Via¡a satului de la A-B-C

VIAºA SATULUIDE LA

A Afu

ma]

i

B Bour

eni

C Cov

ei

Nr. 3, Ianuarie 2014

Via¡a satului de la A-B-C22222 Despre noi

SCOPUL PROIECTULUI:Dezvoltarea fluidit#]ii ideilor [i leg#turilor realizate \ntre copii, tineri, cet#]eni, reprezentan]i ai autorit#]ii

publice locale, reprezentan]i ai institu]iilor locale, agen]i economici, parteneri de pretutindeni pentru realizareaunei reviste locale.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE: 01.08.2013-01.03.2014

APLICANT: ASOCIA}IA A.B.C. AFUMA}I

MEMBRI ECHIPEI DE PROIECT:CROITORU ANCU}A NICOLETA - coordonator proiectGOICEANU COSTINEL - responsabil pagina webCROITORU ALIN NICOLAE - a[ezare \n pagina revist# (tehnoredactor)DOBROGEANU VASILICA - asistent proiectDOBROGEANU FLORIN - responsabil mediatizarePOPA ALINA [i VICU ELENA - realizatori grafic# copert#C~PINARU DANIELA - coordonator copii [i tineriS^RGHIU}A MARIA - comitet de selec]ie materiale (corector)PREDA CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist#IONIC~ LAURIAN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist#C^SLARU CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie material revist#ZDR_NCA CONSTANTIN - coordonator voluntari

Din activit#]ile proiectului:

NE-AU FOST AL~TURI LA REALIZAREA REVISTEI:PRIM~RIA AFUMA}I - reprezentant legal Belu Marian{COALA GIMNAZIAL~ AFUMA}I - reprezentant legal Ne]a C#t#linEDITURA ALMA CRAIOVA - reprezentant legal Daniel Chichea

FINAN}ATOR:

Titlul proiectului prin care a fost posibil#

EDITAREA REVISTEI LOCALE“A.B.C. INFORMATIV”

Via¡a satului de la A-B-C 33333Despre noi

Mare praznic \mp#r#tesc, Botezul Domnului,numit \n popor Boboteaz#, se ]ine pe data de 6 ianuarie\n amintirea botezului Domnului \n apa Iordanului dec#tre Sf@ntul Ioan Botez#torul. S#rb#toarea se mainume[te [i Epifanie sau Teofanie (cuvinte ce provindin limba greac# veche) [i \nseamn# Ar#tarea Dom-nului, pentru faptul c# Domnul nostru Iisus Hristos s-a ar#tat pentru prima dat# oamenilor ca Mesia, ca Fiual lui Dumnezeu. Boboteaza este o s#rb#toare foarteveche dat@nd din sec. al III-lea, dar [i foarte popular#.

Obiceiul ca preo]ii s# mearg# \n ajun cu ,,botezul”,stropind casele credincio[ilor cu ap# sfin]it# \n aceazi, e destul de vechi, ca [i acela de a s#v@r[i AghiazmaMare (sfin]irea cea mare a apei) \n \ns#[i ziua Bobote-zei, dup# Liturghie. Se spune c# atunci c@nd preotul\]i calc# pragul casei de Boboteaz#, gospodinele tre-buie s# ]in# casa c@t mai curat# [i ordonat# iar pe mas#trebuie s# fie musai o lum@nare aprins# [i o can# \ncare p#rintele gole[te pu]in# ap# din c#ld#ru[a sa [ilas# un fir de busuioc; cu apa [i busuiocul l#sate depreot, a doua zi, copiii gospodarului sau chiar gospo-darul va ,,boteza” p#s#rile [i animalele din ograd#, caacestea s# creasc# s#n#toase [i s# se \nmul]easc#.

Pe l@ng# obiceiul de a boteza p#s#rile [i animaleledin ograd#, \n zon# se mai p#streaz# [i obiceiul de ase boteza caii. Gospodarii cre[tini ce de]in m@ndreleanimale vin cu ele \mpodobite ca de s#rb#toare labiseric# (\n curtea bisericii) pentru ca preotul s# lestropeasc# cu ap# sfin]it# pentru s#n#tatea [i puterealor de munc# \n agricultur#.

Domni[oarele (fetele mari - cum li se spunea odi-nioar#) cer, opresc sau ,,fur#” de la preot un fir debusuioc pe care \l pun sub pern# \n noaptea de Bobo-teaz# pentru a-[i visa ursitul (b#iatul cu care se vorc#s#tori) iar dac# \n aceast# zi vor aluneca [i vor c#deape ghea]# se vor m#rita \n anul \n curs.

Tot cu busuiocul de la preot se afla [i norocul \nvia]#. Acesta (busuiocul), \n noaptea de 5 spre 6 ia-nuarie, este pus de fiecare \n gard, iar a doua zi, dac#busuiocul este plin de chid#, \nseamn# c# ai mult noroc\n via]#; dac# \ns# busuiocul este uscat [i f#r# chid#\nseamn# c# norocul te ocole[te.

BOBOTEAZA -S~RB~TOARE RELIGIOAS~

LA _NCEPUT DE AN

O imita]ie folcloric# a acestei stropiri cu ap# sfin]it#de c#tre preot, este obiceiul popular al mersului cu,,Iordanul”, practicat \n foarte multe zone ale ]#riinoastre (chiar [i \n zona noastr#) de c#tre cete de fl#c#i[i b#rba]i. Cu noaptea \n cap, ei intr# \n casele cre[ti-nilor [i-i stropesc pe ace[tia cu busuiocul cu ap# pentruca \n noul an \n care tocmai au p#[it s# le fie noroculaproape [i s# aib# mult bel[ug [i spor \n toate.

Despre aghiazma adus# de la biseric#, oamenii credc# este bun# de orice. B#tr@nii spun c# sunt suficientec@teva pic#turi din apa aceasta pentru a vindeca deo-chiul la copii, patima alcoolului sau chiar vindecareaunor boli. Aghiazma nu se altereaz# \n timp chiar dac#vasul nu este acoperit. Tot de Boboteaz#a sunt interzisecerturile \n cas#, \ntre membri familiei [i nu se d# nimicdin cas#, nici chiar cu \mprumut. _n plus tradi]ia spunec# nu se spal# rufe.

Vremea din ziua Bobotezei o preveste[te pe ceade peste an. _n aceast# zi se spune c# ar trebui s# fiefoarte frig, adic# ger cumplit (gerul Bobotezei). Dac#plou#, urmeaz# o iarn# lung# iar timpul frumos preziceo var# frumoas#. Dac# bate criv#]ul, este semn c# vorfi roade bogate, iar dac# va curge apa de la strea[in#,se va face vin mult [i bun. Dac# pomii sunt \mbr#ca]i\n promoroac#,va fi bel[ug [i s#n#tate iar rodul pomilorva fi bogat.

Prof. religie ortodox# Daniela C#pinaru

Via¡a satului de la A-B-C44444 Din activitatea institu¡iilor locale

“Colindul este o nepre]uit# zestre spiritual#, pe careo mo[tenim din mo[i-str#mo[i. El este sf@nt, pentru c#transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu...”

Concursul Regional de Interpretare de Colinde,,Colindi]a”, organizat la Casa de Cultur# “AmzaPellea”, B#ile[ti/Dolj, edi]ia a IV-a, a avut loc, anulacesta, pe data de 19 decembrie 2013 [i a adus [coliinoastre dou# premii: premiul I [i premiul special aljuriului dar [i o important# men]iune.

Concursul ,,Colindi]a” a debutat \n perioada pre-merg#toare S#rb#torilor de Cr#ciun la ini]iativa unuigrup de profesori de la Liceul Tehnologic “{tefanAnghel” B#ile[ti, \n anul 2010, cu scopul de a p#stratradi]ia interpret#rii colindului autentic [i de a intro-duce comunitatea b#ile[tean# dar si pe cea din \mpre-jurimi \n spiritul acestor sensibile s#rb#tori.

_nc# de la prima edi]ie s-a constatat un interes sporitdin partea [colilor din B#ile[ti dar [i din apropiereaora[ului, acest fapt motiv@nd organizarea edi]iilor urm#-toare, \n parteneriat cu Casa de Cultur# “Amza Pellea”B#ile[ti [i cu participarea preo]ilor din acest municipiu,\ntru-un cadru organizat [i cu un juriu de specialitatecare evalueaz#, \ndeosebi, autenticitatea, acurate]eainterpret#rii [i modul de prezentare a colindului.

La propunerea Casei de Cultur# “Amza Pellea”,“Colindi]a” a devenit din anul 2012 Concurs Re-gional de Interpretare de Colinde, antren@nd eleviide gimnaziu [i de liceu \ntr-o competi]ie prin care, at@tcomunitatea, c@t [i elevii \nt@mpin# S#rb#torile de Iarn#,perpetu@nd [i aduc@nd \n sufletului publicului bucuriade a asculta [i interpreta colinde specifice rom@ne[ti.

,,COLINDI}A” a adus dou# mari premii {colii Gimnaziale Afuma]i

Concursul seadreseaz# elevilor degimnaziu [i de liceu, petrei sec]iuni: indi-vidual, grup nivelgimnazial [i grupnivel liceal; fiecare[coal# form@nd un sin-gur grup de colind#toricare prezint# dou# colinde. Pentru sec]iunea indi-vidual, concurentul(a) prezint# un singur colind sauc@ntec de iarn#. Grupurile de colind#tori nu suntacompaniate instrumental [i nu se acceptat# folosireanegativelor; se accept# folosirea pseudoinstrumentelorspecifice (buhai, zurgal#i etc.). Pentru sec]iunea in-dividual se acceptat# orice form# de acompaniament.

