Viata Satului Nr 2 (1)

20
VIAºA SATULUI DE LA A Afuma]i B Boureni C Covei Nr. 2, Decembrie 2013

description

Revista

Transcript of Viata Satului Nr 2 (1)

Page 1: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C

VIAºA SATULUIDE LA

A Afu

ma]

i

B Bour

eni

C Cov

ei

Nr. 2, Decembrie 2013

Page 2: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C22222 Despre noi

SCOPUL PROIECTULUI:Dezvoltarea fluidit#]ii ideilor [i leg#turilor realizate \ntre copii, tineri, cet#]eni, reprezentan]i ai autorit#]ii

publice locale, reprezentan]i ai institu]iilor locale, agen]i economici, parteneri de pretutindeni pentru realizareaunei reviste locale.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE: 01.08.2013-01.03.2014

APLICANT: ASOCIA}IA A.B.C. AFUMA}I

MEMBRI ECHIPEI DE PROIECT:CROITORU ANCU}A NICOLETA - coordonator proiectGOICEANU COSTINEL - responsabil pagina webCROITORU ALIN NICOLAE - a[ezare \n pagina revist# (tehnoredactor)DOBROGEANU VASILICA - asistent proiectDOBROGEANU FLORIN - responsabil mediatizarePOPA ALINA [i VICU ELENA - realizatori grafic# copert#CAPINARU DANIELA - coordonator copii [i tineriSARGHIUTA MARIA - comitet de selec]ie materiale (corector)PREDA CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist#IONICA LAURIAN - reprezentant comitet de selectie materiale revist#CASLARU CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie material revist#ZDRINCA CONSTANTIN - coordonator voluntari

Din activit#]ile proiectului:

NE-AU FOST AL~TURI LA REALIZAREA REVISTEI:PRIM~RIA AFUMA}I - reprezentant legal Belu Marian{COALA GIMNAZIAL~ AFUMA}I - reprezentant legal Neta C#t#linEDITURA ALMA CRAIOVA - reprezentant legal Daniel Chichea

FINAN}ATOR:

Titlul proiectului prin care a fost posibil#

EDITAREA REVISTEI LOCALE“A.B.C. INFORMATIV”

Page 3: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 33333Despre noi

DIN CUPRINSUL REVISTEI

‚ DIN ACTIVITATEA INSTITU}IILOR LOCALESchimb#ri \n noul an [colar \n ceea ce prive[te desfiintarea claselor simultane[i comasarea [colilor din mediul rural cu d-nul primar Belu Marian ...............................................................

AUTORSfaturi privind prevenirea [i stingerea incendiilor ...........................................................................................

Constantin Zdr@nca‚ GEOGRAFIE {I ISTORIE LOCAL~Satul Covei - descriere istorico-geografic# ................................................................................................... 6

Costinel GoiceanuSatul Boureni .................................................................................................................................................

Costinel GoiceanuPersonalit#]i marcante ale comunei .................................................................................................................

Costinel Goiceanu‚ EDUCA}IA - P^INEA SUFLETULUI NOSTRUProiectul “after-school” derulat \n cadrul {colii Gimnaziale Afumati ......................................................... 12

_nv. Ancu]a Nicoleta CroitoruDin activitatile after-school 2013-2014 in Scoala Afumati .............................................................................

autor‚ TRADI}II {I OBICEIURI LOCALENunta la romani - intre traditie si modernism ..................................................................................................

Lavinia TudorCasa cu specific tradi]ional local - “Gospod#ria familiei Andrei” ...................................................................

Alin Croitoru‚ POVE{TI DE SUCCESVia]a de artist - Dobrogeanu Madalina despre succesul ei \n muzic# .............................................................

autorO nunt# de aur….- Iordachescu Georgiana ......................................................................................................

autor‚ CREA}II {I INSTANTANEEEpigrame .................................................................................................................................................... 14

Prof. Constantin PredaPoezii ....................................................................................................................................................... 15

Ionic# LaurianCrea]ii ale copiilor nostri (poezii, compuneri, desene, fotografii) ...................................................................

autor‚ CONSILIERE PENTRU ELEVI {I P~RIN}IDespre violen]# \n familie ...............................................................................................................................

Prof. Maria SarghiutaSfaturi pentru elevi, p#rin]i [i bunici ...............................................................................................................

Ionela Dunavatu [i Liliana S#ceanu‚ SPORTSportul nostru national-OINA ........................................................................................................................

autorSportul mintii ..................................................................................................................................................

Page 4: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C44444 Din activitatea institu¡iilor locale

La rom@ni s#rb#torile de iarn#, \n special Cr#ciunul,sunt s#rb#torile de suflet. Amintirea copil#riei ce nerevine puternic \n suflet [i \n minte, z#pezile bogate [iprevestitoare de rod \mbel[ugat, colindele [i clinche-tele de clopo]ei, mirosul proasp#t de brad dar [i decozonaci, ner#bdarea a[tept#rii darurilor sub pomulde iarn# toate creaz# \n s@nul familiei o atmosfer# delini[te [i iubire.

Decembrie este luna cadourilor [i a s#rb#torilor deiarn# (Sf@ntul Nicolae, Cr#ciunul, Anul Nou) [i poateunul dintre cele mai a[teptate momente ale anului maiales pentru cei mici care ard de ner#bdare s# vad# ceprimesc de la Mo[ Nicolae \n ghetu]ele preg#tite decu sear# sau sub brad, de la Mo[ Cr#ciun.

De la Sf@ntul Nicolae p@n# la Sf@ntul Ion rom@niise simt \n s#rb#tori. Cel mai important \ns#, este Cr#-ciunul considerat c# s#rb#toarea na[terii Domnuluinostru Iisus Hristos.

Cr#ciunul mai este numit [i s#rb#toarea familiei [ieste s#rb#toarea c@nd to]i se reunesc: str#bunici, bunici,p#rin]i, copii, nepo]i \[i fac daruri, se bucur# de mo-mentele [i atmosfera din jurul mesei, cu credin]a c#prin cinstirea cum se cuvine a s#rb#torii vom avea unan mai bun [i mai bogat.

La sate sunt p#strate mai bine tradi]iile [i obiceiurilespecifice acestei s#rb#tori. S#rb#torile de iarn# concen-treaz# o seam# de ritualuri [i obiceiuri \ntre care seremarc#, \n toat# frumuse]ea [i prospe]imea sa, colin-datul copiilor.

NOI UMBL~M {I COLIND~M...

Ca p#str#tori ai tradi]iilor locale [i formatori de ca-ractere pentru elevii no[tri \ncerc#m s# le canalizamenergiile [i resursele spre valorizarea acestor “bog#]ii”[i s# oferim p#rin]ilor, \n special, dar [i comunit#]ii,momente frumoase prin Serb#rile organizate deCr#ciun.

_n acest sens, pre[colarii, elevii Structurii Afu-ma]i [i cadrele didactice \ndrum#toare au reu[it s#transforme obiceiul de a colinda, \ntr-o frumoas# tra-di]ie local# care se p#streaz# de aproape 6 ani. Fru-mos \mbr#ca]i, colind#torii al#turi de dasc#li [i c@]ivap#rin]i voluntari parcurg satul Afuma]i “colind@nd”pe la institu]ii [i agen]ii economici locali. Din sumeleob]inute realizeaz# apoi activit#]i extra[colare peparcursul \ntregului an [colar.

Totodat#, gra]ie Prim#riei Afuma]i [i ConsiliuluiLocal Afuma]i, reu[im s#-l primim frumos, \n fiecarean [i pe Mo[ Cr#ciun (la [coal#) care le aduce tuturorelevilor cumin]i daruri.

Mul]umim pe aceast# cale tuturor partenerilor no[tricare, prin grija lor fa]# de ace[ti micu]i, fac posibil#\mplinirea viselor lor [i contribuie astfel la \nt#rirea\ncrederii \n ei [i \n comunitatea din care fac parte.

CR~CIUN FERICIT[i

UN AN NOU PLIN DE _MPLINIRI!

autor

Desen realizat de NICOLAE ALIN, cls. a VII-a

Page 5: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 55555Din activitatea institu¡iilor locale

1. P@n# pe 24 decembrie depozita]i bradul afar#,\ntr-un recipient cu ap# pentru a-[i p#stra prospe]imeaun timp \ndelungat.

