Viaţa noastră - CARP Barlad...„Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”, e o zi cu...

Viaţa noastrăRevistă trimestrială de cultură şi viaţă a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” Bârlad * Nr. 17 - Octombrie 2014

1 Octombrie 2004 - 1 Octombrie 2014

1 16

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

10 ani de la apariţia primului număr

Din cuprins

Aşteptăm de la membrii noştri, şi nu numai,TEXTE, FOTOGRAFII, ESEURI, PROZĂ SAU POEZIE, ARTICOLE PE ORICE TEMĂ

şi chiar întrebări sau nelămuriri în legătură cu activitatea Casei noastrela datele de contact de mai jos:

Adresa: Str. Nicolae Iorga Nr. 7a, loc. Bârlad, judeţul Vaslui, CP 731182Colectivul de redacţie

Telefon: 0235-421.340, Fax: 0235-421.341, 0235-425.933. Email: [email protected]

[email protected]

Revista „Viaţa noastră”

Mesaje cu ocazia zilei de 1 Octombrie şi a aniversării C.A.R.P. „Elena Cuza” 3Isabel BOGDAN, Nicolaie MIHAI, Teodora Elena ZAlDEA, Vasile CHElARU, Alixandru PORUMB, Aneta MATEI

Gheorghe GhERGhE 6C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad

Ion Edi ChIRILĂ-MANEA 9Mihai Nicolaie - model de om, model de preşedinte

Teodora Elena ZALDEA 11Politici de incluziune socială pentru grupurile vulnerabile

Ștefan CONSTANTINCIU 14Implicarea Spitalului de Urgenţă „Elena Beldiman” Bârlad în viaţa persoanelor de vârsta a treia

Valentin ROȘCA 14Tenis - sport de masă

Petruş ANDREI 15Imnul vârstei de aur

Valer BUNEA 15Balada pensionarului

Paula şi Stelian FILIP 16Basarabia şi Bucovina sub stăpânire străină

Ritta MINTIADE 17Gânduri despre „Viaţa noastră”

Irina DOROBĂţ 19Centenar Gheorghe Negară

Teodora Elena ZALDEA 21Mărită Doamnă, Limba Românească!

Cronicar 22Sărbătoarea limbii române la C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad

Teodora Elena ZALDEA 23Dulcea şi frumoasa noastră, Limbă românească

Petruş ANDREI 25Limba română – cea mai de preţ avuţie a întregului popor

Valentin ROȘCA 27Formarea limbii şi a poporului român

Maria MARIN 28Povestea Imnului naţional

Elena POPOIU 30Pledoarie reînnoită pentru francofonie

Elena POPOIU 33Cronica unei întâlniri anunţate

Ioan STAȘ 38Întâlnirea cu francezii

Serghei COLOȘENCO 39Manifestări franco-române

Victor Eftimiu 41Alexandru Vlahuţă

Gheorghe CLAPA 43Constantin Clisu

Prof. Cristian GhIţĂ 45Ioan C. Dimitriu - Bârlad

Maria MARIN 49PersonalităţiMaria Drăgescu, Smaranda Brăescu

Maria MARIN 52Tinere personalităţi bârlădene:Andreea Mocanu, Roxana Lupu

Petruş ANDREI 54Basmul cu cele trei zâne

Gruia NOVAC 55Păreri de azi despre fapte de ieri...

Gheorghe CLAPA 56Pagini din istoria înfiinţării şi organizării pompierilor în oraşul Bârlad

Iulian MAXIM 61Constantin Brâncoveanu - model demn de urmat

Lăcrămioara-Iolandina IVAN 63Vasile Fânaru - „Principalele sărbători creştine şi precreştine de peste tot anul”

Cronicar 64Oana Andrei Pavăl, „Sărutul mării - The Kiss of the Sea”

Neculai GhEţĂU 66Ionel Fernic

Ecaterina TELETIN 67Reţetă pentru o viaţă lungă

Daniela T. TEODORU 68GONARTROZA - afecţiunea care imobilizează genunchiul

POEZIIOvidiu KEREKEs, ȘtefanConstantinciu,Eliza‑MihaelaARTENE,TeodorOANCĂ, DorinaSTOICA,IfteneCIORICIU, Aneta MATEI, Ioana TEODORU, Dumitru OlARU, IfteneCIORICIU

Iorgu GĂLĂţEANU 76Magia destinului

Vasile ChELARU 78Ironia sorţii: „Pe cine nu laşi să moară,nu te lasă să trăieşti”

Marian ROTARU 83DUSSELDORF

Ion MORARU 88Dangătul durerii

Serghei COLOȘENCO 89Rebus

Nicolaie MIhAI 93Activitatea de protecţie socială a Asociaţiei C.A.R.P. ,,Elena Cuza”

Revistă de cultură şi viaţă a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” Bârlad

3

Ca în fiecare an, ziua de 1 Octombrie estededicată înţelepciunii, celor care, prinmuncașiexperinţalorauasigurattrecutul,

prezentulșiviitorul.Eisuntpărinţiișibuniciinoștri.Mulţinumai suntprintrenoi,mulţi încămai sunt înputere,însăomareparteavârstnicilorsesimtsinguri,uitaţișiabandonaţi într‑o lume în care nu semai regăsesc. Înfuganoastrădezicuzi,înagitaţiavremuriloractuale,săneoprimmăcarpentruoclipăsănegândimlaceicare

ne‑audatviaţă,carene‑aueducat,carene‑auînvăţatceebineșiceerău.Sănesunămpărinţii șibunicii, să lespunemcât îi iubim și îi preţuim, să leoferim sprijinulnostru acum când au nevoie de el. Să dăm zilei de 1Octombrie importanţa cuvenită pentru că și noi vomajunge acele zile în care să așteptăm un gând bun șiourarede laceidin jur.Egestulpecareartrebuisă îlfacemînfiecarezi,nudoarodatăpean.

Dragipensionari,lazianiversarăvătransmitcelemaialesegândurișivăurezmultăsănătate,câtmaimulţianidepensie,liniștiţișilipsiţidegriji!Săvăbucuraţidetotceaţirealizatde‑alungulvieţii,decopiișinepoţipentrucare sunteţiunexemplude înţelepciune șiun izvordeexperienţe de viaţă. Ca și până acum, Casa Judeţeanăde Pensii Vaslui vă așteaptă cu ușile deschise și eu,în calitateamea de director executiv, vă asigur de totsprijinulmeu.

La mulţi ani tuturor vârstnicilor bârlădeni șimembrilorpensionariaiC.A.R.P.„ElenaCuza”Bârlad!

Cudeosebitrespectșiconsideraţie,Isabel BOGDAN

DirectorexecutivalCJPVaslui

1 Octombrie, Ziua Internaţională a Persoanelor VârstniceStimaţi membri, simpatizanţi şi

susţinători,

Ne bucurăm înfiecare an când, de1 Octombrie,sărbătorimZiua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, iar pe 9 octombrie numărăm60deanidelaînfiinţareaCaseinoastre.

Respectul pe caresocietatea umană îlarată generaţiilor careau trecut de vârstapensionăriiestevăditînchiarRezoluţia46,adoptatădeSesiuneaO.N.U.dinfebruarie1991,careastabilitșiprincipiilepebazacăroraPersoaneleVârstnicepottrăidecentîntr‑olumepașnică.Cuatâtmaimultcucât acest segment important al populaţiei și‑a pustoatăcapacitateademuncăînfolosulţării,sperândșicrezândîntr‑oviaţămaibunăpentrutoţi.

Iată de ce, C.A.R.P. „Elena Cuza” din Bârlad îșiarată, și de data aceasta, întregul respect pentruPersoanele Vârstnice, membri, simpatizanţi saususţinătoriainoștri,careautruditde‑alungulîntregiilorcarierepentrupropășireaţării,pentruoevoluţiepozitivă a societăţii, dar și pentru îmbunătăţireaexistenţeicotidieneafiecăruia.

Îi felicităm pe toţi cu ocazia acestei dublesărbători și‑i asigurăm că toate încercările noastrevorconducesprerezolvareacerinţelordefiecarezi,sigurifiindcăvomdepășigreutăţileinerentealeuneiperioadedeîncercărimaterialeșimorale.

Conducerea C.A.R.P. „Elena Cuza”, care și‑aprobatcompetenţeleîntoateîmprejurările,vaștișiîncontinuaresăgăseascămijloacelederezolvareafiecăreicerinţelegatedeceipecare‑islujesc.

Ca și alte dăţi, vă îndemn și acum la răbdareși toleranţă, întrucât numai așa putem ilustracapacitatea,darșiînţelepciuneanoastră.

Doresctuturorasănătateadecareavemnevoie,fericirea la care visăm și împlinirea dorinţelorcompatibilecuposibilităţiledecaredispunem.

Lamulţișifrumoșiani!Nicolaie MIhAI

PreședinteleC.A.R.P.„ElenaCuza”

4

Dragi străbunici, bunici şi părinţi,

Înfiecarean,pe1octombrie,înţelepciunea, experienţa șicunoașterea de care daţi dovadă în fiece momemt al existenţei dumneavoastră, sunt omagiate de întreaga umanitate.

„Ziua internaţională apersoanelorvârstnice”,eozicutotul specială, pentru noi toţi,tineri șibătrânideopotrivă,dat

fiindfaptulcăînaceastăzimaimultdecâtînoricarealtadinan,noi,ceilipsiţidematuritate,neaplecămcurespectșipreţuireînfaţadomniilorvoastre,căroravădatorămexistenţanoastrăpeaceastălume.

Ne sunteţi bunici şi îndrumători, ne oferiţi exemple de viaţă trăită simplu, frumos, în armonie cu întregul univers, iar pentru aceasta vă mulţumim şi vă stimăm! Suntem norocoşi că avem ocazia de a învăţa din experienţa dvs., de a înţelege mai bine trecutul, prezentul, şi în special viitorul, de a preţui eforturile şi realizările obţinute de către dumneavoastră de – a lungul anilor.

La ceas aniversar, permiteţi-mi să vă urez, să vă bucuraţi de ani mulţi cu sănătate şi belşug, de dragostea fiilor, a nepoţilor şi a strănepoţilor, de căldura prietenilor care vă stau alături şi de stima tuturor celor din jur. De asemenea, vă adresez rugămintea de a rămâne alături de noi, tânăra generaţie, de a ne ajuta cu sfaturile dumneavoastră, de a ne împărtăşi din experienţa pe careaţiadunat‑ode‑alungultimpului.

Pentru toate acestea, mă înclin cu respect în faţa domniilor voastre.

UntânăralmileniuluiIII,

Teodora Elena ZALDEA

Ziuade1octombrie,Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, ne oferăplăcutul prilej de a ne exprima

respectul și admiraţia faţă de concetăţenii noștrivârstnici, cărora le datorăm recunoștinţă pentrucontribuţia adusă de‑a lungul anilor la dezvoltareași progresul societăţii românești. Casa de AjutorReciproc a Pensionarilor ”Elena Cuza” Bârlad atransformat deja într‑o frumoasă tradiţie cinstireapersoanelordevârstaatreia,alăturându‑sePrimărieimunicipiuluiBârladînacţiunilededicatelor,însemndeapreciereșipreţuire.

Poliţiștii bârlădeni se pleacă cu respect în faţaconcetăţenilor în etate, spre care și‑au orientatactivităţile profesionale în scopul diminuăriiriscurilor, folosind orice ocazie în a‑i îndruma șiinformacuprivirelacapcaneleîncareindivizicertaţicu legea încearcăsă‑iatragă.Totodată,dânșii le‑aufostpoliţiștilormodeledeînţelepciune,seriozitate,omenie, cinste, dispuși să valorifice întreagaexperienţădeviaţăpentruaperpetuaacestevalori,chiar în condiţiile în care destinul și societatea i‑asupusmultorgreleîncercări.

Frumoasa imagine a oamenilor în vârstă estestrâns legată de dragostea copiilor pentru părinţi,anepoţilorfaţădebunici,auneiveritabile legăturiîntregeneraţii,întradiţiașieducaţiapoporuluiromânstândnevoiadeaajutașicinstipeceiîmpovăraţideani.Înacestcontext,adresămtuturorpensionarilor,tuturorvârstnicilordin judeţulnostru,sincereurăride sănătate, viaţă lipsită de griji, bucurii care săpoatăfisavuratealăturideceidragi.

Cualeasăconsideraţie,

Comisar şef de poliţie Vasile ChELARUȘeful Poliţiei municipiului Bârlad

5

Mesaj de suflet

M-am bucurat atunci, în anul 2012, când domnul magistrat pensionar Nicolaie Mihai, preşedintele în exerciţiu al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ″Elena Cuza″, Bârlad a acceptat să devină membru în Comitetul consultativ de dialog civic al persoanelor vârstnice din cadrul Prefecturii Vaslui, fascinându-mă efortul său şi al celorlalţi membri ai consiliului director pentru bunul mers al acestei asociaţii de pensionari, fapt care mă determină să adresez un mesaj cu ocazia sărbătoririi a 116 ani de la înfiinţare, 60 de ani de la reorganizarea acestui ″TEMPLU DE BINEFACERE″ materială şi socială pentru membrii în vârstă şi nu numai, precum și la sărbătorirea datei de 1 octombrie 2014 ″ZIUA INTERNAȚIONALĂ A VÂRSTNICILOR”.

Este de datoria noastră să ne amintim de cei care au pus prima cărămidă şi au reorganizat acest edificiu de binefacere individuală şi colectivă. Să-i pomenim şi să nu îi uităm pe cei care în 60 de ani de existenţă a C.A.R.P. ″Elena Cuza″ Bârlad au contribuit la evoluţia şi dezvoltarea permanentă, cantitativă şi calitativă, a celei mai mari organizaţii a pensionarilor din judeţul Vaslui şi printre primele din ţară.

Astăzi, C.A.R.P. ″Elena Cuza″ Bârlad, sub îndrumarea profesionistă a actualei conduceri, oferă o reală protecţie socială şi activităţi multiple de comunicare, sociale, petrecerea timpului liber şi nu numai.

Sunt şi voi fi alături de dvs. atât timp cât putinţele îmi vor permite pentru a veni în ajutorul celor care societatea actuală i-a adus într‑ungradridicatdevulnerabilitate.

Vă rog să îmi îngăduiţi ca la acest moment aniversar să urez sănătate conducerii, membrilor, familiilor şi tuturor celor care vă sunt dragi.

La mulţi ani! Cu deosebit respect,

Alixandru PORUMBpreședinteC.A.R.P.Vaslui

C.A.R. PensionARi „elenA CuzA” lA CeAs AniveRsAR

Î ntr-adevăr, 60 de ani de existenţă a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ″Elena Cuza″ Bârlad, poate nu sunt mulţi, la scară istorică, dar să ne gândim la ″misiunea apostolică″ pe care această asociaţie de binefacere o propovăduieşte și anume: întrajutorarea generaţiilor de pensionari.

Dintotdeauna,vârstniciiaugăsitînasociaţiilede tip C.A.R.P. un sprijin, în lupta zilnică cu traiul mizer în care intemperiile vieţii, guvernanţii i-au aruncat.

La ceas aniversar, pentru Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ″Elena Cuza″ Bârlad, care astăzi împlineşte 116 ani de la înfiinţarea sa şi 60 de ani de la reorganizare adresăm sincere şi meritate felicitări pentru activitatea depusă în îndeplinirea unuia dintre cele mai importante obiective ale unei asociaţii de tip C.A.R.P. şi anume: promovarea politicilor de protecţie socială în spiritul principiului solidarităţii şi întrajutorării persoanelor de vîrsta a treia.

Sărbătoareadeastăzireprezintășiunmomentdeevaluareaproiectelorceaufostimplementatede‑alungultimpului,darșiunprilejderecunoștinţăfaţădeDumnezeușidetoţiceicareaucontribuitlaformareașicreștereaprestigiuluiacesteiinstituţii.

În aceşti ani pe care Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ″Elena Cuza″Bârladi‑astrăbătut,drumulnuafostunulușor,dar,sprecinsteatuturorcelorcareauonorat‑o,cașiconducători, salariaţi, membri, voluntari, fiecare a contribuit prin entuziasm, competenţă şi dăruire, la dezvoltarea celei mai mari organizaţii a pensionarilor din judeţul Vaslui.

Înacesteclipedesărbătoare,urămsănătateșiputeredemuncăconduceriiCaseișilacâtmaimulteproiecteînsprijinulpersoanelorvârstnice.

LAMULȚIANI!!!Teodora Elena ZALDEA

6

AsociaţiaC.A.R.P.„ElenaCuza”Bârlad,cusediulînBârlad,stradaNicolaeIorganr.7A,judeţulVaslui,estepersoană juridică înscrisă înRegistrul Special privindAsociaţiile și Fundaţiile aflate în grefa JudecătorieiBârlad, la poziţia 1/1999. Înscrierea Casei în acestRegistru special a fost statuată prin Sentinţa Civilănr. 4814 pronunţată de către Judecătoria Bârlad ladatade14decembrie1999 înDosarulCivilnumărul7.238/1999.

Delaînscriereșipânăînprezent,AsociaţiaC.A.R.P.„ElenaCuza”Bârladaoperatmodificăriînstatut:

• Prin sentinţa civilănr. 1200din19mai2003,s‑a dispus înregistrarea noului statut de funcţionarealC.A.R.P.,aprobatdecătreAdunareaGeneralădin6aprilie2003,cumodificăriadusearticolului1,alin.1;art.12,alin.f;art.14,alin.2;art.23,alin.4;art.24,alin.4;art.30,alin.1;art.34șiart.35,alin.2.

• Prinîncheiereadin20martie2006,întemeiulart.17dinO.G.nr.26/2000,s‑aînregistratstatutuldefuncţionarealC.A.R.P.Bârlad înRegistrulAsociaţiilorși Fundaţiilor aflat la Grefa Judecătoriei Bârlad,conferindu‑iasociaţieipersonalitatejuridică.

• Prin încheierea din 5 decembrie 2007, s‑adispus înregistrarea înRegistrul specialaflat laGrefaJudecătoriei Bârlad a modificărilor aduse StatutuluiC.A.R.P. Bârlad conform Hotărârii Adunării Generaleînregistratăcunr.673/30.04.2006cuprivirelaalegereaConsiliuluidirectorșiaComisieideCenzoriaC.A.R.P.Bârlad.

• Prinîncheiereanr.3din18ianuarie2010,s‑adispusînregistrareaînRegistrulspecialamodificăriloraduse Statutului C.A.R.P. Bârlad, conform ProcesuluiverbalalAdunăriiGeneraleamembrilorC.A.R.P.din10.05.2009.Modificăriaufostaduse:art.23,pct.1,lit.h;art.23,pct.1,lit.i;art.23,pct.5;art.23,pct.6;art.26,pct.4;art.26,pct.5;art.31.

• Prinîncheiereanr.19din24mai2011,instanţajudecătoreascăaluatactdemodificareadenumiriiînCasadeAjutorReciprocaPensionarilor„ElenaCuza”

Bârlad, conform art. 4 din Anexa la Hotărârea nr.1/2011aAdunăriiGeneraledin29.04.2011.

• Prin încheierea nr. 19 din 22 mai 2012, s‑adispusînregistrareaînRegistrulSpecialalAsociaţiilorșiFundaţiiloraflatlaGrefaJudecătorieiBârlad,aunormodificări aduse Statutului C.A.R.P. „Elena Cuza”Bârlad,stabiliteprinHotărâreanr.2din29.04.2012șianexaaferentă,adoptatedecătreAdunareaGeneralăamembrilorC.A.R.P.Bârlad.

• Prin încheierea nr. 24 din 7 august 2012,instanţa judecătorească a luat act de modificărileaduse Statutului prin Hotărârea nr. 4 a AdunăriiGenerale Extraordinare a membrilor Asociaţiei CasadeAjutorReciprocaPensionarilor„ElenaCuza”Bârladdin30 iulie2012.Modificărileaduseauvizat:art.4,alin.1;art.10,alin.2;art.32,alin.2;art.32,alin.3,cefacereferirelaactivităţilepecareCasaledesfășoară,acesteafiindclasificateconformClasificăriiActivităţilordinEconomiaNaţionalăaRomâniei(coduriCAEN).

După Statut, Asociaţia C.A.R.P. Bârlad a fostînfiinţată din iniţiativa unui comitet format din 9pensionari,prinasocierea lorvoluntară, ladatade8octombrie1954,prinHotărâreanr.41105aSecţiuniiPrevederiSocialeaSfatuluiPopularalraionuluiBârlad,în baza statutului elaborat deMinisterul Sănătăţii șiPrevederilorSociale.Autrecut60deani,momentdesărbătoare!

C.A.R.P. Bârlad, înfiinţată în 1954, a continuatAsociaţia Pensionarilor Publici din Bârlad dinBârlad organizată în 1932. Sunt, de atunci, 82 ani.Cei 9 pensionari „iniţiatori” proveneau din vecheaasociaţie, formau de fapt Consiliul de Administraţieal acesteia. Printre ei se găsea și președintele vechiiasociaţii, Gheorghe Barbu, aflat în funcţie din 1945.AcestavadevenișinoulpreședintealC.A.R.P.Bârlad,până în 1958. Noua asociaţie este de fapt vecheaasociaţie,reorganizatăîncondiţiileimpusederegimulcomunist. Toate organizaţiile, guvernamentale/neguvernamentale, trebuiau conduse și îndrumate

Gheorghe Gherghe

C.A.R.P. „ElEnA CuzA” BâRlAd

7

de P.C.R. (P.M.R. atunci). Sub conducerea acestuia,în11 iunie1948,aavut locnaţionalizarea, cândceamaimareparteapatrimoniuluiindividualsaucolectiva trecut în proprietatea statului. Naţionalizarea aprodusschimbăriînsistemulsocial,economic,politicși cultural, desfiinţând proprietatea și formele ei deexistenţă.Acestactalnaţionalizăriiaavutimplicaţiișiasupra instituţiilorde întrajutorare.Primele încercăridereorganizare,lanivelnaţional,auînceputdin1949,dar nu se crease un cadru oficial. Vechile asociaţiise înfiinţaseră pe baza Legii 21/1924, cunoscută cunumele de Legea Mârzescu, publicată în MonitorulOficialnr.27din6februarie1924.Regimulcomunistpentru reorganizarea asociaţiilor de pensionari șicontrolul lorprinsubordonareadatDecretulnr.204din1951șiDecizianr.14371din1952.Acteleaufostemise de Ministerul Prevederilor Sociale și votatede Marea Adunare Naţională, Ministerul a elaboratși statutul cadru. Acest statut prevedea: Casele deînmormântarevorfiafiliatelaCasadeAjutorReciproca Pensionarilor și contopite cu Secţia de Ajutoarenerambursabile speciale încazdedeces.S‑ahotărâtcă membrii vechilor asociaţii se puteau transfera laCasadeAjutorReciprocaPensionarilor,undelisevapăstravechimeașisăfiescutiţidetaxadeînscriere.ÎnBârlad,iniţiativaaapărutmaitârziu,în1954.S‑aplecatde la zero, pensionarii pierzând prin naţionalizaresediul, banii,mobilierul.Noul statut a fostmodificatîn 1965, avându‑se în vedere lărgirea atribuţiilor deîntrajutorare și protecţie socială. În 1972 a apărutLegea nr. 13, act emis deMarea AdunareNaţionalăși publicat în Buletinul Oficial nr. 138/29 noiembrie1972. Prin această lege Casele de Ajutor Reciprocale Pensionarilor au fost puse sub îndrumarea șicontrolul Direcţiei de Muncă judeţene. Aceastăinstituţie aviza încadrarea și salarizareapersonalului,acordareaindemnizaţiilororganeloralese,statutuldefuncţionare și desfășurarea Adunărilor Generale, defaptRapoarteleConsiliuluideAdministraţie trebuiausă primească în prealabil avizul. În 30 ianuarie 2000a apărut Ordonanţa Guvernului nr. 26 cu privire laînfiinţarea și desfășurarea activităţii asociaţiilor șifundaţiilor și pe baza căreia s‑a obţinut calitatea depersoanăjuridicășiafostcreatunstatutnou.

În 27 septembrie 2002, a apărut Legea 540privind Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor.Pebazaacesteilegi,Caseleauelaboratunnoustatut,un Regulament de organizare și funcţionare și unRegulamentdeOrdineInternă.

OrdonanţadeGuvernnr.28din26ianuarie2006,completatădeLegeanr.286/2006șiLegeanr.23/2009,a adus la încadrarea Caselor de Ajutor Reciproc caInstituţii Nebancare. Pe baza lor au fost trecute în

RegistrulSpecialalBănciiNaţionale.Auurmat:Legeanr.34/2010,Legeanr.256/2011,

Legea nr. 76/2012, Legea nr. 122/2012, Legea nr.145/2012, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.44/2012,Legeanr.204/2012,OrdonanţadeUrgenţănr.4/2013,OrdonanţadeUrgenţănr.58/2013,Legeanr.22/2014,Legeanr.73/2014,darșiCodurilecivilșide procedură civilă, Codurile penal și de procedurăpenală,Codurilefiscalșideprocedurăfiscală.ToateauavutimpactînorganizareaCaselordeAjutorReciprocșidesfășurareaactivităţiilor.

Pentru C.A.R.P. Bârlad un moment important înevoluţiasal‑aavutatribuireanumeluide„ElenaCuza”la data de 24mai 2011, fapt statuat de JudecătoriaBârladprinÎncheiereanr.19dindatade24mai2011,pronunţatăîndosarulcivilnr.2.174/2011.

În conformitate cu statutul Asociaţiei, Casa deAjutor Reciproc Bârlad este o asociaţie cu caracterneguvernamental, apolitic, civic, privat, nonprofit,o persoană juridică de binefacere, de caritate, deîntrajutoraremutuală,filantropică,cuscopdeocrotiresocială,medicalășijuridică,carenuurmăreștefoloasepecuniaresaupatrimonialepentruasociaţiisăi.

Organeledeconduceresunt:AdunareaGenerală,ConsiliulDirectorșiComisiadeCenzori.

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena

8

La aniversare

Aneta Matei

VinsădămmânăcumânăÎnCARPte‑adunăCasăne‑ajutămcafraţiCeisăracicuceibogaţi!

Astăzitum‑ajuţipemine,Mâineeute‑ajutpetineTu–midaimie,euîţidauţieMultmaibineosănefie!

Vino‑ncoace,măivecine,Înscrie‑teșitucamineCăînlumeaastamareCARP‑ulîicelmaitare!

CARP‑ulteînvaţăCumsă‑ţifaciordine‑nviaţăCumsă‑ţipuiunbandeopartePentruzileneașteptate!

Deeștibătrânsauînputere,De ai necaz sau o durere,Vine‑najutorultău,Nutelasăcândţi‑egreu!

Hai!apropie‑te,frate,Nucuvorbe,cicufaptePunândmânădelamânăCARP‑ulmergestrună!

Haide!dă‑mimâna,creștine,Prinde‑te‑nhorăcumine!Numaistaatâtpegânduri!Întregeşteanoastrerânduri!

Aziezidesărbătoare!Ea60‑aaniversare!CARP‑ulsătrăiască!Şicanumărsătotcrească!

CARP!Noiîţidorim“Lamulţiani!”căciteiubim.

Cuza”Bârladacontinuat„AsociaţiaSolidarăaPensionarilorCivilidinRomânia”–filialaTutova,precumfiicaurmeazămamei.Fiicaaavutși bunică, numită Societatea Funcţionarilor Publici „Funcţionarul –24 Ianuarie 1898” Tutova. Înfiinţată în 1898, are vârsta de 116 ani.Aceastăsocietateafostreorganizatăîn1932pebazaLegiiMârzescușiîn1954deregimulcomunist.Societatea„Funcţionarul–24Ianuarie1898”aavutsediulînstradaDobranici,într‑ocasăînchiriată.CeletreisocietăţialepensionarilordinBârlad,bunica,mama,fiica, formeazăo triadă asemănătoare cu Sfânta Treime. Cele trei etape sunt treiipostaze. Întimps‑aucontinuatunapealta.Căașastaulucrurilenedemonstrează dosarele aflate în ArhivaNaţională din Vaslui. Acestedosarenuacoperătoţianii,uneles‑aupierdut.CeleexistenteaufostsalvatedepreședinteleIoanHizicșisecretarulConstantinCiobotaru.CeidoiaupredatdosareleArhivelorraionuluiBârlad,deundeauajunslaVaslui.Dosarelecuprindactivitateadinperioada1916‑1927și1932‑1949.DosareleSocietăţii„Funcţionarul–24Ianuarie1898”s‑auaflatînarhivaAsociaţiei SolidareaPensionarilor–filialaTutova și apoi aCaseideAjutorReciprocaPensionarilor.EsteodovadăacontinuităţiiSocietăţiipensionarilordin1898pânăînprezent.UndosardinArhiveleNaţionale ale Judeţului Vaslui este grăitor. Coperţile lui sunt foartevechi,dosarulfiindfolositdeprimeledouăsocietăţi.Peprimacopertăapardouăinscripţii:„Registrudejurnaldecasă–1924”și„AsociaţiaPensionarilorTutoveni–FilialaTutova(Dosardecorespondenţă)”.

Preşedinţii Societăţii Funcţionarilor Publici „Funcţionarul – 24 Ianuarie 1898” Tutova

Cunoaștemnumaidoi:1)GheorgheChiriac2)GheorgheBahrim.

Preşedinţii Asociaţiei Pensionarilor Tutoveni din oraşul Bârlad

1. N.K.Gheorghiu(1932‑1933);2. A.Mihăilescu(1933‑1934);3. C.I.Droc(1934‑1940);4. ȘtefanCoșniţă(1940‑1945);5. AdamAtanasiu(1aprilie–4iulie1945);6. GheorgheBarbu(1945–1954).

Preşedinţii Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor

1. GheorgheBarbu(1954‑1958);2. IoanHizic(1958‑1966);3. GheorgheIacob(1966‑1974);4. VasileAriton(1974‑1978);5. GheorgheSaulea(1978‑1980);6. VasileParfene(1980‑1989);7. GheorgheVrabie(1989–2001);8. GheorgheTănase(2001–2010);9. MihaiNicolae(2010‑prezent).

9

Oricine ce cunoaște istoricul Casei de AjutorReciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” Bârlad șiascensiunea acesteia în decursul timpului, nu poate a nu recunoașteavântul ei fulminant din ultimii ani,de când Președinte ales al acesteiaeste Magistratul pensionar Mihai Nicolaie.

Născut la 26 noiembrie 1956 laBârlad,dinpărinţiiNicolaieșiMaria,celmaimare întrepatrufraţi,MihaiNicolaieafostdeformaţieînvăţător,absolventalLiceuluiPedagogic“MihaiEminescu” din Bârlad și mai apoisârguinciosstudentalFacultatăţiideȘtiinţe Juridice de la Iași, pe care aabsolvit‑ocusucces,fiindlicenţiatcunota10.

Copilăria și‑a petrecut‑o înjocurilecuratealeaceleivremipure,într‑o familie simplă, fără pretenţii,care nu a dus‑o chiar pe roze, dar care prin exemplulei l‑a învăţat că munca, credinţa și onoarea sfinţescomul.Părinţiisăinuaufostoamenișcoliţi,daroameniînţelepţișifoarteeducaţi–unuldinnesfârșiteleexemplecedemonstrează că educaţia se face înprimul rând înfamilieșinuînșcoală.

Fiindcelmaimare între fraţi,adeseaaveagrijădeîntreaga gospodărie și mai ales de fraţii săi mai mici.Tatălsăutrudeaîntreischimburilafabrică,iarmamasamunceapământulgospodărieidătătordehrană.Alăturidepărinţi,demic‑firematurășimuncitoare,aajutatlaridicareacaseibătrânești,pecareauzidit‑ocupropriilemâini,casăîncaremamasatrăieșteșiastăzi.

Fire modestă și cumpătată în purtare, viitorulînvăţător,magistratșipreședintealC.A.R.P.Bârlad,și‑adorit iniţial să devină muncitor în fabrică, la fel ca șitatăl său; părinţii săi, însă, nu au fost de acord și cumdomniasaeraunexempludeascultareșidintr‑opioasărecunoștinţănu ieșeadincuvântulcelorcare l‑auaduspe lume, a ajuns să termine liceul pedagogic. Văzândîn dânsul un accentuat simţ al onoarei, cuminţeniei,responsabilităţiișidreptăţii,profesoriisăil‑auîndemnatsăseaxezeînsprejustiţie.

După ce a absolvit liceul, Nicolaie Mihai a fostrepartizat ca învăţător într‑un sat din apropiereaVasluiului.Dupăsfatuldascălilorsăi,imediatîncearcăsădealafacultate,darnureușeștedinprima,căcipeatunci–ceimaiînvârstăștiu–nuintraprecumastăzioricineînpăturilesocialedecizionale,ciseînvăţaperupte,trebuiasăaitalentșichemare,condiţiiledeacceptareerauașa

cum trebuie săfie, adicăexigente, vizând calitatea, iarconcurenţaerateribilă.Adatdetreiorilarând,darcând

areușit,aintratprintreprimii.Ajungând procuror, deși având

rezultateextraordinare înactivitateasa – fiind propus de mai multe oria deveni procuror în mari centreprecumIașiul,fiindunomcufricaluiDumnezeușicuoconștiinţăvie,omulMihaiNicolaienuși‑auitatniciodatăobârșiașicrezulsăudea‑șirespectamenirea,demnitateașionoarea.Nua uitat niciodată de unde a pornit,fiindastfelfoarteiubitșirespectatdeconcitadini în general, dar mai alesdeoameniisimpli,învârstă,nevoiași,pecarei‑aprivitcumilă,cudreptateși niciodată de sus, fiind el însușiunul care a cunoscut cu prisosinţăgreutăţile vieţii, nelăsându‑se însăbiruitdeacestea.

Câtafostprocuror,întimpulliber,sepoatespunecăeraunsufletdemamă,ajutânddupăputerepefiecarecare‑i cerea ajutorul în scopuri legale și oneste, dar șiunsufletputernic,care,dindragostedeomsearătacafiinddur–darnumaisprea‑lferipeaceladeanugreși,astfelcădemulteoriaprimitpalmechiardelaaceiapecare i‑aajutat celmaimult,neînţelegândcădragosteaadevăratăestenudoarmiloasă,cișiraţională,dreaptă–pedagogă,dacăvreţi.Cutoatecămulţi,dinneînţelegere,au încercat a‑i face rău chiar cândacesta încerca să lefacăbine,MihaiNicolaienuaurâtșinuurăștepenimeni,esteunuldinfoartepuţiniioamenicareștiusăiertecuadevăratșicarenupunelasufletrăul.

Așa cum era și de așteptat, de‑a lungul timpuluiși datorită specificului meseriei sale, s‑a întâmplat demai multe ori ca anumite persoane să vină să‑i ceară„ajutorul”.Celemaimultesituaţiideacestgenapăreauîndosareleîncareerauanchetateinfracţiunieconomice.Celcarevoiasătecorupănuveneaniciodatădirect,citrimitea intermediari. Nu s‑a pretat, însă, niciodată laastfeldepracticinecurate–urându‑ledintotsufletul,darnejudecândtotușidisperareașicădereacelorcareajunga încercasă lepună înpractică.Nusuntcuvintegoale:niciodată nu i‑a plăcut banul, scumpătatea, opulenţa,bogăţia,saulăudăroșenia,ciafostșiesteunmareiubitordeliniște,depace,cinsteșidreptate.

Cuacestsimţaldreptăţii,darșicuosetenestăvilităde a ajuta oamenii, îndeosebi vârstnicii, cu credinţacă înRomânia semai poate face ceva– cu acest vis aparticipatlaalegerilepentrupreședenţiaCaseideAjutor

MIHAI nICOlAIEModel de om, model de Preşedinte

10

ReciprocaPensionarilor“ElenaCuza”Bârladdin6aprilie2010,alegeripecarele‑acâștigatdetașat,dovadăcășioameniidinjurîlcunoșteaucaunomnunumaionestșicinstit,darșicaunbunorganizator,aproapedesufletuloamenilor,cuatâtmaimultalcelornecăjiţi.

Ce s‑a făcut cu Casa de atunci și până acum estefoarte greu de sintetizat, căci asociaţia pur și simpluare o cu totul altă faţă, crescând vertiginos în calitate,serviciișicomplexitate,acunoscutatâteaîmbunătăţirișisporiri,căne‑artrebuimultepaginisprealeexemplificapetoate.

Fiind o fire de gospodar, știind să atragă oamenide bună credinţă drept sponsori, știind să înmulţeascăbanul cu înţelepciune și fără lăcomie, sediul Casei adevenitunuldenerecunoscut–foarteviabilșicăldurospentrumembri, renovatdin temelii, sigur și eficient înmanipulareavalorilorșiînoferireaserviciilor.

Dorind a veni în sprijinul membrilor de la ţară,oamenibătrânișibolnavicăroraleegreuasedeplasa,președinteleainiţiatideeaimplementatăcusuccesdeadeschidecâtmaimultesucursale însateleșicomuneleîn care Casa avea membri, astfel că s‑au deschis 31de sucursale pentru aceștia, în majoritatea din elefuncţionândșimagazinedetipeconomatcuproduselapreţuridefurnizor,fărăadaoscomercial,comercializândproduse alimentare de bază, dar și unele produsenealimentaresauobiectefunerare(sicrie,cruci,coroaneetc.)lapreţurimultsubnivelulpieţei.

