furului şi Muntiorului şi sunt alcătuite din asociaţii de, păiuş, trestioară, firuţă, afin, merişor, iarba neagră, ienupăr. trestioară, firuţă, afin, merişor, iarba neagră, ienupăr.

PPăădure din zona Vintileascadure din zona Vintileasca

Fauna naturalăFauna naturală

Resursele animale sunt variate şi destul de bogate. Din specia Resursele animale sunt variate şi destul de bogate. Din specia mamiferelor cele mai reprezentative sunt: ursul brun (Ursus artcos), mamiferelor cele mai reprezentative sunt: ursul brun (Ursus artcos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), vulpea lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), vulpea (Canis vulpes), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreola capreola), (Canis vulpes), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreola capreola), cerbul carpatin (Cervus elaphus), iepurele.cerbul carpatin (Cervus elaphus), iepurele.

Dintre păsări amintim: Dintre păsări amintim: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina),acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), uliul uliul păsărar (Accipiter nisus), mierla gulerată (Turdus torquatus), păsărar (Accipiter nisus), mierla gulerată (Turdus torquatus), forfecuţa (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes), forfecuţa (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes), piţigoiul de munte (Parus montanus), pănţăruşul (Regulus regulus), piţigoiul de munte (Parus montanus), pănţăruşul (Regulus regulus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus), ierunca ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus), ierunca (Tetrastes bonasia), piţigoiul moţat (Parus cristatus), piţigoi(Tetrastes bonasia), piţigoiul moţat (Parus cristatus), piţigoiulul de de brădet (Parus ater), huhurezul mare (Strix uralensis), precum şi brădet (Parus ater), huhurezul mare (Strix uralensis), precum şi păsările călătoare.păsările călătoare.

PopulaţiaPopulaţia

PopulaPopulaţia satelor care ţia satelor care alcătuiesc astăzi comuna alcătuiesc astăzi comuna Vintileasca, a avut în timp o Vintileasca, a avut în timp o evoluţie evoluţie specific specificăă cadrului cadrului socio-economicsocio-economic prin care a prin care a trecuttrecut

ANULANUL TOTALTOTAL

18951895 973973

19161916 967967

19311931 12591259

19411941 14501450

19561956 18681868

19661966 21572157

19681968 21842184

19771977 22572257

20022002 21502150

20092009 21002100

20112011 19241924

AgriculturaAgricultura

Vintileasca este în principal o zonă pastorală, ilustrată pregnant Vintileasca este în principal o zonă pastorală, ilustrată pregnant şi pe plan literar de balada “şi pe plan literar de balada “MioriţaMioriţa”. Dar acest fapt nu a exclus ”. Dar acest fapt nu a exclus niciodată practicarea celorlalte ocupaţii specifice poporului niciodată practicarea celorlalte ocupaţii specifice poporului roman, precum agricultura, pomicultura sau exploatarea roman, precum agricultura, pomicultura sau exploatarea lemnului. Satele care alcătuiesc comuna sunt de tip răsfirat, cu lemnului. Satele care alcătuiesc comuna sunt de tip răsfirat, cu străzi neregulate şi gospodării răspândite pe suprafeţe mari.străzi neregulate şi gospodării răspândite pe suprafeţe mari.

Principala activitate agricolă practicată de locuitorii comunei, Principala activitate agricolă practicată de locuitorii comunei, este creşterea animalelor, îndeletnicire veche practicată încă de este creşterea animalelor, îndeletnicire veche practicată încă de la apariţia acestor aşezări. la apariţia acestor aşezări.

Condiţiile pedoclimatice permit dezvoltarea păşunilor şi fâneţilor Condiţiile pedoclimatice permit dezvoltarea păşunilor şi fâneţilor naturale care asigură baza furajeră necesară creşterii animalelor.naturale care asigură baza furajeră necesară creşterii animalelor.

IndustriaIndustria

Printre sătenii din comuna Vintileasca se află meşteşugari care Printre sătenii din comuna Vintileasca se află meşteşugari care practică individual următoarele meserii: tâmplărie, dulgherie, practică individual următoarele meserii: tâmplărie, dulgherie, zidărie, croitorie, dogărie, ferărie.zidărie, croitorie, dogărie, ferărie.