Din cadrul {colii Gimnaziale Afuma]i, StructuraBoureni au participat doua eleve apar]in@nd claselorgimnaziale. Este vorba despre El Shaer Manal (Pre-miul I [i special al juriului-sectiunea individual) [iToma Cristina (Men]iune-sectiunea individual) alc#ror profesor \ndrum#tor a fost domnul director al{colii Gimnaziale Afuma]i, Neta C#t#lin. Al#turi deacesta, s-a implicat [i domnul Goiceanu Costinel, di-rector al C#minului Cultural Afuma]i. Totodat#, Pri-m#ria Afuma]i, prin domnul primar Belu Marian, ne-a fost al#turi, \n special, pun@ndu-ne la dispozi]ie celenecesare particip#rii(logistic#, cost transport etc).

Felicit#ri premian]ilor no[tri [i coordonatorilorcare s-au implicat!

Aurelia Ro[caBoureni

Via¡a satului de la A-B-C 55555Din activitatea institu¡iilor locale

Iarna este timpul pentru pove[ti la gura sobei,pentru dep#nat amintiri, pentru vin fiert cu scor]i[oar#[i pentru cozonac cald de-abia scos din cuptor. Acestanotiomp creaz# o atmosfer# de vis \n jurul nostrumai ales datorit# peisajelor z#pezii.

Ca perioad# a anului este marcat# de s#rb#torile deiarn# care au ajuns mai degrab# un timp pentru a primidaruri, un pretext pentru petreceri [i \ndeosebi un timppentru reunirea familiei. Marca]i de s#rb#torile iernii,anotimpul \n sine nu trebuie s# ne aduc# amintiri nepl#-cute fie c# suntem acas# sau \n vacan]#, pe la prietenisau \ntr-unul din numeroasele locuri de cazareamenajate \n zonele montane.

Pentru a preveni nepl#cerile specifice acestei peri-oade ar trebui s# ]inem cont de c@teva aspecte ce ne potpune la ad#post de o situa]ie de urgen]#. Aceste situa]iipot fi [i rodul incon[tientei sau indolentei noastre. Estenecesar ca \n con[tiin]a oamenilor s# existe ideea c#este mai u[or s# previi o situa]ie de urgen]#, dec@ts# intervii pentru limitarea efectelor acesteia.

Una dintre multele situa]ii de urgen]# \n care neputem g#si pe perioada sezonului rece este aceea de ar#m@ne izola]i datorit# c#derilor masive de z#pad#.

Pentru a nu exista posibilitatea de a fi surprin[i \ntr-o astfel de situa]ie trebuie s#: „ v# informa]i perma-nent asupra condi]iilor atmosferice folosind radioul[i televizorul; „ evita]i orice deplasare dac# nu esteneap#rat necesar#.

Fii preg#tit pentru a rezista acas#: „ preg#ti]i-v# rezerv# de alimente, ap# [i combustibil; „ asigura]i-v# mijloace diferite pentru \nc#lzit [i preparat hran#;„ preg#ti]i-v# mijloace de iluminat independente dere]eaua electric#; „ p#stra]i la \ndem@n# unelte pentrudegajarea z#pezii.

Dac# trebuie s# pleca]i: „ asigura]i-v# \mbr#c#-minte groas#, c#ciul#, m#nu[i [i s# [tie cineva undesunte]i pleca]i; „ c#l#tori]i numai ziua [i folosi]i dru-murile principale; „ interesa]i-v# din timp de stareadrumurilor; „ nu fi]i cutez#tori [i temerari (opri]i, \n-toarce]i-v# [i cere]i ajutor); „ dac# mijlocul de trans-port se stric# nu intra]i \n panic# [i p#stra]i-v# calmul,apela]i 112 [i a[tepta]i ajutorul; „ \ncerca]i s# scoate]iautovehicului c@t mai aproape de marginea p#r]ii caro-sabile pentru a nu bloca mijloacele de desz#pezire; „nu p#r#si]i mijlocul de transport pentru a cere ajutordeoarece v# pute]i r#t#ci.

Dac# v-a]i blocat pe drum, departe de ajutor\n ma[in#...: „r#m@ne]i \n ma[in#; „ nu p#r#si]i ma-[ina dec@t dac# vede]i c# sunt persoane care v# pot

ajuta la mai pu]in de 80 m; „ ag#]a]i o bucat# de ma-terial textil viu colorat# de antena radio [i ridica]i an-tena c@t se poate de mult; porni]i farurile [i avariileatunci c@nd motorul este pornit; „ aten]ie la pericolulde otr#vire cu monoxid de carbon - men]ine]i ]eavade e[apament curat#, s# nu fie astupat# de z#pad#; „din c@nd \n c@nd deschide]i pu]in geamul pentru a ae-risi; „ urm#ri]i apari]ia unor semne de degerare sauhipotermie [i face]i exerci]ii u[oare pentru a v# p#strao bun# circula]ie sanguin#; „ dac# sunt mai multepersoane \n ma[in#, dormi]i cu r@ndul; „ \mbr#ca]i-v# c#lduros [i folosi]i ziarele vechi, h@rtiile sau huselede la scaune pentru a izola ma[ina.

Evita]i epuizarea fizic#! Vremea rece obose[teinima. Eforturi cum ar fi cel pentru cur#]area z#peziisau \mpingerea ma[inii pot duce la atac de cord sauagravarea unor probleme cardiace existente. Be]i ap#suficient# pentru a nu va deshidrata. Nu ie[i]i afar# \nv@nt. Pierderea sensibilit#]ii [i o paloare a degetelor,nasului sau chiar a lobilor urechii pot fi simptome dedegerare. Deger#tura este o reac]ie sever# a organis-mului expus la frig. Hipotermia apare \n momentul \ncare temperatura organismului scade sub 35 de grade.Simptomele hipotermiei includ tremur#turi necontro-labile, vorbire lent#, pierderi de memorie, grea]#. Dac#suspecta]i c# o persoan# sufer# de deger#turi sau hi-potermie \ncepe]i s# \nc#lzi]i \ncet bolnavul. Nu da]iunei persoane pe care o suspecta]i c# sufer# de deger#-turi sau hipotermie b#uturi care con]in cofein# sau alcool.

_n fiecare an zeci de oameni mor din cauza tempe-raturilor sc#zute, a accidentelor rutiere specifice ano-timpului rece [i incendiilor datorate folosirii aparatelorde \nc#lzire improvizate.

Nu fi]i propria dumneavoastra victim#!Marin Constantin Zdr\nca

{ef serviciu S.V.S.U.

_NZ~PEZIRILE - o situa]ie de urgen]# civil# !

Via¡a satului de la A-B-C66666 Geografie ¿i istorie localå

Atestare. Prima atestare a satului Boureni apare\n anul 1828 ca sat de mo[neni. Conform Catagrafieidin 1831, mo[ia Boureni era st#p@nit# de [ase mo[imegie[i: Popa Barbu, Iordache Ro[ca, Mitric# alIovanii, Florea si Preda V#lcan, Marco si Dinc# [iTeodor Iot#. Vatra satului a fost fixat# \n st@nga [i \ndreapta unui p@r@ia[ (Ulmis) ce str#b#tea satul Bou-reni, aici ap#r@nd [i primele a[ez#ri.

Evolu]ia popula]iei. _n anul 1831 - 47 familii, 97familii \n 1845, \n anul 1893 - 1149 locuitori, \n anul1912 - 1458 locuitori [i 278 cl#diri, \n anul 1930 -1674 locuitori, 367 cl#diri, \n anul 1940 - 1873locuitori, 427 cl#diri, iar \n anul 1956 - 1905 locuitori.

De unde vine numele satului Boureni. Se spunec# demult de-a lungul p@r@ului Ulmi[ (azi secat -c#n#lu[ul), era iarb# mult#-izlaz. Aici a venit dup#p#[unat un bou, al unei propriet#rese dinspre Dun#re,din p#r]ile satelor Bistre] sau Rast, cu numele de Rena.Aceast# venind s#-l caute [i s# [i-l ia acas#, locuitoriiafl@nd c# este al ei [i cum a[ezarea era nou# [i f#r#nume a r#mas numele de Boulrenii, adica satul undea fost g#sit Boul Renii [i mai pe prescurtat Boureni.

Boureniul a func]ionat ca [i comun# \n perioadele1864-1865 [i 1887-1950. A f#cut parte din plasele:Balta, B#ile[ti, B@rca [i Segarcea.

Primul sediu al Prim#riei a fost unde \[i are casaNeltu Popazu, apoi a fost construit un sediu nou undeast#zi se afl# Minimarketul – “Un pas \nainte”, totacolo afl@ndu-se [i postul de jandarmi, \n spatele ma-gazinului, fosta gr#dina de var# a bufetului (M.A.T.).

Printre primarii care au condus Boureniul se num#-r#: Petre P. Ro[ca, Gogu P. Ro[ca, Pantelimon (Nica)I. Ro[ca [i Emil C. Doroban]u, fiind [i ultimul primar._n anul 1945, desfiin]@ndu-se prim#riile, au luat fiin]#Comitetele provizorii, conduse de un pre[edinte [i unvicepre[edinte. Primul pre[edinte a fost Constantin D.Vic#, iar vicepre[edinte Elena Rusoiu.

A[ezare geografic# : 440,1’ Nord ; 230, 26’ Sud;Boureniul se \nvecineaz# : la Nord, Cioroiu Nou;

la Nord-Est, Sili[tea Crucii; la Sud, Covei; la Est,Afuma]i; la Vest, B#ile[ti.

Satul se afl# a[ezat de-a lungul drumului jude]ean561 A, \n linie dreapt#, fiind desp#r]it \n centru sau dedrumul jude]ean 552 A, din aceast# cauz# partea de la[coal# spre Afuma]i, poart# denumirea de Satul Vechi,iar cealalt# parte din centru spre B#ile[ti, Satul Nou.