Serviciile sociale pentru membri s‑au înmulţitconsiderabil și nu putem a nu le enumera: Magazineconomat cu produse de bază, alimentare șinealimentare; Frizerie (5 lei tuns bărbaţi, 7 lei femei);Atelier croitorie (realizează la comandă orice produsdecroitorie,lapreţuriimbatabilefaţădepreţulpieţei);Consultanţă juridică (avocat) gratuită pentru membriiCasei; Consultanţă Consilieri; Birou dactilografiere;Magazin naturist, preţuri de producător, cel mai bineaprovizionatdin judeţșicuceamaicomplexăgamăde

produse; 3 cabinete Stomatologice (reducere pentrumembridepeste50%faţădepreţulpieţei);2CabineteOftalmologie(2leiconsultaţiapentrumembri);CabinetTratamente (injecţii, tensiune, glicemie, aerosoli etc.);CabinetReflexoterapieșikinetoterapie;CabinetEcograf;Cabinet protezare auditivă, Cabinet Termomasaj; Salăgimnastică aerobică; Salon de înfrumuseţare; ServiciifunerareșiRevista“Viaţanoastră”–revistădeatitudine,culturășipatriotism,caresedistribuiegratuitmembrilorînlimitatirajuluirezultatdinsponsorizări,revistălacareoricemembrupoateparticipacutexteșisugestii.

Având concepţia că doar ajutorul material faţădemembrii săi ar fi insuficient și căomul trăieștemaiușor fără pâine decât fără credinţă, idealuri, cultură șispiritualitate,căadevăratacrizăestenuaceeadeordinmaterial,cidefaptaceeadeordinspiritualșimoral,fărădecarecrizaeconomicănicinuarfisimţită,PreședinteleMihai Nicolaie s‑a străduit să îmbogăţească cât maimult inimile și viaţamembrilor noștri prin organizareadiferitelor manifestări culturale sau chiar sportive,simpozioane,spectacole,cercurietc.câtdedess‑aputut,cudiferiteocaziișipediferiteteme:istorice,patriotice,economice,sociale,culturalesauchiarteologice.

Nu e de mirare că în cei mai puţin de patru ani,numărulmembrilorasporitconsiderabil,cupeste6000de când domnul Nicolaie Mihai a ocupat poziţia depreședinte a acestei asociaţii (25.148membri în 2010,31.512membrila31decembrie2013).

Toate acestea și, după cum am spus, multe alteles‑aurealizatlaC.A.R.P.BârladsubconducerealuiMihaiNicolaie și chiardacăarfitimpși loca leenumerapetoate,acestean‑arreprezentadecâtobrumădinmarelesufletalacestuiom,înfaţacăruiamăînclincuadmiraţieșimarerecunoștinţășipecarenupotdecâtsăîliubesccutoatăinimașifiinţamea.

Ion Edi Chirilă-Manea,unsimpatizantalC.A.R.P.

11

Conceptele de ″excluziune″ și ″incluziune socială″suntunelededată recentă, intrândde curând în sferade interes a cercetătorilor preocupaţi de fenomenelesociale. De altfel, pentru unii cetăţeni europeni,excluziunea socială și condiţiile precare de muncăconstituieorealitateavieţiilorcotidiene.Aici,avândînvederefaptulcăfiecarestatmembrualUniuniiEuropenese confruntă cu îmbătrânirea demografică a populaţieisale,facemreferirelapersoanelevârstnicecesuferădincauza marginalizării, a excluderii sociale, a privării dedrepturi.

Oferind definiţiile termenilor de ″excluziune″ și″incluziune socială”, pe parcursul acestui studiu, nepropunemsătrecemînrevistăproblemeleșisoluţiilecetrebuie adoptate pentru aoferibunicilornoștriuntraidecent.

Menţionăm faptul cănoţiunea de incluziunesocială este una strânslegată de conceptulde excluziune socială.Astfel, incluziunea socialăurmărește să asigure căfiecare persoană, inclusivcele provenite din grupurivulnerabile, va avea un rol importantpepiaţaforţeidemuncă, dar și în societate,beneficiind de șanse egaleîn acest sens. În ceea ceprivește excluziunea socială, aceasta a fost definităca ″fiind excluderea cetăţenilor de la drepturi și de laposibilitatea de participare la viaţa publică. Astfel, ceiaflaţiînsituaţiedeexcluziunesocială,dindiferitecauzeprecum sărăcia, au un acces redus la piaţa muncii,posibilităţiscăzutedeacâștigaunvenitșioparticipareredusălaviaţacomunităţii».1

ComisiaEuropeanăprecizacă″factoriicecrescrisculexcluziuniisocialeșialmenţineriipetermenmediusau

1 Bărbulescu,Iordan,Gheorghe;Ion,Oana,Andreea;Iancu,Alice;To-deraș,Nicolae,”TratatuldelaLisabona:implicaţiiasuprainstituţiilorșipoliticilor românești,”Studiidestrategie șipolitici–SPOS2010,Studiulnr.1/2010,InstitutulEuropeandinRomânia,București,p.59(http://www.ier.ro/documente/spos_2010/SPOS_1_site.pdf)

lung subpragul sărăciei sunt: șomajulpe termen lung;veniturile reduse; locuridemuncăprostplătite; stareadesănătateprecară;lipsalocuinţei;statutuldeimigrant;nivelul de calificare redus; handicapul; dependenţa dedrogsaualcool;apartenenţalacomunităţimarginalizate/sărace”.2 În anul 2009,3 Comisia elabora un raportprivind incluziunea socială unde confirma faptul căsărăciașiexcluziuneasocialăcontinuausăfieprovocăripentru statele membre. Raportul Comisiei Europeneprecizafaptulcăgrupurilevulnerabilesuntalcătuitedinpersoanelecudizabilităţi,imigranţii,minorităţileetnice,în special minoritatea romă, persoanele fără adăpost,bătrânii singuri,prizonierii.

Potrivit celor menţionate până în acest punctal demersului nostru, observăm faptul cănoţiunea de excluziunesocială este tot maiutilizatădecătreinstituţiilepublice fie europene, fienaţionale, ea înlocuindclasicul termen de sărăcie.De asemenea, sintagmapromovarea incluziuniisociale este preferată înloculconceptuluidemăsuride combatere a sărăciei.Iată că, incluziunea socialăeste atât responsabilitateasocietăţiicâtșiaindividului,întrucât o societate

incluzivăimplicăoarmonieîntredrepturileșiobligaţiileindividuale,darșicreștereacoeziuniisociale.

„O creștere favorabilă incluziunii presupuneasigurarea autonomiei cetăţenilor prin rate ridicateale ocupării forţei demuncă, investirea în dezvoltareacompetenţelor, combaterea sărăciei și modernizarea

2 Arpinte,Daniel;Baboi,Adriana;Cace,Sorin;Tomescu,Cristina;Stă-nescuIulian,„Politicideincluziunesocială”,RevistaCalitateavieţii,XIX,nr.3‑4/2008,București,p.361

3 DirecţiaGeneralăOcupareaForţeideMuncă,AfaceriSocialeșiEga-litateadeȘanse,“Raportcomunprivindprotecţiasocialășiincluzi-unea socială,” 2009, Luxemburg, p.5 (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=751&langId=ro&pubId=332&type=2&furtherPubs=yes)

Politici de incluziune socială PEntRu gRuPuRIlE vulnERABIlE

Situaţia persoanelor vârstnice


Damian Vasile şi Ceciliea din Ciocani

12

pieţelormunciișiasistemelordeformareșideprotecţiesocială pentru a ajuta cetăţenii să anticipeze și săgestioneze schimbările, precum și pentru a construio societate solidară. O creștere favorabilă incluziuniipresupune să se asigure tuturor cetăţenilor acces șioportunităţipetotparcursulvieţii.”4

Având conturat un cadru teoretic, putem acumdescrie situaţia în care se găsesc un număr tot maimare de bătrâni – ce îngroașă rândurile persoanelordefavorizate,sărace,cuveniturimici,ceîifacdependenţideserviciilesocialeșimedicaleoferitedecătrestat. Înatare condiţii, tot mai mulţi vârstnici sunt lipsiţi deresurselefinanciare,materialenecesarepentruaduceoviaţădecentă,suntprivaţideposibilitateadeparticiparelaviaţapublică,socială,culturală,nudispundeserviciilesocialedeîngrijireadaptatepropriilornevoi.

Dată fiind această situaţie, autorităţile publicenaţionale, respectiv europene, au creionat un pachetdenormeșimăsurideprotecţieageneraţiilorvârstniceîmpotriva riscurilor de sărăcie și dependenţă, din carecitămurmătoarele:

• ″punerea la dispoziţie a unor locuinţecorespunzătoare nevoilor vârstnicilor și stăriilor de sănătate sau sprijin adecvat în vedereaamenajăriilocuinţei;

• asigurareamijloacelormateriale necesare unuitraidecent;

• sprijinireapersoaneloraflateînsituaţiidificile;• asigurarea de servicii sociale de îngrijire în

funcţiedenevoileindividuale;• îngrijirea sănătăţii și servicii pe care starea

acestorale‑oimpune».5Dintre iniţiativele promovate la nivel naţional sau

european, pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelorvârstnice, considerăm de bun augur a menţiona pescurt câteva dintre acestea. Spre exemplu, ″ComisiaEuropeană a promovat mai multe acţiuni în favoareapersoanelor vârstnice împotriva riscurilor de sărăcie șidependenţă,modulîncaresepoateasiguraoasistenţădelungăduratășiîngrijiriconstantealeacestora.Printreacţiunilepropusesepotenumera:

• catalizarea și difuzarea inovaţiilor privindpotenţialuldeactivitatealpensionarilor;

• promovareacelormaibunepracticiprivindforţademuncăvârstnică;

• tranziţia de la activitatea profesională lapensionare;

4 Secretariatul Tehnic Permanent al Pactului Teritorialpentru Ocuparea Forţei deMuncă și Incluziune Socială Regiunea SudMuntenia.2011.„Studiu privind incluziunea socială pe piaţa munciiîn regiunea Sud Muntenia,” București, decembrie 2010 ‑ martie2011, p. 23‑24; (http://www.stpsudmuntenia.ro/docs/studiu%20privind%20incluziunea%20sociala%20pe%20piata%20muncii%20in%20regiunea%20sm.pdf,accesatîndatade23.12.2012)

5 CentrulNaţionalalPersoanelorVârstnice,″Incluziuneasocialăapersoanelorvârstnice”,București,2013,p.6(http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/Incluziunea_sociala_a_persoanelor_varstnice_2013.pdf)

• ameliorareacondiţieifemeiivârstnice;• îngrijirea și accesul la îngrijire al persoanelor

vârstnicedependente;• întărireasolidarităţiiîntregeneraţiișiintegrarea

socială a persoanelor vârstnice ameninţate deizolare».6

Avansând pe calea raţionamentelor, descoperimfaptulcăomenireaseconfruntăcuunfenomenaccentuatde îmbătrânire al populaţiei. Astfel, ″se estimeazăcă, între anii 2010‑2050, se va modifica fundamentalstructura populaţiei pe grupe de vârstă. Persoanele cuvârste de peste 65 de ani vor reprezenta în anul 2050peste30%dintotalulpopulaţiei,faţăde17%înprezent,întimpcepondereapopulaţieide24deani,sevareduceînacelașiintervaldetimp,dela30%la23%”.7

Întrucâtunnumărconsiderabildevârstniciîncearcăla vârsta pensionării un sentiment de marginalizare,Uniunea Europeană a decretat anul 2012 drept Anul îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii, promovândmăsuriîncadrula3domenii:

• ″ocuparea forţei de muncă – crearea de posibilităţișicondiţiimaibunede lucrupentrualepermitevârstnicilorsăjoaceunrolpepiaţaforţeidemuncă;

• participarea la viaţa societăţii – stimulareaparticipăriiactiveabătrânilor laviaţapublicăacomunităţii;

• traiul independent – promovarea uneiîmbătrâniriîncondiţiibunedesănătate”.8

În vederea îmbunătăţirii situaţiei persoanelorvârstnice, ţaranoastră întâmpinăgreutăţi înadoptareașipromovareaunormăsurideprotecţiesocială.

Diminuareasubstanţialăanumăruluidecontributorila sistemul de pensii, creșterea rapidă a numărului de

6 Idem,p.157 Idem,p.38 CentrulNaţionalalPersoanelorVârstnice,Op.cit.,p.19

Cristea Vasile şi Reveica din Iveşti

13

pensionari,suntcâtevadintrecauzelecesugereazădinnefericire faptul că nivelul protecţiei sociale din ţaranoastră nu este unul care să se ridice la standardelepromovate de Uniunea Europeană. Totuși, trebuie sărecunoaștemfaptulcăsefaceforturipentruîndreptareaacestei stări de fapt, combaterea excluziunii socialedevenindunuldintreprincipaleleobiectivealesistemuluidepensii.Pensiilesuntcelecareartrebuimăcărînplanulteoretic,dacănușiîncelpractic,săasigurepersoanelorvârstnice un loc în societate ferit de riscul excluderiisociale,astfelîncâtsăsebucuredeunstandarddecentde viaţă, de asemenea, trebuie să le garanteze șiparticiparealaviaţapublicăacomunităţii.

Arfimultedespusdespreacestsubiect,însădinlipsăde spaţiu, considerăm cele afirmate ca fiind suficientepentru a ne putea forma o opinie despre respectul șiimportanţa pe care trebuie să o acordăm în societatevârstnicilor,cecuexperienţalordeviaţă,cucunoștinţeleacumulatede‑alungulanilornutrebuiepercepuţidreptopovară,cimaidegrabăcafiindoresursăumanădemnădeutilizat.Planulteoreticdinpăcate,nucorespundecucelpractic,maisuntmultedefăcut,derealizatînaceastă

materie,avândînvederecăniveluldetraialbătrânilorsedegradeazătotmaimultpezicetrece,laacestaspectadăugându‑se șiunnivel redusalpensiilor, cheltuieliletotmaimaricumedicamenteleșialimenteledebază,cuîntreţinerealocuinţei.

Bătrânii își mai îndulcesc traiul, graţie sprijinululuioferitdecătreCasadeAjutorReciprocaPensionarilor″ElenaCuza″Bârladceleconferăîmprumuturicudobânzireduse, ajutoare nerambursabile, ajutoare în situaţiiletragicealevieţii, iarprinmagazinuldetipeconomatșinaturist sepotcumpăraproduse lapreţuridedepozit.De asemenea, Casa a venit în întâmpinarea nevoilorbunicilornoștri,prinintermediulatelieruluidecroitorie,saloanelordefrizerie,kinetoterapie,cosmetică,cabinetemedicale.CasadeAjutorReciprocaPensionarilor″ElenaCuza″ Bârlad, prin activităţile sale cu caracter cultural,sportiv, încearcă să inducă vârstnicilor o clipă derelaxare,mângăiereșisperanţă,precumșisentimentulde implicare în viaţa comunităţii în care își duc traiulzilnic,pentruanusesimţisingurișimarginalizaţi.

În încheiere, propunem să ne aducem aminte înfiecarezidezicala:Dacă n-ai bătrâni, să-i cumperi!

„Nunta de Aur” - Ciocani

14

ImplIcarea SpItaluluI de urgenţă „ElEnA BEldIMAn” BâRlAd

în viaţa Persoanelor de vârsta a treiaFarm. Ștefan CONSTANTINCIU

În condiţiile actuale, se observă o creștere a numărului de pacienţi vârstnici, ce, dinnefericire, se înscriu în categoria persoanelor vulnerabile. Intervenţia Spitalului ″ElenaBeldiman″Bârladnusemailimiteazădoarlaacordareaprimuluiajutorsauînameliorareastăriidesănătate,prezenţapacientului vârstnic impunândoabordarecomplexăaproblematiciiacestora.

Decelemaimulteori,bătrâniiseprezintăînserviciuldeurgenţăfărăafiînsoţiţidemembriaifamilieisaudealtepersoane,neputândoferiinformaţiiutilepersonaluluimedicalsausăparticipeladeciziireferitoarelasituaţiamedicalăaacestora,(intervenţiichirurgicale,îngrijiripaliative etc.) aflându‑ne astfel, în situaţia de a mobiliza ″forţe suplimentare″ și instituţiipublice(primărie,poliţieetc.)învedereaidentificăriicelormaibunesoluţiipentrupacienţi.

Dinpăcate,neconfruntămdinceîncemaidescuabandonulpacientuluiînunitateaspitalicească.Familiaalege″calea″ceamaiușoarăînsituaţiidecriză,refuzândsăîngrijeascăpersoanelevârstnicesuferinde,lipsitedeautonomie,imobilizatelapat.

Unitatea spitalicească este nevoită să identifice soluţii în condiţii ″de criză”, absenţa alternativelor socialespunându‑șicuvântuldecelemaimulteori.Cutoateacestea,pedurataspitalizăriiseoferăconsilierecuprivirelaserviciilesocialeexistenteșilamodulîncarepotfiaccesate.

Dinacesteconsiderente,facemapellacomportamentulpreventiv,acestaavândcascopidentificareadecătrepacientanevoilor familialeși instituţionale întimputil,cuscopulpreveniriiabandonului, sauapierderii totaleaautonomieideîngrijire.

tenis – sPort de MasăÎNCĂ UN OBIECTIV REALIZAT DIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE A C.A.R.P. PE ANUL 2014

Valentin ROȘCA

Pe1 iulie2014,primazidin luna luicuptor, lasediulprincipal alC.A.R.P.”ElenaCuza,”Bârladdinstr.NicolaeIorganr.7A,aavutlocunfaptdeosebitpentrumembriipensionari,ceiubescsportulșimișcarea..

Acestevenimentaconstatînredeschidereasăliidetenisdemasă,salăceseaflălaultimuletajalclădirii,înprezenţacâtorvazecidesalariaţișipensionari.

Prinmuncadepusădeîntregulcolectivdeangajaţișicuajutorulunorsponsori,aceastăsalăaratăfoartebine.Estedotatăcuomasădetenisdeultimăgeneraţie,cameraaremultăluminădezi,iarpetimpulsezonuluireceesteracordatălainstalaţiadecăldură,podeauaareunparchetmelaminat,uniformfinisatșioculoareplăcutăochiului.

Panglicade inaugurare a fost tăiatădedomnulmagistrat pensionarMihaiNicolaie ‑președintele C.A.R.P. Bârlad și de domnul viceprimar almunicipiului Bârlad, Bunea Marin, care în cuvântuldumnealorauvorbitdesprerolulsportuluiînviaţadezicuzi,întrucâtmișcareacâtmaimultăpentruvârstnici,îiajutăpeaceștiadinurmă,înmenţinereavitalităţiicorpului,încombatereasedentarismului.

PrimelepersoanecareaujucatlaaceastămasăaufostdomnulMihaiNicolaeșidomnulBuneaMarin,urmaţidealtecupluridepensionari.

Adresăminvitaţiatututorpensionarilordeapracticaacestsportdemasă,TENISUL,pentrubineleșisănătatealor.

15

se-adun-a anilor avereȘizilecrescîncalendarCumstrângicireșele‑npanereSăfacicopiilorundar.

CuunsurâsplindeluminăDedrumulnostrumulţumiţiCaîntr‑araiuluigrădinăNeducemviaţaliniștiţi.

Refren:

Au fost destule vremuri greleŞi am purtat în noi poveri,Am năzuit însă spre steleŞi am trecut peste dureri.

Azinemândrimcăviaţanoastrăle este altora modelȘiluminamcafloarea‑nglastrăȘicaalsoareluiinel.

NoiceicutâmplaargintieCubărbișipletecolilii,Aveamosfântădatorie:Săcreștemrânduridecopii.

Refren


TotnoiamconstruitoţarăCutottrecutu‑ifurtunosȘidelanoialţii‑nvăţarăȘi‑așaîmbătrânimfrumos.

Șivorbaîncăni‑iduioasăÎnfaţanemiloaseisorţiCăoricevârstăefrumoasăDeștiiînlumesăţi‑oporţi.

Refren:


Săv‑amintiţicâte‑opovaţă,Să‑nvingeţipiedicișinevoiȘibucuraţi‑vădeviaţăAșacumamfăcutșinoi.

Iarde‑ovreaproniadivinăÎnceasulsfinteiizbăviriVomfiatuncinumailuminăPeste‑unnoiandeamintiri.

Refren:


IMnul vâRstEI dE AuRPetruş ANDREI

S‑aașternuttristatoamnă,Caunpreambuldeiarnă.Acăzutunslujbașiar,Devenindpensionar.Deșiștiace‑lașteaptă,Coborâșidintreaptă‑ntreaptă,Săaigrijăcumtrăiești,Casănutestafidești.Șisăfiiplăcutdetoţi,Lacopiișilanepoţi.Celpuţincastagiar,FAZAÎNTĂIDEPENSIONAR.

Șiîncercândsăte‑amăgești,Cucemaiștii,cucemaiești,Aicăzutdejaînplasă,Bunsăfiidoarpentrucasă.IntrândînFAZASECUNDĂ,Slăbiciuneastălapândă.Descârţâietoatecele,Doamne,cemaizilegrele!

ÎnFAZATREIdepensionar,Întoateeștideficitar,Credincioasa ta ureche,Temintefărăpereche.Ochiultăupătrunzător,Te‑nșalănecruţător.Minteaceeasclipitoare,Esteacumavisătoare.InimaplinădeviaţăEstecaunsloidegheaţă.Simţu‑aceladevulpoiArămasmultînapoi.ȚinutaegârbovităȘifaţaestezbârcită.Glasulgreutemaislujește,Darproteza‑ţiclămpănește.Trupularetrebuinţă,Detoiag,deneputinţă.Mersultăucadegândac,Niciţienuţi‑epeplac.Trupsleitînstraiegrele,Cen‑aidasăscapideele.

Toate‑sonimicatoată,Pelângăce‑afostodată.Chiardacăaifostvlădică,Orislujit‑ailaopincă,Lafelveifisocotit,Unzvonpublic,nuunmit.Căviaţaeoscenămare,Șiomulmulteroluriare,JoacătragediișidrameComedii sau melodrame,IarultimulroldeneputinţăEtrecereaînnefiinţă.Șiacumsătecoboare,Înadânculfărăsoare.Șisăteastupeglia,Căţi‑aifacutdatoria.…………………………….Maibinearfisănuștie,C‑ajungedezeflemie,D‑aceeafă‑ţiundestin,Casătrăieștimaipuţin..

BAlAdA PEnsIOnARuluIValer BUNEA

16

BasaraBia Şi Bucovina suB stăPânire străină

Paula şi Stelian Filip

″Afostsortitcaînzilelenoastresătrăimomareșigreadurere.Nis‑auschimbathotareleţării.S‑aruptdintrupulMoldoveiluiȘtefancelMareparteaderăsărit,deacolodeundeseînalţăsoareledimineaţa,aurindcâmpurile, înjumătăţind frumosul ţinut al fagilor șitulburând odihna voievodului din Sfânta mănăstireaPutnei. Se vedecă trebuia să ispășimpăcategreledesuntempușilaașachinuitoareîncercări.Poateamsupăratpeacelacaretoatelevedeșileorânduiește,poateamslujitnecinsteișinedreptăţii sauamocolitbiserica sau am alungat de la dărnicia străveche pesărmani,daroriceamfipăcătuitsuferinţadeazini‑ide ajuns. Așa spuneau bieţii românii noștri de substăpânirea străină. Străjuiesc crucidemorminteprin

munţi, prin văi, prin luminișuri sătești și sub fiecarecruceodihneșteunfratecarecusângeleluiabotezatglia ROMÂNIEI MARI! Pretutindeni întâlnim eroiînfrăţiţiprinmoartelamareabiruinţășilamoștenireacare ne‑a lăsat‑o. Căci își ziceau ei că de vom lăsaurmașilornoștrioROMÂNIEștirbită,blestemullorsevacuvenipedeplinșirușineavapunepeceteaeidefocpeobrazulfiecăruia.Afostsfârșitul lunii iuliedinanul1940așadedurerosîncâtnu‑islovăsă‑ldescrie.Plângeau clopotele bisericilor și odoare de sute demiidemilioaneși‑auluatdrumulpesteNistrușidinbisericiaufăcutgrajduridecai”.

AceastaestetezadinclasaaVII‑aaanilor1942‑1943 a unei bunicuţe pe nume ELENA ANDRIEȘ,care acum are 85 de ani. Bunicuţa trăiește în satul

RĂDĂȘENI, judeţulSUCEAVA,sat răzășesccedateazădin secolul al XV ‑ lea, cândALEXANDRUCELBUN îldăruieșteluipopaIUGA,sfetniculsăucredincios,danieîntăritădeȘTEFANVoievodla24.04.1434.

Bunicuţa la cei 85 de ani ai săi mi‑a citat dinmemorieaceastătezăînstaţiuneaSângeorzBăi,undeamîntâlnit‑o.Num‑auimitdoarfaptulcădupă70‑71deanide lacele întâmplate,eaţineamintetotceascrisînaceateză,câtmaidegrabăconţinutulacesteia.Mi‑apovestitcumaînvăţateadoar7clase.Mamaeifiindvăduvădetânărășiavânddecrescutsingurăcopiiceeraunumaifete,nuapututsăledealașcoalăpeniciunadintreeleîntrucâtnuaveacinemuncibucataceamicădepământpe careoaveau. Era singuraeisursădevenitpentrua‑șiputeacrește fetele.Elena,cândmamasaotrimitealasapă,îșiascundeacarteasubhainășioluacuea.Săpaunrândșiapoiseducealaumbrășicitea,maisăpaunrândșimaiciteaunpicșitotașa.Îierataredragăcartea.Astfel,și‑aîmbogăţitvocabularulpecare l‑autilizat înscriereaacelei tezedinclasaaVII‑așimaitârziulascriereașicompunereaunorpoezii.Laetateade71deaniareușitsăîșipubliceunvolumdeversuri,apoiîncă2volume.Înprezentare3volumedeversuripublicate.

Deci,sepoatedacăvrei,fiindunexemplupentrutinerii din ziua de azi. Pe unde merge își ia cu eavolumeledeversurișipovesteștecumodestie,fiecăruiacaredoreștesăoasculte,viaţaeiatâtdezbuciumată,dardemnă.Esteopersoanăfoartemodestășiplinădeviaţă.

17

gânduRI dEsPRE ,,Viaţa noastră’’ Ritta MINTIADE

Revista ,,Viaţa noastră’’.PublicaţieeditatădeCasadeAjutorReciprocaPensionarilor,Bârlad,avenitînmâinileșiînsufletelecititorilor,la1octombrie2004,dininiţiativadomnuluiGheorgheTănase,președinteleC.A.R.P.Bârlad,cuprilejulaniversăriia50deanideexistenţăaCasei.

Colectivulderedacţie(SergheiColoșenco,GheorgheTănase, Daniela Epure) a realizat într‑un numărmic depagini o revistă cuun conţinut dens, cumateriale carese adresează direct memebrilor C.A.R.P., oferindu‑leinformaţii despre activitatea Casei și despre proiecteleacesteia.

Ausemnatînnumarul1:LuciaBurghelea(30deanidemuncăîncadrulCARP),avocatulAurelHobjilă,Comisiadecenzori,dr.LaurenţiaAdrianaIchim,VasileTurculescu,DumitruLeonte,GheorgheTănase,SergheiColșenco.

A urmat o perioadă de tăcerepânăîn2010când, înurmahotărârii209 din 24 septembrie, Consiliuldirector, în frunte cu președinteleNicolaeMihai, a hotărât prin articolunic ,,Reeditarea revistei ,,Viaţanoastră’’,nr.2/2010,cuocazia ,,Zilei Persoanelor Vârstnice’’. Argumentulafostlimpede: ,,Banii nu sunt scopul final, ci mijlocul de a îmbunătăţi condiţiile materiale şi sociale ale membrilor noştri. În virtutea acestei viziuni, apreciem că se impune cu necesitate, reeditarea revistei ,,Viaţa noastră’’ şi apariţia ei trimestrială, pentru a evidenţia activitatea Casei, sub toate aspectele, a agenţiilor din subordine, a salariaţilor acesteia, precum şi a membrilor ei’’.

Argumentul a devenit principiu și revista ,,Viaţanoastră’’arenăscut,aajunslanumărul17șiprinstrădaniași pasiunea coordonatorilor și a colaboratorilor săi, adevenit una din cele mai valoroase reviste din domeniu lanivelnaţional,unadevăratpurtătordecuvântscrisalCARPBârlad.

Dincolodeconţinut,revista,,Viaţanoastră’’seimpuneși printr‑o ţinută grafică elegantă, o tehnoredactaremodernăgraţieluiBogdanArtenedelaS.C.IrimpexS.R.L.Bârlad,undesetipăreșterevista.

În2010,auapărutnumerele2 și3 în coordonareadomnului Gruia Novac, Serghei Coloșenco și NicolaieMihai.

În numai 20 de pagini fiecare, cele două revistecuprind materiale de informare asupra activităţiidesfășurate în cadrul CARP Bârlad semnate de NicolaeMihai, prof. Mariana Marin, Mihai Epure, contabil șef,

Lucia Burghelea, Contabil pr.1, Adrian‑Liviu Râncu,consilier, Anca și Iulian Chituţă, membri CAR, CarmenMihaela Rășcanu, asistent, dr.Laurenţiu Adriana Ichim,dr. Rodica Dornianu, dr. Aura Andreea Rotaru, DanielaTeodoru, specialist, av.AurelHobjilă, dr. IleanaPodaru,dr.RoxanaIonescu,dr.MihailIonescu.

În aceste numere apar și pagini care dau expresieunor gânduri, speranţe, realizări profesionale, paginiliterareșidedivertismentsubsemnăturaunoroameniînmediulculturalbârlădean:prof.GruiaNovac,prof.MarinBunea,comisarșefdepoliţieMarinelGâlcă,prof.SergheiColoșenco.

În anul 2011, revista ,,Viaţa noastră’’ își manifestăprezenţaprinnumerele4,5,6șiprinsuplimentuldedicatcopiilorde1Iunie.

Cititorul pensionar descoperă înacestenumeredeschidereapecareomanifestă personalul CARP în fruntecu președintele ei de a informa pemembrii CARP despre facilităţile decarepotbeneficia,despreactivităţileorganizate pentru ei, despre viaţade zi cu zi, despre sănătate, desprecredinţășiînţelegere,despresărăcie.

Apar colaboratori noi, seconturează rubrici și paginipermanente, tematici noi. Astfel,numărul 4 este închinat SfintelorSărbători Pascale, în numărul 5 sesărbătoresc57deanidelaînfiinţareaC.A.R.P. Bârlad, iar numărul 6omagiazăNaștereaDomnului.

Semnatarii materialelor sunt:proc. Nicolaie Mihai, ec. Constantin

Antochi, col.[r] Ioan Stas, contabil Lucica Burghelea,contabil Mihai Epure, prof. Gh. Clapa, prof. MarianaMarin, cenzor Cocioabă Elena, funcţionar economicAnca Chituţă, prof. Gruia Novac, Corneliu Florenţa,Serghei Coloșenco, responsabil serviciu administrativMarianaHuștiu,,,Un consilier care reproduce un adevăr crud’’ – Mircea Fitcal, operator IT Sorin Bocan, ElenaCocioabă,prof.EcaterinaVieru,MarianaGavrilă,ClaudiaComănescu, referent AlinaHelgiu, Georgeta Rîncu, ing.Stelian Filip (vicepreședinte CARP), specialist DanielaTeodoru, Aneta Matei, voluntar Andrei-Nicolae Mihai, curier,RodicaRâpan,casierMarianaNeagu,casierDanaCapră, casier Cristian Paul Clisu, Ionel Necula, DanaPotârniche.

Fotografiile colaboratorilor, secvenţele color dintimpul activităţilor organizate de Casă, coperţile cuimagini sugestive împrimă revistelor o notă optimistă,

18

trezescplăcerealecturii.În aceeași coordonare, revista ,,Viaţa noastră’’

dăruiește cititorilor săi în anul 2012, ,,Anul European al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii’’ numerele 7 (martie), 8 (iunie), 9 (octombrie) și 10(decembrie). Semnal activităţii efervescentedin cadrulCARPBârlad,revistacreșteși înflorește,avânddinceîncemaimultepagini,oferindpensionarilor șinunumai,informaţiicâtmaivariateșiutile,modeledeexistenţăpecareuneorinuleobservăm,poezie,proză,divertisment,sport.

Cititorul simte dorinţa saltului calitativ careînsufleţește colectivul redacţional și pe semnatariimaterialelor apărute în aceste numere: proc. NicolaieMihai, Lucia Burghelea, comisar șef, Vasile Chelaru,ClaudiaComănescu,GabrielGheorgheșiCosinaMihăilă,prof.MarianaMarin,referentAdrianRîpan,AnetaMatei,Mariana Gavrilă, col. [r] Ioan Staș, Gruia Novac, SorinBocan, prof.NeculaiGheţău,MariaMihăilă, dr.MarinaPrunea, Mircea Fitcal, Maria Epure, Edith Dumitrașcu,ParaschivaCiobîcă,FrosicașiIulianChituţă,IoanStoian,SergheiColoșenco,prof.univ.dr.ing.VladCozma,Andrei‑Nicolae Mihai, prof. Lucian Ravaru, G.N. Cronicărescu,RareșȘtefanGrădinaru(10ani),CorneliuCroitoru,prof.Doiniţa Grigore, Aiana Grigore (8 ani), înv. Marcela șiIon Poghircă, Ema Iftimie, Paul Maghiar, Catinca Popa(PreședintealSindicatuluiLiberalPensionarilorBârlad),Dumitru Delcă, Comisar șef de poliţie Marinel Gîlcă,prof.GheorgheGherghe,dr. Laurenţia Ichim,DanielaT.Teodoru, Simona Hriscu, Vasile Dumitriu, prof. univ. drGeorgetaSiniţchi,cercetătorștiinţificConstantinLipșașiAuricaLipșa,RodicaLipșa,prof.EcaterinaTeletin,NeculaiApostu,drIorguGălăţeanu(scriitor)șiprof.VirgilGiușcă.

Îmiveţi ierta,sper,hotărâreadeaenumerapetoţicolaboratoriirevistei,daroistorieinseamnănume,date,locuri,evenimente,iarrevista,,Viaţanoastră’’,dincolodeparteamaterialăcareaparţineCaseișiconducătorilorei,trăieștedatorităacestoroameniminunaţi.

În2013,,,Viaţanoastră’’capătămaimultăconsistenţăpublicisticăprinnumărulcrescutdepagini:numărul11(aprilie)cuprinde52depagini;numărul12(iulie)–56depagini,numărul13(octombrie)–68depagini,numărul14(decembrie)–76depagini.

Unanfoartebogatînactivităţiculturale,sportive,deomagiereaunorpersonalităţibârlădene,depromovareafacilităţiloroferitemembrilorsăideCARPBârlad.Toateîșigăsescloculprinimaginisauarticoleîn,,Viaţanoastră’’.

Cititoruldescoperăpe lângăacestea,pagini literarealescriitorilorbârlădeni,medalioane,documentarecareevocălocurișievenimentedemarerezonanţăspirituală,precumșiunfilondeculturăreligioasăcreștin‑ortodoxăcare îndeamnă lamântuire prinmilostenie, îngăduinţă,iubirea aproapelui, sentimente care se pierd în lumeaciudatăîncaretrăim.

Coordonatorii revistei sunt: Gruia Novac, Serghei

Coloșenco, Nicolaie Mihai, Andrei Nicolae Mihai, iarsemnatari în aceste numere sunt: Lucia Burghelea,proc. Nicolaie Mihai, col. [r] Ioan Staș, Catinca Popa,DorinaStoica,Andrei‑NicolaeMihai,SergheiColoșenco,Gheorghe Gherghe, Sabina Ghiorghe (,,Obiectivul deVaslui’’),prof.NeculaiGheţău,prof.GruiaNovac,scriitoruldr.IorguGălăţeanu,DanielaTeodoru,dr.MarinaPrunea,ComisarșefdepoliţieMarinelGîlcă,IfteneCioriciu,PopaCatinca, prof. Mariana Marin, Vasile Fânaru, DumitruOlaru,înv.RudiVictoria,prof.EcaterinaDendrino‑Teletin,ing.StelianFilip,pr.NicușorOlariu(ParohiaRuginoasa),Livia Andrei, prof. Lucia Munteanu, Petruș Andrei, col.[r]PavelPavelescu,ComisarșefdepoliţieVasileChelaru,prof. Maria Perestroiu, Claudiu Balan, Aneta Matei,GheorghiţăȘtirbu,AlexandruPorumb,MarianaBohman,Cristina Hriscu, Sidonia Elena Diaconu, Iurie Colesnic,MirceaColoșenco,educ.MihaelaBlănaru,TeodoraIoana.

Am în faţă ,,Viaţa noastră’’ nr. 15, martie 2014 și,,Viaţanoastră’’nr.16,iunie2014șiscriuacesterânduripentru,,Viaţanoastră’’nr.17.Esteincitantsăscriipentruviitor,este ca și cumai introduceunmesaj într‑o sticlăpecareoarunci înocean.Ovagăsicineva?Vadescifracinevamesajulmeu?

Epistole, mesaje, biografii, comemorări, evocări,secvenţe de viaţă, pagini de literatură, evenimente aleCasei, dări de seamă, portrete ale unor mari oameni,urări de bine, fapte frumoase, tinereţe fără bătrâneţeși viaţă fără de moarte (?!), sănătate, boală, bucurie,tristeţe adică viaţă. ,,Viaţa noastră’’. Au semnat și ausemănat în aceste numer: Mihai Andrei‑Nicolae, prof.ElenaGabrielaCotae, înv.VictoriaRudi,DumitruOlaru,VasileFânaru,VladBotez,prof.MarianaMarin,prof.LuciaMunteanu, înv. Maria Mihăilă, Vasile Chelaru, NeculaiGheţău,prof.EcaterinaTeletin,DanielaT.Teodoru,PetrușAndrei, IoanaTeodoru,ValentinRoșca,col.[r] IoanStaș,Gruia Novac, Serghei Coloșenco, muzeograf NicoletaArnăutu,GetaModiga,prof.GhiţăCristian,GeoCoșeriu,muzeografAlinaButnaru,TeodorOancă,copiii:Mălina‑Maria Martac, Daira Giurgea, Sebastian Munteanu,Nadina‑Andreea Rebegea, prof. Mihai Luca, ValentinRoșca, Cristina Postelnicu, prof. Gheorghe Clapa, prof.LiviaAndrei,DorinaStoica, IfteneCioriciu,VirgilGiușcă,scriitorul dr. Iorgu Gălăţeanu, prof. Gheorghe Gherghe,prof.VirgilVesel,ChiriacSamoilă,col.[r]PavelPavelescu,IoanToderașcu,AlexandruPorumb,FlorianPricop,prof.DorinaLupașcu.