Industria casnică s-a dezvoltat în comuna Vintileasca din cele Industria casnică s-a dezvoltat în comuna Vintileasca din cele mai vechi timpuri. Din lână s-au ţesut şi se ţes: dimii pentru mai vechi timpuri. Din lână s-au ţesut şi se ţes: dimii pentru confecţionarea hainelor; pături pentru acoperit; glugi cu confecţionarea hainelor; pături pentru acoperit; glugi cu folosire multiplă; macaturi pentru aşternut; covoare, carpete folosire multiplă; macaturi pentru aşternut; covoare, carpete pentru împodobit pereţii.pentru împodobit pereţii.

Industria de exploatare a lemnului are o veche tradiţie pe Industria de exploatare a lemnului are o veche tradiţie pe aceste meleaguri, ca de altfel în toată acestă zonă montană. aceste meleaguri, ca de altfel în toată acestă zonă montană.

Căi de comunicaţieCăi de comunicaţie

Comuna Vintileasca are o reţea de căi de comunicaţie Comuna Vintileasca are o reţea de căi de comunicaţie specifică zonei de munte a judeţului Vrancea, fiind alcătuită specifică zonei de munte a judeţului Vrancea, fiind alcătuită numai din căi rutiere. Toată această infrastructură rutieră se numai din căi rutiere. Toată această infrastructură rutieră se bazează pe drumul naţional DN 2R care străbate localitatea bazează pe drumul naţional DN 2R care străbate localitatea de la nord la sud, până în satul Bahnele. de la nord la sud, până în satul Bahnele.

PrinPrin reabilitarea reabilitarea unorunor drumuri comunale sau forestiere s-ar drumuri comunale sau forestiere s-ar putea asigura legături directe cu localităţile vecine. Astfel, putea asigura legături directe cu localităţile vecine. Astfel, prin modernizarea drumului forestier “Purcelu” s-ar putea prin modernizarea drumului forestier “Purcelu” s-ar putea face legătura directă cu Bisoca, judeţul Buzău, prin satul face legătura directă cu Bisoca, judeţul Buzău, prin satul Pleşi. Prin refacerea a 8 km de drum forestier s-ar putea face Pleşi. Prin refacerea a 8 km de drum forestier s-ar putea face legătura cu localităţile de pe Valea Milcovului, respectiv legătura cu localităţile de pe Valea Milcovului, respectiv Nereju şi AndreiaşuNereju şi Andreiaşu..

Istoricul comuneiIstoricul comunei

Comuna a luat fiinţă în anul 1931, sub denumirea de comuna Comuna a luat fiinţă în anul 1931, sub denumirea de comuna Neculele şi aparţinea de judeţul Râmnicul Sărat. La 30 mai Neculele şi aparţinea de judeţul Râmnicul Sărat. La 30 mai 1968, după noua reorganizare teritorial – administrativă a 1968, după noua reorganizare teritorial – administrativă a României comuna a luat numele de Vintileasca, de la satul României comuna a luat numele de Vintileasca, de la satul de reşedinţă şi a trecut sub administrarea noului judeţ de reşedinţă şi a trecut sub administrarea noului judeţ înfiinţat, Vrancea. La fel s-a întâmplat şi cu celelalte localităţi înfiinţat, Vrancea. La fel s-a întâmplat şi cu celelalte localităţi aflate pe cursul superior al râului Râmnicu Sărat, respectiv aflate pe cursul superior al râului Râmnicu Sărat, respectiv comunele: Jitia, Chiojdeni şi Dumitreşti.comunele: Jitia, Chiojdeni şi Dumitreşti.

Înainte de anul 1931, satele care alcătuiesc astăzi comuna, Înainte de anul 1931, satele care alcătuiesc astăzi comuna, au aparţinut Jitia, plasa Dumitreşti, judeţul Râmnicu Sărat.au aparţinut Jitia, plasa Dumitreşti, judeţul Râmnicu Sărat.

Pietrele Fetei - Neculele

IstoricIstoric

Până în 1863 documentele amintesc de satul Pietrele-Fetii ce Până în 1863 documentele amintesc de satul Pietrele-Fetii ce aparţinea de plasa Plaiul Râmnicul, judeţul Slam Râmnic, conform aparţinea de plasa Plaiul Râmnicul, judeţul Slam Râmnic, conform împărţirii administrativ – teritoriale din timpul Regulamentelor împărţirii administrativ – teritoriale din timpul Regulamentelor Organice (1831). Tradiţia orală aminteşte că actualele sate ale Organice (1831). Tradiţia orală aminteşte că actualele sate ale comunei Vintileasca au fost întemeiate în secolele XVI – XVII, de comunei Vintileasca au fost întemeiate în secolele XVI – XVII, de ciobani români veniţi cu oile de peste munţi din Transilvania ciobani români veniţi cu oile de peste munţi din Transilvania (Ciobanul Necula).(Ciobanul Necula).

