Vin ploile Nichita Stanescu

Auziti, randunelelor joase: norul sur ca o rata salbatica moarta se ducea mai acum peste ochiul meu, alb-cenusiu. Si i-am zis sa ii spuna iubitei ca-i sunt zilei acesteia, pustiu. Auziti randunelelor joase: s-a topit mai intai capul alb si aripa cea stanga si-apoi lin si-a pierdut din vopsea. Cand ajunse departe, pe zare, norul sur ca o rata salbatica, moarta, orb cerului, ochilor singuri, nu mai era. ........................... Vin iar jos, printre ierbi, cu zbor timp randunelele-ntins, dupa roua. O sa ploua la noapte pe camp, o sa ploua... Marti 16 August 1955 Ploiesti