2. Monta]i bradul \ntr-un suport stabil [i sigur. Asi-gura]i al#turi un vas cu ap#.

3. Monta]i lum@n#rile \n suporturi incombustibile.4. Nu l#sa]i niciodat# copiii s# se joace \n apropie-

rea lum@n#rilor aprinse.5. Folosi]i doar instala]ii [i decora]iuni electrice f#r#

defec]iuni ori improviza]ii.6. Nu amplasa]i lum@n#ri aprinse \n apropierea bra-

dului, decora]iunilor ori materialelor combustibile.7. Distan]a de protec]ie dintre brad [i materiale com-

bustibile sau aparate electrice este de cel pu]in 30 cm.8. Achizi]iona]i artificii/petarde doar din magazine

autorizate. Nu l#sa]i copiii s# se joace cu artificii.9. Verifica]i integritatea [i cur#]enia co[urilor de

fum. Mai ales c# Mo[ Cr#ciun coboar# pe acolo [inu-i va pl#cea s# se murd#reasc#!

10. Inainte de culcare, stinge]i soba, lum@n#rile [ideconecta]i aparatele electrice de \nc#lzit ori decora-]iunile electrice. E important ca focul s# fie stins \nsob# pentru ca Mo[ul s# nu se ard#!

_n caz de incendiu, apela]i serviciul voluntarpentru situa]ii de urgen]# la nr. 0729897682, servi-ciul profesionist pentru situa]ii de urgen]# la nr. 112.

CR~CIUN FERICIT {I UN AN NOU, 2014,CU _MPLINIRI !

autor

10 M~SURI SIMPLEPENTRUUN CR~CIUN FERICIT!

Page 6: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C66666 Geografie ¿i istorie localå

SATUL COVEIEste un sat de c@mpie, a[ezat \n C@mpia Olteniei,

\n por]iunea numit# C@mpia Desn#]uiului sau a B#i-le[tilor, la 12 km de Dun#re. De aici, \n zilele senine,se v#d mun]ii Balcani. Altitudinea satului variaz# \ntre47 [i 49 m deasupra nivelului m#rii, \n valea p@r@uluiBalasan fiind de numai 43 m. Satul ocup# margineaunui platou cu marginile ondulate, margini care vindin direc]ia V-NV, dinspre B#ile[ti [i coboar# u[orspre S-E. Diferen]a de nivel dintre platou [i vale estemic#, de numai 5-6 m.

Prin aceast# vale, cu o l#rgime variabil#, punctulcel mai \ngust fiind \n marginea de sud a satului, curgeun r@u mic, de c@mpie, numit c@nd Balasan, c@ndCilieni, \n zona B#ile[ti, c@nd S#r#ceaua pe l@ng#Covei. _n trecut forma o mul]ime de meandre [i lega\ntre ele o sumedenie de lacuri [i de b#l]i, desecate \nanii 1970. _n prezent este numit pur [i simplu Canaldeoarece a fost canalizat par]ial prin anii 1930 l@ng#Covei [i spre sf@r[itul anilor 60, de la B#ile[ti c#trev#rsarea sa \n Balta C#lug#reni l@ng# Bistre]. Apa saeste poluat# de c#tre canalizarea ora[ului B#ile[ti, pecare \l traverseaz#. C@t timp a existat complexul deporci de l@ng# acest proasp#t municipiu, apa r@ului afost de-a dreptul pestilen]ial#. P@n# \n 1970 a avut oap# limpede [i curat# iar vara, \n lunile iulie-august,c@nd era secet#, seca, r#m@n@nd doar salba sa de lacuri.Acum nu mai seac# vara, dar este murdar.

La nord de sat de afl# un br@u din dune de nisipalb, zbur#tor, lat de c@teva sute de metri, ce se \ntindede la r#s#rit, dinspre Urzicu]a, p@n# dincolo de B#i-le[ti. Acest nisip a fost modulat de c#tre v@nturile pre-dominante, ce au direc]ia est-vest iarna [i invers vara,form@nd dune cu diferen]e de nivel mari \ntre creast#[i vale. Acestea au fost fixate prin plantarea de salc@miprin 1890, planta]ii ce constituie azi p#durea Coveiului[i p#durea B#ile[tilor. Pe la nord de sat trece CanalulMagistral, parte a unui sistem grandios de iriga]ii, con-struit prin anii 1968-1969, [i care nu mai func]ioneaz#,fiind devastat. Direc]ia lui este dinspre B#ile[ti, V-NV,merg@nd c#tre Urzicu]a, spre E. _mpreun# cu Balasanulformeaz# un fel de V, cu deschiderea spre E-SE, \nmijlocul c#ruia se g#se[te satul Covei.

La marginea de sud a satului, dincolo de r@u, suntdou# m#guri de observa]ie, semnalizare [i hotar, ridi-cate \n perioada feudal#.Cea dinspre S-V se nume[teM#gura cu Tei, al c#rei nume corect a fost alterat \n

timp, devenind M#gura Coteiului, iar spre SE mai suntr#m#[i]e din m#gura de la S#r#ceaua, cu care s-a astu-pat lacul cu acela[i nume. Din punct de vedere pedo-logic p#m@ntul de pe platou este un cernoziom degra-dat, cu un strat gros de aproape un metru, foarte bunpentru agricultur#, chiar [i \n anii seceto[i. Teribilasecet# din anii 1946-1947 nu a afectat prea mult re-coltele din Covei. Dup# 1970, \n urma drenajelor [i adesec#rilor, stratul de ap# freatic# a cobor@t, umezealadin aer s-a redus [i efectele negative se observ# \nstarea vegeta]iei.

Aspect generale. Venind pe drumul ce leag# sateleBoureni [i Catane, prin Covei, pe direc]ia nord-sud,aproape de sat travers#m Canalul Magistral, \n prezentsecat [i p#r#sit, cu toate sta]iile de pompare devastate._n marginea satului, spre st@nga, este cimitirul, dincolode care, spre r#s#rit, se \ntinde p#durea Coveiului, defapt o planta]ie de salc@mi, devastat# \n 1990-91 [iref#cut# natural. Intr@nd \n sat, dup# c@teva sute demetri, pe st@nga, apare [coala nou#, cl#dit# \n a douaparte a anilor 1960. Drumul cote[te apoi \n unghi dreptspre st@nga,c#tre r#s#rit. Dac# am merge tot \nainte,pe drumul de ]ar#, ie[im din sat, prin dosul cur]ilor [iajungem \n locul numit Capul Dealului, unde a fostsatul de bordeie \n urm# cu peste 150 de ani. Pe mar-ginea acestui drum este crucea unei persoane,decedat#\n urma unui accident, zdrobit# de carul sub care ac#zut \n anul 1925. Ultima cas# pe dreapta, \nainte decotitur#, este p#r#sit# de zeci de ani, cum au fost multe\n sat. Dup# curb# drumul mai \nainteaz# c@teva sutede metri, ca apoi s# coteasc# iar \n unghi drept, c#tredreapta, spre sud. _n aceast# cotitur# se afl# centrulcomercial al localit#]ii. Pe st@nga, \ntr-o cas# mai mare[i veche a fost pr#v#lia satului, cooperativ# \n anii so-cialismului, iar in fa]# se afla birtul, numit \n perioadainterbelic# mat, de la Monopolul Alcoolului [i Tutu-nului, unde se vindeau sticle de monopol, adic#

Page 7: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 77777Geografie ¿i istorie localå

alcool. Merg@nd tot spre sud \nt@lnim pe dreaptaun p#rcule], cu biserica mai \n spate, iar vis-a vis,

un t#p[an, l@ng# care este cl#direa fostei prim#rii [i unmodest monument pentru cei c#zu]i \n primul r#zboimondial. Aici se ]inea pe vremuri hora satului.