_n jurul satului se afl# a[ezate cinci movile de p#-m@nt. Cea mai mare movil# de p#m@nt se nume[teVivoranul, care se afl# a[ezat# l@ng# calea ferat# \n

partea de nord a satului, la aproximativ 1,5 km de sat [ieste construit# fa]# de celelalte movile, care sunt dep#m@nt, din nisip. Celelalte movile poart# numele de:M#gura lui D#nescu, Movila Popii, M#gura lui Asan [iMovila mic# la hotarul dintre Boureni [i B#ile[ti. Se spunec# rolul acestor movile ar fi fost ca puncte de observa]ie.

Biserica. Boureniul are o singur# biserica cu hra-mul Sf@ntul Dumitru, Isvor@torul de mir [i a fost zidit#\ncep@nd cu anul 1936, iar sfin]irea sa a avut loc \ndata de 8 Noiembrie 1943. Biserica a fost zidit# petemelia fostei biserici care a fost construit# \n anul 1853[i dat# \n folosin]# \n 24 octombrie 1855.

{coala. Primul \nv#]#tor legal al satului Boureni afost Gheorghe Motoceanu, din Motoci-Dolj. _n locde t#bli]e sau caiete atunci erau l#di]e cu nisip, \n carese scria cu surcelul. Prima [coal# care a func]ionat afost situat# \n vecin#tatea bisericii [i era compus# dindou# camere, ulterior alipindu-i-se \nc# dou#.

Noul local al [colii a fost construit \ntre anii 1948-1950 [i era format din patru s#li de clas#, ulterioracestora al#tur@ndu-se o construc]ie nou# cu etaj.

Portul popular \n trecut al locuitorilor din Bou-reni. B#rba]ii erau \mbr#ca]i \n haine ]esute din l@n#,de c#tre femeile lor, adic# hain# alb# de dimie, i]arisau panataloni albi de dimie [i un fel de palton albnumit opingea. Aceste haine aveau g#itane negre. Subele purtau c#m#[i albe largi jos [i sus \ncre]ite pe un[nur numit br@nisor. Se mai purta \n loc de hain# [icojoace albe de oaie cu g#itane negre sau ro[ii. Pecap purtau c#ciuli negre iarn#, iar vara p#l#rii din paiede gr@u [i secar# \mpletite de ei. C#m#[ile [i izmeneleerau din bumbac, iar cei mai mul]i le aveau din in [ic@nep#. _n picioare purtau opinci din piele de vac#sau porc, iar foarte rar cei mai boga]i cizme sau ghete.

Femeile puratau c#m#[i lungi, cu m@neci lungi [ilargi din bumbac, in sau c@nep#. Pe cele din bumbaccusau r@uri. _n loc de hain# purtau a[a zisele bluze]esute tot de ele din bumbac [i l@n#. Peste c#ma[# dela mijloc \n jos purtau fuste ]esute tot din bumbac, insau c@nep#. Fustele la mijloc erau \ncre]ite cu un [nurcare pe atunci purta numele de br@nisor. Pe cap purtaubasmale de bumbac sau marame(c@rpe de borangic),]esute tot de ele. _n picioare purtau opinci.

Copii purtau o c#ma[e de p@nz# din bumbac , lung#p@n# la glezn#, cusut# cu r@uri negre [i \ncin[i la mijloccu ni[te bete.

Surse: Monografia Bisericii Boureni,preot Ghe. Rosca; Cartagrafia de la 1831

Costinel Goiceanu

SATUL BOURENI Continuare din num#rul 1

Va urma

Via¡a satului de la A-B-C 77777Geografie ¿i istorie localå

S-a n#scut la 14 septembrie 1875, \n comuna Bou-reni, jude]ul Dolj. A fost jurist, pre[edintele Sec]iei dedrept public al Consiliului Legislativ din 1925, prim-pre[edinte al Consiliului Legislativ (1938-1942), mem-bru corespondent al Academiei Rom@ne.

N#scut \ntr-o familie modest#, a absolvit LiceulCarol I din Craiova (1894), a fost c@teva luni ajutorde subprefect \n plasa C@lnicu din judetul Gorj, dar\mprejur#rile i-au permis s# se \nscrie la Facultatea deDrept din Bucure[ti. Dup# m#rturia sa, a ales dreptulpentru c# pretindea atunci timpul de studiu cel maiscurt: doi ani pentru o diplom#, dup# care s-a pututangaja ca func]ionar de banc# la Creditul Funciar Ur-ban. A continuat \ns# \n acela[i timp studiul care cereaun an suplimentar pentru licen]#. \n 1897 a ob]inutlicen]a \n drept, ca [ef de promo]ie.

El \nsu[i relateaz# \ntr-o \nsemnare t@rzie cum aintrat la scurt timp dup# aceea \n magistratur#, ca ajutorde judec#tor \n comuna C@mpul, judetul Buz#u: <Era\n timpul atotputerniciei partidelor politice, c@nd nuera posibil s# ocupi o atare func]ie la stat dac# nu aveaiun sf@nt [i \nc# unul din cei puternici. \n magistratur#se [tia gra]ie c#rui protector a intrat fiecare. O \nt@m-plare fericit# a f#cut ca eu s# fiu scutit de aceast# servi-tute care nu te p#r#sea, ci te ap#sa toat# via]a. Multregretatul G. Palade, fiind ministru de justi]ie [i v#z@ndc# toate numirile ce f#cuse \n magistratur# erau numaidup# interven]ia persoanelor influente sau a partiza-nilor politici, s-a g@ndit c# ar fi bine s# fac# numiri [idin r@ndul celor f#r# protec]ie politic#. Pentru aceastas-a adresat universit#]ii, cer@nd s# i se recomande tinericare au luat licen]a cu bile albe. Universitatea a r#spuns[i \ntre cei recomanda]i am fost [i eu, f#r# s# [tiu nimicdespre aceasta, p@n# c@nd \ntr-o zi din iunie 1898 m#pomenesc chemat la minister pe motiv c# d-l ministruvrea s# m# vad#. Merg@nd la minister, directorul perso-nalului, unde m-am prezentat mai \nt@i, mi-a comunicatdespre ce este vorba, ad#ug@nd c# odat# cu mine aumai fost chema]i doi colegi ai mei. O bucurie nespus#[i o m@ndrie tinereasc# mi-a str#b#tut toat# fiin]a. Dup#un sfert de or#, fiind primit de ministru, d-l Palade,acesta mi-a declarat c# m-a chemat spre a m# vedeafiindc# vrea s# numeasc# \n magistratur# [i b#ie]i f#r#

protec]ie. \ntreb@ndu-m# cu ce m# ocup [i din ce tr#-iesc, l-am informat c# sunt copist la Creditul FunciarUrban iar, \n ce prive[te ocupa]ia intelectual#, am r#s-puns c# am f#cut de cur@nd un studiu asupra societ#-]ilor de credit funciar, care ap#ruse de c@teva zile \n“Dreptul”. Era primul meu articol de drept. Am mul]u-mit ministrului pentru g@ndul s#u bun [i m-am retrasf#r# c# ministrul s#-mi precizeze dac# voi fi numit,c@nd [i unde. Dup# o a[teptare de c@teva zile cu destuleemo]ii, am fost numit. Primind numirea, m-am retrasde la Creditul Urban [i m-am prezentat la post. Era \ntimpul Dr#gaicei, la Buz#u. Tribunalul mi-a luat jur#-m@ntul [i a doua zi am fost la Pogoane, re[edin]a jude-c#toriei. M-am prezentat judec#torului, d-l M#nciu-lescu, un om fin [i foarte binevoitor, a c#rui atitudinebinevoitoare m-a \ncurajat mult \n carier#.>

Scrupulozitatea sa deosebit# \n judec#]i [i putereade munc# \i permit lui Ioan Ionescu-Dolj o evolu]ierapid# pe scara ierarhic#: \n 1902, dup# perioade scurtela tribunalele F#lciu, Tecuci [i Tutova este mutat latribunalul Ilfov, unde este pe r@nd procuror, judec#tor[i pre[edinte al sec]iei de notariat(1910). Din 1906este profesor de drept penal [i de procedura penal# la{coala Superioar# de {tiin]e de Stat, \nfiin]at# \n 1872pentru preg#tirea func]ionarilor publici ([i al c#rei di-rector devine \n 1937). _n 1914 devine Consilier laCurtea de Apel, post \n care r#m@ne \n timpul r#zbo-iului. Dup# r#zboi [i un an ca procuror general, estenumit \n 1921 consilier (unul din cei mai tineri) la_nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie.

R@ndurile de mai sus sunt un rezumat al unui textmai amplu scris de Elena {tef#nescu, n#scut# Ionescu-Dolj, licen]iat# \n drept, atunci c@nd i s-a cerut (prin1975) de c#tre Academia Rom@n# s# fac# o prezentarea activit#]ii tat#lui ei.

Costinel Goiceanu

Personalit#]i marcante ale comunei

IOAN IONESCU-DOLJ

Ioan Ionescu-Dolj [i fiica sa

Via¡a satului de la A-B-C88888 Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

S-au \mplinit, la 15.01.2014, 164 de ani de la na[te-rea celui mai mare poet rom@n, care va ajunge a[acum spunea un alt poet uria[, Grigore Vieru, poetulnemuririi noastre, l#s@nd \n urma lui o opera inegala-bil#. Este al [aptelea copil n#scut \n familia Eminovici,tat#l Gheorghe [i mama Raluca, din cei unsprezececopii, ai celor doi p#rin]i.