,,Viaţanoastră’’,revistatrimestrialădeculturășiviaţăaCaseideAjutorReciprocaPensionarilor,,ElenaCuza’’,BârladesteorevistădincarerăzbateefortulsusţinutalCARPBârladdeaconstruipentrumembriieiolumemaibună,maifrumoasă.Săsperămcăașavamereu.

Dorescrevistei,,Viaţanoastră’’oviaţăcâtmailungăși tuturor celor care și‑au legat numele de existenţa einumaibine.

19

ARIPA unuI vEACProf. Irina Dorobăţ

Anulacesta,într‑unsătucpitoresccunumedesprinsdincărţilesfinte,înRaiu,subcoamaunuidealatinsdecursulnemilosaltimpului,într‑ocăsuţăţărănească,moșGheorgheafostsărbătoritlaîmplinireacelor100deani.

Cu nostalgie amintirile se deapănă ușor și amarultimpurilor trecute răzbate din fiecare eveniment trăit.Sărăcie, foamete, războaie, cele mai aspre încercări,pe toate le‑a trăit supus și credinciosmoșGheorghe…numaiochiiaurămasseninișivorbatareblândă:“Afostgreutată,afostgreu,daramtrăitcumamputut!”,spuneelacumnepoţilor.

Lanicidoianișoriaplecattătucapefront.Plângeaîntregsatulcăcirămâneausingurefemeilecucopiiisă‑șiducăgreulzilelorcevorurmasubumbramilostiviriiLuiDumnezeu. Sora bătrânului povestea fiicei cum alergamicuţul Gheorghe prin praf cu tălpile goale strigând:“Tată,tată,săviiacasăsănătos!,”însănudupămulttimpsosește înbătăturăvesteagreaamorţii tatălui.Deaiciîncepechinulvieţiideorfan.

Avenitapoișifoameteademânăcusecetașibolile.Experienţacumplităarăzboiuluis‑arepetatșiîntimpulceleide‑adouaconflagraţiimondiale.Tânărul,tatăadoi

Centenar - Negară Gheorghe

20

BadeGheorghe,Bunul Dumnezeu te-a învrednicitSătrecicufrunteasus.Zece deceniiÎncareaiiubitChiarșipeceiCare te-au umilitȘiastăzilasărbătoareataNu au venit,Căcin‑auavutacceptulTranshumanţeisprelumină,NicinuaupututcerșiÎndurareavremiiDinchemareaDemiurguluiDivină.

NoiamvenitcudragSă‑ţipicurăm

UnstropdeiubireLarădăcinacerezistăÎnvremuritumultosdeneguroaseAunorbanalepoliticiDevitregirimurdarePrinanoroaielorrugină.

Sănuplângi,badeGheorghe,Zâmbeștelarg

CumștiituSăofacide‑oviaţă.ExemplultăuNefietuturorsperanţăȘinăzuinţăpentruînc‑ozi.SepoatedacăedorinţăȘidacăștimaneiubi

Învăţândce‑ibunDinviaţăDefaptv‑omînvăţaAnemuri.

Lamulţiani!badeGheorghe,Șimultăsănătate.SuntemmândriCăeștiromân.PentrutotșitoateCâteaifăcutînviaţăTerespectăm,tepreţuim,CudragșimultăstimăÎnfaţataneînclinămȘipentrucăexiștiNoitoţiîţimulţumim!

Negară Gheorghe,la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani

Iftene Cioriciu

băieţipeatunci,plecaîncruntatlarăzboi,simţindtotceeacetrăisecândvacutatălsău:despărţireadeceidragi,neputinţaînfaţanemiloaseirealităţi.Credeacăsoartasevarepeta.ÎnsăDumnezeul‑aocrotitșiaajunsteafăracasă,iarpentruaceastași‑aașezatluminarecunoștinţeipealtarulslujiriiBisericiișiaproapelui.Familiais‑amăritcuîncădoifeciorișidouăfete.Băieţiiauînvăţattainelemeserieidetâmplardelatatăllor,ajutându‑lsăconstruiascăpeste100decase.

Şi‑asfătuitîntotdeaunafiiisăiubeascăpământulșisă‑șipreţuiascăfamiliile.UnuldintrefiiadevenitprimaralMurgeniului.Acestas‑astinsdinviaţăpreacurândînsă,lascurttimpdupăcemoșGheorgherămăsesevăduv.

Înfaţatuturorgrelelorîncercări,elarămasdemnîmpodobindu‑șisufletulcupostșirugăciune,iartraiulprinmuncăprecumunadevăratrăzeș.Astfel,arămascelmaibunmodelînviaţăpentrufii,nepoţișinumeroasafamiliece‑lînconjoarăcudragoste.

Laceasaniversarafostsărbătoritcumrars‑amaiîntâmplatînRaiu,persoaneoficialeșiceidragiii‑aucântat“Mulţianitrăiască!”,iarmoșGheorgheareacumolacrimăîncolţulochiului…lacrimamulţumirii.

21

31 August - Ziua Limbii RomâneMărită DoaMnă,

LiMba roMânească!Teodora Elena Zaldea

Cu ocazia Zilei Limbii Române (31 august), Casa de AjutorReciproc a Pensionarilor ″Elena Cuza″ Bârlad a sărbătorit prinorganizarea unor manifestari sub denumirea ″Mărită Doamnă,LimbaRomânească!″

Conferinţa a fostmoderată de către președintele în exerciţiu,NicolaieMihai carene‑a reamintit cănuexistănimicmai depreţpentruunpopordecâtgraiulmatern,întrucâtacestaesteplămânulprin care respiră întregul neam și suflarea în care se contopeștesufletul român.De asemenea, prin graiul pe care‑l vorbește fiecepopor,acestaajungesă‑șidezveleascăîntreagasafăpturălăuntricășispiritulsăupatrioticînfaţaneamurilorstrăine.

ExpunereapreședinteluiCasei s‑a fundamentat și pe calitateadenepreţuitagraiuluimaternceseexplicăprinharuleideaoglindiîntreagaistorieaneamului,cutoatebucuriileșitristeţileei,victoriileși înfrângerile trăite, visele realizate și speranţele spulberate deîmprejurările nesigure prin care i‑a fost sortit să treacă. În graiulmatern se ascunde amintirea trecutului nostru, zestrea noastrăstrămoșească,aoriginilorcucaresuntemînfrăţiţiîncădelanaștere,iatădeceoameniiaucalificatdintotdeaunalimbamaternădreptocomoarăcarenuarevreunpreţdevânzaresaucumpărare,dar,înschimb,eapoatefimoștenită,păstrată,cultivatăcusfinţenie.

Discursul domnului Nicolaie Mihai a fost unul înălţător, ce aajuns direct la sufletele auditoriului prezent în sala de conferinţea C.A.R.P. Bârlad, fiind presărat, printre altele, și cu informaţii ce

au stârnit curiozitatea participanţilor.Aici facemreferire la faptulcădomnulpreședinte a expus ipoteza teologuluide talie internaţionalăMiceal Ledwithpotrivitcăreialimbalatinăesteolimbăromânească și nu cum toţi cunoaștemcălimbaromânăesteolimbădeoriginelatină.

Concluzia acestui simpozion afost foarte bine sintetizată de cătrepreședinteleMihaiNicolaieînafirmaţiapotrivitcăreiagraiulmaternesteșansafiecăruipopordeafiopersonalitatepearenamondială,șansaluilaoexistenţăcontinuă.

Îndemnuladresatcuprilejulacesteisărbătorieunulsimplupecarefiecaredintre noi trebuie să îl aibă prezentîn memorie în fiece clipă a existenţeisale: Să‑ţi preţuiești, să‑ţi iubești, să‑ţirespecţilimba,edatoriafiecăruiadintrenoiatâttimpcâtpretindemcăsuntemopărticicădintr‑unpopor,căciavemopatriecăreiatrebuiesăîifidevotaţicutotsufletul.

22

Duminică,31august2014, într‑uncadru festivșiemoţionant,aavutloc,însaladeconferinţeaC.A.R.P.,,Elena Cuza Bârlad sărbătorirea limbii române, subtitlulinspirat,,MărităDoamnă,limbăromânească”.

Ca de obicei, la astfel de manifestări organizatede domnul președinte NicolaeMihai, sala a devenitneîncăpătoare.

S‑a intonat cu solemnitatea cuvenită ImnulNaţional după care domnul președinte NicolaeMihai, în calitate de moderator de această dată, aanunţat programul: mai întâi Conferinţa cu titlul,,Limbaromână–ceamaidepreţavuţieaîntreguluipopor” susţinută de profesorul Petruș Andrei. Dupăconferinţă,poetulPetrușAndreiaprezentatnumărul

16(iunie2014)alrevistei,,Viaţanoastră”cucolaborăridintrecelemaireușiteșicolaboratoridinceîncemaiprezenţiînviaţaculturalăaurbei.PoetulPetrușAndreia prezentat în continuare antologia doamnei LigyaDiaconescu intitulată ,,Limba noastră cea română”STARPRESS–2014,antologieîncaresuntinclușișidoipoeţi bârlădeni:OanaAndrei Pavăl și Petruș Andrei.Poetulacititcâtedouăcreaţiișiînfinal,poezia,,Sunteţipreatineripentruafibătrâni”,dedicatăpensionarilorC.A.R.P.,,ElenaCuzaBârlad.

Profesorul de muzică Nicolae Gheţău a cântattinereștedouămelodiipeversurileluiG.SionșiAlexeMateevici.

Comisarul șef Vasile Chelaru și‑a exprimatrespectul și dragostea pentru limba română pe carea învăţat s‑o îndrăgească încă de pe băncile școlii,devenindastfelscriitorulprezentnumărdenumărînrevista,,Viaţanoastră”,careedincemaiinteresantă,maiatractivășimaivaloroasă.

Poetul Dumitru Olaru a entuziasmat sala cu recitările sale însufleţite care amintesc de cenaclul,,Flacăra”alpoetuluiAdrianPăunescu.AplauzelebinemeritateaurăsunatîndelungdupăcepoetulDumitruOlaruși‑aîncheiatrecitalul.

DoamnaprofesoarăMunteanuLuciași‑aexprimatlarânduleidragosteade‑oviaţăpentrulimbaromânăcitândcuemoţieșicuprofesionalismdinpoeţiicanoniciGeorgeCoșbuc,LucianBlagașiNichitaStănescu.

Domnul președinte Nicolae Mihai i‑a promis călaurmătoareasărbătorireîivaacordamultmaimulttimppentrua‑șiprezentaîntregulevantaideideișidesentimente..

Doamna Aneta Matei și corul ,,Crizantema” aC.A.R.P. ,,Elena Cuza Bârlad aucântat,,Devreisăștiiceînseamnăromân” emoţionând pe toţi ceiprezenţicare, încântaţiaurăsplătitcu aplauze, cu felicitări și cumulţumiriaceastăsurpriză.

TotocrizantemăafostșitânărasolistăIzabelaSbârceaacompaniatălachitarădeOlivierOlaru.

În final, domnul președinte amulţumittuturorpentrufrumuseţeași reușita întregii manifestări,exprimându‑și totodatăregretulcămass‑medianuaavut răbdareasăînregistrezeîntreagaactivitate.

Bârladul cultural își menţine,prin manifestările care au loc la

C.A.R.P. Bârlad prin strădania domnului președinteNicolaeMihaișiacolaboratorilordomnieisale,statutuldeorașculturaleuropean.

Cronicar

Sărbătoarea limbii române la C.A.R.P. ,,Elena Cuza” Bârlad

23

dulcea Şi fruMoasa noastră, liMBă roMânească


Întreaga suflare româneascădepretutindeni trăieșteastăzi, 31august clipede înaltămândrie și bucuriedeA FI ROMÂN.Neaflămlaceasaniversar,unde20demilioanedepersoane,aflateacasă,înRomânia,sauoriundeînaceastălumemare,sărbătorescunuldintresimbolurilecenedefinesccașinaţiune:LIMBA ROMÂNĂ!

Elementfundamentaldeidentitatenaţională,limbaromânăesteunuldintredarurilepecarele‑ammoștenitdelastrămoșiinoștrișipecareavemdatoriadeaopăstrașicultivacașiesenţăaspiritualităţiișiculturiinoastreîntr‑olumeaflatăînplinprocesdeglobalizare.

Învăţatăînfamilieșiapoiînșcoală,limbaromânănuaconstituitdoarunmijlocdecomunicareînsocietate,ciafostșioparteimportantădinistorianoastră,definindu‑necaoinsulădelatinitateînaceastăparteaEuropeidominatădepopoaredeorigineslavă,maghiară,turcă.

Iată, că limbanoastrămaternă în caredescriem frumuseţile locurilornatale, în care comunicămcuDumnezeu înrugăciune,reprezintăunuldintreelementeleprincipaledeidentitatealeromânilor.

Celorcarevorbescșisimtromânește,ParlamentulRomânieile‑aoferitșansadeaaduceunbinemeritatomagiulimbiiromâne,prinpromovareașisusţinereaLegiinr.53/2013privinddeclarareazileide31augustdreptZIUA LIMBII ROMÂNE. AceastăsărbătorireîșiareoriginileînRepublicaMoldova,amintinddemomenteleîncarelimbaromânăadevenitlimbăoficială,precumșideceleîncares‑arevenitlaalfabetullatin.

Această sărbătoare presupune un fericit prilej de a redescoperiîmpreunăcuromâniidinîntreagalumeolimbăfrumoasășicurată,încareseascundezestreanoastrăstrămoșească,pecarepebunădreptateoputemconsideradreptoCOMOARĂ NAȚIONALĂ,cenuestedevânzareșipecareavemobligaţiadeaotransmitegeneraţiilorviitoare.

Limbaromânăcubogăţiașiforţasaexpresivă,nuaavutnevoiedeozianiversară,eafiindmereucelebrată,decătremariigânditori,scriitori,poeţi. Un astfel de exemplu ni‑l oferăNichita Stănescu ce afirma: ″Avorbidesprelimbaromânăestecaoduminică...Noi,defapt,avemdouăpărţi coincidente,odatăestepatriedepământ șidepiatră, și încăodatăestenumelepatrieidepământșidepiatră.Numelepatrieiestetotpatrie.Opatriefărădenumenuestepatrie.Limbaromânăestepatriamea”.IarVasileAlecsandriaprecialimbaromânăcafiind″tezaurulcelmaidepreţpecareîlmoștenesccopiiidelapărinţi,depozitulsacrulăsatde generaţiile trecute”. Grigore Vieru exprima despre limba românăînalteconsideraţii:″Înlimbata/Ți‑edordemamă,/Șivinulemaivin,/Șiprânzulemaiprânz./Șidoarînlimbata/Poţirâdesingur,/Șidoarînlimbata/Tepoţiopridinplâns.(″În limba ta″ de Grigore Vieru)

Acum,pe31august,săneamintimcumândriecăsuntemromâni,că suntem copiii unei limbi atât de frumoase și să avem mereu înmemorieîndemnulluiIenăchiţăVăcărescu:″UrmașilormeiVăcărești!/Las vouămoștenire:/Creșterea limbei românești/Și‑apatriei cinstire”.(″Testament″ de Ienăchiţă Văcărescu)

LIMBA MATERNĂ

Mircea COLOȘENCO

Cântecdedor,izvordeapăvie,Mândruţesutdecugetșicămin!Cutine‑avemoţară,undestin,Cutinevomtrăiînveșnicie!

Dinmoșistrămoși,noistăpânimdeplinAceastăneîntinatăavuţie:Cântecdedor,izvordeapăvie,Mândruţesutdecugetșicămin.

Cineteschimbăpealtăseminţie?Cine‑sticăloșiicusuflethain?Ceicefacașamorcâtepuţin,Pierzândpeveci,de‑atâtastrăinie,

Cântecdedor,izvordeapăvie.

24

vorBind, siMţind roMâneŞte

Roidefulgere,cespintec Nourinegri,zărialbastre. Limbanoastră‑igraiulpâinii, Cânddevântsemișcăvara; Înrostireaeibătrânii Cusudorisfinţit‑auţara. Limbanoastră‑ifrunzăverde, Zbuciumuldincodriiveșnici, Nistrullin,ce‑nvaluripierde Ailuceferilorsfeșnici. Nuveţiplânge‑atunciamarnic, Căvi‑ilimbapreasăracă, Și‑ţivedea,câtîidedarnic Graiulţăriinoastredragă. Limbanoastră‑ivechiizvoade. Povestiridinaltevremuri; Șicitindu‑le‚nșirate,‑ Te‑nfioriadâncșitremuri. Limbanoastrăîialeasă Săridiceslava‑nceruri, Sănespuie‑nhramși‑acasă Veșniceleadevăruri. Limbanoastră‑ilimbăsfântâ, limba vechilor cazanii, Careoplângșicareocântă Pelavatralorţăranii. Înviaţi‑vădargraiul, Ruginitdemultăvreme, Ștergeţislinul,mucegaiul Aluitării‚ncaregeme. Strângeţipiatralucitoare Cedinsoareseaprinde‑ Și‑ţiaveaînrevărsare Unpotopnoudecuvinte. Răsări‑văocomoară Înadâncuriînfundată, Unșiragdepiatrărară Pemoșierevărsată.

Limba noastră cea română

de Grigore Vieru

Sărutvatrași‑aleinume Careveșnicneadună,

Limba românească

de Gheorghe Sion Multedulceșifrumoasă limba ce-o vorbim, Altălimbă‑armonioasă Caeanugăsim. Saltăinima‑nplăcere Cândoascultăm, Șipebuze‑aducemiere Cândocuvântăm. Românașuloiubește Casufletulsău, Vorbiţi,scrieţiromânește, PentruDumnezeu. Fraţice‑ndulceaRomânie Nașteţișimuriţi Și‑nluminaeiceavie Dulcevieţuiţi! Decelimbaromânească Săn‑ocultivăm? Auvoiţicasăroșească Țărnacecălcăm? Limba,ţara,vorbesfinte Lastrămoșierau; Vorbiţi,scrieţiromânește, PentruDumnezeu!

Limba noastră

de Alexei Mateevici Limbanoastră‑iocomoară Înadâncuriînfundată Unșiragdepiatrărară Pemoșierevărsată. Limbanoastră‑ifoccearde Într‑unneam,cefărăveste s-a trezit din somn de moarte Caviteazuldinpoveste. Limbanoastră‑inumaicântec, Doina dorurilor noastre,

Vatrace‑anăscutpelume Limbanoastrăcearomână. CântaPatrieifiinţă Și‑aeirodnicăţărână Ce‑anăscutînsuferinţă Limbanoastrăcearomână. Prepământstrăvechișimagic Numaidânsani‑istăpână: limba neamului meu dacic, Limbanoastrăcearomână. Înallimbiitezaur Purureaosărămână limba doinelor de aur, Limbanoastrăcearomână.

În limba ta

de Grigore Vieru Înaceeașilimbă Toatălumeaplânge, Înaceeașilimbă Râdeunpământ. Ci doar în limba ta Durereapoţis‑omângâi, Iar bucuria S‑opreschimbiîncânt. Înlimbata Ți‑edordemama, Șivinulemaivin, Șiprânzulemaiprânz. Șidoarînlimbata Poţirâdesingur, Șidoarînlimbata Tepoţiopridinplâns. Iarcândnupoţi Niciplângeșinicirâde, Cândnupoţimângâia Șinicicânta, Cu‑altăupământ, Cucerultăuînfaţă, Tu taci atuncea Totînlimbata.

25

liMBa roMână – cea Mai de Preţ avuţie A întREguluI POPOR

Petruş ANDREI

,,Mult e dulce şi frumoasă / Limba ce-o vorbimAltă limbă armonioasă / Ca ea nu găsim.” (G. Sion)

Limba română literară, afirmaacademicianul IorguIordan, este aspectul cel mai îngrijit al limbii. Limbaromânăs‑a format întimpulcelordouămilenii,odatăcuevoluţiasocietăţiiomenești.Eafacepartedinfamilianobilăalimbilorromanice,alăturideitaliană,franceză,spaniolă,portugheză,catalană,reto‑romană,provensală,sardășidalmată.Ultimulvorbitorde limbădalmatăsenumeaAntonioUdinașiamuritpe la1800,dispărândodatăcuel,olimbășiunpopor.

Acestpericolmortalnepândeșteșipenoi,românii,în acest început de secol din noulmileniu. E destul săamintimcăchinezaestevorbitădepesteunmiliarddeoameni,indianașienglezalafel,iarromânadenumai17milioanederomâni.

De‑alungulistoriei,multefurtunis‑auabătutpestenoișipestelimbanoastră.Pânăînprezentlimbaarezistat,luânddinaltelimbinumaiatâtcâti‑atrebuit.Aexistatunsnobismal limbiifrancezesatirizatcumultumordepărintele dramaturgiei românești, Vasile Alecsandri, înciclul Chiriţei, al limbii grecești și turce, iar astăzi e lamodăsnobismullimbiianglo‑americane:ok,night‑club,darșiemail,scanner,downloadetc.

În monumentala sa ,,Istorie a literaturii românede la origini până în prezent” (1941) genialul criticGeorge Călinescu compune un frumos imn închinatlimbii demonstrând fără putinţă de tăgadă că ,,tot cepriveștesituareaomuluipepământșisubastre,cafiinţăliberă,civilă,cuinstituţiișiviaţăeconomicăelementară,categoriile existenţei, în sfârșit, intră în zona latină.RomânulcredeînDumnezeu,înîngeri, înzâneșiafostbotezat de preot în biserică, unde duminica, mai alesbătrânulîșifacecruceșiseroagă.”

Migraţia slavă a adus cu ea infirmităţile trupești șisufletești. Noul stăpân, jupân este: mârșav, scârnav,trândav,gângav,gârbov,cârn,pleșuv,curvar,năuc,prost,tâmp, iar românuleste rob, sărac, slab,blajin.Ungurulzicecăeledeneamgingaș,plindegândurișidealean,dartesuduieșteși‑ţiceresă‑iplăteștibir.Turciiauvenitcu pezevenglâcuri, caraghioslâcuri și pehlivănii punândtribut, cerând ciubuc și peșcheș, bacșiș și consumândrahat,sarailie,baclavașibândtutun.Greciivincuștiinţădecarte:eiaucondeișicălimară,staupecanapeașivinlanoicasăsepricopseascănunumaisămănâncechifleșiturte.

Doi factori pun în pericol limba română: unul

este intern și ţine de indiferenţa culturnicilor aflaţi laconducere,darșideproliferareaunorexpresiivulgareînrândurilecelorcertaţicuînvăţătura:mișto,supernașpa,potol,mozol,aseșucărietc.,elementeceţindeargou,darprinintermediulteleviziunilor,ţinsăsegeneralizeze;iaraltulesteextern,odatăcuimportuldetehnologieșicuexodulromânilorînEuropa.

Salvarealimbiiromânevinedelaomulsimplucarevorbeștecuratromânește,delașcoalășibisericășidelaoameniideculturășidelaartiști:poeţi,pictori,muzicieni.

Din Sfânta Evanghelie după Ioan aflăm că ,,LaînceputafostCuvântulșiCuvântuleralaDumnezeu,șiDumnezeueraCuvântul.”

Învăţaţiilumiine‑aulăsatprinscrierilelorîndemnuri,cugetări,sentinţe,versuriînlegăturăculimbapecareovorbimșicareesteadevăratacomoarăpecareoprimimdelapărinţiinoștrișiolăsămmoștenirecopiilornoștri.

Erasmusfăceaurmătoareaafirmaţie:,,Cuvântulesteoglindaceamaiadevăratăasufletului,” iar IonHeliadeRădulescususţinealarândulsăucă,,Limbaesteicoanăaideilorșisentimentelorunuiomsauaunuinorod.”

Câteva din proverbele noastre au valoarea unorpodoabedeaurcurat:

,,Vorbadulcemultaduce”,,,Vorbălungăsărăciaomului”″CuvântulbunungeȘicelrăuîmpunge”.Cumeradeașteptat,poeţiiaufostceicareauscosîn

evidenţăfrumuseţeașiarmonialimbiiromâne,dulceaţagraiuluimoldovenescîndeosebi:

,,Limbanoastră‑ilimbăsfântă,limba vechilor cazaniiCare‑oplângșicare‑ocântăPelavatralorţăranii”sunăcunoscuteleversuriale

poetuluiAlexeiMateevici.Mariinoștriclasici,prinoperele lor,aurealizatcea

maipersuasivăpledoarieînfavoarealimbiiromâne.,,Celmaimaredintretoatedarurilefirești,afirmaIoanSlavici,egraiulromânesc.”

I. L. Caragiale, la rândul său, elogia cu justificatămândrie,limbaromână:,,Trăiascăfrumoasașicumintealimbă românească! Fie în veci păstrată cu sfinţenieaceastă scumpăCarte de boierie a unui neam călit defocul atâtor încercări de pierzanie.” Genialul nostrupoet Mihai Eminescu în poemul ,,Epigonii” evidenţia

26

pe înaintași pentru că aceștia au scris ,,o limbă ca unfaguredemiere”șiafirma:,,Limbaromânălasineacasăeoîmpărăteasăbogatăcăreiamultepopoarei‑auplătitbani înmetalaur,pecândeapareanufidatnimănuinimic. A dezbrăca de averile pe care ea le‑a adunat,înmai bine de omie de ani, însemnează a o face dinîmpărăteasă cerșetoare.” Părintele teatrului românesc,Vasile Alecsandri, ,,rege al poeziei,” cum îl numeaMihaiEminescu,scriaunadevăratpoemdedicat limbiiromâne: ,,Limbaeste tezaurulcelmaipreţiospecare‑lmoștenesc copiii de la părinţi, depozitul celmai sacrulăsatdegeneraţiiletrecuteșicaremeritădeafipăstratcusfinţeniedegeneraţiilecare‑lprimesc.Eaestecarteade nobleţă, testimoniul de naţionalitate al unui neam,semnul caracteristic prin caremembrii aceleiași familiiserecunosc înmareadiversitateapopoarelor în lume;lanţultainicce‑ileagăîmpreunăși‑ifaceasenumifraţi;altarulîmprejurulcăruiatoţiseadunăcuinimaiubitoareși cu simţire de devotament.” Poetul nostru de suflet,GrigoreVieruscrieșielversuriplinedesimţirededicatelimbiiromâne,atâttimpvitregitădincolodePrut:

,,Înaceeașilimbătoatălumeaplânge,înaceeașilimbărâdeunpământCi doar în limba tadurereapoţis‑omângâi,iar bucurias‑opreschimbiîncânt.”

Mai actual ca niciodată se dovedește a fi,,Testamentul”luiIenăchiţăVăcărescu:

,,UrmașilormeiVăcărești

LasvouămoștenireCreșterealimbiiromâneștiȘi‑apatrieicinstire”.

Zilele acestea a apărut la Iași, Antologia cu titlul,,Limba noastră cea română” Starpress 2014 (Editura,,Olimpias”)încaresuntincluși29deprozatoriși59depoeţi de pe toate meridianele lumii, între care și doipoeţibârlădeni:OanaAndreiPavălcu12poeziișiPetrușAndreicu7poezii.

Coordonatoarea acestei lucrări este doamna LigyaDiaconescu, originară din ţinutul plin de poezie șilegendealNeamţului(Bicaz);acolopoţiatingecerulcufrunteași sufletulcudoruldedoineșibalade.Distinsadoamnă este director general al S.C. Starpress S.R.L.RâmnicuVâlceașialAsociaţieiInternaţionaledeCulturăși Turism, STARPRESS cu redacţii în România, Canada,U.S.A., Israel, Italia și corespondenţi în întreaga lume.EsteproducătoralConcursuluidePoezieșiProzăpentruromâniidinîntreagalume,,STARPRESS,”încolaborarecuRadioRomânia Internaţional și cumass‑mediadin ţarăși diaspora. Ca ziaristă face parte din Clubul de PresăTransatlanticșidinAsociaţiaProfesorilorUniversitaridinCanada.Esteautoareanumeroasevolumedeversurișideţinătoareaunorpremiinaţionaleșiinternaţionale.Esteiniţiatoarevastuluiproiect,,Antologiascriitorilorromânicontemporani din întreaga lume” (româno‑engleză ‑2011;româno‑franceză–2012;româno‑germană‑2013;româno‑italiană‑2014șiromâno‑spaniolă‑2015)

DinAntologiaintitulată,,Limbanoastrăcearomână”reproducemcâte2creaţiialecelordoipoeţibârlădeni,tatășifiică.

Ars poetica

Oana Andrei Pavăl

Citescpoeziicasă‑miclătescsufletuldemizeriavieţii;

scriu versuripentrucăacestaestesingurulmoddea‑mispălaotravadepegânduri

Ascund în scoicifiredenisippentrucaînotătoritemerarisădescoperecândvatainiceperle.

Mai

Oana Andrei Pavăl

TepierdusemprintresteleOriprinpomialbiţidefloareDartu‑ngândurilemeleȚi‑aigăsitascunzătoare.

CăutasemcuocheanulSăfacmicădepărtarea,ÎntrenoieraoceanulȘine‑nduplecatămare.

Tegăsisem,tepierdusem,CăutamsădaudetineCăpreamultăvremefusemDoareusingurăcumine.

Viiși‑ţisimtîmbrăţișarea–Focaprinsdintr‑oscânteie–NicioceanulșinicimareaNumaipotsămiteieie.

Mărită Doamnă...

Petruş Andrei

MărităDoamnă,LimbăRomânească,Tuţi‑aipăstrat,dinstrăvechimi,CuvântulSăţinăcâtelumeașipământulȘifiiităisupușisăteiubească.

Cedulceșiarmoniosîţisunăcântul!Cândmulţidorirăsăteprăpădească,AităiștiurăsămitepăzeascăDecâteoristârneapustiavântul.

27

ÎnalelumiifalsediecezeAucomplotatsămitedetronezeȘisă‑ţirăpeascăfloareaceaalbastră.

AmizbutitsătrecemprinfurtunăCasărămânemveșnicîmpreună,ÎnaltăDoamnășistăpânanoastră.

De eşti privighetoare, cântă

Petruş Andrei

DeeștiunfirdeiarbăcrudăCrescutpe‑untăinuitmormânt,FăastfelcasăseaudăSuspinulceluidinpământ.

Deeștiizvor,tuizvorășteCususurargintiușiclarIar,deeștișarpetetârăștePerfid,tăcutșisolitar.

Deeștioapăcurgătoare,Adunălacrimile‑nvalDinsălciileplângătoareRămasesingurepemal.

Cândsoarta‑ţizvârleomănușăȘinumaicreziînlegiși‑nneam,CândDumnezeuţi‑nchide‑oușăDeschide,totatunci,ungeam,

CândcerultebinecuvântăȘi‑ţidăzidupăziîndar,Deeștiprivighetoare,cântă,Nu‑ţiirosidivinulhar.

Dininimă‑ţicurgstropidesângeCă‑igreusăfiișipământeanDar,deeștilacrimă,tuplângeSămitevindecidealean,

Iar,deeștiom,atunciiubeșteCădiniubireeștinăscutȘiceaidetrăittrăieșteCa‑nRaiulmaidemultpierdut.

forMarea liMBii Şi a POPORuluI ROMân1

Valentin ROȘCA

Formarea limbii și a poporului român constituite unul din capitolelefundamentalealeistorieipatrieinoastre.Unadincelemaiputernicemărturiiasupra datei constituirii poporului român, este folosirea unei singuredenumiripentrueldecătrevecini.Astfel,româniiîncepsăfiecunoscuţisubdenumireadevlahi,valachi,blachipelasfârșitulsecoluluialX‑lea.Procesuldeformareaunuipopornupoatefitratatînafaraprocesuluideformarealimbii,deoareceistorialimbiiestestrânslegatădeistoriasocietăţiiumane.

Limbasenașteșisedezvoltăîncadrulcomunităţiiînprocesulmunciipoporului român și limba română a luat naștere în ultimile secole alemileniuluiIalereinoastrepeteritoriuldeastăzialţăriinoastre,carezultatalromanizăriipopulaţieibăştinaşe,darșialasimilăriitreptateaslavilorșiaaltorpopulaţii.Factoruldebazăînformareapoporuluiromânestepopulaţiadaco‑romanăși s‑a format întimpulstăpâniriiDacieidecătreromani,anii106‑271eranoastră.

Daciitrăiserășiaucontinuatsătrăiascăpeteritoriulneocupatderomani,înMoldova,undeImperiulRomannuși‑apututîntindestăpânirea.

Înacesteţinuturis‑auretrasșiopartedindaciicaretrăiserăînteritoriulcuceritderomanișicaredoreausăfieliberi.

Romanizarea băștinașilor daco‑geţi s‑a petrecut în principal în cursulcelor 165 de ani de stăpânire romană ‑ anii 106‑271 era noastra. DupăanexareaDacieis‑auîntemeiatnumeroasecomunităţidecetăţeniromaniînlocalităţicaSarmisegetuza,Apulum(AlbaIulia),Potaissa(Turda)Napoca(Cluj),Drobeta(TurnuSeverin).

Numeleacestorlocalităţisuntbăștinașeceeaceconstituieîncăodovadăacontinuităţiipopulaţieibăștinașe.

În sprijinul continuităţii, vine faptul deosebit de grăitor, ca numelederâurimari:Mureș,Criș,Someș,Timiș,Olt,Argeș,Siret,Prut,provindindenumiristrăvechi,băștinașe,unele înregistrate încă dinsecolulalV‑leaînainteaereinoastredevestitulistoricgrec–HERODOT.

Încă din perioada stăpânirii romane se formase în mediul sătesc oculturăpopularăcareîmbinatradiţiialeculturiidacicecuceleromane.

Păstratășitransmisăde‑alungulasutedeaniaceastăculturăpopularăreprezintăaportuldaco‑romanilor,lacreareaculturiipopulareromânești.

Oetapăaprocesuluideformareapoporuluiromân începeodatăcutrecerea slavilor pe teritoriul patriei noastre și apoi peste Dunăre și cuașezarealorpeteritoriileprovinciilorImperiuluiBizantin.AsimilareaslaviloraavutlocîncursuluneiconvetuiriîndelungateînperioadadintresecoleleVII‑X.Daco‑romaniiauieșitdinlocurilemairetrasedinmunţi,dindepresiunilesubcarpatice,dincodriîncaretrăiserăpânăatunci,auintratînlegăturimaistrânsecugrupurileslaverămasepeteritoriulţăriinoastre,auînceputsăcolaborezecuaceștia,săîmprumuteuniidelaalţiicuvinte,sălegeprieteniișisăseînrudească.

Limbașipoporulromânsepotconsideradefinitivconstituitedeabiadupăasimilareaelementuluislav.

Graiurilebăștinașilordaco‑geţiaufostînlăturatedelimbalatinăcareadevenitmijloculprincipal decomunicare între locuitoriiDaciei.Din cauza

1 Înrealizareaacestuimaterials‑autilizatvolumulFormarea limbii şi a poporului român, Editura Politică,1962

28

SecoleleXVIII–XIXreprezintăînistorieperioadaîncares‑auformatnaţiunileșistatelenaţionale.Oricestatnaţionalpoatefiidentificatprincâtevasimboluri,cumarfi:imnul,stemașidrapelul.

De‑a lungul timpului, în funcţie de forma deguvernământșiregimulpolitic,imnulnaţionalacunoscutmaimulteforme.

Ideea unui imn naţional apare în prima jumătateasecoluluiXIXcuprilejul festivităţilornaţionale lacareparticipau domnitorii români. De‑a lungul timpului,românii au avut șase imnuri naţionale. Primul a fost″Marșul triumfal″ și primirea steagului și aMăriei SalePrinţulDomnitorînperioada1862‑1884.Estecompusîn1862deEduardHübschcareacâștigatconcursulpentrudesemnareaimnuluiPrincipatelorUnite.Elvafiînlocuitîn 1884, după ce cu trei ani înainte România deveniseregat, iar Carol și Elisabeta au fost încoronaţi ca regi.ImnulregalafostscrisdepoetulVasileAlecsandrișis‑acântatpentruprimaoarăîn1881.

GeorgeEnescuainclusImnullasfârșitullucrăriisale″PoemaRomână”.

″TrăiascăRegeleÎnpaceșionor,DeţarăiubitorȘiapărătordeţară.

TrăiascăpatriaCâtsoareleceresc,RaiveselpământescCumare,falnicnume”.(″Imnulregal″)

MesajulîndeamnălaunitateînsusţinereaCoroaneișipăstrareaunităţiinaţionale.

O dată cu abdicarea RegeluiMihai și proclamareaRepubliciiPopulareRomâne, Imnul regala fost înlocuitcu un altul ″Zdrobite cătușe”. (1948 – 1952) Versurilenoului imnsuntscrisedeAurelBaranga, iarmuzicadeMateiSocor.Elreflectănouarealitateîncareputereaafostpreluatădeclasamuncitoare.

″ZdrobitecătușeînurmărămânÎnfrunte‑imereumuncitorul,Prinlupteșijertfeotreaptăurcăm,Stăpânpedestinepoporul.