Cl#direa [colii vechi [i a c#minului cultural estemai departe, pe dreapta, apoi apare singura cas# cuetaj din Covei, r#mas# tot la ro[u din anii 30, de c@nda fost construit#._n continuare este un maidan, cu unfost lac \n spate. _n anii 50 aici era o cas# p#r#sit#.Ultima uli]# spre st@nga ducea spre sediul fostuluiC.A.P., acum complet devastat. La ie[irea din satdrumul coboar# lin spre rau, peste care trece un poddin beton. \n 1943 aici a fost construit primul pod dinbeton din Covei, c@nd primar a fost Vasile Cocora.{oseaua principal# se nume[te aici linie, \n sat are vreo2,5 km, satul fiind lat de ceva mai mult de un km.Locuitorii p#r]ii de nord se numesc deleni, iar cei dinsud – v#leni. Pe buza malului, la ie[irea spre sud,dincolo de ap#, se afla o moar#, distrus# \n anii socia-lismului.Tot atunci a disp#rut [i dublul [ir de s#lciib#tr@ne ce \nso]eau tot parcursul Balasanului. Ca arhi-tectur#, casele sunt modeste, cele de c#r#mid# ars#ap#r@nd de abia spre sf@r[itul secolului al XIX-lea.Cea mai veche cas# de c#r#mid# este casa Vl#dulescu,

f#cut# \ntr-un stil eclectic, prin 1881, \n care a fostmagazinul. A doua ca vechime, dat@nd de prin 1884,este casa Cocora, remarc@ndu-se printr-un stil tipicde cas# ]#r#neasc# de c@mpie. Constructorii ei, mais-torii, cum se zice pe acolo, ar fi fost s@rbi. Planul caseieste simplu, dreptunghiular, cu dou# niveluri, pivni]#si parter, cu c@tre trei \nc#peri, cu zidurile groase de50 cm [i intrarea pe la mijloc, av@nd prisp# [i balconpe toat# fa]ada, orientat# spre nord. Intrarea \n pivni]#se face printr-un g@rlici larg, cu balconul deasupra.Acoperi[ul este din tabl#, \n patru ape, cu pant# lin#.La \nceput avea jgheaburi de lemn de jur \mprejurulstrea[inei largi. _n jur avea o curte mare, cu mul]i pomi,vi]# de vie [i acareturi, f@nt@n#, grajd, cote]e, magazie,p#tul [i [opron, numit [ofru. Cam aceasta era \n gene-ral aranjarea caselor din Covei, multe din ele fiind dinchirpici sau chiar din paiant#. Fiind situat \n plin# c@m-pie, satul abia de se z#re[te de departe, singurul ele-ment mai \nalt fiind turla bisericii, care se vede doardinspre B#ile[ti. Dinspre sud, de pe M#gura cu Tei,se vede doar o dung# mai \ntunecat#, de verdea]#, cupete albe printre pomi, de la pere]ii caselor.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/Monografia satului Covei

Costinel Goiceanu

Page 8: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C88888 Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

Mo[ Cr#ciun este versiunea mai nou# a Sf@ntuluiNicolae care [i-a f#cut apari]ia \n secolul al III-lea. Elapare ca un om b#tr@n prietenos care \mparte cadourituturor copiilor \n Ajunul Cr#ciunului (noaptea de 24spre 25 decembrie). Este imaginat, \n general, ca fiind\mbr#cat \ntr-un costum ro[u, av@nd o barb# lung# [ialb# [i locuind \ntr-o ]ar# nordic#. Spiridu[ii sunt ceicare \l ajut# la preg#tirea cadourilor \n atelierul s#u. El\mparte cadourile cu ajutorul unei s#nii zbur#toare, ceeste tras# de reni, intr# pe horn [i pune sub bradcadourile. Cei 9 reni sunt: Rudolph, Dasher, Dancer,Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder [i Blitzen.Conduc#torul acestora este Rudolph, renul cu nas ro[u.

_n “Dic]ionar onomastic rom@nesc”, “Cr#ciun” esteun substantiv, personificat \n folclor ca Mo[ Cr#ciun.Romulus Vulc#nescu prezint# legenda personajului:“Mitul arhaic al unui cioban-zeu-mo[ este transfigurat\n mitul unui cioban demonic care refuz# s-o primeasc#pe Fecioara Maria s# nasc# \n staulul lui. So]ia luiCr#ciun (Cr#ciuna sau Cr#ciuneasa, \n studiul lui Peri-cle Papahagi) o prime[te \ntr-ascuns [i mo[e[te pe Isus,fapt# pentru care Cr#ciun \i taie m@inile, dar FecioaraMaria i le lipe[te la loc. Minunea \l converte[te peCr#ciun la cre[tinism (religie care nu ap#ruse \nc#).De bucurie c# nevasta lui a sc#pat de pedeapsa luinecugetat#, Cr#ciun aprinde un rug de cioate de brad\n curtea lui [i joac# hora cu toate slugile sale. Dup#

joc \mparte Fecioarei Maria daruri p#store[ti (lapte,ca[, urd#, sm@nt@n#) pentru ea [i fiul ei”. Etnologulafirm# c# Mo[ Cr#ciun reprezint# o transfigurare a ma-gilor ce i-au adus daruri lui Isus la na[terea sa [i c# estesimbolul tipului creator. Sintagma “mo[” din numeles#u \nseamn# “\ntemeietor”, “ziditor”, “\ncep#tor”.

Semnifica]ia s#rb#torii actuale de Cr#ciun este spe-cific# geto-dacilor. _n aceea[i zi se celebrau Saturnaliileromane, apoi moartea [i rena[terea zeului solar de ori-gine iranian#, Mithra, [i, dup# trei secole de la apari]iacre[tinismului, a \nceput s# se serbeze na[terea lui Isus.Determinantul “Mo[ (Cr#ciun)” semnific# v@rsta \nain-tat# a zeului care trebuia s# moar# [i s# se nasc# deAnul Nou. Existen]a lui dura 365 sau 366 de zile,\mb#tr@nea, deceda [i \nvia la \nceputul anuluiurm#tor. _n tradi]iile populare, Cr#ciunul apare fie cao zeitate cu puteri supranaturale, fie ca un om obi[nuit(un b#tr@n, pastor cu barba de om#t, vecin cu Mo[Ajun). Vestimenta]ia lui era alc#tuit# din costum popu-lar, anotimpul sugerat fiind prim#vara. Vechimea nu-melui e dovedit# de existen]a cuv@ntului, \n variante,\n arom@n# [i megleno-rom@n#.

Obiceiul de a redacta o scrisoare c#tre Mo[ Cr#-ciun este o tradi]ie de Cr#ciun. Scrisorile de obiceicon]in o list# de juc#rii pe care le doresc copiii [i con-firmarea faptului c# au fost buni. Unii sociologiau constatat c# fetele de obicei scriu mai politicos

PORTRETUL BUNULUI CRE{TIN

Page 9: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 99999Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

[i mai mult dec@t b#ie]ii, chiar dac# cererile lor nusunt mai mari dec@t ale celorla]i [i au tendin]a de afolosi expresii mai complexe. Fetele cer cel mai adesea[i cadouri pentru alte persoane. Satul lui Mo[ Cr#ciundin Finlanda a fost \nfiin]at \n 1985 [i din acel an aufost primite peste 12,5 milioane de scrisori din peste197 de ]#ri. Din Rom@nia au fost trimise peste 33.000de redact#ri spre aceast# destina]ie.

La rom@ni, colindele au o func]iune ritual#, expri-m@nd o atmosfer# s#rb#toreasc#, de ceremonie, petre-ceri [i ur#ri. Ele se c@nt# \n perioada Cr#ciunului, iarmulte dintre ele sunt legate de imaginea lui Mo[ Cr#-ciun. Numele “Mo[ Cr#ciun” \n aceste c@ntece apareca “Cr#ciunu’” sau “Doamne”, cu variantele “LeruiDoamne”, “Alerui Doamne”, “Ler”. Cele mai popu-lare colinde sunt: “M#rire-ntru cele-nalte”, “Ast#zi s-a n#scut Hristos”, “Domn, Domn s#-n#l]#m”, “Sus lapoarta raiului”, “Colindi]a”, “O ce veste minunat#”,“Plecarea magilor”, “Mo[ Cr#ciun cu plete dalbe”, “Bu-n# diminea]a la Mo[ Ajun”, “Florile dalbe”, “Colinde- strig#te colind#torilor”, “Colind de fereastr#” [i“Colindul Cr#ciunului”. Obiceiul de mers la colindat afost promovat de Ion Creang# \n Amintiri din copil#rie.