Face clasele primare \n Ipote[ti [i Cern#u]i, av@ndu-lc# dasc#l de rom@n# pe profesorul Aron Pumnul, pecare \l aprecia enorm. El a fost acel c#ruia i-a dedicatprima poezie ,,La morm@ntul lui Aron Pumnul’’.

Deci, Eminescu debuteaz# \n poezie semn@nd subnumele de Mihai Eminovici.

C@nd directorul revistei “Familia”, Iosif Vulcan, i-apublicat-o, el a fost na[ul de botez care a pus semn#-tura de Mihai Eminescu. Poetul a acceptat [i a[a vasemna p@n# la moarte. Toat# opera eminescian# estescris# \n 17 ani, de s#n#tate fizic# [i mintal#, restul de6 ani fiind ani de grea suferin]#, \n care [i for]a crea-toare a mai sc#zut.

Poeziile de debut au atras aten]ia capetelor luminateale timpului. Pe atunci \n mare vog# creatoare era poe-tul Vasile Alecsandri care a l#sat poporului rom@nnemuritoarea “Hora unirii”. Pl#c@ndu-i crea]ia de \nce-put eminescian#, a scris o poezie memorabili# flat@ndu-lpe \ncep#tor:

“E unul care scrie mai bine dec@t mine, Cu-at@t mai bine ]#rii [i lui cu-at@t mai bine Apuce \nainte, s# urce c@t mai sus La rasaritu-i falnic se-nchin#-al meu apus.”A iubit ca nimeni altul poezia nostalgic# scriind

cea mai frumoas# elegie din literatura noastr#: “O, mam#, dulce mam#, din negur# de vremi, Pe fream#tul de frunze la tine tu m# chemi; Deasupra criptei negre a sf@ntului morm@nt Se scutur# salc@mii de toamn# [i de v@nt.”Se vede aici c# totul e suferin]#: dorul de mam#,

fream#tul de frunze, crengile scutur@ndu-se de ploaie[i de v@nt, pl@ng vocalele [i consoanele, e un pl@nsjalnic \n surdin#, care vine din ad@ncuri de veacuri.

Eminescu a fost un meteor c#zut \n vatra ]#rii sale,patriot des#v@r[it care [i-a iubit ]ara ca nimeni altul:

“Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Rom@nie, }ara mea de glorii, ]ara mea de dor? Bra]ele nervoase, arma de t#rie La trecutu-]i mare, mare viitor!”Implic@ndu-se \n neajunsurile sociale, \n condi]iile

\n care \nv#]a [colarul rom@n, scrie ,,_mp#rat [iproletar’’:

“Pe b#nci de lemn, \n scunda tavern# mohor@t#Unde p#trunde ziua printre fere[ti murdarePe l@ng# mese lunge, st#tea posomor@t#Cu fe]e-ntunecoase, o ceat# pribegit#,Copii s#raci [i [ceptici ai plebei proletare.”Poezia are mult# \nc#rc#tur# de revolt# social#, dat#

fiind [i influen]a curentului pa[optist al vremii.

MIHAI EMINESCU, POET NA}IONAL

Gheorghe [i Raluca Eminovici

Via¡a satului de la A-B-C 99999Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

A iubit codrul, a iubit fream#tul frunzelor, sursurulapelor, a descris ca nimeni altul l#satul \nser#rii scriind:

“Somnoroase p#s#rele, Pe la cuiburi se adun#, Se ascund \n r#murele - Noapte bun#!”Atinge apogeul \n scrierea poeziei de dragoste iu-

bind-o cu patim# pe Veronica Micle. Iat# ce scrie \n,,Venere [i Madona”:

“Ideal pierdut \n noaptea unei lumi ce nu mai este,Lume ce g@ndea \n basme si vorbea \n poezii,O! te vad, te-aud, te cuget, t@nara si dulce vesteDintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei.”A fost \ncrez#tor \n faptele proprii ale poporului

rom@n, \n lupta pentru libertate. Soarta lui de marepoet universal, continu# [i \n viitor c@nd oamenii po-porului s#u pe care l-a iubit cu dragoste neschimbat#s-au apropiat to]i din ce \n ce mai mult, cu sete defrumuse]e [i cultur# de opera lui uimitoare. Este unrod al suferin]ei sale ca om, al dramei sale fa]# depoporul nostru.

Iat# ce spun cuvintele scrise de el privind leg#turaacestui poet na]ional cu fiin]a poporului s#u, \ntr-oclip# lucid#, asupra geniului s#u at@t de reprezentativ:

“Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cumsoarbe soarele un nour de aur din marea de amar.”

Laurian Ionic#

Avem un Lear. O mare avu]ie,E-ncoronat, probabil, pe vecie,El, Eminescu, vechiul p#m@ntean,De peste o sut# de ani, e un titan.

Cu siguran]# \nc# o sut# vor mai trece,S# se mai nasc# unul pentru a-l \ntrece,El a c@ntat durerea neamului str#bun,Sco]@nd la iveal# ce este r#u [i ce e bun.

A criticat tot ce era de criticat,Nimic din ce e r#u nu i-a sc#pat.A[a era [i via]a, timpul era \ntunecat,}ara avea prea multe atunci de rezolvat.

Iar natura o c@nt# cum numai d@nsul [tieO descrie cu farmec, cu mare bucurieP#durea, r@ul, ramul ades le evocaC@mpia cu flori la \nalt rang o ridica.

Din viers puternic iubirea se desprindeDe oameni, de tot ce via]a cuprinde_n centrul universului s#u puneaIubirea pentru tot ce \l \nconjura.

Pe Veronica, iubirea lui cea mare,O descria exact ca pe o floare,Pe cea care i-a fost [i muz# [i iubit#.Ah, ce p#cat! C@t de pu]in i-a fost h#r#zit#!

Dar peste toate cele, ce-a fost ne\ntrecutPreviziunea, filosofia fin# \l fac recunoscutEl e simbolul ]#rii noastre peste timp,Ne-a adus faim# mare, \n tot acest r#stimp.

Constantin Preda

LUI EMINESCU

Via¡a satului de la A-B-C1010101010 Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

Tradi]iile str#vechi constituie un ansamblu de con-cep]ii, de obiceiuri, de datini [i de credin]e care s-austatornicit din punct de vedere istoric la scar# na]ional#sau \n cadrul unor grupuri sociale reduse ca num#r,ca o diversitate \n fondul unic, \n unitatea etno-cultu-ral# specific# procesului de etnogenez# a poporuluirom@n. _n func]ie de aceste ocupa]ii au ap#rut calen-dare de m#surare [i de \mp#r]ire a timpului \n cadrulcelor patru anotimpuri str@ns legate de lucrurile agri-cole. _n general, calendarele au ap#rut \n leg#tur# cufenomenele periodice ale naturii, care \nc# din preisto-rie se contopesc cu istoria nescris# a statorniciei.

{i pe teritoriul rom@nesc au existat de-a lungul tim-pului diferite calendare care au marcat \nceputul nouluian la date diferite. Astfel, dup# Calendarul Indian anulnou \ncepea la 1 Martie [i avea 10 luni, CalendarulAgrar \ncepea la 9 martie, iar Calendarul Pastoral\ncepea la 23 aprilie.

La noi \n ]ar#, data \nceperii noului an la 1 ianuariea fost introdus# oficial \n anul 1701, dup# ce, la aceea[idat#, \nceputul noului an a fost fixat la Roma \n anul153 i.d.H., iar \n Europa Occidental# \n anul 1698.

Dup# ce au trecut s#rb#torile \n cadrul c#rora s-auderulat obiceiurile legate de Cr#ciun, \ncep@nd cuAnul Nou se desf#[oar# obiceiurile tradi]ionale spe-cifice lunii ianuarie. Acestea \ncep cu ajunul anuluinou [i au aspecte legate at@t de recoltele anului carevine dar [i de viitorul tinerilor, fete de m#ritat [i fl#c#ide \nsurat, referitor la \ntemeierea noilor familii. {is#rb#torile lunii ianuarie au caracter religios c@t [i laic.

Dup# credin]a [i datina str#bun#, la trecerea dintreani se str@ng mai multe persoane care petrec (fac reve-lionul) deoarece se spune c# e bine ca atunci s# fiivesel, s# petreci, s# dore[ti s# ]i se d#ruiasc# fericire,s#n#tate, noroc [i spor la munc# \n ob]inerea de recoltebogate. Se crede c# \n noaptea de Anul Nou zaceascuns# cunoa[terea viitorului privin recoltele nouluian, dar mai ales viitorul tinerilor \n prag de c#s#torie.

Pentru a afla cum va ar#ta viitoarea so]ie sau viitorulso], \n seara de Anul Nou ,,se vr#je[te”, adic# sub 9str#chini sau farfurii se pun diferite obiecte cu semni-fica]ii diferite (ex: pieptane, c#rbune, p@ine, inel, oglin-d#, bani etc.) ce vor prefigura \nf#]i[area [i calit#]ileviitorilor miri, ai celor care au ridicat unul din vase.

Fata de m#ritat merge, la schimbarea dintre ani, \ngrajdul vitelor, unde, dac# g#se[te boul culcat \l lo-

ve[te cu piciorul. Dac# boul se ridic# de la prima lovi-tur# \nseamn# c# fata se va m#rita \n anul care vine.Dac# boul se ridic# la urm#toarele lovituri \nsemnac# se va m#rita \n anii urm#tori, \n func]ie de c@te oria trebuit s# fie lovit boul p@n# s# se ridice.

To]i participan]ii la petrecerea dintre ani pun fiecarec@te un fir de busuioc afar#, pe gard [i dup# cantitateade chida (promoroac#) ce se pune pe fiecare fir, se[tie c@t de mult noroc va avea persoana c#reia \iapar]ine firul.