Sub aspect documentar, cea mai veche menţiune despre un loc de pe raza comunei Vintileasca, o găsim într-un act emis în anul 1526, de către voievodul Ţării Româneşti, Radu de la Afumaţi, prin care se face danie lui Vlad Vintilă – Portar de Slatina şi sorei lui, Sora, muntele Fureştilor, azi Furu „... peste Fureştii toţi, muntele

Fureştilor, muntele Piciorul Capri, în părţile Buzăului...”.

IstoricIstoric

Satul Neculele apare pentru prima dată menţionat ca moşie alături de Munteorul şi muntele Muşei, într-un act de danie dat la 12 septembrie 1579, în care voievodul Ţării Româneşti, Mihnea Turcitul, întăreşte lui Dragomir şi surorilor sale, mai multe părţi de sate.

Denumirea satului Vintileasca provine de la numele voievodului muntean, Vlad Vintilă de la Slatina (1532 - 1535), originar de pe Valea Slănicului. După cum se atestă în documentul emis de voievodul Radu de la Afumaţi în 1526, Vlad Vintilă a deţinut o moşie pe locurile unde se află astăzi comuna Vintileasca, si care cuprindea Munţii Furu, Muntioru şi poiana Neculelor.

IstoricIstoric

RADU DE LA AFUMAŢI

DOMNITORUL ŢĂRII ROMANESTI

1522 – 1529

VLAD VINTILĂ DE LA SLATINAFiul lui Radu cel MareA domnit între anii 1532 septembrie – 1535 iunie, anul morţii.DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI

MIHNEA AL II-LEA TURCITULFiul lui Alexandru al II-lea Mircea.A avut două domnii:1577 septembrie – 1583 iulie.1585 aprilie – 1591 mai.DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI

Mai târziu, prin secolul al XVII-lea, moşiile de la izvoarele Râmnicului Sărat care au aparţinut voievodului muntean, au ajuns o parte în proprietatea Mănăstirii Râmnicu Sărat şi altă parte în proprietatea particulară a unor boieri.

Partea ce a revenit mănăstirii, a fost dată de aceasta spre administrare schitului de la Poiana Mărului, construit de stareţul Vasile Carpatinul, între anii 1730-1734. Atât mănăstirea cât şi schitul au denumit această moşie, Vintileasca, după numele voievodului care a deţinut-o.

De la 1 iunie 1968, în urma consultării populare, comuna Neculele îşi schimbă numele devenind comuna Vintileasca şi arondată la judeţul Vrancea.

În timpul comunismului au avut loc şi unele realizări, care erau de mult timp aşteptate de către populaţia comunei. Astfel, în perioada anilor 1963-1966 s-a construit drumul ce face legătura cu celelalte comune de pe valea Râmnicului şi cu oraşele Focşani şi Râmnicu Sărat. În anul 1978 a fost introdus iluminatul electric.

Religia

Biserica Bahnele a fost construită pentru prima dată în anul 1713, de către boierii care stăpâneau la acea dată moşia. Fiind părăsită şi construită în întregime din lemn, Biserica Bahnele s-a deteriorat cu timpul. Între anii 1990 – 1993, prin contribuţia cetăţenilor comunei s-a construit pe vechea temelie o bisercă nouă, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. În prezent parohia Bahnele este păstorită de preotol Potop Constantin.

Biserica Neculele a fost zidită în anul 1863, de către arhiereul Filofteiu, având hramul “Sf. Voievozi”. Biserica a ars în anul 1940 fiind apoi reclădită de locuitori. Pe 31 august 2003 a fost sfinţită o biserică nouă cu hramul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”. Aceasta a fost ridicată puţin mai la deal de cea veche şi construită prin grija preotului paroh Potop Nicolae, cu sprijinul credinceoşilor.

Biserica pe stil vechi s-a construit între anii 1992 – 1993, în satul Bahnele, având hramul “Sf. Ioan Evanghelistul”.

Schitul Munteoru a fost ridicat prin strădania părintelui protosinghel Macarie Beşliu împreună cu obştea mică a călugărilor de la Mănăstirea Poiana Mărului şi alţi oameni de bine. Sfinţirea bisericii cu hramul ”Schimbarea la faţă” s-a făcut pe data de 2 septembrie 2001 de către Episcopul Eparhiei Buzăului şi Vrancei, Epifanie Norocel, însoşit de slujitori de la centrul eparhial şi de la bisericile din zonă. La slujba de sfinţire au participat mii de credincioşi veniţi din Vrancea, Buzău şi Covasna, judeţe care se găsesc de-o parte şi de alta a acestui munte. Schitul Munteoru este situat pe vârful muntelui cu acela-şi nume, la 7 km. de centrul comunei Vintileasca. Datorită altitudinii la care se află (1300 m), este supranumit şi ”Catedrala Văii Râmnicului”.