Cea mai cunoscut# legend# spune c# MaicaDomnului, fiind cuprins# de durerile na[terii, l-a rugatpe Mo[ Ajun s#-i g#zduiasc#. Deoarece era s#rac, ela refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic [i maibogat, Mo[ Cr#ciun.

Ajuns# la casa lui Cr#ciun, Maica Domnului o g#-se[te acas# pe so]ia acestuia, Cr#ciuneasa [i \i cereacesteia ad#post. Cr#ciuneasa era o femeie bun#, \ns#[tiindu-[i so]ul r#u [i necredincios, \i g#zduie[te \ngrajdul vitelor. Apoi, f#r# s#-i spun# so]ului ei, Ea oajut# pe Maica Domnului s#-L nasc# pe Pruncul Iisus.

Afl@nd cele \nt@mplate, Cr#ciun \[i pedepse[te so]iat#indu-i m@inile. Maica Domnului, printr-o minune,o vindec#, lipindu-i m@inile la loc Cr#ciunesei. Mo[Cr#ciun, v#z@nd aceasta, se c#ie[te [i \i cere iertarelui Dumnezeu, devenind astfel “primul cre[tin”. Sespune c# el s-a c#it at@t de mult, \nc@t a doua zi [i-a\mp#r]it \ntreaga avere copiilor s#raci.

De atunci, \n fiecare an, \n Ajunul Na[terii Dom-nului (24 decembrie), Mo[ Cr#ciun vine cu sania tras#de reni, intra pe horn [i pune sub brad cadourile.

Surse: Wikipedia si http://dianadumitrescu.ro/legenda-lui-mos-craciun.

Ciocan AlexandruClasa a V-a

Gânduri cåtre ¡aråde 1 Decembrie

_n timp ce ne c@nta fanfaraEram p#truns de un fior,

C# am \nve[m@ntat [i ]ara{i sufletul \n tricolor.

Eram cu lacrima c#z@nd#Ca un rom@n ce-a suferitC@nd patria era fl#m@nd#

{i tricolorul \nro[it.

Al#murile din fanfare,Acum \n preajm# de Cr#ciun

Punea-n parada militar#Caden]a neamului str#bun.

Vedeam \n portul de ilic{i ii cu-arnice [i cu floriCusute-n fir de borangicDaco-romanele comori.

Cu arme noi [i cu trasoareIntrate-n marea ierarhieCa arsenal de ap#rare,

Am zis pl@ng@nd, M~RIRE }IE!

{i s# rena[ti, s#-]i punem iarPe frunte flori [i diademe,Un nimb cu perle [i cle[tarIar noi s#-]i \n#l]#m poeme.

Laurian Ionic#

Page 10: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C1010101010 Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

Membrii familiei Andrei din satul Afuma]i fac partedintr-o familie modest# f#r# a avea o tradi]ie agenera]iilor anterioare \n ceea ce prive[te me[te[ugurile[i practicile de lucru.

Capul familiei, Andrei Nicolae, cunoscut \n comu-n# drept “a lu’ Moiu”, a practicat \n decursul timpuluidiferite meserii (for@nd chiar [i f@nt@ni), neav@nd \ns#o calificare \n virtutea talentelor/abilit#]ilor pe care le-a de]inut. Poate s# confec]ioneze/sculpteze (cu ajutorulstrungului dar [i manual) diferite obiecte din lemn [ilut, poate s# redea cu ajutorul creionului [i a pensuleipeisaje din realitatea \nconjur#toare sau portrete. Estede asemenea un bun cunosc#tor al geografiei [i istoriei,preocupat mereu de p#strarea zestrei tradi]ionalerom@ne[ti. Lovindu-se \n trecut de unele probleme des#n#tate practic#, de aproximativ 15 ani, o agricultur#ecologic# av@nd la baz# biodiversitatea mediului \ncon-jur#tor. Gr#dina proprie este baza s#n#t#]ii sale [i a ce-lor dou# familii (cea de-a doua fiind a fiicei mai mari),oferindu-le cele necesare, \n mod natural, pe o perioad#de trei anotimpuri (prim#var#, var#, toamn#) iar \n celde-al patrulea, iarn#, prin conservare, \n mod natural.

So]ia, Andrei Elena, este cea care se ocup# cu maregrij# [i dragoste de gospod#rirea celor dou# familii(Andrei [i Croitoru), preg#tind m@ncarea, \ngrijindnepo]ii (cei doi b#ie]i ai fiicei mai mari). Este o femeieputernic# [i chibzuit#, actualmente pensionar#, darcare, prin natura meseriei pe care a exercitat-o (econo-mist la fostul C.A.P. Afuma]i), a reu[it s# se adaptezemereu la nou, \mpletind tradi]ia cu inova]iile vremii.Este so]ia specific# zonei Olteniei, supus# so]ului, darcare a [tiut \ntotdeauna s# ia ini]iativa atunci c@nd afost nevoie, cu prec#dere \n ceea ce prive[te educa]iacelor dou# fiice pe care le are. S-a adaptat permanentschimb#rilor vremii, astfel c#, pe l@ng# munca \ngospod#rie mai sus amintit# sau cea legat# de cre[tereaanimalelor [i gr#din#ritul, de]ine [i cuno[tin]e/abilit#]i\n ceea ce prive[te tehnica muncii cu calculatorul.

Andrei Floarea, 81 ani, str#bunica pensionar#, a]esut \n r#zboi covoare [i diferite articole tradi]ionale,\mplete[te (cu andrele [i \n c@rlig) diferite haine spe-

CASA ANDREIcifice zonei: pulovere de l@n# [i mohair, veste, c#ciuli,fulare, m#nu[i. S-a preocupat \n decursul timpului maiales de cre[terea nepo]ilor [i str#nepo]ilor, fiind o fe-meie foarte responsabil# (\n ciuda v@rstei pe care o are).Se ocup# [i \n prezent, cu mare grij# [i d#ruire, decre[terea animalelor [i p#s#rilor de curte precum: porci,capre, iepuri, g@[te, ra]e, curci, g#ini, porumbei etc.

Croitoru Ancu]a Nicoleta, fiica cea mare a familiei,de profesie \nv#]#tor-educator, se preocup# \n princi-pal de dezvoltarea abilita]ilor de via]# a propriilor copii[i a elevilor din comun#. _n gospod#ria proprie se ocu-p# de aspectul interior al celor dou# locuin]e pe care le\ntre]ine. De]ine de asemenea, are cuno[tin]e [i abilit#]i\n scrierea [i implementarea de proiecte de dezvoltarerural# [i nu numai. Este o p#str#toare de tradi]ii [iobiceiuri locale, actualmente fiind implicat# \ntr-o seriede astfel de proiecte. Are ca prioritate accesarea defonduri \n scopul amenaj#rii unei case de vacan]# pentruturi[ti \n gospod#ria proprie dar [i implementarea unorproiecte care s# duc# la dezvoltarea comunei Afuma]i.

Croitoru Alin ginerele are o calificare de educatorpsihosocial [i \n prezent este voluntar al Asocia]ieiA.B.C. Afuma]i. Se ocup# de \ntre]inerea gospod#riei(curte, gr#din#, animale [i p#s#ri). A preluat meseriasocrului Andrei Nicolae \n ceea ce prive[te lucratul \nlemn. Poate realiza diferite sculpturi [i desene. Are \ninten]ie amenajarea spa]iului interior al cur]ii sub formaunui mini-muzeu. A lucrat \n str#in#tate \n diferitedomenii, cu prec#dere osp#tar-buc#tar, [i de]inedeprinderi \n prepararea unor m@nc#ruri tradi]ionale[i nu numai (preg#tirea mielului [i curcanului de Pa[te,a porcului de Cr#ciun etc). De]ine abilitatea de a scrie-citi-vorbi bine limba spaniol# [i par]ial engleza.