Trăiască,trăiascăRepublicanoastră,Înmarșdenăvalnicșuvoi,MuncitorișiţăranișiostașiZidimRomâniaRepubliciinoi...”.(″Zdrobitecătușe″)DupăelaborareanoiiConstituţiidin1952inspirată

dupămodelulsovietic,eranevoiedeunnouimnnaţionalcaresăsubliniezeprieteniacuURSSșiideologialeninistă.Caurmare,între1953și1977,imnulnaţionals‑aintitulat″Te slăvim Românie″, versurile aparţinând lui EugenFrunzășiDanDeșliu,iarmuzicaluiMateiSocor.

″TeslăvimRomânie,pământpărintescMândreplaiurisubcerultăupașnicrodescEzdrobitaltrecutuluijugblestematNuzadarnic,străbuniieroiauluptatAstăzinoiîmplinimvisullorminunat....

Povestea iMnului naţionalprof.Maria MARIN

aceasta, în limba română s‑aupăstrat puţine cuvintedinlimbadacilor,cadeexemplu:„barză,viezure,brânză,zestre.”

Limba latină a biruit graiurile băștinașilor, dars‑a îmbogăţitșieacuunnumărdecuvinte dinacestegraiuri.Înîncrucișareacareaavutlocîntrelatinadaco‑geticășigraiurileslaveaieșitînvingătoarelimbalatină.Aproximativ 20% din fondul principal de cuvinte allimbii române suntdeorigineslavă ca :„deal, luncă,dumbravă, ovăz, jder, dihor, crap, sureană, boier, rob,slugă,stăpân,nevastă,brazdă,claie,aprăși”.

Limba română este creaţia poporului român. Eaeste latina vorbită în secolele I‑VI de către populaţiadaco‑romană, în care s‑au menţinut și elemente dingraiul populaţiei autohtone, iar mai târziu au pătrunsnumeroaseelementeslave.

Formarea limbii române este strâns legată deformareapoporului.

Deaceeacelordouăetapealeprocesuluideformarealimbiiîicorespundtotatâteaetapealeprocesuluideformareapoporului.

Astfel, prima etapă (secolele I‑VI) caracterizatădinpunctdevedereal limbii prin latinadaco‑romană,coincide cu formareapopulaţiei daco‑romane. În ceadeadouaetapă(secoleleVII‑X)caurmareaconveţuiriipopulaţiei daco‑romane cu slavii s‑au format limbaromanășipoporulromân.

Limba romană și poporul român au luat naștereîn ultimile secole ale mileniului I al erei noastre, pe teritoriul de astăzi al ţării noastre ca rezultat alromanizării populaţiei băştinaşe dace şi al asimilăriitreptateaslavilorşiaaltorpopulaţii.

Limba română este o limbă romanică deoarece apăstratstructuragramaticalăalimbiilatine,iarceamaimareparteacuvintelorsuntdeoriginelatină.

29

Înfrăţitfi–vaveșnicalnostrupoporCupoporulsovieticeliberator.Leninismulmi‑efarșitărieșiavântNoiurmămcucredinţăPartidulne‑nfrânt,Făurimsocialismulpealţăriipământ”.

(″TeslăvimRomânie″) În anul 1977 când se impusese deja cultul

personalităţii conducătorului a fost adoptat noul imn″Treiculori”.AcestaesteuntextmodificatpemuzicaluiCiprianPorumbescu.Elexprimăsentimentuldemândrieal unui popor unit în jurul drapelului tricolor, dar careconsiderăcătotceserealizeazăpeplaiul românescsedatorează Partidului ComunistRomân.

″Treiculoricunoscpelume,Amintindde–unbravpoporCe-i viteaz cu vechi renume,Înluptătriumfător...

Roșu,galbenșialbastru,Este al nostru tricolorSeînalţăcaunastruGloriosulmeupopor...

AziPartidulneuneșteȘipeplaiulromânescSocialismulseclădește,Prinelanmuncitoresc”. (″Treiculori″) Acestimnarămaspetoatăperioadapânăla1989.

Dupăs‑apropuscaimnnaţional″Deșteaptă‑te,române”.Iniţial,acestimnapurtatnumele″Unrăsunet″șiafostscrisdeAndreiMureșanu.Vafipublicatpedatade21iunie 1848 în ″Foaie pentruminte, inimă și literatură”,suplimentulliteraral″GazeteideTransilvania″redactatădeGeorgeBariţiu, fruntaș al Revoluţiei de la 1848.Dealtfel, se spune că într‑oprimă fază a fost cântat chiarlaBrașov.GeorgeUcenescuseconsiderăautorulmuzicii,indicând cântecul ″Din sânul maicei mele″ camelodieluiAndreiMureșanu.Melodiaavea laoriginiuncântecreligios.

Valer Rus în studiul ″Pentru o istorie a imnuluinaţional”,îlconsiderăpeAntonPanncaautoralmuzicii.La29iulie1848,înparculZăvoidinRâmnicuVâlceas‑acântat ″Deșteaptă‑te, române”.El amai fost intonat înRăzboiul de Independenţă (1877‑1878), în cele douărăzboaiemondiale(1914–1918,respectiv,1939–1945),înaniidedupă23august1944.După30decembrie1947,elafostinterzis.Cutoateacestea,greviștiidelaBrașovl‑aucântatla15noiembrie1987.

Pânăîn1994″Deșteaptă‑te,române″afostșiimnulRepubliciiMoldova,dupăcareafostînlocuitcu″Limbanoastră″.Înanul1900,cânteculafostînregistratpedisc

în SUA, în interpretarea artistului Alexandru Pascu. În1910s‑arealizatceadintâiînregistrareinstrumentalălaIașidecătreFanfarelereunitealeBatalionului2PioneriBucurești și Regimentul Ștefan celMare Iași. În acelașiancorulIonVidudinLugojînregistreazăpediscvariantacorală.

″Deșteaptă‑te, române″ este imnul naţional alRomâniei din 1990 prin Decretul – lege nr.10. Titlulimnuluieste înacelașitimpsocial șinaţionaldeoareceimpuneopermanentăstaredeaasigurtranziţiacătreolumenouă,darcaresărespectetradiţia istorică. Imnulare11strofe,darlaocaziifestivesecântăstrofele1,2,4și11.

″Deșteaptă‑te,române,dinsomnulceldemoarte,Încarete‑adormirăbarbariidetirani!Acumoriniciodatăcroiește‑ţialtăsoartă,Lacaresăseînchineșicruziităidușmani!

Acumoriniciodatăsădămdovezilalume.Că‑nastemâinimaicurgeunsângederoman,Șică‑nanoastrepiepturipăstrămcufală–unnumeTriumfătorînlupte,unnumedeTraian!

Priviţimăreţeumbre,Mihai,Ștefan,Corvine,Românanaţiune,aivoștristrănepoţi,Cubraţelearmate,cufoculvostru‑nvine,″Viaţă‑nlibertateorimoarte!″strigătoţi.

Preoţi,cucruce‑nfrunte!căcioasteaecreștină,Deviza‑ilibertateșiscopuleipreasfânt.Murimmaibine‑nluptă,cugloriedeplină,Decâtsăfimsclaviiarășiînvechiulnost′pământ!″

(″Deșteaptă‑te,române″) Ziuade29iulieafostdesemnatăîn1998dreptZiua

ImnuluiNaţionalalRomâniei, înconformitatecuLegea99.Caurmare, la29 iulie înfiecareanse sărbătoreșteZiuaImnuluiNaţional,imnceafostconsideratdecătreNicolaeBălcescuoadevăratăMarsiliezăromânească.

30

Sentimentul că franceza și româna sunt limbisurorieste impregnatparcăde totdeauna în conștiinţacolectivă a românilor, mai ales din epoca luminilor,când elita noastră culturală își făcea studiile la Paris.Solida și vechea francofilie a unei părţi însemnate aromânilorreprezintăuncapitalvalidatprinapartenenţaţării la Organizaţia Internaţionalăa Francofoniei, în anul 2006Bucureștiulgăzduinda20‑aediţieaReuniunilor OIF. Evident, învăţarealimbii franceze are astăzi finalităţiaflate în afara aureolei de culturăși civilizaţie. Școlii, profesorilor lerevineroluldeagăsialtemodalităţide promovare a limbii francezeprivită ca mijloc de deschidereasupra lumii francezeși francofone,întoatămareaeidiversitate.Pentrucă,firesc,numărulcelmaiimportantdevorbitori–virtualişidefacto–ailimbii franceze se află în instituţiileşcolare.

CălimbafrancezăsestudiazăîncvasitotalitateaşcolilordinRomâniaesteunfaptbinecunoscut.Că,pedealtă parte, cunoscătorii temeinici ailimbiișiculturiifrancezes‑auformatla școala umanioarelor într‑un secol XX moștenitor alcelui trecut, mult mai aplecat spre umanioare și maifrancofil decât pragmaticul și americanizatul veac XXI,este o relitate de necontestat. Pentru tinerii de astăzi,Dumas și Jules Verne, Gavroche șiMicul Prinţ, Balzac,Stendhal, Flaubert nu mai intră în fondul culturalcomunșitrebuiemaricăutăripentruagăsi, întrecopiiișiadolescenţiinoștri,vreunulcaresăfiînvăţatsaucititacasă,înfamilie,ofabulădeLaFontaine!Secolereperpentruculturaumanistădepânămaiieriintrăcugrabăînrafturidebibliotecătotmaipuţinumblate:peVilloncuasa„Baladăadoamnelordeodinioară”,perenascentistulRabelaisșiuriașii luitobădeștiinţă,delacareînvăţămcărâsule‑alomului,peclasiciiclasicilorCorneille,Racineși Molière, pe iluminiștii Voltaire sau Rousseau (neoprimînșiruirealaporţilesecoluluialXIXlea,încănudetotuitat), îi întâlnesc, târziu,abiastudenţii la litere…Et encore!

Nimeninuneopreștesăneîntrebămnostalgicunde(ne)suntmanualeledealtădată,graţiecăroraeleviidelasecţiileumanășireală,deopotrivă,parcurgeaupaginireperale istoriei literaturii franceze,de la„Cântecul luiRoland”,pânălaProustșiCamus.Eraustufoaseșidocte

prezentărileșicomentariile(cunoscprofesoricarele‑aufolosit în pregătirea pentru examenul de definitivat !),eraugreuaccesibiletexteledeanalizat.Totuși,amcolegidegeneraţiesaufoștielevicarerecitășiastăziStanţele Ciduluidinfaimoasascenăaprovocăriiladueldin„Cidul”luiPierreCorneille,ori,chiardacăeînproză,admirabila

descriere O dimineaţă, la Paris, pe cheiurile Senei, (din „Crima luiSylvestreBonnard”,modeldeprozăpoetică semnată Anatole France).Dar asta era ieri…

Ni se pare, de aceea,interesantdeștiutcum(mai)învaţăeleviinoştri limba francezăși cucemotivaţie. Sigur, primii care aflăacestelucruri,pentrucăleconstatăandean,orădeoră,suntprofesoriidespecialitate.Suntanibunidecândseconfruntăcu fenomenul scăderiiinteresului şi performanţelorelevilor în însuşirea limbii franceze,cu excepţiile de rigoare. Că nudezarmeazăşinu‑şipierdîncredereaori, dimpotrivă, obosesc şi nu maiţin pasul reprezintă o problemăserioasă. Am reexaminat, recent,opiniile exprimate de tineri într‑un

sondajdeopinierealizat,înurmăcucevatimp,îndouăliceebârlădene,Colegiul„Gh.RoşcaCodreanu”şiLiceulTeoretic „Mihai Eminescu”. Răspunsurile obţinute încămaipotconstitui,credem,obazădediagnostic‑saudeconfirmaredediagnostic‑precumşiunsemnaldeluareaminte.

Semnate sau anonime, formulate în limbafrancezăsauînlimbamaternă,spontanesauelaborate,sinceresauavândodozădeconvenienţă,acesteopiniipot interesaunpublicmai largdecâtcelstrict legatdelumeașcolii.Așadar, iată întrebări și răspunsuridesprestareaactualăafrancofoniei:

Este justificată prezenţa României între ţările francofone / francofile ? De ce ?

Cei care spun DA, au ca argumente : realitateaultimelor două secole, când mulţi tineri își făceaustudiile la Paris, ţara noastră era invadată de limba franceză, influenţa Franţei făcând ca Bucureștiul săfie numit „Micul Paris” ; ceimaimulţi dintre scriitorii,artiștii,savanţiisauoameniipoliticiși‑au însușitsauauadmirat cultura franceză ; studierea limbii franceze în

Pledoarie reînnoită Pentru francofonie Elena POPOIU

31

toateșcolile ; faptulcă limbaromânăși limbafrancezăsuntambele limbiromanice, limbaromânăfolosindunimportant număr de cuvinte provenite din franceză,oamenii cultivaţi privind către Franţa cu admiraţie, caînspreunmodelcu influenţeșiurmeadânci înculturașiconștiinţanoastrănaţională;existăîncămulţiromânicare au o reală stăpânire a limbii franceze, mult maimulţidacă îi luămînconsiderareșipeceimaidegrabăfrancofili decât francofoni ; România are, deci, motivesăseconsidereoţarăfrancofonă,învirtuteamoșteniriiculturaleși spiritualecomune, iarnumelerepermereucitatesuntIonescu,Enescu,Brâncuși,Cioran.Există,prinurmare,sentimentuldeaaparţineaceleiașicomunităţi,oanumesolidaritatedegrup,oconștiinţăcomunăcuatuturorţărilorfrancofone.

CeicarespunNUconsiderăcă:Limba franceză este prea grea și românii nu sunt

pregătiţisăoînveţe;edreptcăsestudiazăînaproapetoateșcolile,suntdestuielevicaresedescurcăbinișor,darţaranoastrănusepoatecompara,lingvisticvorbind,cuElveţiaoriCanada.Înfapt,Româniaestetotmaimultoţarăanglofonășiartrebuiomareschimbare,unmareefortpentrucaeasăredevinăfrancofonă.

Ce le-aţi spune francofonilor / francofililor din România ?

Când nu sunt net descurajante („Nu cunosc preamulţi francofoni în România şi nu mă interesează cefacei !”), răspunsurile sunt, înbunămăsură, retorice,îndemnurilelafel:

Ar trebui, spun unii dintre tineri, să arătăm căfrancezaesteo limbămultmaiapropiatădenoidecâtengleza și că Mișcarea Francofonă este solidară șideschisă ; legăturadintre limba franceză,dintreFranţașiRomâniatrebuieîntăritășiarenevoiedeînţelepciuneamaturilor,convertită înenergietânără.Optimiștiisperăcă limba franceză se va ridica la o asemenea înălţimeîncâtsăajungălaranguldeodinioarăallimbilorgreacășilatină!Iarsloganulpropusdeeiesteunbunmodeldelimbajpublicistic:„Francofonidintoatăţara,uniţi‑vă”!

Cum s-ar putea revigora interesul noilor generaţii din România şi din lume pentru limba franceză?

Aici domină opinia conform căreia învăţarea uneilimbirăspundedorinţeigeneralumanedecunoaștere:olimbăseînvaţăfărăintervenţiaaltora,dacăteapropiideea,dacăsimţinevoiadeateexprimașiînaltălimbăîn afara celei materne. Sigur, ce se învaţă în clasă nuajunge pentru a stăpâni o limbă, iar dorinţa tineriloreste ca școala să leoferenudoarprogramemaibunepentru învăţarea limbilor străine ci,mai ales, un cadrumai suplu, prilejul de a avea acces la „baia de limbă”,lacomunicareadirectăcuvorbitorii limbii ţintășichiarposibilităţideangajareînţărifrancophone.Sepropune

șiomaibunădistribuireafilmelordelimbăfranceză,înfolosultinerilorcompletsubjugaţi,înmomentuldefaţă,decinematografuldetipHollywood.

Decitat,pentrutonulsăudrastic,următorulpunctde vedere : „Va fi o mare bătălie pentru resuscitarealimbii franceze în România și în lume. Părerea mea ecă franceza este o limbă care nu acceptă alte limbi înjurulei.Ecaoregină,darvremearegilorșiaregineloracamtrecut…Legatăcumsuntdelimbaengleză,nuașputeaaveaopinii favorabileunei limbi rivale…Franceziiar putea încerca să accepte concurenţa altor limbi, sănu se izoleze !”Oputemasigurapeanglofonanoastrăcă francezii au acceptat, de o bună bucată de vreme,nu doar concurenţa altor limbi ci și statutul de limbăsecundă.

Concluzii ?

Dezinvolte sau grave până la asumarea unorargumentări, opiniile de mai sus sunt de natură să‑iîncurajezepecei îngrijoraţi,darşisă‑ipunăpegânduripeceiprealiniştiţisau,mairău,peceiresemnaţi:dacănusepunesubsemnulîntrebării(decâtîntr‑unprocentredus)prezenţaRomânieiînOIF,susţinereaacesteiaeste,înmodevident,ocauzădefiecarezi,depus înseamafiecăruiadept;dar,înaintedetoate,ieşireadinlatenţăeste soluţia pentru problema majoră a francofonieiactuale. Problemădeloc greude formulat : este vorbade îndepărtarea limbii franceze de un public tânăr, pecare prestigiul şi valoarea unei „limbi de cultură” nu‑limpresioneazădelasineşinuîlmotivează,maialesdacă„ambalajul”nuesteatractiv.Casăreajungălaunraftdebibliotecă,casăînveţesăguste,lapropriu,ocarte,acestpublicașteaptăunparcursiniţiaticpe„limbalui”,vreasăfie„bombardat”ladomiciliu,peinternet,lateleviziune,radiosauîn(ceamairămasdin)presascrisă, întotceînseamnălimbajmedia.

Chiarceidejacâştigaţideculturafrancezăaşteaptăoînnoireînmodalităţileconcretedeaajungelaea:delapredarealimbiifrancezeînşcoli,lamoduldestimulareacelorceparticipă laconcursurisausunt interesaţidebursedestudii,pânălaimplicareaniveluluieconomicşisocial : turism, afaceri sau posibilitatea angajării într‑oţarăfrancofonă(trăim,doar, înplinmirajcanadian).Pescurt,cauzafrancofonieiestedreaptă,doarcăstrategiaşitacticiletrebuieregândite.Tineriinu„intrăînjoc”numaifiindcăaşaspuneprogramaşcolarăsau,dacăintră,ofacdoarformal,fărăelan,dinobligaţie.Or,limbafrancezăartrebuisăliseoferecadesert,chiaradmiţândcăedesertsecundînsoţindcake‑ulanglo‑american.

Nuexistăreţetenemaiauzite,oaratăclarrăspunsurilecelor intervievaţi, iar campania, onestă, trebuie dusăabil, cu doze încapsulate, nu cu linguriţa, la vedere. Înrestnumaidebine,casă‑icitezpefrancofoniinoştrideliceu. Astfel, ca să nu ne lăsăm demoralizaţi de cei cespun:„Peminenum‑aatrasnimicsprelimbafranceză

32

din tot ce‑am auzit sau am văzut”, să facemmai bineauziteenunţuridetipul:„Bravo!Vorbiţifrancezafiindcăesteolimbădeviitor!”,„Faceţiotreabăbună,ţineti‑ototaşa!”Iarcelorcucareneestegreusăţinempasul,săleadresămunrugător„Aşteptaţi‑ne ! Fără a ne aștepta, totuși, lamiracole!

Printradiţiilelegatedeexistenţaunei categorii de boieri cultivaţi,formaţiînșcolileOccidentului,orașulBârlad și‑a dovedit mereu apetitulcultural, atașamentul deosebitfaţă de limba și cultura franceză.Mereu gata să menţină puntea delatinitate care leagă ţărmurileMăriiNegre de malurile Senei, Bârladulcultural rămâne fidel acestortradiţii. Există, mulţi bârlădeni știu,un Departament de Francofonie încadrulAcademieiBârlădene,careseinvestește în a reînsufleţi francofilialocurilor,prinorganizarea, înfiecarean, a manifestărilor dedicate ZileiFrancofoniei și Zilei Naţionale aFranţei ; care se străduiește, înacest scop, să menţină legături active cu Alma Materieșeană, prin invitarea la Bârlad a membrilor CatedreideLimbaFrancezădelaUniversitatea„Al.I.Cuza”,prin

editareaanualăaunuiSuplimental revistei„AcademiaBârlădeană”, cu titlul „Francophilie Roumaine”, prinacordarea, tot anuală, a unei Diplome de ExcelenţăpentruFrancofonie.

Cititorilorcareîșiînclinăfrunteaa îndoială la auzul cuvântuluifrancofonie, le oferim daruldeosebitalacestorpoeticecuvinte:„Pentru auzul românului, limbafrancezăîșiaredulceaţaeisuavășide o oarecare senzualitate, trezind o senzaţie de topire a clarităţilorsudului latin în misterioase neguriseptentrionale, de adâncimi alenedeslușirii care ele însele suntmuzică[…] Tâmpla românească areacestauz…”

le-am ales anume ca încheiere a pledoariei noastre, pentru căaparţin cărturarului umanist decareBârladulesteatâtdemândru:omul de știinţă, profesorul,poetul, eseistul, memorialistulși traducătorul C. D. Zeletin,

rafinat francofonși francofil,autoral integraleipoeticeBaudelaire în limba română,președinteledeonoarealAcademieiBârlădene.

33

cronica unei întâlniri anunţateOdelegaţiedefrancezidinVergèzeînvizitălaCARPBârlad

Prof. Elena POPOIU

Duminică, 7 septembrie 2014. O dimineaţăluminoasă,cusoarepromiţător.ÎncurteasediuluiCARPdinstr.Iorganr.7Adomneșteoatmosferăfremătătoare,caînașteptareaunuievenimentînsemnat.Nuezidelucru,totușiîntregpersonalulCasei,înfruntecupreședinteleșicumembriiConsiliuluidirectorsuntprezenţi,seagită,facultimelepregătiri.Laora8.30începsăsoseascăinvitaţiilocali:persoaneoficialedinconducereaConsiliuluiLocalșiPrimărieiBârlad,personalităţiculturale,reprezentanţiimedia. În timp ce primesc insigna tricoloră aceștia aurăgazulsăobserveţinutadesărbătoarea locului:de lazâmbetele și eleganţa gazdelor, la frumuseţea florilorprezentelatotpasul,saulaambientulmuzical.Amfitrion,iniţiator și organizator însufleţit al evenimentului,președintele CARP, dl. Nicolaie Mihai verifică ultimeledetalii.

La ora 9 (aproape) precis, un autocar impunătoropreșteînfaţaporţii.Dinelcoboară,unulcâteunul,cei25deoaspeţialcătuinddelegaţiafrancezădepensionaridinVergèze,localitatedinLanguedoc‑Roussillon,însud‑vestulFranţei,înfrăţită,dinanul2009,cumunicipiulcu

Bârlad.Îi întâmpinălaintrareunimensbannerpecarescrie:Soyez les bienvenus, chers amis vergézois!,urareprezentășiînaltelocuridinincintainstituţiei.Salutându‑șioaspeţii,dlNicolaieMihaiîipofteștesăgustedinpâineacusareoferităconformtradiţiei românești,deungrupdemembriaiCaseidincomunaPogonești îmbrăcaţi încostume populare, după care delegaţia franceză este

34

invitatălaunamănunţitturalspaţiilorCasei,cuinformaţii,explicaţiișirăspunsuridatedegazdelaîntrebărilepusede oaspeţi.Sunt vizitate, pe rând: cabinetele medicale–3stomatologice,unulalmediculuidefamilie,alte3de tratamente kinoterapeutice, masaj, termo‑masaj șiîngrijiricorporale,magazinele–economatșinaturist–,frizeria,croitoria,oficiuljuridic,compartimentulcontabilși biroul comisiei de cenzori, birourile președintelui șiconsilierilor, precum și sediile arhivelor, depozitelor șiserviciilor funerare. Membrii delegaţiei franceze suntmaialesdornicisăcunoascăîncecondiţiimembriiCARPbeneficiază de serviciile și produsele oferite de Casă,dacășicucecondiţiialţipensionari înafaramembrilorau acces la aceste servicii, cum sunt tarifele faţă decelecurente,dacăexistăunspaţiudecazareși îngrijirepermanentăpentrupensionariisingurisaubolnavietc.

FestivitateaoficialădeprimiresedesfășoarăînSala„Al.I.Cuza”,ornatăsărbătoreștecusimbolurilenaţionalealeFranţeișiRomâniei,devizaLiberté, égalité, fraternité, urărideîntâmpinareșicitateînlimbafranceză(precumcel din Napoleon, înscris pe frontonul de la intrare).Moment solemn, care încălzește publicul, inducându‑isentimentuldecomuniunepecaretotceaveasăurmezeîlvaspori:elevaIsabelaSbârcea,proaspătintratăînclasaaIX‑alaliceu,interpretează,emoţionatășiemoţionant,Imnul Franţei și Imnul României, cântate în cor de ceiprezenţi.

PreședinteleNicolaieMihaideschidefestivitateacuunmesajdebunvenitadresatoaspeţilorfrancezi,dupăcare face prezentarea Asociaţiei care împlinește anulacesta116anideexistenţă.Suntmenţionateelementedestatut,istoricul,obiectiveleimediateșideperspectivă,formeledeajutoraredecarebeneficiazămembrii,darșipreocupărileCARPdeantrenareaacestora înactivităţiculturale, sportive și de protecţie socială. Prezent lamanifestare, prof. Petruș Andrei, binecunoscut poet șipublicist,leureazăoplăcutăședereînBârladoaspeţilorfrancezi, după care prezintă publicului o plachetă deversuritraduseîn4limbi,citinddouădintrepoemelesaleînversiuneafrancezăaprof.ElenaPopoiu.Tot în limbafrancezăîșirosteștecuvântuldesalutcătredelegaţiidinVergèze prof. Lucia Munteanu. Din partea oaspeţilorvorbește dl. Pierre Valette, care a mai fost în câtevarânduri la Bârlad și a luat parte, în calitate de primaradjunct, lademersurileoficialeceaupremerssemnăriiacorduluideînfrăţireîntreVergèzeșiBârlad.Dl.Valetteţinesă‑isalutepeceiprezenţiînnumepropriu,înnumelecelor25demembriaidelegaţiei,darșialcomunităţiidinVergèze, mulţumind pentru primirea cordială, pentruospitalitateașisemneledeprieteniecele‑aufostarătatedebârlădeni,pentrumanifestareadeosebităorganizatădeconducereașimembriiCARP.Sperăm,amaispusdl.Valette,că la rândul nostru, vom fi la fel de primitori şi de bine pregătiţi în a ne întâmpina oaspeţii veniţi din Bârlad.

35

Urmeazăunmomentcreat încomplicitatedefraţiiElena și Sorin Popoiu, ambii francofoni prin profesie.Cea care a asigurat oficiile de traducător în pregătireamaterialelor și pe parcursul derulării întâlnirii cerepermisiunea invitaţilor să le prezinte un alt membrual familiei sale împătimitde limba franceză, numindu‑lmon petit frère. Surprizanua constituit‑odoar staturaimpozantăafrăţioruluide...59deani,cimaialesfaptulcăSorinPopoiu–profesorlaVasluidarnăscutînBârladșiatașatpemaideparteorașuluinatal–leeracunoscutoaspeţilor, el făcând parte, în calitate de manager albinecunoscutei corale de copii Fantasia din Vaslui, din delegaţiacareavizitatVergèzeînaprilie2013.SuccesulconcertelorsusţinuteatuncideFantasia a dus nu doar la sporirea renumelui zoneinoastre în Franţa,dar și laînchegarea unor prietenii. Așa se face că revedereade astăzi, întărită și de un inspirat discurs de regăsirerostitdeprof.SorinPopoiu,aufostfoartebineprimite,vorbitorul și șeful delegaţiei franceze îmbrăţișându‑secălduros.

Organizatoriiîntâlniriile‑aupregătitoaspeţilorșiunprogramartisticsusţinutdemembriaiCaseișidecopiiaiacestora,îndrumaţideprof.CătălinaCiorăscușideOliverOlaru. PescenăurcătânăraPaulaZaharia,dinaceastătoamnăelevădeliceu,careintepreteazăhitulfrancezalanului:La dernière danse.

Urmează momentul de muzică clasică: la pian,surorileDenisa‑MariașiRaluca‑IoanaToma,învârstăde9,respectiv10ani,cupiesedeChopinșideMussorgsky.Esteapoirândulmuziciipopulare:auîncălzitsalașii‑auîncântat pe francezi Isabela și Paula, franţuzoaicele de maiadineaori, îmbrăcateacum încostumepopulare șiinterpretând admirabil cântece din repertoriul Mariei

Tănase și al Sofiei Vicoveanca: Mărioară de la Gorj, respectivHaida roată!

Nu scrie nicăieri, liseadreseazăprof.ElenaPopoiumembrilordelegaţieifranceze,nici pe tăbliţa indicatoare aflată la intrarea nordică a orașuluinostrușiinformândasupraînfrăţiriidintreVergèze şi Bârlad, nici în afişele şi bannerele urându-vă bun venit, dar trebuie să ştiţi că vă aflaţi într-un oraş cu reală aplecare spre cultură, în care limba franceză, prin urmare francofonia există şi este apărată. Elena Popoiu îi informează pe oaspeţi asupraexistenţei Societăţii culturale Academia Bârlădeană,centenarăîn2015,prezentând‑opedistinsaprofesoarăElenaMonu,doctorînistorie,președintaSocietăţiicareareșiunDepartamentdeFrancofonie;acestaediteazăanual,subtitlul„FrancophilieRoumaine”,unsuplimentînlimbafrancezăalrevistei„AcademiaBârlădeană”.

Cauză esenţialmente culturală, continuă ElenaPopoiu, francofilia îi are ca principali susţinători pe profesorii de franceză şi pe elevii sau foştii lor elevi. Statutul României de ţară francofonă li se datorează şi lor. Și îi invită pe cei prezenţi să urmăreascămicro‑recitalul susţinut, cu antrenul și dezinvoltura scenicăbinecunoscutebârlădenilor, deprof.ValeriuArnăutu,cel care poate fi crezut când spune, cântând în limbafranceză,La chanson, c’est ma vie.

Încheie programul formaţia folclorică „Răzeșii”din comuna Pogonești, pregătită de învăţătorul AndreiDumitru, care prezintă un atractiv repertoriu din zonaBârladului.

Urmeazăunnoumoment‑surpriză:dl.NicolaieMihaioferăcelor25deoaspeţidiplomedemembrionorificiaiCARPBârladcarevanumăradeazi înainte înrândurilesalepedoamneleșidomnii:SuzanneșiRogerAllemand,

36

RenéBalana–primarul înexerciţiualcomunei,JosetteCosandey,SylvetteșiPatrickCoste,GiselleDeschamps,SimoneDrouaillet,Anne‑MarieFaudon,JosetteșiJean‑PaulFerrier,DanielleșiJeanLabedade,ClaudineLéonard,ÉlianeșiAlainNègre,RaymondePicard,MagalișiDidierPongy,ColetteșiJean‑LouisQuet,BrigitteSpriet,ColetteTeissier,JanineTrolat,HuguetteșiPierreValette.

Noilor membri onorifici, CARP le‑a oferit darurisimboliceconstândînprodusespecificezoneiviticoleHușișiCiocani,precumșirevistaCasei,plachetadeversuridePetrușAndrei,revista„FrancophilieRoumaine”,plachetade rebus „Franţa” semnată de Serghei Coloșenco,obiecte de birou personalizate (calendare, agende,pixuri,brelocuri).

În final, toţi participanţii sunt poftiţi într‑un altspaţiualCasei,pentrusocializareînfaţaunuipaharcuvinotonelsaulimonadădarșiaunorapetisanteplatouricubucateșigustări,toaterecomandatecapreparatebioșimaialesproaspete,dincarenuputeaulipsiplăcintelemoldoveneștipoale-n brâu. Poza de grup, un căldurosrămas bun, multe zâmbete și formule de mulţumireîncheiefericitoîntâlnirecarearebuneșansesărămânăînamintireatuturorcelorprezenţi.

Preocupă, în finalul oricărei întreprinderi, ideea,nevoia sau obligaţia bilanţului. Odată entuziasmulînfăptuiriitrăit,neacordămrăgazuluneireflectărilarece.Desemnatăsăscriuimpresiiledefaţăîntimprecord,nuamavutacestrăgaz,astfelcăalegsăîncheirelatareaîntonalitatea proprie evenimentului proaspăt, eludând,din lista de obligaţii ale cronicarului, concluziile oriînvăţămintele,maialescăstatutuldepersoanăimplicată(încazulnostru,misiuneadeinterpretariat)nuîngăduiedetașareadecaresebucurăunobservatorobiectiv.

Putem spune doar atât: bârlădenii aumai dovedito dată că știu să‑și primească oaspeţii, membrii CARPBârladaufostgazdedenota10,iarnoitoţiavemmotivesăcredemcăamaifostscrisăofilăfrumoasăînistoriarelaţieideînfrăţirefranco‑române.

38

Amfosttarefericiţi,Ne‑amsimţitșionoraţiCădeprieteniifranceziAmfostiarășivizitaţi.

Latinitateane‑afostmamă,Dineane‑amîmpreunatȘiîndreptăţiţicutoţiiDinsufletne‑ambucurat. CândamfăcutunireamicăAvândpeCuzadomnitor,DintremarileputeriFranţane‑afostdeajutor.

ÎnprimulrăzboimondialAjutormilitarfrancez,noiamprimit,PrezentfiindgeneralBerthlot;LuptândlaMărășești,penemţii‑ambiruit

MareaunireafostconsfinţităLaVersaillesșiTrianon,UndeFranţa,apropiatăNe‑afostiardeajutor.

VenireafranceziloraiciLaCasanoastrădinBârlad,OpreţuimnespusdemultN‑ovomuitaniciodat′.

PrimireaafostemoţionantăDelapoartăcu″Mulţiani″șisănătateApois‑auprezentatactivităţileCaseinoastreînîncăperiîncorporate.

Plăcut‑afostmomentulDinsaladefestivităţiCândcucânteceșijocuripopulareDans,cadouri,luăridecuvânt,bucuriepentrutoţi.

Surprizadefinalafostmare,Însalacaseriilor,undenis‑aoferitSelectulbufetsuedez,avândgustăriAșacumfiecareși‑adorit.

LafinalcumsecuvineCutoţiine‑amfotografiatDupăcare,mulţumiţi,franceziiCuautocarulauplecat.

întâlnirea cu franceziicol.(r.)Ioan STAȘ

Invitat fiind am fost la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ″Elena Cuza″ Bârlad, unde amparticipatlaîntâlnireacudelegaţiafranceză.Mărturisesccăm‑abucuratinvitaţiașim‑aîncercatunsentimentdemândriepatrioticăpentrufaptulcăanoastrăCasăestevizitatădeprieteniifrancezi.

De‑alungulistoriei,Franţaafostcaosorămaimarepentrunoi,carene‑aajutatlanevoie.Lacâtevamomente,încareamprimitajutorulfrancezilor,măvoireferiîncontinuare.

Felicitări, cu aprecieri deosebite ConsiliuluiDirector a C.A.R.P. ″Elena Cuza″ în frunte cu domnulpreședinteMihai Nicolaie pentru momentul impecabilînorganizareașiconvocareaacesteiîntâlniricudelegaţiafranceză,momentdeseamăîn istoriaCaseinoastredeAjutorReciproc.

39

Manifestări franco-roMâneSerghei COLOȘENCO

La14 iulie1789Bastilia, fortăreaţadinParis, construită între1370și1382,devenitămai târziu închisoare șiconsideratăsimbolalabsolutismuluiregal,afostcuceritădemaselepopularedincapitalaFranţei.

ZiuacuceririiBastilieiadevenit,din1880,sărbătoarenaţionalăaFranţei.Înacestcontext,începândcuanul2011,amdedicatZileiNaţionaleaFranţeicâteoplachetădecuvinteîncrucișate

șienigmisticăîncadrul,,BiblioteciiRebus’’.Astfel,auapărut:Periplu francez,înnr.71/2011,Charles Baudelaire,nr.77/2012,Vive la France,nr.89/2013șiFranţa,nr.101/2014.

AmprimitrânduridemulţumiredelaAmbasadaFranţeilaBucureștișidelaInstitutulCulturalFrancezdinIași.DemenţionatcătexteletraduseînlimbafrancezăaufostfăcutedeElenaPopoiu,iartehnoredactareașiculegerea

lorcomputerizatăaparţinluiBogdanArteneșiConstantinRomete.

40

VESTITUL LOCAL(Biverb:6,5)

(MoulinRouge)

71

77 VOLUMUL(Rebuscuincastruanagramat:6+4+2=XXXXXXXXXXXUX)

(FLORILERĂULUI(fluier+liră+ol)

CATEDRALA(Reboanagramat:5+4=5‑4)

(NOTREDAME(Manet+Doré)

89

41

aleXandru vlaHuţă

AlexandruVlahuţăs‑anăscutla5septembrie1858însatulPleșești(aziAlexandruVlahuţă),lângăBârlad.ȘcoalaelementarășiliceulleurmeazălaBârladîntre1867‑1878,iarbacalaureatulîlsusţinelaBucureștiîn1879.SeînscrielaFacultateadedreptpecareopărăseștedin lipsădemijloacemateriale.Esteinstitutor,profesorlagimnaziul,,Văcărescu’’ laTârgoviște, și la Școaladivizionarăde laMănăstireaDealului.

În anul 1884 se stabilește laBucureștiocupânddiferitecatedreînînvăţământ.

Debutează în 1880 în revista,,Convorbiri literare’’. Redactor la,,Armoaia’’(Târgoviște).Colaboreazăla Unirea (Târgoviște), Convorbiri literare, România liberă, Revista literară, Epoca, Lupta, Lupta literară, Românul, Revista nouă, Viaţa românească, Universul, Flacăra etc. Editează revista ,,Vieaţa’’(1893‑1896). Împreună cu GeorgeCoșbuc editează în 1901 revista,,Sămănătorul’’.