_n noaptea de Ajun de Anul Nou, fetele [i neves-tele tinere fac piftii ca s# le fie fa]a fraged# [i curat#tot anul. Tot \n noaptea de Anul Nou se \ncerca aflareaviitorului recoltelor \n noul an. _n acest sens se puneauc@te 12 ghiocei de ceap# cu sare \n ele, c@te una pentrufiecare lun# a anului. Diminea]a \n func]ie de canti-tatea de ap# de pe fiecare ghiocel se stabilea care lun#era mai ploioas# [i care secetoas#.

_ncep@nd chiar la cump#na dintre ani, colind#toriiplecau cu plugu[orul, un obicei str#vechi, legat deculturile c@mpului.

Dac# \n ultimii ani sorcovele se confec]ioneaz# dinh@rtie, \n trecutul destul de \ndep#rtat erau construitedin crengu]e rupte din pomi roditori \n ziua de Sf@ntulAndrei (de obicei crengu]e de m#r s#u par) pe care lepuneau \ntr-un vas cu ap# la c#ldur# [i lumin#, unde\nverzeau sau chiar \nfloreau. Aceste sorcove simbo-lizau ,,pomul, esen]a vie]ii”, un motiv decorativ foartedes \nt@lnit pe covoare [i alte ]es#turi sau cus#turi.

Dup# ce nepo]ii erau da]i la grind# de c#tre mo[i \ndiminea]a Anului Nou, nepo]ii plecau cu sorcova, iarnepo]ii, p#rin]ii celui dat la grind#, se duceau cu ploconla na[i.

Constantin C@[laru

S~RB~TORI {I DATINI LA _NCEPUT DE AN

Via¡a satului de la A-B-C 1111111111Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

Membrii familiei Andrei din satul Afuma]i fac partedintr-o familie modest# f#r# a avea o tradi]ie a gene-ra]iilor anterioare \n ceea ce prive[te me[te[ugurile [ipracticile de lucru.

Capul familiei, Andrei Nicolae, cunoscut \n comu-n# drept “a lu’ Moiu”, a practicat \n decursul timpuluidiferite meserii (for@nd chiar [i f@nt@ni), neav@nd \ns#o calificare \n virtutea talentelor/abilit#]ilor pe care le-a de]inut. Poate s# confec]ioneze/sculpteze (cu ajutorulstrungului dar [i manual) diferite obiecte din lemn [ilut, poate s# redea cu ajutorul creionului [i a pensuleipeisaje din realitatea \nconjur#toare sau portrete. Estede asemenea un bun cunosc#tor al geografiei [i istoriei,preocupat mereu de p#strarea zestrei tradi]ionale rom@-ne[ti. Lovindu-se \n trecut de unele probleme de s#n#-tate practic#, de aproximativ 15 ani, o agricultur# ecolo-gic# av@nd la baz# biodiversitatea mediului \nconjur#-tor. Gr#dina proprie este baza s#n#t#]ii sale [i a celordou# familii (cea de-a doua fiind a fiicei mai mari), ofe-rindu-le cele necesare, \n mod natural, pe o perioad#de trei anotimpuri (prim#var#, var#, toamn#) iar \n celde-al patrulea, iarn#, prin conservare, \n mod natural.

So]ia, Andrei Elena, este cea care se ocup# cu maregrij# [i dragoste de gospod#rirea celor dou# familii(Andrei [i Croitoru), preg#tind m@ncarea, \ngrijindnepo]ii (cei doi b#ie]i ai fiicei mai mari). Este o femeieputernic# [i chibzuit#, actualmente pensionar#, dar ca-re, prin natura meseriei pe care a exercitat-o (econo-mist la fostul C.A.P. Afuma]i), a reu[it s# se adaptezemereu la nou, \mpletind tradi]ia cu inova]iile vremii.Este so]ia specific# zonei Olteniei, supus# so]ului, darcare a [tiut \ntotdeauna s# ia ini]iativa atunci c@nd afost nevoie, cu prec#dere \n ceea ce prive[te educa]iacelor dou# fiice pe care le are. S-a adaptat permanentschimb#rilor vremii, astfel c#, pe l@ng# munca \ngospod#rie mai sus amintit# sau cea legat# de cre[tereaanimalelor [i gr#din#ritul, de]ine [i cuno[tin]e/abilit#]i\n ceea ce prive[te tehnica muncii cu calculatorul.

Andrei Floarea, 81 ani, str#bunica pensionar#, a]esut \n r#zboi covoare [i diferite articole tradi]ionale,\mplete[te (cu andrele [i \n c@rlig) diferite haine spe-cifice zonei: pulovere de l@n# [i mohair, veste, c#ciuli,fulare, m#nu[i. S-a preocupat \n decursul timpului maiales de cre[terea nepo]ilor [i str#nepo]ilor, fiind o fe-meie foarte responsabil# (\n ciuda v@rstei pe care o are).Se ocup# [i \n prezent, cu mare grij# [i d#ruire, de cre[-terea animalelor [i p#s#rilor de curte precum: porci, ca-pre, iepuri, g@[te, ra]e, curci, g#ini, porumbei etc.

Croitoru Ancu]a Nicoleta, fiica cea mare a familiei,de profesie \nv#]#tor-educator, se preocup# \n princi-pal de dezvoltarea abilit#]ilor de via]# a propriilor copii

CASA ANDREI – _NTRE TRADI}IE {I MODERNISM

] [ernism

[i a elevilor din comun#. _n gospod#ria proprie se ocu-p# de aspectul interior al celor dou# locuin]e pe care le\ntre]ine. De asemenea, are cuno[tin]e [i abilit#]i \n scrie-rea [i implementarea de proiecte de dezvoltare rural# [inu numai. Este o p#str#toare de tradi]ii [i obiceiuri locale,actualmente fiind implicat# \ntr-o serie de astfel deproiecte. Are ca prioritate accesarea de fonduri \n scopulamenaj#rii unei case de vacan]# pentru turi[ti \n gospo-d#ria proprie dar [i implementarea unor proiecte cares# duc# la dezvoltarea comunei Afuma]i.

Croitoru Alin ginerele are o calificare de educatorpsihosocial [i \n prezent este voluntar al Asocia]ieiA.B.C. Afuma]i. Se ocup# de \ntre]inerea gospod#riei(curte, gr#din#, animale [i p#s#ri). A preluat meseriasocrului Andrei Nicolae \n ceea ce prive[te lucratul \nlemn. Poate realiza diferite sculpturi [i desene. Are \ninten]ie amenajarea spa]iului interior al cur]ii sub formaunui mini-muzeu. A lucrat \n str#in#tate \n diferite do-menii, cu prec#dere osp#tar-buc#tar, [i de]ine deprin-deri \n prepararea unor m@nc#ruri tradi]ionale [i nunumai (preg#tirea mielului [i curcanului de Pa[te, aporcului de Cr#ciun etc). De]ine abilitatea de a scrie-citi-vorbi bine limba spaniol# [i par]ial engleza.

Ciocan Alexandru Gabriel, 12 ani, este elev cu per-forman]e deosebite la concursurile de limba rom@n#,matematic# [i educa]ie civic#. Dornic de a continuaunele tradi]ii locale particip# la activit#]ile cultural-artistice ale comunei [i \[i dore[te s# ajung# “un militar”de n#dejde pentru ]ar#.

Croitoru Mihai Daniel, \n v@rst# de 2 ani, mezinulfamiliei, este cu siguran]# un p#str#tor al tradi]iilor lo-cale \n ceea ce prive[te muzica popular#. Are urechemuzical# [i a \nceput s# c@nte la org# [i muzicu]# (\n-drumat [i coordonat de bunic) dar de]ine [i abilit#]i \ndansul popular de tip “c#lu[arii”. _ncurajat# de talentulcopilului, familia se g@nde[te s#-i dezvolte deprinderilede muzic# [i dans incluz@ndu-l pe viitor \ntr-o forma]iede c#lu[ari autentici.

Continuare \n num#rul viitor Alin Croitoru

Via¡a satului de la A-B-C1212121212 Pove¿ti de succes

,,Pe c@t se poate omene[te prevedea, literatura po-etic# rom@n# va \ncepe secolul al 20-lea sub auspiciilegeniului lui, [i forma limbii na]ionale, care [i-a g#sit\n poetul Eminescu cea mai frumoas# \nf#ptuire p@n#ast#zi, va fi punctul de plecare pentru toat# dezvoltareaviitoare a vestm@ntului cuget#rii rom@ne[ti”.

Titu Maiorescu,,Eminescu este nu numai cel mai mare scriitor

rom@n. El este o apari]ie aproape neexplicabil# \nliteratura noastr#. El a c#zut \n s#rmana noastr#literatur# de la 1870 ca un meteor din alte lumi.”

Garabet Ibr#ileanuA[adar, Eminescu nu e doar un poet renumit, e

mult mai mult... a fost, este [i va fi un geniu al crea]ieirom@ne[ti [i poate, universale. El tr#ie[te prin poeziilepe care ni le-a l#sat si va tr#i at@ta timp c@t noi vom ficon[tien]i de valoarea sa si nu-l vom da uit#rii!

C@nd ne g@ndim la Eminescu ar trebui sa fimm@ndri c# suntem rom@ni...

L-am comemorat [i noi, elevii claselor a II-a, a III-a, a IV-a din Structura Afuma]i, a[a cum se cuvine, \ncadrul programului ,,After-school”, finan]at de Fun-da]ia Terre Des Hommes, printr-un frumos concurs

ce a constat \n: „ completarea unei fi[e de evaluare(referitoare la via]a [i activitatea poetului); „ recitareaunor poezii din opera marelui poet; „ realizarea unorcrea]ii artistice (poezii, compuneri, desene, colajeprivind temele eminesciene).