BisericiBiserici

Învăţământul

În Vintileasca şcoala a început să funcţioneze pe la jumătatea sec. al XIX-lea. Din 1859 documentele menţionează numele primului învăţător al şcolii din satul Pietrele Fetii. Acesta se numea Ioan Ienache şi apare în Adresa nr 3285/3 octombrie 1859 cu numirile candidaţilor de învăţători săteşti.

Începând cu anul 1930, la Neculele a venit învăţător, fiul satului Nicolae D. Noapteş, născut la 16 aprilie 1907, în Jitia, absolvent al Şcolii Normale din Râmnicu Sărat, promoţia 1927. El a deţinut şi funcţia de director al şcolii, cu scurte întreruperi, până când s-a pensionat.

Învăţătorul Nicolae D. Noaptes

În anii ’60 s-au înfiinţat şcoli în toate satele, mărindu-se perioada de şcolarizare începând cu anul 1960, de la 7 ani la 8 ani, iar din 1970, la 10 ani.

În anul 1969, Şcoala generală Vintileasca funcţiona în local propriu, avea 4 săli de clasă mobilate corespunzător, o bibliotecă cu 460 de volume, deţinea un lot de pământ experimental în suprafaţă de 13644 m2. În şcoală lucrau 20 de cadre didactice, din care 5 erau calificate, iar restul aveu o pregătire medie şi instruiau un număr de 162 elevi împărţiţi în 8 clase.

Din anul 2006, şcoala a intrat într-un proces de reabilitare datorită unui proiect realizat de Primăria Vintileasca. După finalizarea proiectului a rezultat o şcoală modernă, cu 8 săli de clasă dispuse în două corpuri, construite anterior, o bibliotecă având 3540 volume, o sală de sport dotată corespunzător, un laborator de informatică conectat la internet prin proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere (EBC), proiect întocmit de Primăria Vintileasca câştigat în 2007 şi finanţat de Banca Mondială.

Prin subproiectul E – vacanţa din cadrul proiectului EBC, s-a reuşit înfiinţarea în cadrul şcolii a unui muzeu etnografic, cu participarea profesorilor, a elevilor, părinţilor şi a reprezentantului Punctului de Acces Public la Informare din comună. Şcoala a fost dotată cu mobilier nou, corespunzător standardelor, în sălile de clasă, bibliotecă şi cancelarie.

Scoala VintileascaScoala Vintileasca

Muzeul etnografic al Şcolii Vintileasca

În ultimii ani Şcoala Vintileasca a devenit cunoscută ca o instituţie şcolară fruntaşă, datorită interesului deosebit al familiei pentru şcoală, a unui colectiv didactic cu dragoste de meserie, cu pregătire ştiinţifică şi metodică bună şi foarte bună.

În anul şcolar 2007/2008, toate cadrele didactice din Şcoala Vintileasca au participat la Proiectul pentru Învăţământul Rural (PIR), care a avut ca principal obiectiv „îmbunătăţirea activităţilor de predare-învăţare în şcolile din mediul rural

În luna iulie 2010, şase profesori de la Şcoala Vintileasca au participat la cursurile şcolii de vară „Educaţia merită” 2010, organizate la Sinaia de Fundaţia Dinu Patriciu.

Având in vedere faptul ca sistemul de învăţământ finlandez reprezintă un model demn de urmat şi pentru Romania, Fundaţia Dinu Patriciu a decis sa finanţeze in cadrul programului „Educaţia merita! 2010”, deplasarea in Finlanda a unui grup de 18 profesori români de gimnaziu şi liceu din mediul rural.

Scopul vizitei a fost atât realizarea unui schimb de experienţă cu profesorii din şcolile finlandeze, cât şi înţelegerea mai bună a sistemului educaţional din această ţară.

De la Şcoala Vintileasca , in urma unei selectii dure,au mers în Finlanda 3 profesori,Noaptes Cuta, Georgescu-Apostu Stana si Pantelimon Sorin . La întoarcere au împărtăşit colegilor, elevilor şi părinţilor din experienţa lor.

Profesorii români la întoarcere în ţară, pe aeroportul din Helsinki

Vă mulţumim!

Realizator,prof. Pantelimon Sorin

3.06.2012