ÎnaniiprimuluirăzboilocuieșteoperioadălaIașișimaialeslaBârlad,unde participă la viaţa literară aorașului. Este ales Președinte de onoare alAcademiei bârlădene.

În iarna și primăvara anului 1918 se află pe front.După război, în 1919, preia conducerea cotidianuluiDaciașiarevisteiLamura.

Moarela19noiembrie1919,laBucurești.Volume: Nuvele, 1886; Poezii, 1887; Din goana

vieţii, 1892; Poezii vechi şi nouă, 1894; Icoane şterse, 1895; În vâltoare, 1896; Iubire, 1896; Clipe de linişte, 1899;Poezii,ediţiecompletă,1899;România pitorească, 1901;Din durerile lumii,1908;File rupte,1909;Pictorul I. Grigorescu.Viaţașioperalui,1910;Dreptate,1914;ș.a.

*

Învolumul,,Portrete şi amintiri’’alluiVictorEftimiu,apărut în 1965 la Editura pentru literatură este inclusmedalionul Alexandru Vlahuţă, în capitolul ,,Fum de fantome’’,pecare‑lreproducem:

DupăCaragiale,dupăDelavrancea șiCoșbuc, iată‑lșipeVlahuţăplecatdepeaceastăvaleaplângerilorșia

trandafirilor.Căci pentru cei mai mulţi

pământul este o vale a plângerii,pentru el era și o înflorire de roze.Aveatrandafiri însufletși luminacuei și‑i risipea ca o cascadă blândă,ca o revărsare bogată de‑a lungulpatriarhalelor cerdacuri din pânzeleluiGrigorescu.

Așal‑amcunoscuteupeVlahuţăprin 1910, când locuia în PalatulfuncţionarilorpublicidelaȘosea.

Și această amintire nu vreaus‑o șterg din suflet, căci e plină deseninătate.

Înodăileluminoaseșiprimitoare,înduioșate de surâsul blând aldoamnei Vlahuţă, maestrul trecealiniștitprintreoaspeţiisăi,cugesturi

lente și armonioase, cu lumini de bunătate în privireapătrunzătoare.

ErauncolţdepaceșidepoeziecasaluiVlahuţă.Delaferestreleînguste,dinbalconulîmpodobitcumușcate,se vedeau, jos, copacii Șoselei Kiseleff, iar departeorizontulalbastru.

Și toate încăperile erau pline de lumina liniștită adepărtărilor.

Omaredragostedeviaţă,adânc înţeleasăși trăităcalmsedesprindeadintoatăfăpturaluiVlahuţă.

Nimicbrutal,nimiczgomotos,nimicdizarmonic.Omulacestaaveacevadintr‑oaltăepocă.Erapotolit

în gesturi și vorba lui era domoală, plină, totuși, de osonoritatecatifelată.Oenergiecarenuîmbrăcaniciodată

42

formeviolente,darpecareoghiceaiînochiisumbri,subfrunteachinuitădegânduri,subpovarapăruluibogatșinegru.

Știa să rămână poet în mijlocul înfrigurăriicontemporaneșisătrăiascăpentrueișiailui,culumealuidevisuri,cărora ledădeaoașademare intensitateîncâtdeveneaurealizări:

‑ Sânt mulţumit… fiindcă sânt liber să contemplupeisajul până‑n zare, cât vreau, de dimineaţă pânăseara…

Șipeurmă,sântbogat:înfiecarezi,amoziîntreagă,careesteamea…Faccevreaucudânsa.Ozi întreagă! Amea…Dedimineaţăpână seara…Numi‑opoate luanimeni…Oziîntreagă…

*Epicurean delicat, pricepea valoarea nuanţelor.

Asemeneaalbinei,dinceamaiumilămanifestareavieţii,culegeamierea parfumată…Măuitam la el adesea, învremea suculentelor ospeţe la care veneau Coșbuc,Dobrogeanu‑Gherea, Iosif, Goga, colo sus, în Palatulfuncţionarilorpublici.

Când își turna vin, îl gusta cu toate simţurile.Privealungpaharulgol.Ceelegantobiectdeartă,câtăimpasibilăfrumuseţedoarmeîntr‑unpahargol!

Ochii lui Vlahuţă se încântau de armonia vinuluide chihlimbar sau de rubin, urcând în cristalul pur șimăritându‑șiculorilecutransparenţacupei:prindeacuamândouăpalmelepaharulși‑isavuracontactulrotundși proaspăt; cumâini tremurătoare îl ridica și, cu ochiipejumătateînchiși,cunărileînfreamăt,aspiradinplinaroma generoasă a licorii lui Bachus… Și numai dupăaceastăsenzualăpregătiresorbeadinprimulpahar,dupăcealţiigoliseră,penerăsuflate,câteva…

Înainte de a aprinde o ţigară, o pipăia, îimângâiasilueta fină și elegantă… Se minuna de fenomenulmisterios al chibritului care scapără și se aprinde,pâlpâire efemeră a unui fluturaș de foc, minusculă șifermecătoarefeerie…

Cel dintâi fum albăstrui, amestecat cu aburulparfumat al cafelei abia turnate, urca înspre tavan, șiîn împreunarea lor Vlahuţă părea ca trăiește eternităţi

devisșidevoluptate,pecaregrăbiţiiveaculuinulemaicunosc,căciaupierdutcultulamănuntuluișialarmoniilorintime…

*

PersonalitatealuiVlahuţă,așacuml‑amvăzuteu,vatrăide‑apururiînpozaluimlădioasă,plinăderitmșidebucurieasimţurilor,înprozaluicareseleagănă,coboarășiurcăîncurbearmonioase,cugraţiauneisirenecareardansaînvaluriluminoaseșipure,încadenţemângâiateșimultliniștitoare…

*

L‑așfivisatbătrân,bătrândetot,săvârșindu‑seîntr‑undecorvrednicdeel.

Daramuritcașiceilalţimariprieteniaisăi,moartesăracășineagră…

Caragialeprintrestrăini,DelavrancealaIași, încelemai triste clipe ale vieţii sale, când ţara îi trecea princeasurilecelemaigrele.N‑atrăitmăcarcâtevalunimaimult,bietulconuBarbu,să‑șivadăvisulcuochii!

Coșbucerazdrobit…Îlsfâșiasepieireascumpuluisăucopil,zdrobitdeunautomobil.

N‑auavutunsfârșitseninoameniiaceștia.Intraserăde vii în nemurire, dar moartea lor n‑a fost augustcrepusculdezei,ciagoniedemuritorinefericiţi.

*

AșvreatotușisăuitcărăzboiulatrecutpesteVlahuţă,ruinându‑l, îmbătrânindu‑l, schimbându‑l, doborându‑l.Pentrumineelvatrăide‑apururea îndecorul familiar,alăturidebunadoamnăVlahuţă,înodăileluminoaseșiprimitoare,însoareleluiGrigorescu.

Îl văd turnând vin în cupa lui Coșbuc, evocând peCaragiale, mângâind genele foarte lungi ale unui copildinvecinisaucontemplândcuoinfinităvoluptatedelafereastracumușcateroșiivibraţiilealbastreșiliniștitealedepărtărilor.

43

S‑a născut în orașul Bârlad, ca fiu al Anei și al luiIordacheClisu la14octombrie1931.AurmatcursurileșcoliiprimareîncomuneleBerești‑TazlăușiArdeoanidinjudeţulBacău.Între1942–1945aurmatcursurileȘcoliiNormaledinBacău,iarîntre1945–1951pecelealeȘcoliiPedagogicedinBârlad.AfostnumitînvăţătorîncomunaSârbi, unde a funcţionat doar în lunile septembrie șioctombrie1951,dupăcareși‑asatisfăcutstagiulmilitarîncadrulȘcoliideOfiţerideRezervă,corp81Antiaerian,unde a stat până în august 1953. Apoi a funcţionat laA.V.S.A.P.Murgeni până în 1954. Între 1 ianuarie 1954‑septembrie1954afuncţionatcaprofesorsuplinitorlaȘcoaladinPuiești,dupăcareaurmatȘcoaladinPopeni,lacareapredatpânăla1iulie1955.

Se angajează bibliograf la ″Biblioteca Regională″Bârlad,funcţionândpânăla15ianuarie1960.Revineînînvăţământ,predândcaprofesorlaȘcoalanumărul2dinBârlad,(1960–1961)apoilaȘcoalaMedienr.2(fostăLiceul ″Codreanu″, predând între anii 1961 – 1964). AdeţinutdirectoratulȘcoliigeneralenr.5dinBârlad(1964‑1966). Între 1966‑1968 a fost redactorul șef al ziaruluilocal ″Rulmentul″. Din 1968, revine în învăţământ încalitate de director al Școlii generale nr. 1 din Bârlad,(1968‑1974)apoicainspectorgeneralalInspectoratuluiȘcolarjudeţeanVaslui(1974–1984).RevinelaBârladșiestenumitdirectorulȘcoliigeneralenr.1(1984‑1996).Aurmatcursurilefărăfrecvenţăale″InstitutuluiPedagogic″din Galaţi, secţia limba și literatura română pe care aabsolvit‑o în 1967. Își continuă studiile universitare înBucurești,absolvind″FacultateadeFilologie″în1970.

S‑a stins din viaţă în noaptea de 11/12 februarie2012,laAlberta(Canada).

A debutat literar în 1951 în ziarul bârlădean″Steagul Roșu”. În cadrul Fabricii de rulmenţi a editatprima culegere literară care a apărut în Bârlad după1944:″Inscripţii”,Bârlad,1967,77p.,redactordecarte,

volumul″Pământ iubit”, Iași,1968,76p., primacu17colaboratori,adouacu27.

A fost redactorul publicaţiilor locale ″Școalabârlădeană”, 5 volume: volumul I (iunie 1969, 115 p.cu 26 colaboratori); volumul II (iunie 1970, 193 p. cu28 colaboratori); volumul III (mai 1971, 163 p. cu 26colaboratori);volumulIV(decembrie1972,208p.cu33colaboratori);volumulV(noiembrie1974,219p.cu31colaboratori).Redactor‑șefafostșilarevista″Coordonatebârlădene″:volumulII(1970,86p.);volumulIII(1971,35p.);volumulIV(1972,79p.).

De asemenea, a colaborat la revistele ″Românialiterară”, ″Cronica″ Iași, ″Tribuna învăţământului″, laRadioIașișiBucur+ești,″Vremeanouă″Vaslui,″Clubul”,″Steagul roșu″ Bârlad, ″Flacăra Iașiului”. A conduscenaclul literar ″Alexandru Vlahuţă″ din Bârlad, primaședinţăacenacluluiavând loc înoctombrie1970. (vezi″Coordonatebârlădene”,nr.2/1970,p.66)Lafazafinalăa emisiunii ″Cântarea patriei″ din 10 februarie 1974,corul ″Armonia″ a Sindicatului Învăţământului dinBârladainterpretatși″Pământromânesc″peversurideConstantinClisu,muzica deVasileDonose, dirijor fiindprof. IoanTimuș. În lunamai1974, adevenitmembrual ″Academiei Universale Guglielmo Marconi”, Scienze–Lettere–Arti,Roma.Aprimitatestatuldemerit și adevenit membru al ″Centrului Cultural Artistic″ dinMilano.

ConstantinClisuafăcutposibilăapariţiaplachetelor″Steluţevasluiene”,culegeredeversuri șiproză,creaţiialeelevilordinșcolilejudeţuluiVaslui,″Confesiuni”,(Iași,1967)″Pagini ieșene”, (Iași,1966)″Pagini ieșene”, (Iași,1967)″Pământ”. (Vaslui,1969) TeatrulVictor IonPopai‑apusînscenăurmătoarelepiesepentrucopii:″ChitcelmicșiprinţeseleMiorlau”,comediemuzicală înregiașiscenografia lui VasileMălinescu; ″Când vulpea‑și bagăcoada...!”,piesăpoliţistăînaceeașiregieșiscenografie;″Misterioasa dispariţie a ursuleţului Rimbo”,comediepoliţisto‑muzicalăîndouăpărţipentrușcolarișitineret,regia V. Mălinescu, scenografia Iuliana Cahu și GioniPopovici, ilustraţiamuzicală,Marcel Brânzeiu și CornelȘoituz.

COnstAntIn ClIsuGheorghe CLAPA

Motto: „Remarcabile sunt la acest romancier: farmecul limbajului şi al peisajului, măiestria dialogului şi portretului precum şi arta evocării..”.

(Petruş Andrei, eseu ″În calea vânturilor″ publicat în revista ″Visătorii de la Puieşti″)

44

În străinătate, a debutat în revista ″Vento nuovo″dinFlorenţa(numărul4din1969șinumărul1din1970,subconducereascriitoruluiGavinoColombo).Înrevista″AntologiaPoeticăUniversală″apărutălaAtena,condusădeacademicianSoniaOlandezoacolaborat înnumărul10dinmartie‑aprilie1970.Acolaboratlarevista″Temposensibile″dinNovaracondusădescriitorulGuidoGrivis,Constantin Clisu fiind considerat și corespondent alrevistei pentru România. Din 1996, Constantin Clisupleacăanual,petimpdecirca6luniîmpreunăcusoţia,TincuţalafiicelesaledinCanada,(CorinașiNausica)undeare aceleași preocupări literare la revista spiritualităţiiortodoxe și a culturii românești ″Cuvântul adevărului″(″TheWordofTruth″),apariţietrimestrialălaEdmonton(Canada).

Debutul editorial al lui ConstantinClisu s‑aprodusîn anul 1979 cu volumul de povestiri pentru copiiintitulat ″Pentruunpuide sturz″, Editura IonCreangă,București,80p.desprecareAlexandruMitru în revista″Aricipogonici″nr.11/1979a scris: ″Ocarteapărută în

librăriine‑aatrasdecurândatenţia.Autorularefericitulhardeaștisănepoartecuiscusinţăpearipilefanteziei,fie când, bunăoară, ne ajută să vedem cu ochii minţiistejarul de la Corlătești, cel crescut pe plaiurile delegendă ale Vasluiului, dintr‑omlădiţă sădită de însușidomnitorul Ștefan celMare ‑ Ștefan, Ștefan domn celMare/Seamănpelumenuare.../fienefacesăascultămvrăjiţi, în poiană cântecul privighetorilor, când vijelios

ca vântul, când dulce și lin ca nopţile demai, purtândînelesurâsulizvoarelorșizvonurilepădurilor.Îmbinândbasmul cu povestirea istorică din trecutul de luptă alpoporului, cualtadinviaţadeșcoală,C.Clisunepunela îndemânăpaginicarevorficititecuplăcereși folos,de copii. Frumos ilustrată de Ecaterina Dragonovici,cartea ″Pentruunpuidesturz”,constituieunuldintreatrăgătoarelevolumeapărutelaEdituraIonCreangă.

Autorul oferă aceleiași edituri manuscrisul altuivolum″Dorobanţ,Clanţ″în1984,destinattotcopiilor,acelorcarepierduserășinumaiștiausă‑l foloseascăpe″r”.Așaîșianunţăcititorii,publicul,ConstantinClisuîncădinînprimplanulcărţii:″Copilulcarel‑agăsitpe″r”.TotscriitorulAlexandruMitru, în″România literară″din30mai1985,scriedespre″Dorobanţ,Clanţ:″″Cuversuridinfolclorul copiilor,daramintind începutulunui străvechibasm popular, debutează în mod fericit noul volum...destinat școlarilor mici, alcătuit de Constantin Clisu,autorulbinecunoscutdincelecâtevavolumeanterioarede proză și poezie, primite cu căldură de cititori, deeducatori,decritică”.

CriticulliterarTeodorPracsiu,în″Vremeanouă″din5februarie1985,scria:″Constantin Clisuesteunpoetsensibil, cu darul umanizării universului înconjurător,având capacitatea scrutării obiectelor, vieţuitoarelor,oamenilor dintr‑o perspectivă adevărată, cu ochiulproaspăt al artistului ce nu și‑a pierdut ingenuitatea.Pretextele poetice sunt multiple, facilitând o paletăstilistico‑ideaticășiprozodicăbogatășidelocmonotonă..”.″Vinemoșul pe cărare”, Editura IonCreangăBucurești,1983,povestiripentrucopii;″Cântecededor”,volumdeversuri,Vaslui1980;″Cocorești”,1987;″Văluţădescoperălumea”, povești pentru copii, Ion Creangă București,1989; ″Un strigăt în noapte”, Editura Casa CorpuluiDidactic Vaslui, 1992; ″Cu toate pădurile în braţe”,versuri pentru copii, Vaslui, 1995 vin și completeazăgamasatisfacerilor...

Cel comemorat astăzi a creat și a scris și pentruadulţi ″Bastardul″ ‑ roman, Editura Sfera, Bârlad, 2002cu o prefaţă a profesorului doctor Constantin Parfene;″Restul...etăcere”,roman,EdituraJunimea, Iași,2005;″Încaleavânturilor”,romantipăritînEdmonton,Canada,despre viaţa romanţată a generalului și diplomatuluiamericandeorigineromânăGeorgePomuţ,cuoprefaţăsemnatădescriitorulLucianVasiliudinIași.

Membru al Asociaţiilor Scriitorilor Români dinCanada, din anul 2004, în calitate și de ambasadorculturalalBârladului,ConstantinClisureușeștesăfacă,prin cărţile sale legătura de suflet dintre copiii celordouă ţări, apropiindu‑i. ″Dincolo de poveste″– Mituriși legende indiene culese de la tribul Cree din Albertași puse în pagină de Editura Sfera, Bârlad, 2002, cu oprefaţăaprofesoruluiGruiaNovac,facebucuriecopiilor.

ScriitorulConstantinClisucarene‑adesfătatmintea,sufletul și imaginaţia cu atâtea poezii, basme pentrucopii,darșipentrumaturi,înproză,poeziesaupiesede

45

teatru,apusalăturideromanele″Mamanuevinovată”,(1999)″Bastardul”, (2002) ″În calea vânturilor”, ″Restul....e tăcere″(2005)–unaltulintitulat″Lamargineanopţii”,EdituraPimIași,2009. Cum decurg și se soluţionează lucrurile este plăcereași interesul cititorului să‑l afle, parcurgând scrisul cald, sfătos,adeseaduiosdestulde″captivant,bineconstruit,deoapreciabilăputere narativă″ ‑ cum îl caracterizează C.D. Zeletin în ″Cuvântînainte″lacarte.

Cealaltăcarte″Miniaturipentrubuzunaruldinstânga”,loculundenebateinima,cuocopertăfotoșitext,caredelaînceputtecheamăsăînţelegiînintegralitatealorspuselecărţii:″Tăcerilesuntuneorimaiucigătoaredecâtvorbele..”..TeodorPracsiu,citându‑leșiaprofundându‑le,găseșteîneleunprilejdeinterogarelacarerăspunsurile nasc dileme... existenţiale. Înscrierea profesoruluiConstantin Clisu văd, nu atât ieșirea sa din tiparul delectărilornoastre–poet,prozator,dramaturg–câtmaialespătrundereasaîndificilaartăaaforismelor:opredispoziţieaautoruluipentruca, în tot ceamcitit și scrisdedânsul, am întrevăzut înclinaţiaspre faptul de viaţă, cugetare densă, bine cumpănită, directexprimată.″

Închei aceste rânduri, aducând în pagină o fărâmă dingândirea poetică a scriitorului Constantin Clisu ‑ poezia″Niciodată..”.publicatăîn″Antologiapoezieiamericane″,în1999:″Sănuarunciniciodată/cupietre înapoi,/chiardacăcariuldintine/te‑ndeamnămereu:/ lovește, lovește, lovește...!/Așteaptă,măsoară,cântărește/șinuaruncanicioadatăcupietreînapoi.../Socotește ce e: Bine și Rău/ ce e Rău și Bine/ și nu aruncaniciodată/cupietre înapoi.../Căci...nesocotind.../S‑arputeasăaruncitocmaiîntine”.

IOAn C. dIMItRIu – BâRlAdProfesor şi artist – sculptor

(1880–1964)Prof. Cristian GhIţĂ

După Iași, Bârladul esteconsiderat cea de‑a doua capitalăculturală a Moldovei, atât pentrunumeroasele personalităţi știinţi‑ficeșiartisticepecarele‑adatţării,cât și pentru efervescenţa actelordeculturăcontemporane.

Indiferent de contextul social,economic și politic existent la unmoment dat, cele două capitale,au continuat și continuă sămenţină aprinsă flacăra știinţei șiculturii într‑o emulaţie spiritualădatorată instituţiilorexistente,darși oamenilor care le slujesc, întreacestea și C.A.R.P. ″Elena Cuza″Bârlad.

În artele vizuale, arhitecturae considerată regină, urmată desculptură, pictură, grafică și artedecorative.

Bârladul este reprezentat înarta spaţială, tridimensională cași în arhitectură, sculptură de oseriedepersonalităţicefaccinsteorașului, printre care MarcelGuguianu, IoanC.Dimitriu‑Bârlad,pecareînrânduriledemaijosvomîncerca să‑l descoperim și să vi‑lfacemcunoscut.

Născut la 17 mai 1880, dinpărinţii Costachi și Aristiţa, ca aldoileacopildinceicincișidincareausupravieţuitnumaidoi,aurmat

46

întreanii1897‑1901,cursurileȘcoliiprimarenr.3dinPodeni,dupăcare între1901‑1907,LiceulCodreanu.ÎnclasaaV‑aestedescoperitdecătrepictorulPetreBulgăraș,unaltfiualBârladului,șiîndrumatsămeargălaBucurești,undeîlrecomandăpictoruluiC.D.Mirea,directorul Școlii de Belle‑Arte. Reușește primul laconcurs și îi are ca profesori pe sculptorii VladimirHegel și Fritz Storck (autorul statuii dr. Codrescu delaspitaluldinBârlad)ladesen,CostinPetresculaartădecorativă,DimitriePaciurealasculpturășidr.Gerotalaanatomie.

În1910susţineexamenuldeabsolvireșidebuteazălaSalonulOficialcudouălucrări:“Gânditorul”și“Capdeexpresie”–premiatîn1911.

Între1910–1911aurmatcursurileȘcoliiMilitaredeInfanteriedinBucurești.

În 1911 e numit profesor suplinitor la Liceul“Carol I”dinCraiova, iar la1septembrie1912,dupăexamenul de capacitate, e profesor titular la Liceul“I. C. Brătianu” din Pitești, unde realizează și câtevalucrări.

În toamna anului 1913 pleacă la Paris pentrua‑și completa studiile la Academia Julien, undeaprofundeazăsculpturaneoclasică,specificăsecoluluiXIX, cu profesorul Leon Landowski, de la care s‑adeprins săgândească în creaţiauneiopere, șiHenryBouchard,carel‑aînvăţatconstrucţiaarhitecturalăcedăopereiunechilibruperfect înplanuri largi, vaste.Continuă laAcademiadeBeuxArts (Arte frumoase),unde reușește primul din 25 de candidaţi admișidin alte câteva sute. Cu sprijinul lui Auguste Rodin,reușește să se îndepărteze de neoclasicism, căutândsă redea esenţa psihologică a chipului uman, prinsimplificareaplanurilorșisubliniereatrăsăturilortipicealemodelului.

Peperioada studiilor realizează câteva lucrări pecare le expune la SalonulOficial din 1914: “Gata demuncă”; “Studiu” și “Cap de chinez”, apreciate decriticapariziană.

Datorită izbucnirii primului Război Mondial seîntoarceînţară,undeîn1915ocupăcatedradedesendelaLiceulInternatdinIași,darlaintrareanoastrăînrăzboi, estemobilizat ca ofiţer de rezervă în cadrulRegimentului 12 infanterie din Bârlad și ia parte lalupteledelaCireu‑Mare,Transilvania,undeesterănit.Vafimarcatdeacestevenimentcarevadeveniosursăde inspiraţiepentruviitoarele lucrări în careva reda“…nu imaginea unui soldat stilizat, prins în cine ştie ce încifrare ori parabolă sofisticată, ci imaginea unui soldat real, cu chipul lui adevărat, acela cu care s-a înscris în istoria şi poemul ţării…”(Ion Zamfirescu în“Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viaţa,”București,Ed.Eminescu,1990,p.212‑213):

‑„CaporalulMușatsauAruncătoruldegrenadă–Grenadierul”–statuiedinbronz,dezvelităîn1927încurteaUnităţiiMilitaredinBârlad,darșilaBuștenișiBrăila,reprezintăeroulcarelipsitdeomână,continuăsă arunce grenade cu cealaltă mână, după care îșigăseștesfârșitul;

„Mamădupărăzboi”;

„Invalidderăzboi”;‑ “Statuia ecvestră a lui Avram Iancu” din Târgu

Mureș,dezvelită la10mai1930șimutată în1940laCâmpeni,cândînurmaDictatuluidelaViena,Ardealulesteinvadatdehortiști;

‑“StatuiaCavaleristului”–MonumentulDivizieiaII‑aCavalerie– Iași –dezvelitduminică27mai1927– eterniza Sacrificiul ostașilorRegimentului 2Roșioricare au purtat sângeroasa bătălie de la Prunaru,unde din 5000 de ostași au rămas în viaţă numai134.Sculpturareprezintăoalegorieturnată înbronzșie formatădindouăgrupurisimbolizândVictoriașiSacrificiul.Victoriaestereprezentatădeuncavaleristpecal,avântatînplinășarjă,însoţitdeonimfăcare‑lîncoronează.Grupulcelordouăchipurisuntașezatepeunsocluînaltde6msubcareseaflăCriptaSacrificiului.PecelepatrupărţialesocluluisuntpatrubasoreliefuricuimaginidinlupteledusedeDiviziaaII‑aCavalerielaPrunaru,Magheruș,NistrușiTisa‑Budapesta.

La 1 septembrie 1919 se stabilește în București,unde este numit profesor la catedra de Desen șiCaligrafieaLiceului“Ghe.Lazăr”pecareaslujit‑otimp

Aruncătorul de grenadă

47

de49deani,cândla69deani,în1949,vafiforţatsăiasălapensie.

Urmândo traiectorieascendentă,de frământări,căutări tematice și de execuţie, prin 1920, ajunge laapogeu.

În 1921, dorind să‑și desăvârșească cunoștinţeleartistice, pleacă împreună cu profesorul I. D.Ștefănescu,înGrecia,pentruacercetalafaţalocului,arta clasică și unde execută în gips busturile unorpersonalităţielene:

‑GeorgeAnghelopulos–profesoruniversitargrec,lasolicitarearectoruluiUniversităţiidinAtena;

‑ Adamantios – profesor universitar – bustcomandatdeDirectorulMuzeluiBizantindinAtena;

P.Cavadia–arheologdinAtena.În1922,împreunăcuprofesorulPetrescuDragoș,

călătorește în Italia, unde studiază evoluţia artelorplastice din muzee, pinacoteci, expoziţii, la Veneţia,Milano,Genua,Pisa,Torino,Roma,FlorenţașiNeapoleunde va executa și un bust al lui D.Orsi – directorulȘcoliideBelle‑Arte.

În1924participăladezvelireabustuluiînbronzalluiAlexandruVlahuţădinGrădinaPublică,Bârlad.

Între1927‑1929afostinspectordespecialitateînMinisterulÎnvăţământului.

În 1929 vizitează Budapesta, Viena, Berlin,Bruxelles, Paris, Lyon, Genoa șimuzeele din Spania,îmbogăţindu‑și cunoștinţele și tehnica, pe care leva aplica într‑o prodigioasă activitate creatoare,realizând, lucrări din toate genurile sculpturii: relief,basorelief, ronde‑bosse (sculptură ce poate fi privităde jur împrejur), busturi, monumente, grup statuarecvestru cu tematică istorică, alegorică, religioasă,funerară.

Aavutmaimulteexpoziţiipersonale:‑Iași–1918;‑Chișinău‑1919;‑București–1919,1920;1921‑1922;1925;1930;

1935;1940;Aobţinutnumeroasepremiișidistincţii:‑1911–PremiulSalonuluiOficialdinBucurești;‑ 1943 – Premiul de Compoziţie al Ministerului

Artelor;‑1943–octombrie–Ordinul“MeritulCultural”–

ClasaIpentruartă;‑1949–PremiuldecreaţiealFonduluiPlastic;‑1952–PremiulUAP–pentrulucrarea“Discobolul.”Artist prolific, a realizat peste 170 de lucrări

din care circa 30 au fost donate, în 1957, muzeului“VasilePârvan”dinBârlad,60rămaseînfamilie,restulrăspândite în ţară și străinătate. Din cele donate,enumerăm,busturilelui:VasilePârvan;EmilGîrleanu;Gh. Gheorghiu‑Dej; Al. Vlahuţă; I. Dragoslav; A. D.Xenopol;C‑tinNottara;GeorgePalade;TituMaiorescu;GeorgeEnescu;MateiMillo;RaduRosetti;VasileLupu;TudorVladimirescu;DimitrieCantemir;MaximGorki;Lenin;Belinskiș.a.

Mare parte din operele sale au fost declaratemonumente de artă plastică și achiziţionate deorganizaţiidestat:

1911–MinisterulArtelor–BustulluiI.Anestinșiîn1949–bustuldinbronzalluiOctavBăncilă;

1937 – Ateneul Român – Bustul din bronz al luiAl.Odobescușiîn1940–bustuldinbronzalluiPetruPoni;

MuzeulAmandinCraiova;MuzeulMilitarCentraldinBucurești.Altelucrări:“Femeie cu ulcior” – Izvorul “Sissi” din Grădina

Cișmigiu–București;StatuialuiAl.IoanCuzadinGalaţi.„ReginaMaria,protectoareanaţiunii”–basorelief

înbronzpatinat;„RegeleFerdinandI”‑bronzpatinat;„Grupulstatuaralvoievozilor”dinIași–Ștefancel

MareșiDimitrieCantemir.Izvorul Sissi

48

Numeroasebusturidedicateunorpersonalităţialeștiinţeișiculturiiromânești:

‑1920–GeneralulIonDragalina;‑1920–IonBassarabescu;IonCreangă;IonManu;‑1930–MihaiEminescu;MihaiViteazul;Nicolae

Bălcescu;NicolaeLeonard;NicolaeGane;‑ProfesorulN.Longinescu;‑RaulBulfinski;‑SamsonBodnărescu;‑IonPopescudinfaţaȘcoliiNormaledinBârlad;‑Colonelul‑farmacist–C.MerișanudinBucurești

(spital);‑TituMaiorescu–Rotundascriitorilor–Cișmigiu;‑ElenaCuza–București;‑ProfesorulDimitrieBrândză–Grădinabotanică

București;‑CostachiNegri–Tg.Ocna;‑HaralambLeccadinCaracal;‑AurelVlaicu–Orăștie;‑NicolaeIorga–VăleniideMunte;‑GeneraluldoctorVicol–BăileHerculane;‑JuliusFucik–ParculHerăstrău;‑SublocotenentGabrielPruncu–Mărășești.Prinactivitateasadeprofesor,darșideartist,Ioan

C.Dimitriu‑Bârlad,se înscrie înPantheonulculturiișiartei românești și cuatâtmaimult în cel alBârladului,alcăruifiuafostșirămânepentrueternitate. Și ca o notă aparte, menţionămcăafostbuniculcântăreţeidemuzicăușoarăMargaretaPâslaru, iaro stradădinBârlad îipoartănumele.

Considerămnecesarcapentruaînţelegevasta sa operă dedicată nobilei arte, careestesculptura,să facemoscurtă incursiuneînlimbajulplasticspecificasesteia.

Egiptenii, care au lăsat omenirii ceamai importantă operă sculpturală, spuneaudespre sculptor că este “cel ce te face să trăieşti după moarte” și credem că aveauperfectădreptate,căcimateriasepierde,setransformă,darspiritulrămâne,concretizatînaceastăformărealistă,mitologică,alegorică,istoricăsaureligioasă.

Elementele plastice, esenţiale, alereprezentării tridimensionale sunt: forma, volumul, sculpturalul, spaţialul şi compoziţia.

Forma, limită a obiectului în raportcu spaţiul înconjurător, poate fi plană sauspaţială. Expresivitatea formei sculpturaleestedatădeprotuberanţelevolumetrice,dedeformaţii,detensiunileinterioare,deritmulșistructurilecompoziţionale,despaţialitate.

Volumul ca formă solidă ce poate fi

percepută vizual și tactil, delimitată de suprafeţe,planuri, profile șimuchii avândproporţii și raporturiechilibrateîntreplinșigol,întreconcavșiconvex,întreverticale, orizontale sau oblice, cu valoare exclusivestetică și expresiv‑artistică, constituie elementulprimordialalsculpturiicareseînscrieînspaţiu,înaer,pecareîldislocă,lăsândlocadmiraţieinoastre.

Sculpturalul, reprezintă arhitectura volumelor,structura acestora și este o dimensiune specifică aformeitridimensionale.

Spaţialul seraporteazălafelulîncarevolumulseintegrează în spaţiu,esteunconcept fundamental șisuveranînsculpturăundespaţiulplasticseconstruieșteprinrealizareaunorformeexpresive.

Compoziţia, cașiînarhitectură,picturășicelelaltearte vizuale, presupune organizarea formelor într‑oanumită configuraţie, caracterizată prin: echilibru,armonie și expresivitate, legătura dintre conţinut șiformă, realizarea unei structuri artistice expresive,capabilesăcomuniceoemoţieestetică.

Discipoliînartasculpturii,profesoriiDorinelFilichișiGheorgheAlupoaie,continuăsărealizezenumeroasebusturialeunorpersonalităţibârlădeneșinunumai,cinstind astfel memoria înaintașilor spre încântareacontemporanilor.

România Mare

49

S‑anăscutla7septembrie1912laCraiova,tatălfiindmilitar, iarmamaprofesoarădemuzică. În 1916, audeprimele sirene întrucât germaniiatacauBucureștiul.

La20deani,aflatălaȘcoaladePilotajaIoaneiCantacuzino,începeîn1935cursurilecuC.Abelesobţinândbrevetul cunumărul7dinRomânia.Întreanii1936‑1937, laoconferinţăinternaţională de ajutorare aeriană,sepuneproblemaorganizăriiaviaţieisanitare.

În 1940 ia fiinţă Escadrila Albă(numităașadeCurzioMaloparte)cupersonal navigant feminin din careaufăcutparteMariaDrăgescu,NadiaRusso Bossie, fiică de aristocraţiruși refugiată în Basarabia, VirginiaThomas,stewardesăperutaBucurești– Berlin, Virgina Duţescu și StelaHuţanuPalade.Aufost încadratecusoldășigraduldesublocotenent.

După ce România a intrat înrăzboiul antisovietic, avioanele au avut sarcina săcare răniţii spre București. Pericolele erau foartemari.Aterizauoriundeșidemulteorierauatacatelaaterizare.Avioaneleaufostvopsiteînculoridecamuflaj.Condiţiileeraugrele,darnuaveautimpsăsegândeascălamoarte.Colaborau cu locuitorii, transportau răniţi și făceau șiuneletratamente.

După23august1944auluptatpefrontuldinapusșiMariaDrăgescuîlcunoaștepeAntoinedeSaint‑Exupery,opersonalitateaaviaţieimondiale.Participă lao seriedeintervenţiișieprivităcuadmiraţie.Dupăterminarearăzboiului, revine în ţară, dar păstrează legătura cuofiţeriienglezișiamericanidinComisiaAliatădeControl.

Dupăretragereaacestora,sovieticiiauluatmăsurișimembreleEscadrileiAlbeauavutdesuferit:NadiaRussoa fost închisă6ani și4anideportată,VirginiaThomasa părăsit ţara, iarMaria Drăgescu până în 1957 a fost

instructordezborlaGhimbav,apoidatăafară,devenindfuncţionarălaopoliclinică.

După pensionare a fost invitatăla congresele anuale ale FederaţieiFemeilor Pilot Europene. A primitdiplomedinparteaAsociaţieiPiloţilorVeterani Francezi. Pensia cuvenităcorespundea gradului de plutoniermajor și foarte târziu i s‑a acordatgraduldelocotenent.

Rămâneînistoriecaoaviatoarepricepută, curajoasă și dornică săușurezechinurilerăniţilor.Etotodatăceamailongevivăaviatoare.

________________* În realizarea acestui material s‑a

utilizat volumul Dicţionarul personalităţilor feminine din România, G. Marcu, RodicaIlinca,EdituraMeronia,București,2009

Personalităţi feminineRubrică de

prof. Maria MARIN

Maria drăgescu Şi escadrila alBă *

50

S‑a născut la 21 mai 1897 în satul Hânţeşti dincomuna Buciumeni, jud. Galaţi, fiind al optulea copilaluneifamiliiderăzeși.Nuaavutocopilărie fericită. A început școalaprimară în satul Vizurești, comunaBuciumeni după care în anul 1911este înscrisă la Școala profesionalădin Bârlad. În 1916, este trimisă lainternatlaAzilul„ElenaDoamna”dinBucurești,undedisciplinaeraseverășiundesimtelipsacălduriideacasă.

Va dobândi un caracter dârz,uneori dur fără elanuri romantice.″Este o fiinţă timidă, interiorizată,sortită să devină un om al datoriei;estemărunţică,vioaie,cuochinegri,cupăruldeabanoslinsșiîmpletitîndouăcozigroase....aveaovoinţădefier, o mare putere de stăpânire..”.este caracterizarea făcută de fostadirigintă.

În1912avăzutpentruprimadatăunavion, iar în1915 zboară cu un avion de agrement. Își continuă

studiile la Școala Normală″Principesa Elisabeta”, iar în timpulprimului războimondial lucrează caînvăţătoare în comuna natală. Cuprilejul unei vizite la Tecuci ajungepe aeroportul Școlii de pilotaj undeînvaţăsăzboare.