Ciocan Alexandru Gabriel, 12 ani, elev cu perfor-man]e deosebite la concursurile de limba rom@n#,matematic# [i educa]ie civic#. Dornic de a continuaunele tradi]ii locale particip# la activit#]ile cultural-artistice ale comunei [i \[i dore[te s# ajung# “un militar”de n#dejde pentru ]ar#.

autorContinuare \n num#rul viitor

Page 11: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 1111111111Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

CASA TRADI}IONAL~ LOCAL~selectata in cadrul proiectului “Popasuri Dunarene” implementat de Asociatia RUDEZIS Giurgita

prin Fundatia PACT Bucuresti, cu facilitarea Asociatiei A.B.C. Afumati

Casa familiei este spatioasa si detine toate utilitatilenecesare. In incinta casei exista si o camera-depozitin care sunt pastrate cu mare strictete si conform unornorme bine stabilite aceste valori ale portului popularromanesc oltenesc. Asa cum am mentionat anterior,familia detine si o moara indusriala de cereale in in-cinta careia gasim, pe langa utilajele necesare func-tionarii, un laborator de analize al cerealelor dar sicamere de oaspeti, birou etc.

D-na Capinaru Daniela, fiind membru activ in co-munitate si un promotor al traditiilor si culturii autenticeromanesti, isi doreste foarte mult sa poata amenaja ocamera cu specific oltenesc, in incinta casei, pe caresa o puna la dispozitia vizitatorilor si turistilor in scopulpromovarii traditiilor noastre.

Desi casa este renovata de curand si dispune de totconfortul (baie, bucatarie si mobilier modern) atat inte-riorul, cat si exteriorul, pastreaza din specificul arteipopulare romanesti. Fiecare camera este amenajatain concordanta cu personalitatea si varsta celui care oocupa. Simtul estetic si vasta cultura pe care o aumembrii familiei se reflecta mai ales prin decoratiunileinterioare si exterioare.

Familia este foarte primitoare, iar abilitatile in ceeace priveste bucataria casei se observa doar facand untur al curtii de pasari si animale sau al gradinii de zar-zavaturi. Daca d-na Capinaru Livia este o bucatareasadesavarsita care stie sa prepare in cele mai variate feluritoate tipurile de carne din gospodaria proprie, nici noranu se lasa mai prejos fiind o maestra a dulciurilor si

muraturilor. Fiind o familie renumita si cu bunastaremateriala, este adesea vizitata de diferite persoane.Drept urmare in familia Capinaru se gateste adesea“la cazan” si foarte bine, neexistand zi in care sa nufie facuta o prajitura a casei. Prajiturile sunt preparatecu produse de casa (lapte, oua, faina de la moaraproprie) la prepararea carora d-na Capinaru Danielapune mult suflet, astfel ca prajiturile sunt un adevaratdeliciu iar cei ce le consuma nu vor reusi niciodata sase abtina in a le consuma.

Un eveniment foarte frumos si important in viatafamiliei, cu precadere a d-nei Capinaru Daniela, a fostcel legat de “infiintarea Muzeului Culturii si CivilizatieiSatesti Afumati” alaturi de dragii colegi de echipa(membrii ong-ului local-Asociatia A.B.C. Afumati),cu privire la cunoasterea d-nului Cislaru Constantin,muzeograf si om de mare valoare culturala si spiritualadin zona Campiei Bailestilor:

“Incurajarile si cunostintele d-lui Cislaru Constantin,capacitatea lui de a valorifica resursele materiale sispirituale (care erau tinerii si elevii comunei siobiectele vechi pe care le colectasem din comunaprintr-un frumos voluntariat), forta noastra, a celor carene ocupam de implementarea proiectului la aceavreme, idealismul cetatenilor, sprijinul si apreciereaautoritatilor au dus la realizarea unui mare obiectiv alnostru, al tuturor-muzeul din comuna noastra. Ori decate ori trec prin fata Muzeului, asemenea lui Creanga{parca si acum imi salta inima de bucurie... ce oamenisi ce locuri erau pe atunci..” .

Continuare din num#rul trecut

Page 12: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C1212121212 Pove¿ti de succes

Programul “after school” ce se deruleaz# cu spriji-nul Funda]iei TERRES DES HOMMES, \n cadrulStructurii Afuma]i, prin implicarea Asocia]iei A.B.C.Afuma]i \n parteneriat cu Prim#ria [i {coala Afuma]iare o vechime de 3 ani.

Acest tip de program, care \n traducere \nseamn#“[coala de dup# [coal#”, ofer# copiilor un mediu sigur[i pl#cut de \mbog#]ire a experien]elor lor de cunoa[-tere, de rela]ionare [i dezvoltare personal#. Ambientulextra-[colar \n care se desf#[oar# aceste activit#]i estesigur pentru copii, pl#cut [i interesant, armonios plani-ficat, \n complementaritate cu orele de [coal# [i ofer#copiilor un cadru de lucru adecvat nevoilor [i v@rsteilor. El nu este doar o prelungire a orelor de curs, ci unmediu \n care copiii \[i dezvolt# abilit#]ile \n modcreativ, exploreaz# situa]ii noi, \nva]# s# colaborezemai bine, s# aib# ini]iative [i control asupra progra-mului [i vie]ii lor, s# g#seasc# motiva]ii noi pentruactivit#]ile care le asigur# o dezvoltare armonioas#.

Dac# \n anii anteriori programul s-a derulat \n ca-drul structurii Boureni, cu elevii defavoriza]i din cla-sele V-VIII, anul acesta am considerat c# el se pliaz#foarte bine pe nevoile celor 20 de elevi ai claselor aII-a, a III-a, a IV-a, defavoriza]i din punct de vedereal func]ion#rii \n condi]ii de simultan.

Activit#]ile au fost propuse [i selectate mai apoi,de c#tre beneficiarii programului – \n spe]# copiii [ip#rin]ii acestora, c#rora li s-au al#turat profesorii carepredau la aceste clase.

Ini]ial s-a analizat programa [colar# [i descriptoriide performan]# pentru care un elev poate s# primeasc#un calificativ de trecere. S-a stabilit mai apoi nevoiafiec#rui elev (care a fost descoperit# \n cadrul activit#]iide lucru elev-p#rinte) [i mai apoi s-a realizat o prioriti-zare a nevoilor grupului de lucru. _n func]ie de toateacestea au fost selectate activit#]ile care au avut o com-plementaritate cu cele [colare dar [i activit#]i dorite [ifoarte \ndr#gite de copii; toate acestea \n scopul dez-volt#rii abilita]ilor de via]# ale acestora.

Activit#]ile din program au fost [i sunt realizate cusucces datorit# conlucr#rii dintre cadre didactice-elevi-p#rin]i-comunitate. Referitor la perioada monitorizat#,p@n# \n prezent, se observ# urm#toarele: „ participa-rea p#rin]ilor la activit#]i al#turi de copii c@t [i de specia-

{COALA DE DUP~ {COAL~pentru dezvoltarea abilit#]ilor de via]# ale copiilor no[tri

li[ti \n domeniul psihosocial \ntr-un num#r considerabil;„ \mbunat#]irea rela]ion#rii cu membrii comunit#]ii, cuprec#dere liderii unor institu]ii locale; „ petrecereatimpului liber \ntr-un mod util [i pl#cut; „ rela]ionareaelevilor \n cadrul grupei de lucru dar [i cu adul]ii; „diminuarea unor comportamente negative sau chiar\nlocuirea cu altele pozitive; „ cre[terea gradului deimplicare al p#rin]ilor fa]# de activit#]ile proiectului [ifa]# de [coal#; „ aprecierea mai mare a elevilor grupeiat@t de c#tre cadrele didactice c@t [i de c#tre colegii de[coal#; „ responsabilizarea \ntr-o mai mare m#sur# apartenerilor sociali, reprezentan]ilor institu]iilor; „cre[terea motiva]ie elevilor de a merge la [coal# cu drag[i de a avea rezultate mai bune la \nv#]#tur#.