C@[tig#torii concursului:Clasa a II-a:- Tunaru Codru]a (premiul I );- Atanase Mario (premiul II);- Mu[at Drago[ (premiul II);- Enache Miruna (premiul III);- Bona Ana (men]iune);- Enache Andi]a (men]iune).Clasa a III-a:- Zdr\nca Cornelia (premiul I );- C#pinaru Antonia (premiul II ) ;- Popa Ionu] (premiul III ).Clasa a IV-a:- Cr\ngus Andrei (premiul I );- Matei Lucian (premiul II );- Mu[at Andreea (premiul III ).Felicit#ri tuturor participan]ilor!

Croitoru Ancu]a Nicoleta

LA CEAS ANIVERSAR AL POETULUI NOSTRU NEPERECHE

Via¡a satului de la A-B-C 1313131313Pove¿ti de succes

UN MODEL DE PRIETENIE: EMINESCU-CREANG~S#rb#torind 164 de ani de la na[terea marelui poet

Mihai Eminescu \n cadrul disciplinei limba rom@n#,sub \ndrumarea doamnei diriginte S@rghiut# Maria,noi, elevii clasei a V-a, din cadrul Structurii Boureni,am fost implica]i \ntr-o serie de proiecte [i activit#]idedicate acestui eveniment.

Studiind o parte din via]a [i opera eminescian#, am\nt@lnit o frumoas# ,,poveste” legat# de prieteniaextraordinar# dintre Eminescu [i Creang# care m-afascinat [i pe care a[ dori s# o prezint [i cititorilorrevistei ,,Via]a satului de la A-B-C”.

Este o frumoas# descriere a prieteniei celor doi marioameni ai literaturii rom@ne, Mihai Eminescu [i IonCreang# ce se reg#se[te \n ,,Povestiri istorice”, deDumitru Alma[, Editura Didactic# [i Pedagogic#(EDP), partea a treia.

<Dragii mei, poporul rom@n are mul]i scriitori [ipoe]i. Ei au scris povestiri [i poezii deosebit de fru-moase, citite de oameni mari [i de copii, cu mare pl#-cere [i bucurie. Voi o s#-i citi]i [i-o s#-i \nv#]a]i pe to]icu drag. Nu-i a[a? {i citindu-i o s# fi]i mai \nv#]a]i,mai de[tep]i, mai plini de sim]ire. Dar dintre to]i scrii-torii care au tr#it acum mai bine de un veac, pe doitrebuie s#-i cunoaste]i [i s#-i iubi]i [i voi, din toat#inima, \nc# de pe acum. Unul se nume[te Ion Crean-g#, iar cel#lalt Mihai Eminescu. {i cred c# o s#-i ]ine]iminte pentru c# Ion Creang# a scris o poveste minu-nat#, plin# de haz, cu Harap-Alb, cu Geril#, cu Fl#-m@nzil#, cu P#s#ri-L#]i-Lungil#; tot el a povestit multe\nt@mpl#ri pline de n#zdr#v#nii deosebit de vesele, oriduioase, din vremea copil#riei [i a tinere]ii lui. MihaiEminescu a scris [i el o poveste \nc@nt#toare cu F#t-Frumos-din-Lacrim#, dar mai ales a alc#tuit poeziine\ntrecut de frumoase. Ace[ti doi mari scriitori aufost foarte buni prieteni.

Se sf#tuiau \mpreun#, \[i citeau unul altuia pove[tileori poeziile. Discutau despre c#r]ile citite [i despre c@tese \nt@mpl# pe lume. Se iubeau [i se respectau cumnu se mai afl#. Ceasuri \ntregi le petreceau \mpreun#,tot vorbind [i sf#tuind. C# a[a-i prietenia: te sim]ifoarte bine c@nd ai prietenul aproape [i po]i schimbacu el o vorb#, despre un g@nd ori o sim]ire a ta, \ipo]i asculta bucuriile [i durerile lui sau po]i face,\mpreun# cu el, planuri despre ziua de m@ine [i-lpo]i ajuta la nevoie, cum te-ajut# [i el pe tine, c@ndai vreun necaz ori vreo am#r#ciune.

_ntre d@n[ii, Eminescu [i Creang# \[i spuneau“b#di]#”, a[a, ca o dezmierdare: “b#di]# Ioane”,“b#di]# Mihai”.

B#di]a Ion era om voinic, corpolent, cu ochi p#trun-z#tori, deosebit de vioi, de ageri. Purta barb#, iar p#rul\i era des [i cam aspru; vorba lui era toat# plin# det@lc, de \n]elesuri ad@nci [i adesea \nc#rcat# de haz,chiar atunci c@nd povestea lucruri nu prea vesele. {tiade minune s# fac# haz de necaz. Era ceea ce se cheam#

un povestitor iscusit, f#r# pereche de iscusit. _n preaj-ma lui nu ]i se ura niciodat#. S# tot stai [i s#-l ascul]i,s#-l ascul]i cum dep#na firul f#r# cap#t al celor mai mi-nunate [i mai n#stru[nice povesti [i povestiri. Potriveaa[a de bine vorbele, \nc@t tot ce spunea despre \mp#ra]i,despre Fe]i-Frumo[i, despre Ilene Cos@nzene ori zmei-paralei p#rea aievea. _i [i vedeai trec@nd prin fa]a ta.

Eminescu, b#di]a Mihai, avea o cu totul alt# fire:era mai t#cut, mai g@nditor [i, de multe ori, chiar trist.Frumos cum rar se afl#: smead la fa]#, cu p#r negru,bogat, cu ochi mari, ad@nci, melancolici, cu z@mbetbun, cu glas pl#cut, melodios, cald [i bl@nd, cump#nit,m@ng@ios, c@nd vorbea despre lucruri frumoase [i fur-tunos c@nd povestea fapte s#v@r[ite de oameni r#i [inetrebnici. Ascult@nd sfatul prietenului s#u drag [i alaltora, Ion Creang# a scris minunatele sale “Amintiridin copil#rie”.

C@nd Ion Creang# termina o povestire hazlie, cumnumai el [tia s# ticluiasc#, Eminescu r@dea cu marepoft#. Apoi, \ntre d@n[ii, se l#sa un moment de t#cere._n toat# \mprejurimea se \nst#p@nea lini[tea [i pacea.

Era r@ndul b#di]ei Mihai s# povesteasc#, a[a cumobi[nuiau ori de c@te ori se aflau \mpreun#. Dup# maimulte clipe de t#cere, Eminescu a gr#it \ncet [i rar,m#surat, ca o m#rturisire de tain#, dar descriind, po-etic, ceea ce se petrecea \n jurul lor, \n acea fermec#-toare \nserare de var# versurile din ,,Somnoroasep#s#rele”. “B#di]# Mihai, te rog, mai spune o dat#poezia asta, s-o \nv#] [i eu” a zis Ion Creang#. Dup#ce a ascultat [i a [optit [i el, o dat# cu Eminescu, b#di]aIon s-a ridicat de jos [i [i-a \mbr#ti[at prietenul:“Minunat! E[ti un poet genial, b#di]# Mihai!” “Nu [tiucum sunt eu, dar [tiu c# mata, b#di]# Ioane, e[ti unpovestitor f#r# pereche.”

Noi rom@nii, care ne desf#t#m, de mai bine de unveac, cu cele scrise de Ion Creang# [i Mihai Emi-nescu, spunem c# am@ndoi au avut dreptate.>

Surse: Google-despre prietenia dintreEminescu si Creanga, Dumitru Alma[,

Povestiri istorice, Ed. Didactic# [i Pedagogic#,partea a treia

Ciocan Alexandru Gabriel, cls. a V-a

Via¡a satului de la A-B-C1414141414 Crea¡ii ¿i instantanee

Antidot pentru uitare

I-a venit deodat#-n minteUn cuv@nt sofisticatC-a lovit-o drept \n frunteC@nd pe grebl# a c#lcat.

Adev#ra]ii olteni

Sprinteni, ageri sau bonomiCei mai mul]i sunt gastronomiToamna, capr# vor pastram#{i cu... ]apu’ s# bea-n cram#.

Ce e amorul?(So]ia)

M# urm#resc lumin#toriCa soarele [i luna{i ochii lui ne-ncrez#toriM# suspecteaz#-ntr-una.

B#tr@nul c#tre amanta t@n#r#(Pe l@ng# plopii f#r# so])

La geamul t#u cel luminatA[ fi f#cut oriceS# intru s# te v#d \n pat,Dar nu aveam de ce.

Repro[ul t@n#rului(Pe l@ng# plopii f#r# so])

De c@te ori am a[teptatDe la ai t#i r#spuns,O cas#, zestre, s#-]i fi dat{i ne era de-ajuns.

C#tre guvern(Dintre sute de catarge)

Din impozitele toateCe ne-mpov#reaz#,

C@t ne vor mai pune-n spateCei ce guverneaz#?

Poetul pensionar(La steaua)

Fur@ndu-mi inima de bardCred, draga mea vedet#,C# pensia ce-o am pe cardE insuficient#.

T@n#rul b#tr@n (Luceaf#rul)

Am fost odat# dac-a]i [tiUn t@n#r ca oricare,Dar nu credeam c# pot a fiDureri articulare.

{omeri c#s#tori]i f#r# voia p#rin]ilor(Pe l@ng# plopii f#r# so])

A noastre inimi \[i jurauCredin]# pe vecieDe[i p#rin]ii ne spuneauCe greu e-n s#r#cie.

E P I G R A M E

Parodii epigramatice dupå poeziile lui Mihai Eminescu

Politician peste noapte

De c@nd e parlamentarS-a-n#l]at, e mare starNu e greu de explicatPrafu-n v@nt nu e s#ltat?

Greu de cunoscut omul

E actri]# cu renumePoart# m#[ti, oriunde-n lume_ns# masca-adev#rat#N-o d# jos nici demachiat#.