Între anii 1924 – 1927 urmeazăcursurile Academiei de Belle Arte din București, secţia decorativă șiceramică.

În anul 1926 face o excursie înEgipt și, rămasă fără bani, e ajutatăde căpitanul Naumescu. Doi animai târziu participă la un mitingaviatic la București și inginerulgerman Heinecke – inventatorulunei parașute performante, o invităîn Germania și o ajută să obţinăbrevetulinternaţionaldeparașutismlacunoscutacasă″Schroederetco”.

Astfel,RomâniadevinealpatruleastatdupăFranţa,CehoslovaciașiElveţiacuofemeieparașutistbrevetată.

ParticipălamitinguriorganizatedeAsociaţiaromânăpentrupropagandaaviaţieiși facemaimultesalturi. Înaugust1929areunaccident,darîșirevine.Continuăsăzboareșivreasădevinărecordmenămondială.Dupăunnouaccidentstă6luniînspital,apoireiaantrenamentele.Își cumpără o parașută performantă și își propune sădoboare recordul mondial care era de 4.000 metri înEuropași5.364metriînAmerica.

Obţine aprobarea și se antrenează cu ajutorulInspectoratuluiGeneralalAeronauticii. La2octombrie1931, 3 echipaje decolează de pe Aerodromul Pipera.SmarandaeînavionulpilotatdelocotenentulAlexandruPapană, îmbrăcată într‑un costum gros, îmblănit cuparașutaînspateșifărămascădeoxigen.

Barograful a stabilit că a sărit de la 6.000 metri,iar altimetrul avionului arăta 6.200 metri. Aeroclubula omologat rezultatul drept ″recordmondial absolut″,iar Federaţia Aeronautică Internaţională drept ″recordmondial″. Este decorată cuVirtuteaAeronautică, clasaCruceadeAur.HotărăștesăpleceînAmericașiajungelaNewYorkla25decembrie1931.IseaprobăcerereadeaseantrenalaounitatedeaviaţiedinMiami,iarla19mai1932sareavânddouăparașute,de la7.400metri.Cei din Sacramento aplaudă reușita, iar Aeroclubuldin Washington omologează rezultatul fiind declaratăcampioană mondială absolută. La București este

sMaranda Brăescu*

51

decorată,oferindu‑i‑seoșansălaCruceadeAuraVirtuţiiAeronautice.

Recordul acesta va fi depășitabiadupă20deanitotdeunromân,Traian Demetrescu Popa. SmarandaBrăescu a devenit prima parașutistădinEuropabrevetatăînS.U.A.Aurmatapoi ȘcoalaCurtissWeichdinValleyStream – New York, devenind pilotcivil. Plănuia să doboare și recordulfeminin de altitudine cu avionul șichiarși‑acumpăratunavioncucarefaceshow‑uriartisticeînCanada,darrespingeofertadinparteaS.U.A.

În drum spre România face oescală în Italia, unde se întâlneștecu Ministrul Aerului din aceastăţară, dar și cu Papa. La București ise omologează brevetul americanși își continuă zborurile. În 1936traversează munţii Iugoslaviei într‑ozonăextremdeturbulentă,apoifaceunraidde11.000kmînliniedreaptădeasupraMediteraneidelaRomalaTripoliînpremierămondială.Îngrelecondiţii,zboarășiperutaBucurești–Londra. În1933,OctavianGoga,membrualAcademieiRomâne, o propune la Premiul pentru Virtute pe careînsănu‑lprimește.

În anii celui de al doilea război mondial faceparte din Escadrila Albă transportând, ca pilot, răniţi,medicamente, sânge.După23august1944, sealăturăEscadrilei13șiluptăîmpotrivaGermanieiînTransilvania,Ungaria și în Cehoslovacia. În 1943 a fost decorată cu

CruceaReginaMaria,clasaaIII‑a.Pefrontesteșiîn1945lasfârșitulrăzboiuluialături

de Maria Drăgescu. A rămas înactivitatepânăla12mai1945.Înanul1946 împreună cu 11 personalităţia semnat un memoriu împotrivafalsificăriialegerilor.Memoriulafostînaintat Comisiei Aliate de Control care la rându‑i l‑a trimis delegaţieisovietice.Vaactivaapoi înMișcareade Rezistenţă, fiind condamnată, încontumaciela2anideînchisoare.Astat, un timp, ascunsă la profesorulIoan I.Gheorghiudin Iași, lapreotulMatei Dumitru și la o mănăstire lao călugăriţă sub numele de MariaPopescu.

Se îmbolnăvește de cancermamar și este operată pe ascuns,de profesorul Fălcoianu laClinica Universitară din Cluj subsupravegherea profesorului doctorIuliu Haţeganu și a conferenţiarului

Macovei,carevorfiarestaţi.Moare la 2 februarie 1948 și se pare că a fost

înmormântată la Cimitirul Central din Cluj sub numeledeMariaPopescu,darmormântulnus‑agăsit.Afăcutcinste aviaţiei românești, dar și Bârladului – unde aînvăţat5ani._________________

*Înrealizareaacestuimaterials‑autilizatvolumulDicţionarul personalităţilor feminine din România, G.Marcu, Rodica Ilinca,EdituraMeronia,București,2009

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad

Oferă clienților de toate vârstele o gamă largă de tratamente la prețuri neașteptat de mici!

TRATAMENTEManichiurăPedichiurăTratament facial profesionalÎmpachetări cu parafinăÎmpachetări cu alge marinăMasal limfatic totalMasal limfatic parțialMasaj relaxant spateMasaj relaxant totalMasaj cu roci vulcanice totalMasaj cu roci vulcanice parțial

PREȚURI5 LEI

10 LEI30 LEI30 LEI30 LEI30 LEI10 LEI10 LEI30 LEI50 LEI20 LEI

Program zilnic: 12:00-18:00Progamari: 0755-362.871

52

AmbasadaRomânieiînSpania.Totîn 2010, participă ca observatorOSCE la alegerile prezidenţialedin Belarus (decembrie 2010),Kazahstan (martie – aprilie 2011),precumșilaalegerileparlamentaredin Kazahstan (ianuarie 2012),Armenia (martie – mai 2012),Ucraina (septembrie – noiembrie2012),laalegerileprezidenţialedinMongolia(iunie2013).

Între timp, devine secretarIII la M.A.E./U.P.E.S.C. și urmeazăun stagiu de practică la ComisiaEuropeană. Din octombrie 2013,funcţionează ca secretar III laAmbasada română din Tel Avivpentru 13 luni. A desfășurat

diferite activităţi de perfecţionare profesională în cadrul ConferinţeiInternaţionale″HabilityPolicy intheCaucasusRegion”,1mai2009,dincadrulCentruluiEuropeandeSecuritateBerlin,Școaladevarăcutema″Europe′sGlobalRole–CapabilitiesandChallenges″dincadrulAcademieiDiplomaticeaMinisteruluiAfacerilorExterneaRepubliciiCehe, cursuride limbă germană la Insitutul Goethe București, training în domeniulsecurităţii și siguranţei observatorilor pe termen scurt în misiunile deobservareelectoralăaleU.E.dincadrulComisieiEuropene/N.E.E.D.S.

Laoraactualăcunoaște4 limbistrăine:engleză,franceză,spaniolă,germanășiprobabilnusevaopriaici.

A publicat în revista ″Studia Europeea″ în 2006, nr.3 și 2008 nr.3,precum și un volum individual intitulat ″The Economic Dimension ofRussianForeignPolicyinCentralAsiaafter9/11:PursuingandPromotiontheOilDiplomacy”,Iași,edituraLumen,2007.

Îniunie2014s‑auoferitPremiile Marii Loje NaţionaleînparteneriatcuAcademiaRomână.PentrupremiulNicolae Titulescuaufostnominalizaţi3diplomaţitineriprintrecareșiambasadorulRomânieiînIsrael.

M‑abucurataceastănominalizareșim‑amgânditcăs‑aavutînvedereactivitatea tuturormembrilorAmbasadei,printre care și ceaaAndreeiMocanu. Poate că, nupestemulţi ani, vomauzi vorbindu‑se și despreAndreeaMocanuînacelașifelșinevombucuracăi‑amfostconcitadini.Să‑iurămmultsuccesînactivitateapecareodesfășoară.

Tinere personalităţi bârlădeneS‑anăscutla17martie1984la

Tecuci.Părinţii trăiesc laGhidigeniunde Andreea a urmat ȘcoalaGimnazială,apoiColegiulNaţional″Gheorghe Roșca‑Codreanu″Bârlad,profilulfilologie.

A dat dovadă de ambiţie,perseverenţă și dorinţă de a facetotceţinedeeapentruareuși înviaţă.

După absolvirea liceului,a urmat ″Facultatea de StudiiEuropene”, secţia ″RelaţiiInternaţionale și Studii Europene″din cadrul Universităţii ″BabeșBolyaiCluj″–Napoca. Înanul IIIaavut o bursă la ″School of SocialSciences, Division of Politics dinNottingham Trent University″ dinNottingham, U.K. unde a susţinutși examenul de licenţă. Revenităîn ţară după absolvirea anului IVsusţine licenţa și la Universitatea″BabeșBolyai”.

Între anii 2007 – 2009,urmează un masterat în ″Studiide securitate″ la UniversitateaBucurești.Înacesttimp,maiprecisîntrelunilefebruarieșiiulie2007aobţinutun contract de colaborarela Centrul de Resurse JuridiceBucurești ca și monitor instanţejudecătorești.

În2008s‑aangajatlaMinisterulAfacerilor Externe ca atașatdiplomaticși vaurmaunprogramde formare de bază pentru tineriidiplomaţi din cadrul InstitutulDiplomatic Român. În 2010, caatașatdiplomatic,estedetașată la

AndREEA MOCAnu o reprezentantă de seamă a tinerei generaţii

prof.MariaMARIN

53

S‑a născut pe 17 iunie 1981 la Bârlad. După absolvirea cursurilorgimnaziale,devineelevalColegiuluiNaţional″GheorgheRoșca‑Codreanu”,profilulștiinţesociale.

S‑adoveditpeparcursulanilordeliceu,oelevăconștiincioasășiobunăcolegă.Dupăexamenuldebacalaureatluatcu9.50,seînscrielaFacultateade Știinţe Economice și Economia Afacerilor din cadrul UniversităţiiAlexandru Ioan Cuza Iași. În paralel, devine student și al Facultăţii deJurnalismșiȘtiinţeleComunicăriidincadrulaceleiașiuniversităţi,pecareoabsolvăîn2006cumedia10.

Încădin2004este redactor‑șefadjunct la ″Opinia studenţească″ șiapoisenioreditor.Din2006estereporterla″EvenimentulZilei”,domeniulsocial,iardin2008ladepartamentuldeinvestigaţiișireportajdincadrulGrupului ″Realitatea – Caţavencu”. Între timp, a absolvit și Școala deJurnalismpentruTineret (2004–2005),a fostbursieraediţieia III‑aaForumului de Jurnalism Euromediteranean organizat de The Fund ofAmerican Studies et The Greek Association for Atlantic and EuropeanCooperation in Athens, Greece și un curs de corespondenţi de războiorganizatdeMinisterulApărăriiînanul2008.

AmaiurmatuncursdeinvestigaţiecoordonatdeCentrulRomândeJurnalismdeInvestigaţii. În2009participăcabursierReuters launcursprivindcorespondenţainternaţionalălaLondra,iaranulurmătorparticipăla un training de corespondenţă internaţională la Praga, organizat deTransitionsonline.

Amai participat și la un seminar de politici și comunicare în U.E.organizat de Freedom House România, în cadrul programului BurseleEuropeneJTIlaSinaia.(2009)

Lucrează ca reporter la ″Adevărul de duminică″ (2009‑2010), la″Adevărul″‑secţiuneapublicistică(2010–2011),caeditorlasecţiuneaTravel – voiaj – interviuri, reportaje la ″Adevărul de week‑end″ (2010– 2012), gestionare campanii naţionale branduri: dr. Oetker România,Angelli(2012–2013),gestionareconturiFacebook–TenisJuniorStars.

Din 2012, lucrează ca PR marketing specialist – Reveel MarketingResearch, iar din 2013 la Grup Comunication Manager Colin HarsBucurești,unadincelemaimarișirecunoscuteagenţiidePRdepepiaţă,parteaGrupuluiLoweRomânia.

Înacelașianaabsolvitșiuncursdeagentdeturism,ghid–THRGroupșiafăcutșipracticăîndomeniuîntreanii2013–2014.

Pentruactivitateadesfășuratăafostnominalizatășiaprimitșiuneledistincţii. A fost nominalizată la Concursul Tânărul Jurnalist al Anului– categoria reportaj, organizat de Freedom House România, 2006; laconcursulPremiileClubuluiRomândePresă,categoriareportaj,2006;lalaBurseleeuropeneJTI,2009.

Estepasionatădefotografie,demountainbiking,triatlonșiaparticipatlaîntrecericiclisticecuechipaClubuluiSportivAdrenalina.

Aredoar33anișimulţianiînaintepentrunoirealizăridecarepotfimândripărinţii,bârlădeniișitoţiromânii.

ROxAnA luPuotânărămereuînmișcare

prof.Maria MARIN

Meditaţie despre avatarurile vieţii

Gheorghe Râmboiu-Bursucani

O,dulcetinereţe!Decemăpărăsești?Lăsându‑mitrupulFărăvigoare,strălucire,voioșie?!?...TerognuplecaNuîntoarcedoarcapulȘinu‑mizâmbidoarNu‑mifacenumaisemnecumâna...De adioAșteaptă‑mă,terog,Vreausăteprind...AmalergatdupăeaDarn‑amajuns‑o.Adulmecându‑iurmeleAmgăsitdoartolbaeiDoldoracunostalgice‑amintiri.Acum,Cândtinereţea‑idoarundorCândînţelepciuneaContrabalanseazăfericitFiziculșispiritul,OfilitedeimplacabilultimpCugetșiscriuSemncăexist,(CumfilozofândspuneaDescartes)Și‑starefericitCăminteami‑eîncălucidăCămânameamaipoateîncăAșternepehârtieStihuri.

54

Distinsa doamnă profesoară Maria Marin mi‑aadresat, cuamabilitateacareocaracterizează, invitaţiade a scrie la rubrica domniei sale despre ,,Tinerepersonalităţibârlădene.”

Răspund cumare plăcere acestei invitaţii, vorbinddesprepersoanelecelemaiapropiatedeinimamea.Așas‑anăscutaceastăpovestepentrubunici,copiișinepoţi.

Afostodatăcaniciodatăcă,den‑arfinus‑arpovesti.A fost odată o familie de profesori camulte altele dinBârlad, din ţară și din lume. Livia Nasie, din Bârlad, șiPetrușAndrei,dincomunaRomâni,judeţulNeamţs‑aucunoscut la Facultateade Filologie, fiind colegi, și s‑aucăsătorit.În1970,laabsolvire,aufostrepartizaţilaLiceuldinPuiești,lanumai27km.deBârlad.

Bunul Dumnezeu le‑a binecuvântat căsătoria cutreizâne:Loredana,OanaBella,cumodezmiardătatălsău,șiElena,treifetefrumoase,ascultătoare,modeste,harnice, ambiţioase și deștepte. Părinţii lor nu puteauveniacasădecâtsâmbătadupăamiazăși stăteaupânăluni dimineaţă când plecau la liceu dar, din fericire,

avea cine să aibă grijă de ele: străbunica Iaia, cum îispuneau copiii, Maria Mihalache fiica antreprenoruluiZamfirescu,absolventădepensionșibunăcunoscătoarealimbiigermane,buniculIonelNasieșibunicaLucreţia,frumoasăcaGretaGarbo,dupăcumsepoatevedea.

Loredana, cea mai mare dintre zâne, le‑a fostcelorlalte două model. A învăţat la Școala nr. 3 dincartierulMunteni,apoilaColegiulNaţional,,Gh.Roșca‑Codreanu,” intrând la Academia de Știinţe EconomicedinIașipecânderaucâte13peunloclaadmitere.Aredouăfete:Sânziana,studentăînanulVIlastomatologieșiSmărăndiţa,de4ani.Ozânăcuochiialbaștrișicupărulde aur. Loredana este severă cu sine, dar și cu cei dinjur,lucidă,caplimpede,cumsespune,șinu‑șiîngăduie

preamultesentimentalismesauromanţiozităţi.Esteunomalcifrelor,calculat,cupicioarelepepământ.Ean‑amoștenit talentul de poet al tatălui, ci înclinarea sprematematică a mamei sale care a absolvit tot ColegiulNaţional,,Gh.Roșca‑Codreanu,”secţiareală.Peocarte

de premiu, dirigintele ei, legendarul Traian Nicola, ascris:,,Curioaseimeleelevedelasecţiarealăcarevreasăurmezefilologia,NasieI.GeorgetaLivia,clasaX‑aC.”

Oana Bella, zâna mijlocie, a studiat tot la Școalanr. 3, apoi la același Colegiu, după absolvire urmândcursurileFacultăţiideMatematică– InformaticăIași. Înprefaţaprimuluivolumdeversuri,poetulPetrușAndrei,

îi creiona portretul:,,Delicată, inteligentă șisensibilă, Oana Bella afost un copil cuminte,harnicșipriceputlatoate:când zâmbeaea, răsăreasoarele și râdeau florileîn răzoare; alteori însă,când vreo obrăznicăturăde păpușă, imprudentă,sărea de pe canapea și‑și rupea piciorul sau îșipierdea capul, în ochii eise aduna toată durerealumii, iarplânsulei tăcutînduioșa și pietrele.”Oana trăiește în Canada

BAsMul Cu CElE tREI zânEPetruş ANDREI

55

(Toronto),aredoicopii,oartistăde13anipenumeVivianașiunprinţde9ani,penumeVictor.Înaceastăvarăși‑alansatcelde‑aldoileavolumdeversuri,înromânășiînenglezăîntraducereaei,laBiblioteca,,StroeS.Belloescu”emoţionândosală întreagă.Dupăprimulvolumintitulat,,Sărutul curcubeului (Editura ,,Sfera”,Bârlad,2008),aurmat ,,Sărutulmării–TheKissoftheSea”(Editura,,Sfera”,Bârlad,2014),dupăcarevaurma,măcarîncăunsărut.

Elena împlinește un vis al tatălui său care a luat locul I pe ţară(pe Stadionul Tineretului, în iunie 1959,ministrul sănătăţii de atunciapreciindu‑i răspunsul ,,Despre imunitateșivaccinări”cafiindegalcual unui student lamedicină din anul al II‑lea). Dar n‑a fost să ajungămedic, iar Elena la absolvire, l‑a îmbrăcat în roba absolvenţilor de lamedicinădinIași.EaaurmatcașisurorileeiaceleașișcoliînBârlad,iardupăabsolvireaFacultăţiideMedicinădinIașiesteangajatălaofirmăamericanăînBucurești,undearerezultateprofesionaleexcelente.

Într‑un interviu,fiind întrebatcareeste,dintre toatevolumeledepoezie,ceamaimarerealizareavieţiisale,poetulPetrușAndreiarăspunscumândrie:,,Ceamaimarerealizareavieţiimelesuntceletreifetepecareleamșiceipatrunepoţeiși‑imulţumescbunuluiDumnezeupentruasta”.

Ce‑așmaiputeaspuneînîncheiere?DoaratâtcăesteofamiliecucareColegiul,,Gh.Roșca‑Codreanu”șiorașulBârladsepotmândri.Și‑amîncălecatpe‑oșașiv‑amspuspovesteaașa!

Păreri de azi desPre faPte de ieri...Gruia Novac

...Şi, iată,ne regăsim, înprezent, într‑oaltăerăde... căutări.Aceleaşiobiective,aceleaşi zbateri,aceleaşinedumeriri,aceleaşisperanţe,doarcăizvorulproblematiciloreplasatîntr‑unApusrăsăritpecerulalbastrumarcatdedouăsprezecestelecuscintilaţiialbecaremaschează,deloc întâmplător,treiculoriaflatepeundrapelîncădereliberă...Ajung,astfel,laproblemameaspinoasă:educaţia.Eadevărat,nevoiadepragmatismanoiiorânduiriiscatedupăundecembrieinsuficientînţelesacrescutșieîncontinuăebuliţie.Dar„amănuntele”legatedeeducaţie(lespunamănuntedindisperare,nudinconvingere!)chiarle secretizăm?Emaimult decât necesară însușireaunui lot corespunzător de informaţii, dar trebuiesăcreămînmagazinatuluișicadrul intimșisocial încaresăștiesăvalorificeșisăsevalorifice.Astaarînsemna,simplu,educaţia:cultivareasistematicăadezvoltăriifacultăţilorintelectuale,moraleșifizice,princulturalizareșiinfluenţarepermanentăaniveluluiprofesional,concomitentcudezvoltareacomportamentelormorale,toateîncepândîncădinperioadaantepreșcolară.Văplacestrada, locdepromenadădictatădescopurivariate?Descoperiţi cumva înmișcareafizicăamajorităţiitinerimii(șinunumai)influenţafamiliei?Sauașcolii,ainstituţiilororganicealestatului,aunororganizaţiisauligicuobligaţiimoral‑civice?Pestradă,tineriinuvorbesc,eiţipă,urlă,râdflegmaticșidemenţialîntreunfumdeKentși‑oflegmă.Cummerg?Haoticșicircarist.Spargseminţe,facbaloanedin„orbit”șilipescresturilepestâlpisaulaîntâmplare.Vestimentaţia?Haioasă,neglijentă,rufoasă,roasă,căașae„cool”.Limbajulloreinterjecţionalșieliptic.Dece?Pentrucăgândescînlimbilemodernedelatelevizorsaukaraoke,cugândde...afară,decâtînlimbaromânăpecareomaifolosescaldeŢociu,Palade,Bendeacșivipuriledoarcu„capacitatea”!Baruriledinproximitateașcolilorsunt„full”.Salabiblioteciimunicipale?Relativgoală.Muzeuleuncuvântarhaicpentruceimaimulţi.Librăriacucărţiecaoarheologieîntr‑unsituitat.

Astea sunt „amănuntele”,amintiteelegant,dar tranșant, careparcăne‑arpovestică istorianoastră instrucţional‑educativăafostîntotdeaunaabunelorintenţiiniciodatărezolvatealtfeldecâtfestivistșinaiv.Buneintenţii–vorzicemulţi;rezultateutopice–observămcutoţii.Nelipsescambiţiașiclarviziunea,necotropeștesemianalfabetismulși,maiabitir,exacerbămsubculturapopularăplinădeinfluenţealogene,îndaunavizibilăaspecificuluiromânescautentic.

Românulorinuvede,orinu‑iconștientcătrebuiesă‑șiconsolidezeloculîntrecelelaltenaţii,nucumodestie,cicuîndărătniciamoștenitădelastrăbuni,adeseachiarcuaroganţacăreiai‑amuitatchipul,chiarşicuagresiuneainteligenţeicareajutăladescoperireamersuluiînpicioare.Îngenunchistaudoarsclaviişihabotnicii.Nudemult,unregizorfrancezdeteatrușifilm,PatriceChéreau,rosteaofrazăcucarearfibinesăînceapăoricelecţiedeșcoală:„A închide ochii... o modalitate ca oricare alta de a trage cortina.” Explicatăcorect,aserţiuneaaceastane‑ar întoarceatenţiilecătreunaltînceput,deacolopornindconstrucţiaunuisistemdeeducaţienaţională,racordatlaimportanţacuadevăratmodernăafeluluinouîncaretânărulsăsesimtăimplicatșiimportantîntr‑unlancasterbeneficsieși.

Nimicnu‑inousubsoare,înafaramoduluidea vedea.Seștiedoarcătoţiprivesc,darcâţivăd!

56

Cronica trecutului eroic de luptă al poporului românconsemnează numeroase fapte prin care pompierii, lachemarea patriei, animaţi de un profund devotamentpentrubineleei,s‑aualăturatcuforţabraţelorșicapacitateaminţii,lupteipentruapărareapământuluistrămoșesc.

Pompierii stau permanent la datorie apărând cuhotărâre viaţa cetăţenilor și avuţia naţională împotrivaincediilor,aaltorcalamităţinaturaleșicatastrofe.Măsurilepreventiveluateîmpotrivaincendiilorșimaialesstrădaniapompierilor, au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor depăstrareabunurilorculturale.

Bârladul,unuldincelemaivechiorașealeMoldovei,a fost bântuit adesea de incendii, care nu au fost cazuriizolatecândauarscâtevacase,cipârjolurigrozave,înurmacărorarămâneanumaipajiștea.

Bârladulafostprădatșiarsdetătariîncădinanii1440,1444și1450.La24decembrie1473estearsdecătreturcicărora li sealăturaseșidomnulȚăriiRomânești,RaducelFrumos.Acesteincursiunidepradă″necăjirămultMoldovași Bârladul pe care le‑au adus la sărăcia ce este acum”,1afirmaDimitrieCantemir.

La începutul secolului al XVII‑lea, Bârladul devineteatrudeluptăîntrediferiţipretendenţiladomnie.În1615,Ștefan Tomșa, fugit înMuntenia se întoarce de acolo cuoasteșijefuieșteMoldovapânădincolodeBârlad.Înlunafebruarie1617sedăfocBârladuluidinmaimultepărţifiindprefăcut în scrum. Cronicarul IonNeculce povestește ″căîn acele vremuri,moldovenii erau ca păsările cerului, nuaveauculcuș.Omorurile,jafurileșiarderileseţineaulanţ”.2 CălătorulstrăinMarcusBandinuscareavizitatBârladulînanul 1646 relatează faptul că ″Bârladul avea 600 case șipeste5.000 locuitori”.3 Înanul1650,BârladulestearsdecazaciihatmanuluiBogdanHmelniţki,iarînanul1711estearsdeturcișitătari.DupăvictorialordelaStănilești,aumaiprădatșiarsȚaradeJosaMoldovei,târgurileșisateledelaFălciupânălaGalaţi.″IartârgulBârladuluișimairăuaupăţit‑o,căaurămasnumaipajiștea,iaroameniin‑aucăzutînrobiecămaidetimpuriuaufugitși le‑auscutitviaţalacodriispreFocșani”.4

La 1758, are loc omare invazie a tătarilor nogai dinCrimeeașia tătarilordinBuceac.Peste100.000de tătariauprădatMoldovadeJosșiorașulBârlad.ContemporanulDapontecareseaflaatunci la Iași,descrieprădăciunileșibatjocurilefăcutedetătari.

″Orașele Bârlad și Focșani au fost prădate și arse cu

1 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1923, p.272 Alexandru Papadopol Calimah, Bârlad – notiță istorică, Bârlad,

ediția 1889, p.333 ″Vocea Tutovei″ nr.7 din anul 18894 Idem, p.31

desăvârșire, precum și toatesateledelaPrutlaSiretșimulţimoldoveni duși în robie”.5 ″DemnitarulenglezcaretreceaprinBârlad înanul1762arătacă în oraș sunt câteva uliţebunișoareșicasedeneguţătoricuunsingurrând”.6

Bârladul a fost bântuitde incendii care au dus la distrugerea multorbunuri culturale, artistice șidocumentare, a locuinţelorcetăţeneșticâtșiainstituţiilorpublice.Frecvenţașiputereadedistrugereaincendiiloraucrescutodatăcudezvoltareaurbanisticășiîndesireacaselor.Deseori,dupăceincendiulera stins, seaduceamulţumiripublice curajului arătatdepompieri pentru salvarea vieţii și avutului cetăţenilor. Defiecare dată după ″pojar″ (incendiu) se făceau cercetăricu privire la stabilirea cauzelor, încercându‑se a se faceprimii pași spre organizare. Focurile izbucnite produceaupagubemari,atâtînmahaleleundeerauînghesuitecaselesărăcimii,câtșipestrăzileprincipaledistrugânddughenele,clădirileprincipaleșicaseleboierești.Lasfârșitulsecoluluial XVIII‑lea, răspunderea a căzut în seama căpitanului detârg,caretrebuiasăalergeîmpreunăcutoţislujitoriisăilastingereaincendiului.

Până la aplicarea Regulamentului Organic, sarcinacombaterii incendiului în orașul Bârlad, era în seamacăpitanuluidetârg,aslujitorilorsăiceîiaveaînsubordine.7 Nusepoateșticâtdeeficientăeraactivitateacăpitanuluidetârg,fiindcăincendiiledeclaratedinistoriaBârladuluiauînregistratmaridistrugeri.

Lasesizareaadministraţieiruse înanul1809DivanulMoldovei ia măsuri ″pentru întâmplare de foc”. În anul1815, la 20 august Calimah ia măsuri severe împotrivaincendiilorlaIași,cares‑aumaterializattreptatșiînorașulBârlad.

Era interzisaseconstruidughenedin lemn,cinumaidin piatră și cărămidă, iar ″pentru cei ce vând praf depușcă,holercășipăcură,sănuţiedecâtpuţinăcantitateîndughenelelor,restulînpivniţeînmahalele”.8

Din primele decenii ale secolului al XIX‑lea ni s‑aupăstratștiridespreincendiileizbucniteîndiferiteorașeale

5 Idem, p.536 Ibidem, p.97 Arh.St. Iași, ms.56, p.528 Ecaterina Negruți, ″Aspecte din administrația târgurilor și ținuturilor

moldovene în primele decenii ale secolului al XIX-lea″ în Studii și cercetări științifice, Istorie, Iași, anexa IX, 1958, fasc. 1 – 2, p.128

Pagini din istoria înfiinţării Şi organizării PoMPierilor în oraŞul Bârlad

prof.Gheorghe CLAPA

57

Moldovei,întinderealorșimăsurileluatepentrustingereaacestora.9

În ziua de 20 aprilie 1820 au intrat turcii în Bârlad,unde s‑au bătut cu grecii, făcând în oraș ″blestemeţii șistricăciuni”.10Anulurmătorla20maiiarășiauintratînorașturcii,deastădatăînnumărde450.11

ÎnorășelulBârladauavutloctulburăricareaupricinuitpagube însemnate, prin pierderea ireparabilă a multordocumenteșiobiectedeartăceseaflauîncaseledistrusede foc.Obunăpartedinorașa fostdistrusde incendii.12 OscrisoaredinBârladdinlunamartie1821,cătrevorniculCostache Conache,13 îi aduce știrea că din cauza unei″deobșteauzireces‑aurevărsatînștiinţatuturortoateaurăzvrătit..”.14 și că aceste auziri au pricinuit și pricinuiescmare neodihnă obștească. ″Târgul Hușii au început a sespargecădeosebireavemdeturcinumaifoculpânăacum,iardizbrăcareauurmatdintruînceputșiacumauînceputalucrașisabia..”.15Înanul1822,Bârladuleraarsșijefuitdeturcidupăreprimareaeteriștilor.

Deobicei când sedeclaraun incendiunu interveneanimeni, fiind că rudimentarele organizări de tulumbagiiexistente atunci se împrăștiau, fiecare om din organizarecăutând să‑și scape viaţa și puţinul avut pe care îltransportaînlocmaisigur.Incendiileizbucneaucaurmareadepozităriimaterialelorinflamabileîncaseleșicurţiledinorașe, modului cum erau construite casele, a sistemuluide îngrijire a străzilor și lipsa cișmelelor. Incendiile careauurmatdupăanul1822l‑audeterminatpeIoniţăSanduSturza să ia măsuri atât pentru prevenirea cât și pentrulocalizarealor.La14octombrie1826,Uliţamare–Palodadeastăzi,aarstimpde6ore,cucareocazieaarsșibisericaVovideniacutotceeraînea.16

Oaltăporuncădomneascăafostdatăla29iulie1827,care cuprindea măsuri pentru o mai bună organizarea celor care aveau ca sarcină stingerea incendiilor. Dinacestemăsuri de prevenire a incendiilor se observă grijacelor avuţi de a‑și feri averile. Tot în anul 1827 se iauprimele măsuri la Iași pentru organizarea serviciului detulumbagii,după1828numiţipojarnici,măsuricareaufostaplicatemai târziu și înorașulBârlad. În luna iunie1830,generalulKisselefaînfiinţatînfiecareţinutcomisiipentruorganizarea orașelor și târgurilor din Moldova, care auconstatatgravenereguli înadministrareaacestora.Astfel,primescinstrucţiunipelargasupramăsurilorceurmausăleia,încareintrașiobligaţia″cualcătuireaproiectuluipentru

9 N.A. Bogdan, Istoria orașului Iași, Iași, 1926, p.365; Arh. St.Iași. dosar litera F, nr.151, f, 6

10 Ecaterina Negruți, ″Organizarea serviciului de pază contra incendi-ilor în Moldova în a doua jumătate a sec. XVIII și prima jumătate a sec. XIX″ în Pagini din istoria pomăierilor, București, 1978, p.44

11 Traian Nicola, ″Fragmente de cronică Bârlădeană”, în Bârladul odi-nioară și astăzi, București, 1980, p.534

12 Idem 13 Gh. Ungureanu, ″Contribuție la istoria pompierilor (Înființarea și

organizarea lor în Moldova)″, în Revista arhivelor, București, 1958, nr.2, p.52-53

14 Arh.St.Iași, Doc. P.DL. XXXVII, 2, Ghe.Ungureanu, Op. cit., p.5515 Îndrumător în Arhivele Statutului Iași, I., Iași, 1947, p.4; Ghe. Ungu-

reanu, Op.cit., p.53816 Idem

atulumbelorfacereșiţinere”.17 Comisiile înfiinţate la ţinuturi raportau Divanului

ÎmplinitoralMoldoveișimăsuriprivitoarepentruapărareaîmpotriva focului.18 Ele întâmpinau greutăţi în privinţastrângerii banilor necesari, pentru organizarea celortrebuitoare, spre a se putea interveni în cazul izbucniriiincendiilor. În orașul Bârlad nu erau cișmele, ci numaifântâni.19

Pentruafiapăsuficientă,sepropunecaEforiaorașuluisăangajezefântânaridintre″haimanale”,caresăfiescutiţidebir,înschimbsăcurăţefântânile.

Înaceavremenuexistaniciosaca,comisiapropunândîn acest sens să se cumpere ″12 sacale cuun cal, care șicucotiugelelorșicaretrebuiasăstailacasacomisiei”,iarplata lor să se facă de către toţi neguţătorii.O parte dinpropunerile făcute de comisii au fost puse în aplicare,orașul Bârlad trecând la cumpărarea de instrumente″pojărnicești”.

La1ianuarie1832afostpusînaplicareRegulamentulOrganic înMoldova,cuprinzânddispoziţii specialeprivindapărarea orașelor împotriva incendiilor. Sfatul municipalaveacasarcinăbunaadministrareșigospodărireaorașelor20 înlocuindvecheaVorniciedePoliţieînfiinţatăînanul1813laIași.

Departamentul Pricinilor Dinlăuntru anunţa în anul1841,căîntârgulBârladsevaînfiinţao″comandădefocpojărnicească″de20deoameni21șisevaţinemezatpentrucelenecesare.NeavândfondurisedătârguluiBârladbanidin ″capitalul casei șoselelor”.22 Instrumentele care se găseaulaEforieerauînstareproastă″putrede,stricateșinetrebnicemaimult”.23Abiaînanul1848sereparăuneleinstrumentepentrustingereaincendiilorșisecumpărăaltelemoștenitedelaEforiaorașuluicareleachiziţionaseîncădinanul1830.Înanul1849seexecută2tulumbe(pompe)laȘcoaladeartedinIași.24Bârladulvaluamăsuriabiaînanul1843pentrureparareacazărmiiși instrumentelor. Înanul1847,DepartamentulPricinilorDinlăuntruanunţacăsevaţinemezatpentru″îmbrăcăminteaslujitorilorisprăvniceștișiapojarnicilordelareguletecomandeacapitalei(Iași),aBotoșanilor,aFocșanilor,aBârladuluișiaceidinGalaţi″25peanul1848,publicându‑selistaobiectivelornecesare.