Programul se desf#[oar# dup# urm#torul orar:Miercuri, \ntre orele: 12,00-13,30, m@ncarea fiind

asigurat# de p#rin]i;Joi, \ntre orele: 12,00-13,30, m@ncarea fiind asigu-

rat# de Teoden B#ile[ti (cu finan]are TDH).Este un program de succes, prin care eu, ca [i coor-

donator de proiect, am c#p#tat experien]a at@t \n ceeace prive[te utilizarea metodelor moderne \n cadrulactivit#]ilor cu copiii [i tinerii c@t [i \n rela]ionarea cucei din jur. Totodat# cursurile de perfec]ionare al#turide speciali[tii Funda]iei TERRE DES HOMMES auconstituit o nou# etap# de cunoa[tere a mea ca om, cadasc#l, ca membru responsabil al comunit#]ii din carefac parte. Pentru toate acestea vreau s# mul]umesc \nmod special, mai ales c# se apropie s#rb#torile deiarn#, tuturor acelor oameni importan]i din via]a mea,pe care sigur nu i-am cunoscut \nt@mpl#tor.

Mul]umesc familie mele care m-a sprijinit [i \ncu-rajat tot timpul, mentorilor mei \ncep@nd de la gr#dini]#[i p@n# \n prezent, prietenilor [i colegilor care m-au\n]eles [i acceptat cu bune [i rele, oamenilor care auavut \ntotdeauna curaj s#-mi spun# atunci c@nd au con-siderat c# am gre[it fa]# de ei ca s# m# pot \ndreptaacolo unde a fost posibil [i tuturor elevilor pe care i-am cunoscut \n decursul celor 14 ani de activitate [ide la care am \nv#]at cel mai mult.

“LA MUL}I ANI!” [i “UN AN NOU PLIN DEBUCURII!”

Autor

Page 13: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 1313131313Pove¿ti de succes

_ncep aceast# poveste de via]# prin a o cita pe bun#noastr# prieten# Adina Valeria Laban, cea care cita lar@ndu-i pe marele Nichita St#nescu: “Dac# timpul arfi avut frunze, ce toamna!”.

La 50 de ani dup# c#s#toria la starea civil# sau“Sfat” (cum se spunea deun#zi), iat# vine r@ndul c#s#-toriei \n fa]a lui Dumnezeu pentru p#rin]ii no[tri, Ior-dachescu Vergil [i Iordachescu Adriana din satul Bou-reni, comuna Afuma]i. Niciodat# nu este prea t@rziu,am putea spune! Cu fericire [i \mp#care sufleteasc#am reu[it s# ne surprindem p#rin]ii la NUNT~ DEAUR, prin ceremonia religioas# organizat# al#turi dec@]iva prieteni [i rude, \n ziua de 30 noiembrie 2013-sfarsit de toamna, \nceput de iarn# (asemeni chipuluilor bl@nd, ca [i culorile toamnei, cu p#rul \nz#pezit deale vie]ii g@nduri [i griji, dar cu ochii sclipitori, asemenisclipitoarei [i albei ierni).

}in@nd cont c# noi, fiicele [i cei doi nepo]i (“b#ie]iilui tataie”), Patrick – 18 ani [i David –16 ani, am vruts# le facem o mare surpriz#, am avut nevoie de ajutorulmai multor persoane, c#rora ]inem s# le mul]umim,cu acest prilej. A[adar, mul]umim din inima tuturorcelor care ne-au sprijinit [i au f#cut ca acest moments# FIE UNIC: Na[ilor Nit# Rodica [i Nit# C#t#lin,prieteni dragi, Florin Soicu, cel care \mi este al#turi \ntot ceea ce fac de 8 ani de zile (Viviana), FlorentineiFuiorea prietena noastr# drag# care ne-a sprijit de ase-menea; Giangaspero Paolo – [eful nostru care a datliber fiicei mici (Georgian#) pentru a “buc#tari”,Ancu]a Croitoru [i Alin Croitoru – nepo]ii [i prietenidragi, care ne-au s#rit \n ajutor, ca \ntotdeauna, AdinaLaban, prietena din copil#rie a familiei noastre, preo-tului Costic# din satul Boureni, care a t#inuit \mpreun#cu noi aceast# lucrare cre[tin#; Sandei Gheorghe –

O NUNT~ DE AURprietena noastr#, care ne-a ajutat \n toate cele premer-g#toare evenimentului; Madalinei Nit# pentru zecilede fotografii din care ne-a fost greu s# alegem c@tevapentru revist#; m#tu[ii noastre Rodica Potoroaca [iveri[orului nostru Potoroaca Alexandrin care au fostal#turi de noi \n acea sear# minunat#; pastorului Daniel[i so]iei Gabi, prieteni buni ai casei; Danei [i lui MarianBelu, prieteni dragi ai familiei care ne-au bucurat cuprezen]a lor.

Mul]umim p#rin]ilor no[tri c# exist#, c# ne-au aduspe lume, c# au avut grij# de noi [i \nc# mai au, c# ne-au crescut copiii, c# au zis _NTOTDEAUNA “da” [iniciodat# “nu”, c# ne-au iertat mereu dac# am gre[it,asta f#c@ndu-i deosebi]i, altfel dec@t al]i p#rin]i.

Mul]umim, de asemenea, pentru toate ur#rile pecare ei, dragii no[tri p#rin]i, le-au primit, direct sauindirect (prin noi), mul]umim pentru g@ndurile bunepe care le-a]i avut cu to]ii pentru ei.

“Ce-a[ fi fost dac# n-a]i fi existat?...nici nu-mi potimagina!” – rectific@nd pe alocuri versurile c@ntate dec#tre Angela Similea, g@ndesc ca noi to]i, nu am fiexistat f#r# dragii no[trii p#rin]i, acum bunici, f#r# decare, iat#, nici nepo]ii n-ar fi existat, [i a[a mai departe...

LOR le dator#m tot, dar mai presus de toate, dra-gostea pe care ne-au d#ruit-o [i pe care ne-au \nv#]ats# o d#ruim mai departe...

V~ IUBIM, P~RIN}II NO{TRI DE AUR!Am scris acest articol cu sprijinul d-nei Ancu]a

Croitoru, neobosita \n ale condeiului [i-n ale ini]iati-velor nobile, \n speran]a ca fiecare cititor se va reg#si\n povestea familiei noastre: ca [i p#rinte, ca [i fiu-fiica, nepot, prieten, cuno[tin]a... OM.

Georgiana [i Viviana Iordachescu

Page 14: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C1414141414 Crea¡ii ¿i instantanee

E P

I G

R A

M E

E P

I G

R A

M E

_n calendar

Sfin]i avem pe s#turateVreo treizeci pentru-o m#seaL-avem [i pe DragobeteValentain ne mai lipsea. Constantin Preda

La rom@ni

U. E. ne-a schimbat sistemulChiar de-i mic c@t un ibricNimeni nu joac# rustemulVor doar dansuri din buric. Constantin Preda

Mo[ Cr#ciun suspectat

_n cizma mamei c@nd a datDe rochie [i colierA zis t#ticul sup#rat:~sta e mo[ul din parter! Laurian Ionic#

Scrisoarea copiilor c#tre Mo[ Cr#ciun

Pe la ferestre, u[i, balcoane,Tot satu-i plin de termopane{i dac# gerul nu p#trundeNici tu n-ai mo[ule pe unde! Laurian Ionic#

Maria a[tept@nd pe Mo[ Cr#ciun

La demisol cum locuiam{i m# uitam printre crengu]e,Am scos picioarele pe geamS#-mi umble mo[ul \n ghetu]e. Laurian Ionic#

Caracterizare sumar# a olteanului

Muncitor, prietenos,Dar [i foarte m@niosC# de-i zici r#u de nevast#,Po]i s# r#m@i f#r’ de-o coast#. Constantin Preda

Ardeleanul [i olteanul

Se g#sesc \ntr-un impas,Vor ca s# se duc#-n Oa[Primul p@n# d# un pas,Cel#lalt e \n ora[ Constantin Preda

_n grab#

Am intrat \n Uniune{i-am sperat c# e drum bunN-am avut previziune,Pe drum, ne-am ales c-un “tun”. Constantin Preda

Mul]umit# suflete[te

Pe cuv@nt c#-s “diplomat#”Mi-am luat so], sunt \mp#cat#S# mi-l ]in# DumnezeuJoac#-a[a, cum \i c@nt eu. Constantin Preda