Laurian Ionica

Constantin Preda

Via¡a satului de la A-B-C 1515151515Crea¡ii ¿i instantanee

Este iarn#; o zi frumoas# de ianuarie a anului 2014.Z#pada s-a a[ternut ca o mantie alb# asemenea unuiocean de ninsoare. Gerul a pictat flori de ghea]# pegeamurile prin care se z#resc u[or albinele albe deom#t. Fulgii par ni[te flori albe, mici [i juc#u[e care\mpodobesc p#m@ntul. Neaua alb# este ca spumalaptelui [i cade din cer ca stelu]e albe ce danseaz#lin.

C@mpiile str#lucesc ca ni[te diamante. Cerul este[i el alb ca z#pada, iar pe alocuri pare pictat cu nuan]ede gri [i albastru. Crengile copacilor au fost poleitecu un strat sub]ire de ghea]#. Brazii [i pinii au cojoacesclipitoare de argint ce par ni[te zale din pove[tile cuz@ne.

Iarna e prietena cea mai bun# a copiilor; un ano-timp preferat pentru majoritatea, mai ales pentru c#el aduce s#rb#torile darnice, vacan]a de iarn# [i jocu-rile de iarn# mult - \ndr#gite de ace[tia.

Pentru toate acestea, i-am dedicat acestui frumosanotimp, c@teva versuri care sper s# v# \nc@nte:

FRUMOASA IARNÅ

Iarna a sosit din zori,La fereastr# pune flori.Haide]i, copii, s# c@nt#mIarna s# o-nt@mpin#m!

Iarn#, iarn# e[ti geroas#,Friguroas#, dar frumoas#!Ne-aduci fulgii mari de neaS# ne d#m cu sania.

Afar# vezi numai z#pad#,Numai s#nii sunt pe strad#Trase de copii frumo[iCe sunt tare friguro[i.

Bradul cel \mpodobitDe copii este iubit.Mo[u-i tare bucurosC-a g#sit un brad frumos.

Zdr\nca Cornelia, cls. a III-a{coala Gimnazial# Afuma]i/Structura Afuma]i

IARNA

CRÅIASA ZAPEZII

Prin troianul de z#pad#Ies copiii din ograd#{i pornesc la s#niu[F#c@nd drum [i-alunecu[.

Unii-alearga prin n#me]iCad ca ni[te n#t#fle]i;Doi cu bulg#ri se lovesc,Al]ii cad, dar nu sc@ncesc.

De pe deal, pe derdelu[Se pornesc acu[, acu[Zeci de s#nii cu copiiTo]i dr#gu]i [i to]i zglobii.

Iarna-i alb# [i frumoas#,De ghea]#, dar prietenoas#.Pentru cei mai mul]i copiiE z@na cu bucurii.

Le-aduce cu elegan]#:Fulgi de nea, daruri, vacan]#.To]i copiii o iubesc{i Cr#ias# o numesc.

Ancu]a Nicoleta Croitoru

Via¡a satului de la A-B-C1616161616 Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

_n anii ‘60, \ntr-una din mahalale din orasul Deroitlocuiau doi fra]i de culoare, Ben [i Curtis, \mpreun#cu mama lor. De c@nd p#rin]ii lor divor]aser#, mamalor trebuia s# munceasc# din greu, f#c@nd menaj lafamiliile bogate, pentru a-i \ntre]ine pe cei doi b#ie]i.

Ben, cu un an mai mic dec@t fratele s#u, Curtis,este personajul nostru principal.

Ben [i Curtis aveau 2 pasiuni: televizorul [i joacape strad#. Jocul lor preferat, c@nd erau pe strad# cuprietenii, era ,,doboar# dopul”. Era folosit# o sticl# cuun dop pus deasupra, iar ei, cu ajutorul unei pietricele,trebuiau s# doboare dopul, f#r# ca sticla s# cad#. C@ndnu erau afar# cu prietenii, Ben [i Curtis petreceaumajoritatea timpului \n fa]a televizorului. De c@nd se\ntorceau de la [coal# [i uneori p@n# seara t@rziu, c@ndse \ntorcea mama lor de la lucru, urm#reau cu interesemisiunile televizate.

Ben era ,,coda[ul clasei” [i primise porecla “CapSec”. Nimeni nu concura cu el pentru acest loc, iarodat#, c@nd s-a pus \ntrebarea \ntre colegii lui: ,,Cineeste cel mai prost om din lume?”, p@n# la urm# s-aajuns la concluzia c# e posibil s# existe totu[i \n toat#lumea cineva mai prost dec@t Ben, dar la aceast# con-cluzie au ajuns dup# dezbateri \ndelungi.

Ben \[i c#p#tase [i reputa]ia de b#t#u[. Odat# erachiar s# \[i omoare un coleg, care \l enervase pentruc# schimba frecven]ele unui aparat de radio. A aruncatcu un cu]it spre el [i doar cureaua metalic# \n care s-alovit cu]itul l-a salvat pe nefericitul coleg.

_ntr-o sear#, c@nd mama b#ie]ilor s-a \ntors obosit#de la serviciu, s-a uitat pe carnetele lor de note [i aconstatat cu triste]e faptul c# \nc# o dat# b#ie]ii aveaudoar note dezastroase. I-a chemat pe am@ndoi [i le-aspus: “B#ie]i, de ast#zi \nainte vom face o schimbare.Ve]i avea voie s# v# uita]i doar la trei emisiuni pe s#p-t#m@n# la televizor, iar \n timpul liber, ve]i citi dou#c#r]i pe s#pt#m@n#, iar duminic# mi le ve]i povesti.La joac# ve]i ie[i doar dup# ce v# ve]i face temele.”

Aceste g@nduri i-au r#mas ad@nc \ntip#rite \nmemorie personajului nostru principal, pe nume Ben.

Amintindu-[i de mama sa, spune: “Ambi]ia, ho-t#r@rea [i personalitatea ei puternic# au avut o influen]#hot#r@toare asupra mea. Era de neclintit \n convingerileei [i n-ar fi l#sat de la ea nimic... Nu eram \ntotdeauna\nc@ntat s# o aud spun@nd: <Trebuie s# reu[e[ti! Doar

nu te-ai n#scut s# fii un ratat!... Bennie, po]i reu[i. S#nu te-ndoie[ti nici un moment!>”.

Plec@nd de la cele dou# c#r]i pe care \i \ndemna s#le citeasc# s#pt#m@nal, Ben Carson, ajunge s# citeasc#[i s#-[i dezvolte mintea form@ndu-[i noi ]eluri pentruvia]#. Din coda[ul clasei ajunge ca preg#tirea lui s#fie recunoscut# prin 27 de premii de Doctor HonorisCausa, iar la doar 33 de ani, devine cel mai t@n#r [ef(director al sec]iei de neurochirurgie pediatric# a renu-mitului spital John Hop Kins Baltimore).

_n toate seminariile pe care le sus]ine nu uita s#aminteasc# \ndemnurile pe care le-a primit de la mamalui: “Ben, tu nu e[ti un cap sec! E[ti mult, mult mai bun”[i-n acela[i timp, transmite p#rin]ilor de pe \ntregglobul s# cread# [i s# investeasc# \n copiii lor.

Surs#: Material preluat din activitatea de formare psihosocial#,

mentor: Asocia]ia Vasiliada Craiova, DoljMaria S@rghiu]a

CREDE {I INVESTE{TE _N COPILUL T~U!,,G^NDE{TE CUTEZ~TOR!”

Alb# ca Z#pada avea \ntr-un co[ 118 ou#. Le-acerut celor 7 pitici s# le \mpart# \ntre ei, astfel \nc@ts# le revin#, respectiv:

din num#rul total de ou#. Au constatat c# 118 nu se\mparte exact la nici unul din numerele ce reprezint#numitorul frac]iilor men]ionate [i deci nu ar fi pututs# \mpart# cele 118 ou# \ntre ei.

I-a salvat Scufi]a Ro[ie care tocmai trecea prinp#dure. Le-a dat din co[ule]ul ei \nc# dou# ou#. Auf#cut \n total 120 de ou#. _n aceast# situa]ie le-arevenit 40; 24; 20; 12; 10; 8; 4 ou#.

_n total au luat: 40+24+20+12+10+8+4 = 118.Scufi]a Ro[ie [i-a luat cele dou# ou# \napoi [i toatepersonajele sunt acum mul]umite c# au rezolvatproblema. Cum se explic# aceasta?

A[tept#m r#spunsurile voastre pe adresa de emaila revistei: ciocan.anca@yahoo.com.

Solu]ia problemei o ve]i g#si \n num#rul urm#toral revistei noastre.

Prof. C. Preda

_N P~DURE

O problem# de logic#pentru cititorii revistei noastre

Via¡a satului de la A-B-C 1717171717Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

}ara mea rom@n#E[ti din nou la cump#n#;Nu te sim]i prea bine...Vede ori[icine...

Te-au \mboln#vit{i te-au nimicitFiii t#i corup]iPentru care lup]i.

Te-au f#cut de-ndat#Mic#, ne-nsemnat#,O s#rac# ]ar#F#r# vindecare.

Tinerii-]i migreaz#{i-azi, apreciaz#Alte lucruri, careN-au deloc valoare.

Cu tot acest greu,Te ridici mereu.{i-n dorin]a-]i mare,De-autovindecare,Reu[e[ti cu bineS#-i str@ngi l@ng# tinePe to]i cei dragi ]ie,Dulce Rom@nie!

Pe-acei de departe,Ce-au \nv#]at carte{i [tiu c#-i prea-bineS# ai ,,r#d#cine”.R#d#cini m#re]e,Vise [i speran]e,Dragoste de ]ar#{i credin]# mare.