17 Traian Nicola, Op.cit., p.53418 Arh. St.Iași, tr.1434, op.1634, dos.470, f, 10, De la îmbunătățirea

orașelor pentru care s-au rânduit la toate ținuturile câte o comisie, 24 iunie 1830; I. Panțuru, File din istoria pompierilor. De la ″steagurile de foc″ la pompierii militari

19 Idem, colecția Litere F/151, f, 320 Ecaterina Negruți, ″Organizarea serviciului de pază contra incendi-

ilor în Moldova în a doua jumătate a sec. XVIII și prima jumătate a sec. XIX”, p.47

21 Regulamentul Organic al principatului Moldovei, Iași, 1846, p.97, ″Pentru înființarea Eforiilor orășenești″ (în manuscrise originale nr.1665, p.105) care se găsesc în păstrare la Arh. St. Iași; Ghe. Ungu-reanu, Op.cit., p.60

22 Traian Nicola, Op.cit., p.53523 Arh.St.Iași, tr.1764, op.2013, dos.420; Ghe. Ungureanu, Op.cit.,

p.67; Adrian Pricop, ″Contribuții privind pojărnicia în nordul Mol-dovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea″ în Pagini din istoria pompierilor, București, 1978, p.56

24 Ibidem; I.Panțuru, Op.cit., p.5925 Adrian Pricop, Op.cit., p.59

58

Uniforma pompierilor din Bârlad trebuie să fi fostasemănătoarecuceastabilităprinproiectulaprobatînanul183526:″Voraveamundiriledupă formadepedestrimeamiliţiei,postavulsurînlocdevârmat,gulerelevinete,înlocdechiverelauniformaceamarevorpurtașlipieapatregolnscupenenegre,darpodoabeledeargint.Chinuriledejosvoraveaspenţaraînformacelorcăzăcești,cugulerevineteșibunghialbiși lagulereleunterofiţerilorgaloncufiralb.Brâie de postav sus cu vipușca vânătă. Manta de formamiliţiei, cu guler vânăt și cu ţase bunghi albi. În loc dechivere,toatecinuriledejosvorpurtașăpcidepostavsur,lampavânătșiînlăţimede2½verșcage,cozorocdepieleși armatul metalicesc alb, după forma alăturată. Drept,armătoatecinuriledejosvorpurtatesacuricuportopeișitemlece,însăacesteadepeurmălasoldaţivorfipistetotvinete,darlaunterofiţerișiretulvânătșicanafulroș”.27

Regulamentul de înfiinţare a unităţilor de pompieriprevede și o ″povăţuire cum să se ţie instrumentele depojar în întregime,șicumsăseungămânicile lorșisăsepăzeascădestricăciune”.28

Povăţuirea din Regulament mai sugera că toateinstrumenteletrebuieţinutevarasubacoperământ″așacăfierbinţealasoareluisănupoatălucraasupralor,iariarnasăfieţinuteîntr‑unlocundeapasănuîngheţe″.Pahareledearamădelatulumbătrebuiauunse″dupăfiecarelucrare

26 Traian Nicola, Op.cit., p.535.27 Manual administrative al Principatului Moldovei, Iași, 1844, p.269;

Adolf Minuț, ″Aspecte privind organizarea activității pompierilor din județul Neamț în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea″ și Ștefan Cervatiuc, ″Începuturile pazei contra incendiilor în orașul Botoșani″ în Pagini din istoria pompierilor, București, 1978, p.58-71, respectiv 71-78

28 Arh. St. Iași, Sfatul Popular al orașului Iași, dosar nr.27, 1835, f, 8; Dela stingătoare la înființarea roții pojărnicești; Gh. Ungureanu, Op.cit., p.64

cusău”, furtuneleeraufăcutedinpieleșiseungeaucuoanumită unsoare a cărei reţetă era următoarea: un puddohotcurat,patrufunturisăudevacănesărat,douăfunturicearăgalbenă.Odatăla3zilefurtuneledinpieletrebuiauunseșiapoi″spânzuratelavăzduhsolobod,iarnicidecumlasoare″șinumaidupăaceastăoperaţiese întrebuinţau.Pentru tulumbele cu covor (vas) searată că ″lucrează″ îndouăfeluri:″sauprinmânicileţeviisugătoaredeapă,sauumplândvasulcuapă;atuncicoroiu(cepul)trebuiesăfieastupatcucheiapentrulucrareacorobului”.29

Cu toate acestemăsuri feritoarede foc, la 17 aprilie1851,orașulBârladaarstimpde23zilefărăîntrerupere.FoculapornitdelaSolomon,feciorulluiLeibastolerul.Auarsatunci250case,printrecareșibiserica″Sf.Ilie”.30Aceste incendii care terorizauorașulBârlad, au grăbit înfiinţarea″comenziidefoc″militarizat.

Procesul de modernizare a orașului Bârlad, adeterminat sfatul orășenesc (Eforia) să acorde o atenţiesporită problemei organizării combaterii incendiilor.Procesul societăţii interne românești va duce, treptat,la desfiinţarea vechiului sistem fanariot al tulumbagiilorși la înlocuirea sa cuprimeleunităţi depompierimilitari.ÎnorașulBârlada luatfiinţă ″Comandade foc”, caredeșicivilă,eraorganizatădupămodelulunităţilordepompieride la Iași. Forma de organizare semimilitară, va permitetransformarea ″comenzilor de foc″ în unităţi militare,generalizându‑se astfel, serviciul de pompieri militari întoatăţara.ÎndeceniilepatrușicincialesecoluluialXIX‑lea,seîncheieprimaetapăaprocesuluideinstituţionalizareaserviciuluidepompieri.

29 Idem, f. 11-12; Ghe. Ungureanu, Op.cit., p.6630 Traian Nicola, Op.cit., p.536

13 SEPTEMBRIE 2014ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA

Compania de pompieri Erou „Căpitan post-mortem Martac Ioan - Bârlad

59

APARAT AEROSOL CU ULTRASUNETE

Trăim, deci respirăm. Respirația este principalul sistem de ventilație al corpului nostru. Cum ajutăm? Simplu: din dorința unor oameni de bine, la C.A.R a Pensionarilor “Elena Cuza” din

Bârlad s-a achiziționat Nebulizatorul Suchatzki, aparatură de ultimă generație în domeniu.

Nebulizatorul Suchatzki este produs în Germania și estecreat în special pentru uz spitalicesc, caracteristicile debază fiind adaptabilitatea, flexibilitatea și siguranța laoperare. Având posibilitatea nebulizării de soluțiimedicamentoase, lichide saline, minerale, termale șiaromate se pot trata eficient o gamă foarte vastă deafecțiuni:

Bronșită; Astm bronșic; Laringită; Mucoviscidoză; Faringită;

Pneumonie; Traheită; Deshidratare; Pre/post operativ; Sinuzită, etc.

UNIC ÎN BÂRLAD!

ATENȚIE! Serviciu valabil doar pentru membrii Casei!

60

seMnul crucii Şi rugăciunea ortodoXă sunt capabiLe să oMoare Microbii şi să schiMbe proprietăţiLe optice aLe apei1

“AmdemonstratcăvecheatradiţiedeaînsemnacuSfântaCrucemâncareașibăuturaînaintedemasăareoînsemnătatemisticăprofundă.Aceastătradiţieareconsecinţepractice:mâncareaestepurificatăînmodrealimediat.Aceastaesteomareminune,careseîntâmplăzidezi,”spunefizicianaAnghelinaMalakhovska,citatădeziarul“Jizni”(Viaţa)devineri.

MalakhovskaastudiatputereasemnuluiSfinteiCruciaproapezeceani,cubinecuvântareaBisericii.Eaaefectuatunnumărmaredeexperienţecareaufostverificaterepetatînaintedeafiprezentatepublicului.

Ea a descoperit în special proprietăţile bacteriologice unice ale apei după ce a fost binecuvântată cuo rugăciuneortodoxăși cu semnulSfinteiCruci.Ziarul informeazăcă studiulaarătat,deasemenea,onouăproprietate, necunoscută în trecut, a cuvântului lui Dumnezeu de a transforma structura apei, crescându‑iconsiderabildensitateaopticăîndomeniulspectralalundelorscurteultraviolete.Oameniideștiinţăauverificatefectul rugăciunii TatălNostru și a semnului ortodoxal SfinteiCruci asuprabacteriilorpatogene.Mostredeapădindiversemedii – fântâni, râuri, lacuri–au fostprelevatepentru cercetare.Toatemostrele conţineaustafilococulauriu,unbacildincolon.S‑adoveditcădacărugăciuneaTatălNostruesterostitășisefacesemnulSfinteiCrucipestemostreledeapă,numărulbacteriilorpericuloasescadedeșapte,zece,suteșichiarmiideori.

Experienţele au fost astfel concepute încât să excludă posibilitatea impactului unor sugestii mentale.Rugăciuneaafostspusăatâtdecredincioșicâtșidenecredincioși,darnumăruldebacteriipatogeneînmediidiferiteșicudiversebacteriitotușiascăzutcomparândcumostreledereferinţă.

Oameniideștiinţăaudoveditdeasemenea,efectulbeneficalrugăciuniișialsemnuluiSfinteiCruciasuprapersoanelor. Toţi participanţii la teste au avut presiunea arterială stabilizată și indicii sângelui îmbunătăţiţi.Impresionantestefaptulcăindiciisângeluis‑aumodificatînsensulînsănătoșirii,persoanelehipotensiveauavutridicăridepresiune,iarcelehipertensivescăderidepresiune.

1 Înredactareaacestuimaterials‑autilizatarticolulapărutînsite‑ulPridvorulluiLaurenţiuDumitru(http://laurentiudumitru.ro/blog/2006/03/23/semnul‑crucii‑si‑rugnciunile‑ortodoxe‑pot‑omori‑microbii‑si‑schimba‑proprietntile‑optice‑ale‑apei‑studiu‑the‑sign‑of‑the‑cross‑and‑orthodox‑prayer‑are‑capable‑of‑killing‑microbes‑and‑change‑the‑optica/)

Crăiasăalegându‑teÎngenunchemrugându‑te,Înalţă‑ne,nemântuieDinvalulcenebântuie;FiiscutdeîntărireȘiziddemântuire,Privirea‑ţiadoratăAsupra‑necoboară,O,MaicăpreacuratăȘipurureafecioară,Marie!

Noi,ceidinmilasfântuluiUmbrăfacempământului,Rugămu‑ne‑ndurărilor,Luceafăruluimărilor;Ascultă‑anoastreplângeri,Reginăpesteîngeri,Dinneguritearată,Luminădulceclară,O,MaicăpreacuratăȘipurureafecioară,Marie!

Rugăciunede Mihai Eminescu

61

Pe cei ce insultă treBuie să-i luăM dREPt slABI sAu

BOlnAvI1

Sfântul Ioan Gură de Aur

Veţi zice: Cum,oare, e cu putinţă săsuferimjignirile?Cum–întreb eu – aceasta n-ar ficuputinţă?Cuvintelepricinuiesc, oare, vreorană? Lasă pe trupvreozgârietură?Ce răufac?Devrem,leputemsuferi.

Să facem legământcălevomsuferi–și,săvedeţi,levomsuferi.Sănezicemnouăînșine:Aceastanu‑iură,cislăbiciune.Șiînadevăreslăbiciune–șidovadacănu‑iurăsaurăutate,estecăomulacestaînsușivoiasăseînfrâneze,cutoatecăadeseafusesejignit.

Dacă cugetăm că acesta‑i un lucru de slăbiciune,vomsuferi,vomiertașinevomsilicanoi înșinesănucădem. Vă întreb pe toţi: de voiţi, puteţi fi îndeajunsde înţelepţicasăsuferiţipeceicevă jignesc?Credcăda.Poatecăacelcev‑ajignitafăcut‑ofărăvoie,nudingând precugetat, poate numai sub îmboldirea patimii,stapâniţi‑vă…

Aţifostjigniţi–șijignireavinedeladușmaniivoștri?Cuatâtmaimultsafiţiîmpăciuitori.Daracelaînnebunitde obrăznicie!… Tocmai pentru aceasta trebuie să teducisă‑lafli;căcidouăreleîlpasc,obrazniciașimânia.

Voisunteţiînstaredesănătate,vedeţilimpede,nuca el care orbecăiește în întuneric, din pricina acestordouă rele. Și fiindcă voi sunteţi la adăpost de acesteași, pe deasupra, sănătoși, mergeţi spre el, după cumdoctorullabolnav.Ziceoaredoctorul:“Omulacestaestebolnavșinuvoimergesă‑lvăd?”Maialesatunciseducdoctorii,cândvădbolnavicarenusepotmișca.Deceicesemișca,eiseîngrijescmaipuţin.Oare,trufiașimânianuviseparmaigrozavecaoboală?

1 Înredactareaacestuimaterials‑autilizatsite‑ulwww.ioan-guradeaur.ro

COnstAntIn BRânCOvEAnu MOdEl dEMn dE uRMAt*

Prof.Iulian MAXIM

Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la moarteamartiricăaSfântului Voievod Constantin Brâncoveanu și a celor 4 copii ai săi: Constantin,Ștefan,Radu,MateișisfetniculIanache.

SfântulMartirConstantinBrâncoveanuaurcatpetronulŢăriiRomâneştila29octombrie1688.S‑aremarcatînpaginileistorieinoastrecaunvoievoddiplomat,unapărătoralcredinţeiortodoxe,iubitorde săraci, a îngrijit ţara cu adâncă pricepere, cublândeţe şi răbdare, cu înţelepciune şi multăbunătate.

Prinatitudineasadeanurenunţa lacredinţăa plătit cu viaţa devenindmartir al Bisericii, fiinddecapitatchiarînziuacândîmplinea60deani,maiexact pe 15 august 1714. Torturarea și ucidereadomnitorului Constantin Brâncoveanu, a fiilorsăi și a sfetnicului Ianache, precum și suferinţeleîndelungatealerestuluifamiliei, luateînsine,fărăa ţine seamade suferinţa și jertfa celor vizaţi, nusuntnimicaltcevadecâtunexempludebestialitatepură,generatădeinstincteprimare.

Plenipotenţiarul veneţian la Țarigrad, AndreaMemno,afostdefaţăîn15august1714,lascenaexecuţiei lui Constantin Brâncoveanu Vodă și amembrilorfamilieisaleucișidinporuncasultanuluiAhmed. În scrisoarea sa către dogele Veneţiei,plenipotenţiarulsăuraporteazăastfel:

„Duminică 15 august de dimineaţă, s‑a taiatcapulbătrânuluiprincipealVlahiei,tuturorfiilorluișiunuiboiercare‑ieravistier.Iatăcums‑afăcut:

Încă de dimineaţă Sultanul Ahmed se puseîntr‑uncaicîmpăratescșivenilaseraiulzisfoișorulJalikiacspecanalulMăriiNegre,înfaţacăreiaeraomicăpiaţă,undeauaduspeBrâncoveanuVoievod,pe cei patrubaieţi ai lui și pe vistierulVăcărescu,i‑au pus în genunchi unul lângă altul la oarecaredepărtare, un gâde le‑a scos căciulile din cap șiSultanuli‑amustratfăcându‑ihaini.Apoiledeterăvoieafaceoscurtărugăciune.

Înainte de a se ridica securea asupra capuluilorau fost întrebaţidacăvoiescsăse facă turci șiatuncivorfiiertaţi.GlasulcelînăbușitdecredinţăalbătrînuluiBrâncoveanurăsunășiziseînspăimântatdeaceastăinsultă:

„Fiiimei! Iată, toateavuţiileși totceamavutampierdut;sănunepierdemînsășisufletele!Staţi

62

tare și bărbătește,dragiimei, și nubăgaţi seamademoarte. Priviţi la Hristos Mântuitorul nostru câte arăbdatpentrunoi și cu cemoartedeocarăamurit;credeţitareîntruaceastașinuvămișcaţi,nicivăclintiţidin credinţa cea pravoslavnică pentru viaţă și lumeaaceasta.

LaacestecuvinteAhmedsefăcucaunleuturbatșiporuncisălisetaiecapetele.Gâdeleînfiorător,ridicăsecurea și capul marelui vistier Enache Văcărescuse rostogoli pe pământ. Apoi se începu cu ucidereacopiilor.Cândgâdeleridicasecurealacapulfecioruluiceluimaitânaraldomnului,BeizadeaMateiaș,numaide 16 ani, acesta se îngrozi de spaimă; sărmanulcopilaș, văzând atâta sânge de la fraţii lui și de laVăcărescu, se rugă de Sultan să‑l ierte, făgăduindu‑icăsevafaceturc.Însăpărintelesău,Domnul,alcăruicapcăzuînurmă,înfruntăpefiulsăușizise:„Maibinesămori în legeacreștinească,decâtsătefacipăgân,lepădându‑tede IisusHristospentruatrăicâţivaanimaimultpepământ!

Copilașulascultășiridicândcapul,cuglasîngeresczisegâdelui:„Vreausămorcreștin.Lovește!”

Înurmă,uciseșipeBrâncoveanu.O Doamne! O Doamne! Pana‑mi tremură când

vă scriu Excelenţă. Ceea ce am văzut ... Mă întreb:putut‑afide faţăcinevasănufiplâns,văzândcapulnevinovatului Mateiaș tânăr tinerel, rostogolindu‑se

pejos,lângăcapulpărinteluisăucareseapropiasede‑alcopilului...păreaa‑lîmbraţișa”.

Deși avea alternativa salvării propriei vieţi și acopiilor săi nevinovaţi, au rămas cu demnitate pânala ultima suflare în credinţa pe care el o considerasingurăadevărată.Toateacesteale‑afăcutînnumeleDomnuluiDumnezeluinostru.

Oareces‑arfi întâmplatcupoporulnostrudacăarfitrecutlacredinţaislamică?Ces‑arfiîntâmplatcupreoţii, cuBisericile?Prin jertfasupremăne‑adăruitnouăcredinţaortodoxă,primitădelaMântuitorulprinsfinţiiSăiapostoli.

Domnitorul s‑a preocupat și de construcţiilereligioase și laice, îmbinândarmonios în arhitectură,pictură murală și sculptură tradiţia autohtonă, stilulbizantinșiideileinovatoarealerenascentismuluiitalianîntr‑unnoustilcaracteristic,numitstilulbrâncovenesc.

Constantin Brâncoveanu și‑a asumat rolulde protector al tiparului și al școlilor din ȚaraRomânească,darșidinTransilvania. În1689l‑aadusde la IstambulpeAntim Ivireanul, viitorulmitropolitsub îndrumarea căruia s‑au tipărit numeroase cărţiromânești,grecești,slaveșichiararabeșigeorgiene.Aînfiinţatîn1694AcademiadomneascădinBucurești,oșcoalăsuperioarăavândcalimbădepredaregreaca

veche.MănăstireaHorezu,MănăstireaSâmbătadeSus,MănăstireaSurpatele,Mănăstirea Polovragi, MănăstireaTurnu au fost construite în timpuldomnieisale.

În acest context actual, jertfaacestuidomnitor,contribuţiasapentupăstrarea integrităţii teritoriului,pentru păstrarea credinţei creștine,pentru toată bogăţia spirituală, dar șipentrutezaurulmaterial, lucrulacestane cere responsabilitate, iar pentrucei care conduc la nivel înalt destinulacestui neam pilda vieţii voievoduluiBrâncoveanu, plină de deminitate, defermitate,deînţelepciune,deechilibru,esteunmodelextremdeactual și deurmat.

________* În redactarea acestui material s‑au utilizatarticolul″MartiriulBrâncovenilor,jertfăpentrucredinţă și neam”, apărut în ziarul ″Lumina″din22august2010,precumșiarticolul ″Cumamurit Constantin Brâncoveanu și copiii săi″apărut în revista ″Jurnal Spiritual. Revistă dedialog etic, estetic și religios″ din septembrie2013

63

Domnul VASILE FÂNARU și‑alansat, vineri 4 iulie, orele 10.00,cartea „PRINCIPALELE SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI PRECREȘTINE DE PESTE TOT ANUL”; volumul conţine toatesărbătorile religioase din an, viaţasfinţilor sărbătoriţi în calendarulcreștin‑ortodox, importanţa acestorsărbătorireligioasecesuntînsemnatecu cruce roșie, sau cu cruceneagră,obiceiuri și tradiţii românești deodinioară, specifice zonei noastre;în carte există și un capitol specialdedicat plantelor tămăduitoare.Ideeaunuiasemeneamaterialamplușidificilderealizat,i‑avenitînurmaunei “convorbiri” pe care o aveaudouă consătence, pe care a auzit‑oîntâmplător,dincareadeduscăunadintreelenuștiacă înaceazieraomaresărbătoarereligioasă,darceerașimaigrav,estecănuștiasemnificaţiaaceleisărbători;atuncialuatdeciziacă arfipotrivit să scrieo cartedespreanul tradiţionalromânesc.

Prefaţa cărţii a fost semnată de preotul paroh alComuneiBăcani,Țilea Liviu-Cristian,careîncuvântulsăualăudatcurajulautoruluideaadunașideapublicaunasemeneamaterial.Laevenimentulcares‑adesfășuratînsaladefestivităţiaPrimărieișiConsiliuluiLocalBăcani,aufostprezenţi:ProfesorDoctorMONUELENA,PreședintaAcademiei Bârlădene, Primarul MATEI CONSTANTIN,Consilierul C.A.R.P. Bârlad, RÂNCU LIVIU ‑ ADRIAN. Deasemenea,laevenimentauparticipatfamiliaautorului,viceprimarul Stoica Vasile, fostul primar al comunei,VelicăElena.Însalăaufostprezentecadreledidacticede la Școala Băcani, foști dascăli, astăzi cu statut depensionari,sătenișialţiinvitaţi.Cuacestprilejs‑alansatșinumărul3/iunie2014,alRevisteidecultură„BĂCANII”șifiecare invitatparticipantaprimit câteunexemplar;ca bucuria să fie șimaimare, domnul consilier Râncu,

a oferit și câte un număr al revistei”VIAȚANOASTRĂ”,revistădecultură,atitudine și patriotism publicată deC.A.R.P. “ELENA CUZA” Bârlad, iarautoruluiVasileFânaruodiplomădemerit.

Doamna Monu Elena a făcutprecizări avizate despre ”NUNTA DELA SUSENI ȘI TRAGICUL EI EPILOG”,articoluldumneaeipublicatînrevista„Băcanii.” Domnul primar a ţinutsă precizeze că revista comuneicareapare acumtrimestrial, șiestesponsorizatădin fondurileprimăriei,va încerca să o transforme intr‑opublicaţie lunară. La final, doamnaprofesor IVAN LĂCRĂMIOARA‑IOLANDINA, a “oferit” câte unCATREN în dar, celor implicaţi înactivitate:

1.PENTRU DOMNUL VASILE FÂNARU, AUTORUL CĂRȚII

S‑APUSBINECUSFINȚII,ÎNCĂDEPEPĂMÂNT,CE‑ISCRIS,PEFOIRĂMÂNE…NUVAZBURAÎNVÂNT!CÂNDVAAJUNGELAPOARTĂALĂTURIDEPĂRINTE,OARECAREDINDÂNȘIIOVALUA‑NAINTE?

2.PENTRU PĂRINTELE PAROH, LIVIU- CRISTIAN ȚILEA

AVEMNOROCDE‑UNPREOTCE‑ASCOSSATULÎNFAȚĂ,SEVEDE‑NFAPTEȘIDINCARTECE‑ASCRISȘIÎNPREFAȚĂ,NU‑ICAZULSĂGHICIMȘINICIDACUGHIOCUL,CERTESTECĂ‑NBĂCANI,OMULSFINȚEȘTELOCUL!

3.PENTRU DOAMNA PROFESOR DOCTOR, ELENA MONU

ATÂTEATITLURIARE…CĂ‑MIDAUBĂTĂIDECAP,SPUNNUMAICĂEDOCTORȘIASTFELAMSĂSCAP;NOI,OAMENISIMPLI,NEPLÂNGEM…

vasile fânaru - „PrinciPalele sărBători creŞtine Şi PrecreŞtine de Peste tot anul”

Lăcrămioara-Iolandina IVAN

Lansări de carte

64

CĂGREAE‑A‑NOASTRĂCRUCE,ISTORIAMOLDOVEITOATĂ,EA,CUMDE‑OPOATEDUCE?

4.PENTRU DOMNUL CONSILIER C.A.R.P. BÂRLAD, LIVIU-ADRIAN RÂNCU

CEBINE‑ICÂNDMUNCEȘTIȘINUESTE‑NZADAR,ODIPLOMĂPEMERITȘI…BANIÎNBUZUNAR,PENSIONARIIDECI,SUNTBUNIDELĂUDAT

ȘIDOMN’CONSILIERCĂ…ILE‑AACORDAT!

5. PENTRU DOMNUL PRIMAR, CONSTANTIN MATEI

TOTAUZIM:COMUNAARE‑UNBUGETSĂRAC,PĂIDE‑IAȘA…PRIMARUL,DECENUEPOSAC?DACĂ‑ȘIPERMITECABANIISĂMEARGĂLAREVISTE,EOARE‑ADEVĂRAT…SAUCINEVANEMINTE?

oana andrei Pavăl

„sărutul Mării - tHe Kiss of tHe sea”Miercuri, 9 iulie 2014, ora 17 sala de lectură a

Bibliotecii ,,StroeS.Belloescu”dinBârladadevenitdinnouneîncăpătoare.Unpublic select, care aduce faimăBârladului cultural, a asistat la uneveniment într‑adevăr emoţionant:lansarea celui de-al doilea volum de versuri al poetei româno‑canadieneOana Andrei Pavăl, fiica poetuluibârlădeanPetrușAndrei.

Dupăvolumuldedebut,,Sărutulcurcubeului”(Editura,,Sfera”,Bârlad,2008)OanaAndreiPavălediteazăunal doilea intitulat ,,Sărutul mării” ‑,,TheKissoftheSea”(Editura,,Sfera”,Bârlad, 2014), versiunea în englezăfiindîntraducereaautoarei.

Moderatorii evenimentului au fost: distinsa și amabila directoareCristina Vizitiu și simpaticul șiimprevizibilul scriitor MarianConstandache.

Prezentarea,făcutădeeminentulprofesorșieseistGruiaNovac,afostcuatâtmaivaloroasăcucâtacestadeovremeseretrăsesedinviaţapublică.Sperămsăcitimaceastă interesantă expunere în una din publicaţiilebârlădene.

Cel de‑al doilea prezentator, tatăl poetei, vizibilemoţionat, amintește momentul debutului revuistic alpoeteișiciteștedinprimulvolumșidinaldoilea.

Înmomentulîncareesterugatăsăseprezinteșisă

citeascădinpropriilecreaţii,inimilecelordinsalăbăteaulafelcuaei.Poetasimtefluxuldesimpatiedinparteasăliișiseconfeseazăcusinceritate,amintindcăși‑aluat

forţa de a înfruntaviaţa de la mamasa, profesoara LiviaAndrei, și talentuldeacompuneversuridelatatălsău.

După a patra poezie, poeta izbucnește în lacrimi,tatălsăuoîmbrăţișeazăvizibilemoţionat,iarascultătoriicuprinșidefiorulemoţieiizbucnescînaplauzeprelungite.

65

Tuturorcelorprezenţi,poeta leoferăvolumulabiaapărut,semnându‑leautografe.

Autoriibârlădeni,darșiceidinalte judeţealeţăriigăsesc în acest templul al culturii care este Biblioteca,,Stroe S. Belloescu” locul ideal pentru a‑și transforma

emoţiileșitrăirileînartăpentruca,prineasăprovoacetrăirișiemoţiiînsufletulcelorprezenţi.

Mulţumim din toată inima celor care au făcutposibilăoasemeneaîntâlnire.

Cronicar

MAREA

Înfaţamăriieumăsimtputernicășiviemăsimtpoeziealunecânddinsufletultăușiplecânddincolodetimpîntr‑ocălătorieundeeușicutinecontopiţiculumina,suntemîmpreunăînfiecarezipânălanesfârșit.

ThE SEA

FacingtheseamakesmefeelstrongandaliveIfeellikeapoemslidingdownfromyoursoulandtravelingfartherthantimegoingonatripwhereyouandI,onewiththelight,aretogethereverydayuntiltheneverend.

AUTOPORTRET

Mie,cândmi‑edormi-e dor tareaproapemădoare.

Eucândiubescchiarștiusăiubescsufleteînjurînfloresc.

Eucândcredîncevacutoatăinimacredroadedivineculeg

SELF-PORTRAIT

WhenImissImisssobadlythat it almost hurts

whenIloveIloveforreal,soulsaroundmeareblooming

whenIbelieveIbelievefrommyheartandharvestdivinity.

CADOU

Îţidăruiesctimpulmeusuntopartedintine,opartebeteagămenităsăte‑nţeleagăsătealinesătefacăbineși‑apoisăardădeinimăfierbinteșisăcadălăsându‑temaiîntregca-nainte

My PRESENT

IofferyoumytimeIamapartofyou,awiltingpartmeanttojustunderstandyou,comfortyou,makeyouhealthyandafterwardsfall,burnedbymyardentheartleavingyouwellandmorewholethaneverbefore.

DRAGOSTE

Așteptmângâiereamâinilortaleși‑anoastrăsărutaredincappână‑npicioare.

le simt venindcaorevărsaredivinămișcarelinădin întuneric sprelumină.

LOVE

Iamwaitingtofeelthetouchofyourhandsandourkissesfromheadtotoe

Ifeelthemcominglikeadivinetorrentflowingfromthedarktothelight.

66

prof. Neculai Gheţău

ionel fernicMaestrulromanţeiromânești

Compozitor, poet, aviator și parașutist, IonelFernic (1901 – 1938) și‑a încheiat viaţa la numai 37de ani (amurit într‑un accidentde avion). Sutele de romanţe,tangouri, cântece înstilpopulari‑auadusofaimădeosebităîntreanii1925–1938.Elși‑aîmpărţitscurta‑i viaţă de boem întreGalaţi,PloieștișiBucurești.

Copilăria, cu primele studiide pian, și‑a petrecut‑o laGalaţi,undea începutdealtfel,să compună sub îndrumareaprofesorului Theodor Fuchs.Romanţa ″Țiganca″ pe versurilelui Artur Enășescu și balada″Cruce albă de mesteacăn″ petextulluiIonSân–Georgiu,i‑auadustânăruluicompozitoronebănuităpopularitate.

PoposindlaPloiești,acântatîndiferiteformaţiidelocal, susţinând coloana sonoră (lapian), pe vremeafilmului mut, la cinematograful ″Cooperativa”. Aînceput să scrie versuri, pamflete, editând revistasatirică″Sănutesupericăte‑njur”,publicândvolumuldeversuri″Prăpăstii”.

A compusmuzica și cupletelespectacolului ″Ploiești înbășcălie″(1930) pentru Grădina de vară″Griviţa″,precumșipiesadeteatru″Puidelei”.

De această perioadă se leagăcâtevadincelemaiinspiratepaginimuzicale ale lui Ionel Fernic, cum ar fi:″Îţimaiaduciamintedoamnă”,″Tangoul Minciună”, ″Beau″ și″Ultimascrisoare”.

Primit în ″SocietateaCompozitorilor Români″ (1930)și invitat de Nicolae Kiriţescu să

colaboreze la ″Teatrul Cărăbuș″, condus de marelecomic Constantin Tănase, tânărul compozitor s‑a

stabilitîncapitală.Aici, Ionel Fernic și‑a impus

talentulmuzical,înmaipuţindeun deceniu, publicându‑și unadupă alta zecile de lucrări cei‑au adus notorietatea: ″Iubescfemeia”, ″Pe sub fereastra‑micurgeunrâu”,″Dareștilafelcatoate celelalte”, ″Mai spune‑miînc‑o dată”, ″Dormi păpușă”,″E primăvară”, ″Noapte bună″și multe altele. Fernic scria deobicei singur textele pentrumelodiile sale, mai toate peritmuri de tango. Toate acestearăsunau zilnic la radio și în

repertoriultuturorlăutarilorbucureșteni.Moștenirea sa artistică, romanţele în special, ne

farmecășiastăzi,dupăaproapeunveacdelalansarealor,prinbogăţiainspiraţieimelodice,prinoriginalitateadiscursului muzical și prin spontaneitatea expresieiartistice.

Veșnicnemulţumitdelipsadepoezieaexistenţeideodinioarășidelipsadepreţuireamuziciiușoareromânești,Fernics‑a făcut aviator, încercândsă zboare cu adevărat, dupăce zborurile sale fantezistefuseseră retezate neîncetat. Seprăbușește cuavionul său la 22iulie 1938 peste codrii Sucevei,ducândcusineunizvorgenerosdemelodiiascultateșiastăzi cuplăcereînspecialdepersoanelede vârsta a treia, din care faceparte și semnatarul evocării defaţă.

Motto: ″Iubesc femeia De dor nebună”.

67

reţetă Pentru o viaţă lungă*

prof. Ecaterina TELETIN

Printregrijilenoastrecotidiene,adeseorisestrecoarăși întrebăridegenul:Ce gătim şi cum gătim, ca să fie mai gustos, mai economic şi mai sănătos?

Ca și observator a ceea ce se întâmplă în familiamealărgită,undecopiișipersoanedetoatevârsteleseinformeazăcuprivirelanoireţete,condimentecenuaufostutilizatepână înacelmoment,măsimtobligatăsăcitescmaterialelegatedenutriţie.

Așa se face că am hotărât să fac cunoscute uneledintre cele mai simple recomandări oferite de cătrenutriţioniști,careseaflălaîndemânatuturora.Pentrucăviaţa ne este dată ca dar o singură dată trebuie să nebucurămdeeatrăindfrumos,sănătosșifericiţi.Pentruacestlucruenecesarsăadoptămunstildeviaţăsănătos.

Moda dietelor pentru slăbit a pătruns şi la vârstemaiînaintate,nunumailatineret.Ladietaovo‑lacto‑vegetariană‑mixtă nu este îndeajuns cunoscut efectulprodusînstareadesănătateacelorcareoîmbrăţişează.Orice dietă se ţine după recomandarea mediculuide specialitate, după un număr specific de analize.Oricedietă făcută la întâmplarepoateaduceprejudiciisănătăţii. În stabilireadietelor se are în vedereo seriede factori valabili și în alimentatia sănăstoasă: efortuldepuslaloculdemuncă,anotimpul,religiașiobiceiurilefamiliei.

Într‑oraţiealimentarăpe24deoreseareînvederenumăruldecalorii,darşinişteprincipiialimentare.

Pentru că ne aflăm într‑un anotimp generos cuo ofertă bogată în cereale, legume, fructe, planteoleaginoaseșilegume‑enevoiesăcompletămhranacu:ouă,produselactateșicarnesubdiferitepreparate,darfoartepuţinconservate.

Produseledeordinvegetalconţingrăsiminesaturate,nutrienţi esenţiali, săruri minerale şi apă. Fibrelevegetaleauroluldeaîndepărtatoxinelegeneratoaredeboli,iarsărurilemineraleșivitaminelenedauvigoareșineîntărescimunitatea.

S‑aconstatatînștiinţamedicalăfaptulcă majoritateabolilorseinstaleazăîncorpulnostrudincauzaimunităţiiscăzute determinată de blocarea globulelor albe – leuciocite ‑ „elemente figurate din structura sângeluicareseblocheazăînperioadaîncaresuntemsupăraţi,”scade imunitateapentrucă leucocitele îșipierd funcţiade fagocitoză. Nu estemai puţin adevărat că stilul deviaţă greșit favorizează instalarea bolilor. Ce mâncăm,

cummâncăm,cândmâncăm,câtămișcarefacem,câtăapă bem, cum ne menţinem curăţenia corporală și amediului,câtneexpunemlasoare,câtneodihnim,câtsuntdecumpătaţișicumreușimsănestăpânimnervii.

Iatăcâtevaprincipiiprivindstiluldeviaţădesprecaresevorbeștetotmaimult.Nutrebuiesăneglijămfactoriiexterioricareneinfluenţează.

Exemplu. Relaţiile familiale și cele de la locul demuncă.Aparatelefolositecaauxiliarelaloculdemuncăși acasă, mijloacele de transport în comun sau celepersonale,relaţiilecuvecinii.

Dacăamstudiafiecaredinelementeleamintitemaisusșimodulcumneinfluenţeazăamștisălerespectămînvedereamenţineriiînstarebunăasănătăţiinoastre.

Parametriisănătăţiidepildă,suntmaibunidupăoactivitate fizică pentru că în timpul și după activitateafizicăorganismulsecretăhormoni,deaceeaseconsiderăca activitatea fizică este legea vieţii ‑ scade tensiuneaarterialășipulsulderepaus,scadenivelulcolesteroluluidăunător –LDL crește ‑ HDL colesterolul bun, întăreșteoasele,fixeazăcalciulșisărurilemineralecuprecăderepeste50deani.Exerciţiulfizicînlăturăsauamelioreazădepresia, combate stresul, sporește nutriţia, scadegreutateacorporalăprinardereagrăsimilor,esteunbunsomnifer,menţine gândirea, voinţa, dispoziţia pozitivă.Cel mai ușor mod de mișcare este mersul pe jos înritm vioi, grădinăritul, elemente simple de mișcare amembrelorșiacorpului,jocurisportivepentruceicarelepotexecuta.

NU ÎNTÂMPLĂTOR CONSILIUL DIRECTOR AL C.A.R.P. „ELENA CUZA” BÂRLAD ORGANIZEAZĂ „CROSUL ÎN GRADINA PUBLICĂ″, ″CONCURSUL DE TENIS DE MASA ȘI ȘAH.”

Dacăaproximativ70%dincorpulnostruesteapăsubdiferiteforme,sânge,lichidlimfatic,lichidinterstiţial,etc.neînchipuimcăniciocelulănupoatefuncţionafărăapă. Nu‑i o glumă când se insistă prin publicitate săseconsumecelpuţin2litrideapăpezi.Dacănubemsuficientăapă,multedinfuncţiileorganismuluinostruarsuferi.Creierulestealimentatcuoxigencunutrimente,cu vitamine și săruriminerale. Eliminarea toxinelor șia dioxidului de carbon rezultat în urma arderilor din celulanervoasă,darșiacelorlalteceluleestetransportatdelacelulălaorganeledeexcreţie,tegument,plămâni,rinichi.Când lipseșteapadinorganism apardureride

68

gOnARtROzA - afecţiunea care iMobiLizează

genunchiuL

Specialist în kinetoterapie şi motricitate specialăDaniela T. TEODORU

„Sănătatea este o comoară pe care puţini știusă o preţuiască, deși aproape toţi se nasc cu ea”.(HIPOCRATE)

cap, ameţeli , încetinirea digestiei, constipaţia, pulsulslabșirespiraţiegreoaie.Dece?

Pentru că circulaţia sângelui are un anume ritmdat de funcţia inimii. Toxinele acumulate în celulesunt transportate mai greu, arderile sunt mai încete,absorbţialentă,rezidurilerezultateînurmadigestieisedepoziteazăîncolondincarerezultăsubstanţetoxice.

Pentrucănevoiadeapăesteacoperitădeabsorbţiadincolonserecomandăcadimineaţa,înaintedemasăsăbemun pahar de apă, înainte cu 30deminutedemasadeprânzunaltpahar,unul‑douăpahareînaintedeculcare.Dacălesocotimarficamoptpaharedeapă,darputemsăbemșimaimulte.Acestlucrudepindedeanotimpșidehrană.

Nutriţioniștii consideră că ceaiurile, laptele,siropurile,compoturileșisucuriledefructesuntalimente.