Din flori diverse

Un buchet nu e cotatDe nu-i mare [i-asortat{i din el dac# lipse[te...Limba soacrei \ndeob[te. Constantin Preda

Page 15: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 1515151515Crea¡ii ¿i instantanee

Page 16: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C1616161616 Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

Cei care cresc \n familii violente dezvolt# compor-tamente [i o condi]ie fizic# ce-i face u[or de recunoscut.Ei prezint#: „ probleme fizice, boli inexplicabile, ex-pu[i la accidente \n cas# [i \n afara casei, dezvoltarefizic# mai lent#; „ probleme emo]ionale [i mentale:anxietate m#rit#, sim]#m@nt de culpabilitate, fric# deabandon, izolare, m@nie, fric# de moarte; „ problemepsihologice: ne\ncredere \n sine, depresie, compararecu via]a mai fericit# a colegilor; „ probleme de com-portament: agresivitate sau pasivitate la agresiunilecelorlal]i, probleme cu somnul, b#t#i, fug# de acas#,sarcini la v@rste mici, rela]ii pentru a sc#pa de acas#,mutilare, consum de droguri [i alcool, comportamentdefensiv cu minciun#; „ probleme [colare - ne\ncre-dere, eliminare, schimb#ri bru[te \n performan]ele [co-lare, lips# de concentrare, lips# de maniere sociale; „identificare cu eroi negativi.

Copiii care tr#iesc \ntr-o familie violent# ajung s#dezvolte acelea[i comportamente ca [i p#rin]ii lor. In-diferent de v@rst#, ace[tia sunt \nv#]a]i c# violen]a esteo metod# eficient# de a controla al]i oameni. Studiileau ar#tat c# adolescen]ii care tr#iesc \ntr-un mediu vio-lent sunt urm#toarea genera]ie de agresori [i victime.

Copiii din familiile violente \nva]# c#: „ este ac-ceptabil ca un b#rbat s# loveasc# o femeie; „ violen]aeste modul de a ob]ine ceea ce vrei; „ oamenii mari auo putere pe care nu o folosesc cum trebuie; „ b#rba]iicare pedepsesc femeile [i copiii sunt masculi adev#-ra]i; „ exprimarea sentimentelor \nseamn# sl#biciune;„ nu e bine s# vorbim despre violen]#; „ nu e bine s#avem \ncredere \n nimeni; „ nu avem voie sa sim]im.

Copiii care tr#iesc \ntr-un mediu violent sunt martoriai amenin]#rilor verbale, arunc#rii obiectelor, b#t#ilor,amenin]#rilor cu arme, \ncerc#rilor de sinucidere, cri-melor. Ei nu sunt numai martori, ci pot fi [i victime \ntimpul acestor incidente. Studiindu-se copiii care audevenit victimele violen]ei domestice, au fost obser-vate urm#toarele efecte ale violen]ei, \n func]ie destadiul de dezvoltare, indiferent dac# un copil estemartor sau victim# a agresiunilor.

Copiii de [coal# primar#, \n special \n stadiul t@r-ziu, \ncep s# \nve]e c# violen]a este calea cea mai po-trivit# pentru a rezolva conflictele \ntr-o rela]ie. Deseoriau probleme la teme, iar la fetele din aceast# grup# dev@rst# au fost identificate cele mai ridicate nivele deagresivitate [i depresie.

Adolescen]ii v#d violen]a ca o problem# a p#rin-]ilor lor [i deseori consider# victima ca fiind vinovat#.Conflictele dintre p#rin]i au o influen]# profund# asu-pra dezvolt#rii adolescen]ilor [i a comportamentului

lor ca adul]i [i este cel mai puternic predictor al delinc-ven]ei violente. Exist# numeroase efecte principale lacopiii martori ai violen]ei domestice [i unele efectesubtile. Cele mai notabile efecte sunt cre[terea agita]iei[i a comportamentului agresiv, ca [i depresia [ianxietatea.

Copiii care au fost martori ai violen]ei \n familiedeseori devin agresivi cu colegii, prietenii [i profesorii.Ei tind s# fie iritabili [i u[or de \nfuriat. Copiii caredistrug obiectele [i au tendin]a de a se implica \n con-flicte pot dezvolta o personalitate delincvent# \n ado-lescen]#. Aceste comportamente sunt mai pronun]atela b#ie]i, dar au fost identificate \n num#r semnificativ[i la fete. Problemele emo]ionale interioare, cum ar fianxietatea, depresia, stima de sine sc#zut#, \nchiderea\n sine [i letargia, au fost identificate la copiii expu[ila violen]# domestic#. Al]i copii prezint# afec]iunisomatice (suferin]e corporale, dureri [i \mboln#viri f#r#o cauz# medical#). Aceste simptome apar pentru c#exist# o tensiune intern# acumulat#, la copiii care nug#sesc moduri de rezolvare a unor probleme, care nu\[i pot exprima conflictele sau nu pot c#uta ajutor. Mul]iobservatori au constatat c# interiorizarea problemelor,al#turi de nevoia de a se comporta exemplar [i dorin]aexagerat# de a-[i ajuta mama, sunt caracteristice fetelorcare au fost martore ale abuzurilor \n familie.

Copiii martori ai violen]elor sunt influen]a]i la ni-velul dezvolt#rii sociale [i educa]ionale. Copiii caresunt sau au fost implica]i \n incidente familiale violentesunt preocupa]i de aceast# problem# [i nu se pot con-centra asupra cerin]elor educa]ionale. Dezvoltarea lorsocial# poate fi afectat# pentru c# ei sunt foarte tri[ti,anxio[i sau prea preocupa]i ca s# se implice, sau ten-din]a lor de a folosi strategii violente \n rezolvareaproblemelor interpersonale \i fac nepopulari [i se simtrespin[i.

_n mod frecvent, sunt [i multe simptome ascunsela copiii expu[i la violen]# \n familie, cum ar fi atitu-dinile improprii fa]# de folosirea violen]ei \n rezolvareaconflictelor; atitudini improprii fa]# de folosirea vio-len]elor \mpotriva femeilor; acceptarea violen]elor \nrela]iile intime; hipersenzitivitate fa]# de problemeledin mediul familial; sentimentul c# sunt vinova]i pentruviolen]e. O ambian]# familial# plin# de tensiuni, cu oatmosfer# sufocant# a c#minului, ne\n]elegerile \ntrep#rin]i, certuri, acte de violen]#, o integrare insufici-ent# a familiei \n via]a social# constituie tabloul unuimediu nefavorabil dezvolt#rii normale a copilului.

Prof. Maria Sarghiu]#

INFLUEN}E ALE VIOLEN}EIASUPRA DEZVOLT~RII COPIILOR

Page 17: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 1717171717Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

S#rb#torile de iarn# ne duc \ntotdeauna cu g@ndulla copil#ria noastr#, o copil#rie frumoas# [i inocent#,singurul loc unde ne-am \ntoarce f#r# regrete!

Ne aducem aminte cu nostalgie c@t de ferici]i eramc@nd vedeam primii fulgi de nea, c@nd f#ceam cubucurie un om de z#pad#, c@nd a[teptam cu ner#bdarepe Mo[ Cr#ciun [i atunci c@nd \n seara magic# NasteriiDomnului, plecam cu mult entuziasm la colindat.

Toate aceste emo]ii le transmitem an de an gene-ra]iilor de azi prin d#ruirea cu care noi, cadrele didac-tice \i preg#tim pe cei mici pentru serb#rile de iarn#.Copiii sunt \ncanta]i \ntotdeauna de magia s#rb#torilorde iarn# [i cum altfel s# fie c@nd Na[terea Domnuluieste una dintre cele mai frumoase [i importante s#rb#-tori pentru cre[tini. De aceea s#rb#torile de iarn# [i nunumai ar trebui s# ne fac# mai buni, mai credincio[i,mai genero[i cu semenii no[tri, s# le fim aproape labine [i la greu, s# le oferim din pu]inul nostru [i celors#rmani [i s# nu uit#m niciodat# c#: “CINEVAACOLO SUS NE IUBE{TE!”