Azi, de-aniversare,_]i facem o urare:“S# te faci iar bine{i printr-o minuneS#-i po]i iar primiPe to]i acei fiiPrea-r#t#citoriCe se-ntorc din ]#riConvin[i c-orice-ar fiDoar tu-i po]i iubi;C# vatra-]i str#bun#Este a lor mum#,C# dragostea de ]ar#I-o mare valoare!”

Autor, A.N.A.

}~RII MELE(24 ianuarie 2014)

,,MICAUNIRE”

[i,,MARELE

CUZA”

Dup# uciderea mi[eleasc# a lui Mihai Viteazul, celetrei ]#ri rom@ne, }ara Rom@neasc#, Moldova [i Tran-silvania, au fost iar desp#r]ite. Dar visul rom@nilor dea fi uni]i \ntr-o singur# ]ar# nu s-a stins odat# cu marelevoievod, ei sper@nd c# va veni odat# ,,Ziua minune”.

Unirea Principatelor Rom@ne, cunoscut# ca Mica Uni-re (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de laAlba Iulia), reprezint# unificarea vechilor principate,Moldova [i }ara Rom@neasc#, \ntr-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principa-telor Moldovei [i }#rii Rom@ne[ti era \n m@inile Rusiei[i ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situa]ia s-a schimbat \n urma r#zboiului Crimeii,dintre 1853 [i 1856, c@nd Rusia a fost \nvins# de MarilePuteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii [iIrlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei [i ImperiulOtoman. _n contextul discu]iilor despre unirea celordou# principate, \n 1857 Marile Puteri acord# acestoradreptul organiz#rii unui “referendum” (consultareapopula]iei cu drept de vot) despre Unire.

_n acest scop, se constituiau adun#ri Ad-hoc, \ncare se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc,care urmau s# se pronun]e asupra organiz#rii politice[i sociale a ]#rilor rom@ne.

De[i Sfaturile cele mari ale poporului au hot#r@t caTara Rom@neasc# s# se uneasc# cu Moldova, imediat,marii \mp#ra]i ai lumii au cerut s# se aleag# \n fiecare]ar# c@te un domnitor. Rom@nii au ales pe AlexandruIoan Cuza domn \n am@ndou# ]#rile rom@ne.

Astfel s-a \nf#ptuit “Unirea Mic#”; cele dou# prin-cipate, }ara Rom@neasc# [i Moldova form@nd osingur# ]ar# – Rom@nia.

Cuza-Vod# a avut o domnie rodnic#. A ob]inut recu-noa[terea Unirii de c#tre Marile Puteri, a realizatreforma agrar# \n anul 1964, a organizat armata, aorganizat \nv#]#m@ntul primar obligatoriu [i gratuitpentru to]i copiii, a \nfiin]at Universit#]ile de la Ia[i [iBucure[ti, a modernizat activitatea judec#toreasc#.Noua ]ar# a \nceput s# se numeasc# Rom@nia abiadup# abdicarea lui Cuza, din anul 1866, c@nd a fostredactat# prima constitu]ie.

Prof. pensionar Ghi]# Maria, B#ile[ti

Via¡a satului de la A-B-C1818181818 Sport

Sus]in c# jocul de oin# este un joc frumos, un jocce \]i pune \n valoare agerimea, capacitatea de a teorienta rapid [i a lua hot#r@ri imediate, \n func]ie desitua]ia ap#rut# \n joc. _]i dezvolt# nu numai calit#]ilefizice, dar [i inteligen]a. Nu este o afirma]ie gratuit#.Nu ader# la aceast# afirma]ie acela care nu a jucat (fiechiar [i s# priveasc#) un meci de oin#. _n ceea ce m#prive[te, la nivelul zonei noastre, am \ncercat s# sus]in[i s# contribui la dezvoltarea sa, dar am f#cut poateprea pu]in [i aceasta din cauz# c# \n jur nu se constataun interes deosebit pentru acest complex sport.

_nainte de 1989 erau organizate faze jude]ene [ina]ionale pentru acest sport, la nivel de seniori, tineret(juniori) [i \n r@ndul elevilor, iar dup# aceea, treptatinteresul [i activit#]ile au sc#zut dramatic.

_n ]ar# erau zone precum: Arad, Bac#u, Buz#u,Dolj, Suceava, Teleorman, etc., unde oina era foarte\ndr#git#, aici, acest joc era practicat cu mult# pasiune,iar \n Dolj erau localit#]i ca Afuma]i (satul Boureni),Ostroveni, Como[teni [i mai t@rziu B#ile[ti ( Grupul{colar Agricol “{tefan Anghel”), unde existau oa-meni cu mult# pasiune pentru acest frumos sport. _nBoureni, persoane ca: Venus Ionic#, Ilie Micu, eraunu \ndr#gostite de acest sport ci erau cu adev#rat \mp#-timite. Aceste preocup#ri [i rezultatele ce le-au ob]inutla nivel de jude] [i la nivelul ]#rii, au f#cut s# fie foartecunoscu]i \n ]ar#, \n r@ndul celor ce practicau oina [idatorit# acestor preocup#ri, [i azi se vorbe[te cu res-pect [i admira]ie pentru tot ce au f#cut pentru acest sport.

Nu c# re\nvierea oinei este singurul lucru ce ne-ar#mas de f#cut, dar este un mare p#cat s# nu con[tien-tiz#m c# putem s# facem foarte multprin practicarea acestui sport, pentrua contribui la dezvoltarea fizic# [ipsihic# a copiilor, cu o cheltuial#minim#. E vorba de mici sume debani pentru procurarea de mingi deoin#, bastoane [i echipament pentruparticipan]i.

Este jocul care dezvolt# senti-mente de cooperare, de a face tot ce\]i st# \n putin]# pentru a contribui laa tran[a victoria \n favoarea echipeidin care faci parte [i nu \n ultimulr@nd de a dezvolta sentimente de pa-

triotism local [i na]ional. Pentru a re\nvia acest frumos joc, cred c# factorii

de r#spundere: conducerea sportului na]ional, jude-]ean, Ministerul Educa]iei, Inspectoratele jude]ene,Conducerile [colilor, Consiliile locale [i nu \n ultimulr@nd cadre didactice cu pasiune pentru acest frumossport, indiferent de specialitate , trebuie s#-[i conjugeeforturile [i \n c@]iva ani, se vor ob]ine rezultateledorite.

Fiind o problem# de interes na]ional, implicarea artrebui s# fie de sus \n jos, dar dac# acest semnal nu vaveni prea cur@nd, putem s# ne implic#m noi, cei inte-resa]i [i pasiona]i de acest joc, [i s# dezvolt#m un puter-nic nucleu la nivel de comune [i jude]e.

Este greu?Hai s# facem pariu cu noi [i s# vedem ce putem

rezolva \n scurt timp, lu@nd \n calcul faptul c# antrena-mentele se pot desf#[ura \n orice anotimp. Se poateg#si o sal# la nivelul fiec#rei localit#]i pentru a se faceantrenamente [i pe timp nefavorabil.

_mi exprim speran]a c# \n primul r@nd, profesoriide Educa]ie fizic#, indiferent de v@rst# [i sex vor fireceptivi fa]# de aceast# problem#. Nu este de neglijatfaptul c# \n orice zon# exist# profesori de Educa]iefizic#, [i nu numai, cu pasiune [i d#ruire pentru sin-gurul nostru sport na]ional.

Bibliografie: “Oina, originea sportului nostruna]ional” - internet

Prof. Constantin Preda

Continuare din num#rul trecut

PLEDOARIE PENTRU OIN~

Via¡a satului de la A-B-C 1919191919

DIN CUPRINSUL REVISTEI‚ DIN ACTIVITATEA INSTITU}IILOR LOCALE

“Colindi]a” a adus dou# mari premii {colii Gimnaziale Afuma]i .................................................... 4_nz#pezirile - o situa]ie de urgen]# civil# ......................................................................................... 5

‚ GEOGRAFIE {I ISTORIE LOCAL~Satul Boureni .................................................................................................................................. 6Ioan Ionescu-Dolj ........................................................................................................................... 7

‚ EDUCA}IA - P^INEA SUFLETULUI NOSTRUMihai Eminescu - poet na]ional ....................................................................................................... 8Lui Eminescu .................................................................................................................................. 9

‚ TRADI}II {I OBICEIURI LOCALES#rb#tori [i datini la \nceput de an ................................................................................................. 10Casa Andrei - \ntre tradi]ie [i modernism .......................................................................................11

‚ POVE{TI DE SUCCESLa ceas aniversar al poetului nostru nepereche ............................................................................. 12Un model de prietenie: Eminescu - Creang# ................................................................................. 13

‚ CREA}II {I INSTANTANEEEpigrame ....................................................................................................................................... 14Poezii ............................................................................................................................................ 15

‚ CONSILIERE PENTRU ELEVI {I P~RIN}ICrede [i investe[te \n copilul t#u! G@nde[te cutez#tor! .................................................................. 16“Mica Unire” [i “Marele Cuza” .................................................................................................... 17}#rii mele ...................................................................................................................................... 17

‚ SPORTPledoarie pentru oin# .................................................................................................................... 18Integrama ...................................................................................................................................... 20

Materialele pentru revist# pot fi trimise la adresa de email:ciocan.anca@yahoo.com sau direct la sediul {colii Gimnaziale Afuma]i -

Structura Afuma]i, d-nei Croitoru Ancu]a Nicoleta saula Prim#ria Afuma]i, d-lui Goiceanu Costinel.

Totodat#, revista noastr# poate fi citit# [i pe site-ul:http://viatasatuluidelaa-b-c.eu/

Via¡a satului de la A-B-C2020202020 xxxxxxxxxxxxxx