FARMECUL S~RB~TORILOR DE IARN~

P#ze[te-]i inima de ur#...Mintea de \ngrijor#ri...Tr#ie[te simplu...A[teapt# pu]in de la via]#...Roag#-te \ntotdeauna...G@nde[te-te la al]ii...[i la sentimentele altora...Umple-]i inima de dragoste...R#sp@nde[te lumin#...[i bucurie \n jurul t#u...C#ci atunci vei g#si ceeace meri]i [i cau]i: FERICIREA !

Liliana Ionela S#ceanu

La s#niu[ s-au distratNoi rela]ii au legatSe-ntorc acas# obosi]i{i cu to]i sunt ferici]i.

Constantin Preda

Anun¡uri publicitare de anul nou

Clepsidr# dau pe ceas de buzunar,Schimb mobil# sculptur# florentin#,Cu alta-n aracet [i melamin#,Chibrituri contra iasc# [i amnar.

Pe-o javr# care s#-mi latre \n gr#din#,Dau doberman [i un prepelicar,Ofer o c#n#ri]# [i-un canarPe un coco[ de curte [i-o g#in#.

Ciudate gusturi unii etaleaz#Valorile se devalorizeaz#Sau eu cam trag concluzii de profan

Descump#nit, dar nu un refractarLa tot ce-i nou, rup fila-n calendar{i pun la loc vizibil noul an.

Laurian Ionic#

Omul de zåpadå

Dup#-amiaz# l@ng# satMul]i copii s-au adunatSus, \n v@rf de derdelu[{i se-ntrec la s#niu[.

Cad prin z#pad#, nu-i u[orDe frig, obrajii sunt bujor{i-ntr-un t@rziu hot#r#scOm de z#pad# \ncropesc.

Ochi, \i fac din doi c#rbuniNas, \i pun din morcovi c@rniDin]i, gr#un]i de usturoi{i m@n# din m#turoi.

Nasturi la cojoc \i punBuc#]ele de s#punNasturii sunt colora]iCa la haine de-mp#ra]i.

_n cap, are oal# spart#Ro[ie [i nu prea-nalt#Barba din l@n# de oaieNeagr#, e fund de tigaie.

Page 18: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C1818181818 Sport

PLEDOARIE PENTRU OIN#

Prof. Constantin Preda

Situa]ia economic# precar# intern# [i interna]ional#ne \ndeamn# la a con[tientiza c@t de multe avem derealizat pentru a ne apropia de o situa]ie normal#, \nconcordan]# cu posibilit#]ile materiale [i umane ale]#rii noastre, dar insuficient valorificate. Implicit, \neconomie, s#n#tate, sport, \nv#]#m@nt, c@te nu suntde urnit din loc!

At@t la nivelul sectoarelor men]ionate [i \n special,la nivelul SPORTULUI {I \NV#]#M@NTULUI,pentru a face pa[i importan]i, sunt necesare sumeimportante financiare. Chiar cu sume modeste( dac#ar exista voin]#, pasiune), s-ar putea realiza \n r@ndulelevilor, al tinerilor, cel pu]in dou# lucruri foarteimportante:

1. „Men]inerea s#n#t#]ii corpului [i intelectuluiprin practicarea oinei”, (a[a cum sublinia mediculmure[an Istvan Matyus, \n lucrarea „Manual de di-dactic#”, tip#rit \n 1782);

2. Formarea [i dezvoltarea unor sentimentepatriotice (care, din p#cate, la ora actual#, lipsesc).

\n ]ara noastr# [i \n lume exist# [i se practic#zeci [i zeci de sporturi individuale [i de echip#. La oanaliz# atent#, se constat# c# ]#rile care au contribuitla introducerea unui sport, \n acea ramur# sportiv#,au cele mai bune rezultate. Unele din sporturile ce sepractic# azi \n lume \[i au originea, chiar \n urm# cu2500 – 5000 de ani. De practicarea unor sporturi cureguli, cu anumite condi]ii impuse, se poate vorbi cuadev#rat, abia \ncep@nd cu secolul al XVIII – lea.

Reamintim faptul c# \n inventarea [i dezvoltareafotbalului, rol decisiv l-au avut Anglia, Belgia, Olanda,\n perfec]ionarea jocului de handbal, rol decisiv l-auavut Danemarca, Cehoslovacia, Germania, Austria,\n introducerea [i dezvoltarea hocheiului pe ghea]# l-au avut Germania, Belgia, Fran]a, Anglia [i nu \nultimul r@nd Canada – ]ara care a \nlocuit mingeasferic# cu pucul de form# p#trat#. ( Puc - se traducedin englez# prin spiridu[). Aceast# \nlocuire s-a f#cutdin dorin]a de a evita anumite incidente, care s-ar pro-duce cu o frecven]# mai mare dac# s-ar folosi, ca la\nceputuri, o minge sferic#. Odat# cu introducereapucului s-a schimbat [i vechea denumire „BANDY”cu denumirea de „HOCHEI”, denumire ce sep#streaz# [i azi.

Alte sporturi, precum baschetul s-a dezvoltat cudeosebita contribu]ie a americanilor, iar schiul, princontribu]ia unor ]#ri nordice, precum Norvegia,Finlanda, Suedia [i unele ]#ri asiatice.

Din aceast# succint# trecere \n revist#, numai ac@torva sporturi, constat#m c# unele ]#ri europene sepot m@ndri cu faptul c# ele au inventat unul sau maimulte sporturi care ulterior s-au r#sp@ndit pe \ntregglobul p#m@ntesc.

Noi, rom@nii avem un singur sport na]ional –OINA, [i cred c# se face prea pu]in pentru practicareasa \n ]ara noastr#, f#r# a mai vorbi de inexisten]aac]iunilor concrete de promovare \n lume a sportuluinostru na]ional. Dup# ce c# este singurul nostru sportna]ional, datorit# similitudinii dintre variantele arhaiceale jocului de oin# din ]ara noastr# cu jocul tradi]ionalCLUICHE CORR din Irlanda, \mpreun# cuvariantele sale din ]ara Galilor, cunoscute sub numelede ROUDERS, s-a \ncercat s# ne ia dreptul deapartenen]# la acest sport. La ora actual#, sporadicsau c@t de c@t organizat, oina se practic# peste tot peunde au locuit romanii, din Grecia p@n# \n Polonia [idin C@mpia Panonic# p@n# dincolo de Nipru.

\n ceea ce \i prive[te pe irlandezi [i galezi, s# lu#m\n calcul [i faptul c# ei locuiesc la o distan]# de aproape2000 km. de ]ara noastr#, c# sunt urma[i ai vechilorcel]i [i c# rom@nii autohtoni s-au \nt@lnit, cu siguran]#,ultima oar#, \n urm# cu aproape 2500 de ani cu ace[tia.Faptul c# oina are o vechime foarte mare, a f#cut posibilca acest sport s# se practice pe o suprafa]# extins# ap#m@ntului.

De-a lungul timpului, \n ]ara noastr#, oina a avutmai multe denumiri: de-a lunga, hoina, apuca, ogoiul,una [i fugi, baci, de-a patru s# st#m, oierul, matca –mare, ciocota, ciurca, oini]a, etc.

De-a lungul istoriei, oina s-a transmis dingenera]ie \n genera]ie.

Primele izvoare scrise relative la practicareajocului de oin# \n ]ara noastr#, au ap#rut \n secolul alXVIII – lea, perioad# \n care oina a \nceput s# fiepracticat# nu numai la sate ci [i la ora[. Primainforma]ie scris# despre practicarea jocului de oin#, afost l#sat# de c#tre Nicolae Iorga, \n lucrarea„Observa]ii [i probleme b#n#]ene”. Aceast#informa]ie a fost posibil# deoarece preotul NicolaeStoica din Ha]eg, care \n 1763 a consemnat pe o„Cazanie de la R@mnic”, despre anii petrecu]i laTimi[oara, perioad# \n care m#rturise[te c# juca \n

Page 19: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C 1919191919Sport

Page 20: Viata Satului Nr 2 (1)

Via¡a satului de la A-B-C2020202020 xxxxxxxxxxxxxx