Soareledeexemplu,esteosursădeenergiepentruplantele noastre, iar lumina este vitalăpentru lumeavie.Eastimuleazăsistemulnervos,glandelecusecreţieinternă(endocrine),regleazăritmulbiologic,formeazășifixeazăvitaminaD.Dacăţinemseamanumaidefactoiiamintiţivăasigurdinproprieexperienţăcănevomsimţiînparametrinormalidegreutate,deacuitateaorganelordesimţ,deechilibrușisănătatementală.Nutrebuiesăpierdemdinvedererespectareaorelordemasă;săneasigurămcăavemhranădiversificată,căraţiaalimentară

asigură cantitatea de calorii în funcţie de anotimp,vârstă,sex,efortuldepuspentrumuncaprestată,mediușisuferinţelenoastre(diabet,obezitate).N‑așpierdedinvederecanicimodulîncareseserveștemasa:aspectulveselei și a mâncării care asigură apetitul, atmosferaplăcută,hranaadecvatăcopiilor,bătrânilorșiadulţilor.

E timpul când putem să păstrăm multe dinbunătăţile verii și a toamnei în sticle și borcane, să lecongelămsauuscăm,pentruca înanotimăpul iernii săneasigurenecesaruldevitamine,fibreşisăruriminerale.Prepararea lor în casă fără conservanţi, îndulcitori saualtesubstanţechimicegaranteazămenţinereatonusuluivieţii. Nu contest nici unele preparate din comerţ,numaicătrebuiesăfimatenţiceseascundeînetichetadepeborcansausticlă.Atenţielacondimenteșiplantearomaticecaresefolosescpescarălargăfărăaţinecontcănefiindfolositeînfamilieșiîngenerallanoiînţară,organismul nuare fermenţi șienzimepentrudigestialor.Acesteafiindpreparatedecorpulomuluidupă2‑3lunide folosire,daugustbunmâncării, suntplăcute șiapetisante,dardemulteoriauunefectnegativ.

_________________* În realizarea acestui material s‑au utilizat volumele Elena Pridie,

Reţete pentru sănătatea noastră,EdituraViaţășiSănătate,2012șisari Harrar, Debra Gordon, Reţete pentru o viaţă lungă.

Printre multiplele afecţiuni care se tratează încadrul cabinetuluidefizio‑kinetoterapieaflat în incintaunităţii C.A.R.P. ″Elena Cuza″ Bârlad, se numără șigonartrozape care voi încercaastăzi săoprezint. Esteoafecţiunedecareauzimdinceîncemaidesînzilelenoastre.

Gonartroza este o afecţiune localizată la nivelulgenunchiului, situat între celemai lungioasedin corp.(tibiașifemurul)Esteoarticulaţieclasicădetipbalama,ce se îndoaie spre spate, nu înainte sau în lateral ‑ deaceearecuperărilesuntdelungadurată,efectuându‑seînmaimulteetape.Maimultdeatât,esteceamaimarearticulaţie a organismului uman, destul de puternică

pentru apurta întreaga greutate a corpului nostru.Deasemenea,genunchiuljoacăunrolimportantîntr‑oseriedemomenteșiactivităţizilnice(statpescaun, încălţat,urcat, ridicarea obiectelor de jos, etc.) sau activităţileprofesionale.

De obicei, debutul gonartrozei este semnalat deartrozadelanivelulgenunchiului(cândoaseleîșipierdabilitatea de a aluneca unul pe lângă celălalt și sefreacăunuldealtul,efectulfiinddureros).Peparcursulevoluţiei ei, artroza genunchiului poate trece prin treietape,deladureriușoarepânălablocareagenunchiului.(desigurnusunttoateobligatorii,procesulputândfidemulteoriîntârziatsaustopat)Lapacientulcugonartroză,

69

cartilajul articular se uzează progresiv, devine aspru șineregulatșiastfelalunecareadintreextremităţileosoaseesteanevoioasășidureroasă.Extremităţileosoasecareparticipă la articulaţie dacă sunt lubrefiate de lichidulsinovial, permit genunchiului să semiște liber și fărădurere.

Gonartroza este o afecţiune întâlnită în cele maimultecazurilapersoanelepeste40deani,majoritarlaceledesexfemininșieventualcareaufactorisuplimentariderisc(deșinueneapărat)cumarfi:obezitate,diabetzaharat, tulburări hormonale, boli neuromusculare,traumatisme, sarcină, ligamente cu rezistenţa scăzută.Simptomulgonartrozeiestedurerea.

Laapariţiaprimelorsimptome(durereșidificultatede amobiliza genunchiul, tumefiereaarticulaţiei,mersșchiopătatetc.)estebinesăluămlegăturacuunmedicde specialitate, care va efectua o serie de investigaţiicliniceșiparaclinice.Estefoarte importantădiscuţiacumedicul, cu kinetoterapeutul, să știm să explicăm cumsuntdurerileșicândaparele (laurcatșicoborâtscări,lamers, în repaus).Tratamentul seaplică în funcţiedestadiulbolii, respectiv se combinăproceduriledefizio‑kinetoterapiecutratamentulmedicamentos,infiltraţiileintraarticulare, iar încazurileavansatechiarintervenţiechirurgicală.

Fizio‑kinetoterapia este o parte importantă atratamentuluișirecuperăriipacientului.

Gonartroza poate produce o atrofie a mușchiuluicvadriceps și astfel, se ajunge la scăderea și apoi lalimitareamobilităţii.

Caspecialistînacestdomeniuvărecomanddiversemodalităţideprevenireagonartrozeicumarfi:

• scădereaîngreutate;• adaptarea unei diete sănătoase (consumaţi

fructeșilegume,alimentebogateîncalciu);• evitarearidicăriidegreutăţi;• evitarea activităţilor care exercită o tensiune

excesivăasupragenunchiului;• practicareaunorexerciţiiușoaredeflexibilitate;• hidratarea (articulaţiile sunt formate din 70%

apă,careajutălalubrefiereacartilajelor).Trebuie reţinut faptul căeducareapacientuluieste

o componentă esenţială în tratamentul gonartrozeifăcându‑lsăînţeleagăcăschimbareastiluluideviaţăestefoarte importantă, iar neglijarea poate duce la urmărifoartegrave.

Închei cu speranţa și încrederea că informaţiileexpuseînacestarticolvăvorajutasăînţelegeţimultiplelefuncţii ale corpului dvs., cum funcţionează acesta șicumsă‑lfaceţimaiputernic,maisănătos.Arficeamaifrumoasărăsplatăpecareunspecialistși‑ardori‑o.

″OameniipotspuneoricedespretineTepotalunga,tepotrăni,tepotuitaTejignesc,tefolosesc,teprovoacăsauteumilescTefolosescDarnuîţipotfuraceeaceești,ceeaceștii,ceeacesimţisauceeaceaiînsuflet”.(″Oameni, gânduri, rânduri″ de Iustina Talea)

SPORTUL VIEţIIOvidiu KEREKES

Sportulînseamnămișcare,mișcareaînseamnăviaţă Suntemsportivicutoţii,uniiamatori,alţiideperformanţă Decândnenaștem,oricemișcareesperanţă Alergămîntruna,indiferentcăestecaldsaugheaţă.

Activiînviaţăprinsimpladeplasare Dovedimcăsperanţaniciodatanumoare Cicontinuă,dingeneraţieîngeneraţie Fiindactiviînoricedomeniușiavândmultăcreaţie.

Sportulestereligiafizicului,viaţaebiserica Fiecaresportîșiareadepţii,oriceziestesfântă,nudoarduminica Sănătateaestesportulcenefereștedespitale Suntemvii,datoritămișcăriișiasănătăţiimintale.

ÎnRomânia,sportulşimişcareaauluatamploare Existămulteramurisportiveșimijloacedecomunicare Înmassmedia,sportulcontinuăsăfieovaloare Șiîndeamnăpoporul,lacâtmaimultămișcare.

Dezlegări rebus:Țări: SUEDIA‑QATAR‑UNGARIA‑PERU‑A - IRAK - TUNAs - sPANIA - KOMI - RITM - DUNAREA - OR - AlOsE - II - MIATA - TIC - CC - AAR - TURCIA - E - N - AsIRIA ‑SAH‑ ISLANDA‑MALI ‑ANDRIA ‑LIBIA.Capitale: AMsTERDAM - T - TAMIsA - lIDO - EN - TEBA - RUK - NIl - NAIROBI - AlIPIT - OslO - AMAN - AsII - D - AR - ENE - Ns - AV - IORDAN - P - MINsK - RUINA - ANI - AKI - PUR - sEUl - BEIRUT - CARACAs ‑ UKA. Fluvii: DUNAREA - NIl - ORENOC ‑TEJO‑NARAN‑PAVIA‑LED‑ROMA‑R- A - IANTZI - PA - MADRID - sOl - EMA - P - GABON - RA - ARNO - IPE - IZA - UElE ‑EM‑COLN‑LORENA‑ANGARA‑RHIN.Munţi: AlPI - EVEREsT - TAURUs - TEBEA - lI - ARARAT - CN - ANINA - EREBUs - sIN - lAZ - ZE - A - CAsIN - FANN - RIlA - AUlT - ET - A - TENDRE - OMU - RV - DEAl - PRIN - AAR‑CRETA‑RE‑UINTA‑ARDEAL.Pătrat: PRAGA‑RURAL‑ARABA‑GABON‑ALAND.Aritmogrif:LUXEMBURG‑ALBANIA‑CIPRU- ROMANIA - DANEMARCA - POlONIA - ARGENTINA‑MALDIVE.

70

VALEA CU SALCÂMI ÎNFLORITORI!

Farm. Ștefan Constantinciu

Scăpat din jungla urbană, timid, iscoditor, dau clipei un alt sens ... provocator!Las pradă gândul celor ce emoţii cheamă ...Trăiesc tăcut imagini cu aerul-mpletit, parfum adus din valea cu salcâmi ....Șisimtcumglasulîmpovăratdezile,dăgânduluitrăire,și dorului chemare de îndepărtate amintiri...Copilăria mea sfârşită, în robie pomenită ... dă forţă simţurilor, şi soare nopţilor din mine ...Șivaicâtsufărcă‑sdusdeparte,derouadimineţii,destrigătulcocoșuluitriumfător...Șinimeninudăștirea,căviaţa‑isemn în moarte, când gândul ne rămâne, finalmente-n noapte....Șitotuși...înfaţamea,unfilmsederuleazăsalvator!Șiaudcumglasuldecopil,croiește,dinnouluminazilei,șinoapteatotdispare,șidispare...E Universul meu, clonat se pare ..., adus cu tot cu dor, din valea cu salcâmi înfloritori ...

CÂNTEC ÎN ZBOR

Prof. Eliza-Mihaela ARTENE

EștiţipătdepasăreCupriviriîmbătatede‑albastru...Te‑așteptsă‑ţiculegcânteceleLafiecarevamă.MădesprinddepământCaunzmeudehârtieȘiașvreavântsă‑ţifiuSă‑ţisimttainadinaripi...MăsimtcolţdecersfărâmatȘiaerulrecemărătăceștePrinciorchinidelumină...mi‑alunecădegetelepezborultăuși‑ncepsămătem...MăînvelesccustrigătultăuAșteptândsă‑ţispeliochiiînprimaploaiede‑april...Suntaici...nuteuit...Ascultându‑ţiecoul,măvoifurișaÎntr‑unmiezdecuvântSăînvăţsă‑ţirespiradevărul.Cufiecareclipă,ÎţivoiimploracânteculsărevinăLahotaruldintreastăzișiieri...

(dinvol.Firul de iederă,Iași,2009)

IMNTeodor OANCĂ

Măreţeplaiurisufletulni‑lpoartăCudornestinsși‑almunţilorecou,Decândneștimnune‑amdesprinsdevatrăȘi‑amînvăţatcusârgceestenou.

Pământulţării‑iunacustrăbunii,Nil‑aulăsatcudragostedeneamȘiamînvinsurgiilefurtunii,Altfelniciţarăpoatenuaveam.

Căni‑icomunăcaleaveșniciei,Cucâtcredinţanoastrăemaimare,Mairăsplătiţisuntemcurodulgliei.

Șihotărâţineștimcaniciodată,Avemunţelsăneclădimunrost,ChiardacăestecaleadeduratăȘitoatesemăsoarăprintr‑uncost.

EDunăreaizvordeomenieȘisuntCarpaţiileagănpentrunoi,NicinucunoaștemaltăRomânie,De‑aceeasuntemmunteluialtoi.

71

ACASĂDorina STOICA

Acasăeloculundeveciniisuntcufiecareance‑atrecutmaipuţini, Aicivaramiroase‑aiarbăcosită,areginanopţii,aploaieși‑acrini Și‑imărulcuramurileîncărcatederodeces‑aplecatepân‑lapamânt. Acasăeloculcelmaifrumos,maiprimitormaicaldșimaisfânt. Emamabătrânăcem‑așteaptălapoartăpebancadelemn Ceacarem‑anăscut,m‑aînvăţatcumsăfiuomcredinciosșidemn. De‑aiciamplecatînlumedarînsufletcape‑ocomoarăport Acestlocmagic,denul‑așaveami‑arficumultmaigreusăsuport Povarazilei,culacrimiascunses‑oducpân‑cesoareleaasfinţit, Iarseara,sănuadormpânăceluiDumnezeunui‑ammulţumit. Acasăînseamnăprezentdarcelmaimultînseamnăpentruminetrecut, Esumaatotceînviaţăamtrăitșiatotcepânăaziamfăcut. E‑ununiversînchisîntr‑olumemaimicăprincaretrecșitrec Loculundeviaţadarșiveșniciaîntreagăvreausă‑mipetrec. Acasăeloculacelatainicundecerulsecoboarăpepământ Ebunica,etata,emama,eleagănulcopilărieișiestemormânt. Măvăduneoripriveghindnoapteaîntreagălângăfântână Îndragostitădeuncolegdeșcoalăpecare‑lţineamtimidădemână... Visezfoișoruldinmijloculcurţiiundene‑adunamînsărbători Șiplăcintacaldăcubrânzăalcăreigustîlsimtpebuzeadeseori. Acasă‑imirosuldepâinerumenită‑ncuptorulcelmaredelut, Enuculdincapătulliveziicevaraoferăunlocrăcărosșiplăcut. O,cumașreveniacasă,ceamaimicădintrecopiimameisăfiu, Săgustmiereadinfagurisănumărstelelenoapteapânătârziu. Sădauvremeaînapoi,s‑aduntimpulcefărăderostl‑amrisipit, Sămăurcpestoguldefâncumirosderai,ce‑abias‑acosit... Nuestelocînlumemaifrumos,maiadevărat,aicisuntiubitășidorită. CâtștiucăundevaeunlocnumitACASĂ,caom,măsimtîmplinită.

MARIN ROTARU, învăţătorul pensionar

Iftene CIORICIU

Domnule Marin RotaruBinecuvântatţi‑eharulPestetimpșipestevremeFrumosuldeaașterne.

CutreierândșicăutândRăscolindistoriculpământAidescoperitmărturiiDespretrecutulnoastre‑iglii

DincupadaruluiplinăScoţilegendelalumină,StorcânddinmărgăritareAdevărurigrăitoare.

Dăltuindînlemnși‑npiatrăCuinimatacuratăGeniuluifiindsolieAsculpturiipoezie.

ÎncurteacaseidinGiurcaniAișlefuitzecideaniAsezându‑ţiharu‑ntrepteDincreaţiiînţelepte. Olegendăești,Marine,AifăcutartadintineÎnacaseitalezestreȚi‑aipussufletul,maestre.

Bunromân,unvasluianMândruneaoșgiurcăneanCreatorșipatriotArheologieidespot.

Soţfidel,tată,profesorRevistei Elanul director,Prieten de meserie,Unmuntedeomenie.

Domnule, Rotaru Marin,Căexiști,îţimulţumim!Dorindu‑ţisucceseeterneNoi,IlincașiIftene.

72

De‑așfistiutcăpleci,iubite,Cândmăgândescși‑acummă‑nfuriiCăcite‑amconduschiareulagarăSăurciîntrenuldespărţirii!

Deșise‑ndepărtasetrenul,EuprintrelacrimimaizăreamCumfluturaibatistaalbăȘi‑ţiaplecaicapulpegeam.

AmstatmulttimpnemișcatăNici nu vedeam, nici n-auzeamDoarmaisimţeamcâteodatăPeceigrăbiţicemăloveau.

ÎmiamintesccătoatănoapteaPe‑obancăvecheamrămasM‑aprinsacolodimineaţaPlângândșiuitându‑mălaceas.

M‑amridicatsăplecsprecasă,DarcevamăţineapelocAtunciampresimţit,iubite,Căn‑osătemaivăddeloc!

Mi‑aispuscăplecipân’lapărinţiCăsuntbolnavi,căzuţilapatCen‑așfidatsănumăminţiSăpoţisă‑mispuidece‑aiplecat!

EramatâtdefericităȘimândrădeiubireata,Dartuaipus‑oînbagajeȘiaiplecatcutotcuea.

Cemultașvreasăștiu,iubite,Dacăţi‑erăusaudeţi‑ebineDacăaigăsitaltăiubităSăteiubeascăașacamine?

Cemultașvreasăștiu,iubite,CummaiarăţișicemaifaciDeţi‑auieșitfirelealbe,Cusănătateacumte‑mpaci?

Eum‑amîmpăcatdemultcusoartaSpunândc‑așaafostsăfie,Daramînchisde‑atuncișipoartaAinimiimelepustie!

Mergândcâteodată‑ngarăMaivădcâteofatătristă,Privindspretren,lageamapareUncapși‑omânăc‑obatistă.

De‑arfisătereîntorcivreodatăȘisădămtimpulînapoiAșvreasămergemtotîngarăȘi‑ntrensăurcămamândoi!

De‑atâţiaanisearădesearăAscultaceamelodietristăcu:“AplecatuntrendingarăEu,fluturânddintr‑obatistă”!

DE CE-AI PLECAT?Aneta MATEI

COPIL (STRĂIN) RĂTĂCIT

Ioana TEODORU

Cândmamami‑adatviaţăÎntr‑uncătun“Adam”EramultăverdeaţăȘiroșuîncalendar.

EraoziploioasăCu cer întunecosDovadăcăînviaţăOsă‑mifacunrostDarnuafostașaPrecumsetălmăceaCă‑nanul(1946)patruzecișișaseVeniseseceta.

ȘiamajunsdeparteCutrenul“Foametea”SăscapdesărăciaCaredăinuia.

CândamplecatdeacasăAveamvreoșaseaniÎntr‑orochiţăalbastrăȘiînbuzunarcincibani.

PlângeamamaînpoartăȘifrunteași‑oștergeaIarfaţaeicutatăMereuseînroșeaCăplecdinsatdepartePetruamăsalva.

DerătăceștiprinlumeȘiîntreabăcinevaDeundeeșticopilă?Șicare‑imamata?TusărăspunzifrumosAșamăînvăţaASafteiDecianuJudeţulTutova.

ÎnAradm‑aminstalatÎntr‑ocasăboiereascăCurăcealăm‑amtratatNugrijăpărintească.

Soartami‑azâmbitpuţinMâncamcojidepîineÎntraiulgroazeice‑lduceamVisamzilemaibune.

CUCU

Cântăcucu‑nvârfdebradȘinecheamălaaratCaelpotcântașieuDarnustrignumelemeu.

CântășinuconteneșteȘilaviaţănetrezeșteElnucântăînzadarÎnbuzunarsăaiunbanCasăairoadebogateMultbelșugsuccesîntoate.

Cuce,tueștisolitarCumsuntșieudetreianiTuîţicânţicântecultăuȘieuducnecazulmeu.

TucloceștiîncuibstrăinȘieștitareocupatEusuntplinădeveninȘimăsaturdeoftat.

CânţicuglasultăuduiosCucodiţarăsfiratăTeurcicâtpoţidesusSătevadălumeatoată.

73

Dinmuncăși‑afăcutunmitCei‑adatforţășisperanţăȘi‑undordeoameniinfinit L‑aurmăritîntreaga‑iviaţă.

Cuminteamaestru‑șipriveapiatraPătrunsă‑adâncdedorurisfinteApoiloveaîneacudaltaPână‑ncepeapiatrasăcânte.

DacăgorjeniisemândrescCuConstantinBrâncuși„Titanul,”Noibârlădenii,efiresc,SănemândrimcuGuguianul.

Fiindcopildecofetar,Elnul‑amaiurmatpetataDe ceruri înzestrat cu har,Pevecis‑alogoditcudalta.

ÎndorulluifărăsfârșitDeafimunciicredinciosAscosdinpiatrăce‑iurât,Lăsândîneatotce‑ifrumos.

SimţibucuriacumsesuieÎnneuronicutotelanulCândlaParisveziostatuieSemnatăsimplu„Guguianu.”

Cel‑afăcuttrecândprinviaţă,Poatenorocul,cineștie,CaprinsculpturaluimăreaţăSăscrie‑omarepoezie.

Șicântă‑nvalulsăuBârladulMaestrulcândedusdeparte,ȚinândviteazînmâinistindardulCafaima‑nlumesăne‑opoarte.

Cândmaestru‑ncepesăvorbeascăSimţidorurilecumtecheamăPrinlimbapurmoldoveneascăCe‑amoștenit‑odelamamă.

Unlucrutoţisăîlștimbine,Ce‑nviaţăconteazăenorm’Naintede‑afi„nuștiucine”Întâiebinesăfiiom.

ȘidacăstausămăgândescCăomu‑ijudecatprinfapteDe‑aceeauniimaitrăiescȘipânădincolodemoarte.

Înfondce‑iviaţanoastrăoareE‑unchin,unvis,unfulgdeneaDar vine marea consolare Cândlașiînurmataceva.

Cavisulsămise‑mplineascăCebine‑arfidragibârlădeniCaînBârladiarsăsenascăMăcarvreozeceguguieni.

Bârladulcel‑apărăsitNualtcumva,doarfizicește,Orașu‑ncares‑anăscutLaelcusufletulgândește.

MaimultfrumosnicicăsepoateElînfășatafostdezeiÎncântecdecireșecoapteȘiînsuavparfumdetei.

VreausăvăspuncuvocetareSămăaudălumeatoatăCămaestrulGuguianuesteNuopovesteoarecareCiopovesteadevărată.

DacăacumarînviaAceice‑soaleșiulcele,Ce tare s-ar mai bucuraDedragultăumăiMăricele.

Căte‑amcântatcuatâtapatosConsiderbinec‑amfăcutȘiseteatapentrufrumosȚi‑afostunveritabilscut.

OrugăminteamlatoţiDelabunicipân‑lanepoţi,Și‑oricâtdegreuvomtreceanulSănuuitămmăidragiimeiPemaestrulnostruGuguianu.

VERSURI ÎNChINATE SCULPTORULUI, MAESTRULUI MARCEL GUGUIANU

Dumitru OLARU

Acum, la 88 de ani *

CândîncăteiisuntînfloareNoicare‑nveciîţivomfifaniÎţiurămsincer„LaMulţiAni!”Totdârzsăfiișilamaimare!

Dintre‑atâteafloricesunt,Decândelumeapepământ,ChemarealuilăuntricăI‑adăruito„VIORICĂ.”

ȚinsăvăspunînîncheiereCusufletulplindedurereCăoricâtdegreuosănefieÎnvecinoinutevomuita„BĂDIE!”______________________*Poeziescrisăînanul2010

Marcel Guguianu(28 iunie 1922 - 12 iunie 2012)

74

Povestea unui meşter fântânar

Dumitru OLARU

BadeaGrigoreSlabu,născutînsatulŞcheia,Demiccopilînmintei‑aîncolţitideea,IdeepreamăreaţăvenitădinstrăbuniSăsapepentruoameniodroaiedefântâni.

ChiardacăaceastămuncăeraistovitoareElnuse‑nspăimânta,munceacu‑nflăcărare.ŞipentrucâttrudeaelnucereavreoplatăPunândîntotcefaceodragostecurată.

SimţeavibrândprinsufletcumîitreceafiorulCândveseldinstrăfunduritotnăvăleaizvorul.IzvorcegenerosţâșneacufrenezieCaoameniisă‑lsoarbăcudorsibucurie.

ŞipriceputfiindînmultealteceleAmaiziditcusârgoseamădecișmele,Caceicevorvenic‑odragostefirească,Casfântămulţumire,învecisă‑lpomenească!

ȘiînzestratdeceruricusufletbunșimarePrinsfintelebisericiaridicataltare,CaoameniisăvinăcugândurilesenineÎnliniștesmeriţi,aicisăseînchine.

Aceastaepovesteaacestuimeșterbrav,Cen‑atrăitdegeabape‑acesttărâmmoldav.De‑aceeasecuvineatâtcâtnoitrăim,Decâtbine‑afăcut,mereusă‑lpomenim!

DUMITRU OLARU

Iftene CIORICIU

Domnul Dumitru Olaru Epigramistul,ștrengarulNebundupăpoeziePamfletardemeserieMareomdeomenie.

Recunoscut recitator Vizionar,promotorÎicamiapestepiciorPenedrepţișinichiperciȘi‑ifaceneneterci.

Ba,îiiaunpiclavalePeceicucașcavalulmareȘiîitoacă,îidescoasăDecadrechiniiînplasăȘiniciacolonu‑ilasă.

EunuvăspuncevanouÎiplacesăfacăschowZbuciumândlinișteafireascăFacepubliculsăzâmbeascăToţisăse‑nveselească.

Epoet,epigramistNiciodatănu‑lvezitristDacă‑lrogisă‑ţireciteascăPoezialuifireascăNumaiștiesăseoprească.

UnmuntedepoezieUn actor, o nebunie Unizvor,oentitateCalitate,cantitateUnboemce‑miestefrate.

DragăDomnuleOlaru,Asta‑ţieși‑miestedarulCenil‑aoferitharulDe‑aașternepehârtieVersuri,rimepoezie.

Dupăcumvezi,măibădie,Mis‑aîntamplatșimieSăîţiscriuopoezie,Sănetrăieștianimulţi,nene,SemneazăamiculIftene.

75

ZICERI ȘI DEZICERIChiriac SAMOILĂ

• Ghilotinanupuneîntrebări,oferărăspunsuri...• Curcubeulesteavansareaîngradaploii...• Bărbatulareiniţiativă,darprimulpasîlfacetotfemeia...• Pânășiseducţiaţinetotdedestin…• Progresulseaxeazămaimultpeglonţulcareucide...• Cândtepuipreș,nuașteptapicioarecurate...• E‑urilesuntchipurialedezumanizăriinoastre…• Cudestinultejocidoarînglumă...• Femeiacucâtestemaifrumoasăcuatâtcademaiușorpradăbărbatului...• Odatăcunimicireapădurilorsepierdeșiecouldoinelor...• Călăulaudeultimadorinţă,darîșiîncordeazămușchiicașicumn‑arauzi‑o, conformfișeipostului...• Niciundenutriumfămaiușorprostiașiinculturacaînpolitică...• Șiglonţulcareucideareunsemndeîntrebare...• Folosindcuvinteperisabileproducimirosurâtînjurultău...• Îniubirenudomini.Îniubireeștiliber...• Zefiruladiedoarpentrufrumuseţeaumană...• Chinurilecreaţieinascșinemurire...• Buladeaerestecerculsuficientcasăucidăoinimă...• Semnulîntrebăriiesterăspunsullaexistenţanoastră...• Încuiburiledepăianjencreaţiaucide...• Urletuldedisperareesteformașifonduldeafiauzit...• FemeiaestelacrimadesuferinţăaluiDumnezeu...• Jurămintelesusţinîncrederea,darsunttotojoacăaiubirii...• Mareaesteîngăduitoare.Acceptășicorăbiifărăcârmă...• Idealulunuimarinarestevântulprielnic...• Fericireaestesinguracarenu‑șidoreșteranguri.Eaesterangul...• Roatatimpuluiacceptășimofturiinutile...• Încăsemailucreazădezorlatainavieţiișiamorţii...• Înviaţătrebuiesăţiicârmacașicumte‑aiaflapeocorabieînfurtună...• Filipineleau7000deinsule,darnusuntproblemecutransportulîncomun...• Ciocârliaestecapabilăsăcânteșipeliniaîntâiafrontului...• Cândteapucăeuforia,gândește‑teunpicșiladisperare...• Înmahalauaumoruluitrăiescpuţiniproști...• Amvăzutșimartirigurăcască...șiprimesconoruriderevoluţionari...• Pentrulenenus‑aucreatcentrededezintoxicare...• Iubireaestebirulcelmaigreucareţi‑afostdatsă‑lplătești...• Invidiaestecaracteristicaomului.Eunuampecineinvidia...• Regeledepetabladeșaharedoarunroldecorativ...• Înţelepţiinuautimpdenimic.Deaceeasuntînţelepţi...• Nudisecaţiprostiapentrucăafostprevăzutăînaintedeasenaște...• Unitateademăsurăaînţelepciuniinuvaieșidineprubetăniciodată...• Provocărilemenţinșiîntăresccreaţia...• Femeiaestemisterulcreaţieișicreaţiaestemisterulfemeii...• Șiproștiiausoclulentuziasmului,darnuauobelisculvictoriei...• Cânddaiunsfatunuiînţelept,trebuiesăfiimaitarecael...• Barzaesteceamaiumanizatăpasăredinlume,darnuisepuneîncârcăratanatalităţii...• Reţetaprescrisăpoatefișiomoartesigură...• Încovoiereaestecoloanavertebrală,estesemnulvăditdeumilinţă...• Odatăcuploaiavinșiîngeriicareocrotescpământul...• Timpulnuarecurajulsăstealaopipăcumine.Ceboemmăcred,domnilor!...

76

Iorgu Gălăţeanu

MAgIA dEstInuluIII. DESChIDEREA PORţII

…spresfîrșitultoamneicăzusebrumașidimineţileerau geroase, o zi, două să fi trecut dinmijlocul luinoiembrie.Într‑odupăamiază,pelatrei,patru,stăteape terasa din faţa prăvăliei și privea oamenii caretreceausprecentru,mulţiveniserăcutrenul.Vasilicăîși făcea temele sauminţise,Costelnuvoia să joacemingea, Petrică întîrzia, Nelu era la școală, iar el cuCezar agăţat precum scaiul de pantaloni, așteptaplictist.Launmomentdat,unstrăin,micdestaturășiîndesat,cușapcape‑oparte,cuhainesubţiriîmbrăcat,darcubocanciînpicioare,s‑aopritîndreptulluișil‑aîntrebatcuvocearăgușitășidomoală:

‑Omuleţule,nuţi‑erece?Cefaci,aici,neică?‑Vreau să jocmingea și prietenii nu vin, ce vrei,

nene,n‑aitreabă,doarnuvreisăjocibaţimingeacumine?!

‑Nu,copchilaș,cautpecinevașinuștiuundestă,amtrecutpeaicicu mulţiani înurmă,vădcăs‑oschimbatmulte,știamcăsoră‑mealocuieșteprinzonă,iaracu’‑ioprăvălie!

‑Nene,îmizicisaunucevrei?‑Țîcă, lui soră‑mea îi zice Rica și pe bărbatu’ ei,

Panaite,îiștii,saunu?‑Hopa, anchetatorule, da’ ce ești,matale, cu ei?

Acu’olunăavenitdelazdup,bunicu’,doarn‑amavutdoidinneam,acolo?!Știusăapreciez,nueștibătrîncaăla!

‑Îi sunt frate, puiule, de ești băiatu’ ei, Grigoreîmi zice, n‑ai de undemă cunoaște, cred că erai înpîntecelesoră‑mi,cîndamplecatdeacasă!

‑Aiplecatsingur,adicăaivrutsăpleci?‑Nu,amplecatlarăzboișiabiadupăzeceanimă‑

ntorcacasă,îssigur!‑Da’cinete‑apussăstaiacoloatîta?Ăhă,dupăce

s‑a‑ntorstăticu’amapărutpelume,undemamamă‑siiaiumblat,atîta?!

‑Of,puiule,m‑auţinutdușmaniiînprizonierat!‑De ce, ţi‑a plăcut,matalen‑ai copii ca tăticu și,

dacăda,dece‑aivrutsă‑ilașisinguri,singurei?‑N‑amvrut,m‑oprinsrusu’,dușmanu’,futu‑imă‑

saluidecăpcăun,amvorbitdestule!Îmispui,îicunoștisaunupePanaiteșipeRica?

‑Sunt băiatu’ lor, sigur ești fratele mamii? Jură,

altfeln‑arătunde‑istau!‑Hai, băiete, mi‑e frig, îs frînt și mor de foame,

de‑olunăîsliberș‑ammersșitotammerscutrenu’,miidekilometriamstrăbătut,n‑aideundeștiunde‑iSiberia,lacapătu’pămîntului,deacoloampornit!

Avăzutcumîșifrecafrunteacupalmele,apoiunadealtașisuflasăleîncălzească,clipeîncare,cuprinsde milă, s‑a repezit să‑l prindă de mîini, spunîndu‑irepezit:

‑Da,nene,Grigoreaispus?Suntfiullor,lasă‑măsăteconducîncasă,hai,tarete‑aialbitlafaţă!Ți‑erău,aiameţit?Așează‑tepeterasăși...

Trăgeadeelcuambelebraţe,cudegetelestîngiii‑aagăţatcotuldrept,cucealaltăi‑aprinscolţulhaineidinpostav, roasădevremeșideani.Disperat,nu încetasă‑ivorbească:

‑Ușor,staipuţincîtdeschidpoarta,săstrig,avemo javrămare, sănu teapuceși să‑ţi rupăpicioarele,etarerău,păcătosu’naibii,rezistă,mădescurcîntr‑oclipă,auzi?

Îndată a urcat scările la prăvălie și ca fulgerul atrăsnitspretată‑su:

‑Tăticu,repedeafară,amaivenitunu’dinpușcărie,zicecă‑lcheamăneaGrigore,aiauzitdeel?

‑Fir‑ar canfuramă‑ti, drace, tacă‑ţi fleoanca, urlis‑audătoatăprăvălia?!

‑Numint,spunadevăru’,erudavoastră,așaazis.‑Fir‑armă‑ta,deafurisit,spurcatule,nutaci,vrei

s‑arunccumăturadupătine?,darîlluaseînseriosșișontîc‑șontîc s‑a luat dupăminunea de fecior, ajunsdejalîngăstrăin.

‑Uite‑l,aadormitcucapu’sprijinitdetocu’vitrinei,strigsă‑ltrezesc?

‑Taci, cheam‑opemă‑ta, știe ce trebuie să facă.Doamne, s‑a mai întors unu’, îi adevărat, îi Grigore,cumnatu’,acuolunătată‑su,acu’el,săracu’!

‑Cevorbești,cespui?‑Despre ei, despre necazurile neamului, n‑ai

plecat,n‑aiajuns?Bestiemică,du‑teșispune‑isăvină,intrăpepoartă,nuprinprăvălie.

‑Mi‑e frică, sunt grăbit, am emoţii și mămușcăUrsu!, și a ţîșnit pe unde a spus, enervîndu‑și tatăl.Întreiclipeaajuns labucătărie,cusufletul lagurăa

77

reușitsăstrige:‑Mamă, fratele tău,Grigore,e înstradă,doarme

peterasă,i‑amzisluităticu,aspussăviiimediat!Ceteuiţiașa,parcăaiochidebroască,te‑acălcatcăruţapepicioare?,aprins‑odemînășiaupornitsprepoartă.Femeiaascuipat însîn,afăcutcrucecudreaptașiadeschisgurasă‑ispunăcevaderău,convinsăcăminte.Nu și‑a împlinit dorinţa, plinuţă și greoaie, a pornitdupăodraslă,abiaţinîndpasulcuzvîrlugace‑otrăgeaîn stradă. Cum a pășit pragul, a întors privirea sprescăriledinfaţaprăvălieisă‑șivadăfratele.Agitată,darbucuroasă,aţipatdes‑atrezitstrăinul:

‑Grigore,frate‑miumare,te‑aiîntors,of,cebine‑mi pare, ce bucurie mi‑ai adus Dumnezeule, cît te‑ai schimbat! S‑au îmbrăţișat precum fraţii iubitoriîndepărtaţianideziledevrerea lumii,eldinSiberia,earămasălaBîrlad.

‑Frate,ceslabești,separecănicitun‑aidantură,așaovenitșitata,păru’ţi‑ocrescut,elerachel,unde‑sdinţii?!

‑La toţi ni i‑o oprit ca plată, amărîţii naibii, dinprimiianimii‑odatjos,apoi,luampumniișin‑aveaucesă‑mimairupă!Laeliberarem‑otunszero,darde‑olună,mi‑ocrescutoleacă,soră.Iarosăleșin,îslihnitdefoame,ăstamicu’altăuspuneacădorm,credecăn‑amauzit,i‑azisluitat‑su.Aicistaţi?

‑Panaite,prinde‑imînadreaptă,eui‑oţinpeceastîngă să‑l ajutăm sămeargă, repede, să nu cadă, îifrînt,uite‑iochii,și‑idăpestecap!

Sprijinitdesorășidecumnatauajunsînbucătărieșil‑auîntinspepatuldelîngăperete.Plinădeenergie,femeiaaumplutoalamarepetreisferturicuapășiaașezat‑opeplită,abăgatsurceleșitreilemneuscatepentruaînteţifocul.Sărmanuladormisecîtaibatedinpalme,fărăsăștiecăestepăzitdenepoţi.Abiapestejumătate de oră, vocea femeii l‑a smuls din somnuladînc:

‑Grigore, scoală frate,fierbe, tornapa în ligheansătespeli.

‑Nene,cepuţi,așamiroseaunde‑aistat?,adăugaseMagdalena,nepoatasfătoasășigrijuliecaîntotdeaunacuceidincasă.

‑Eeei, draga unchiului, ne spălam cît de cît, darde‑o lună, de cînd am plecat, unde să mă fi clătit,fetiţo?

‑Lacișmele,pringări!‑Copilo, copilo, ce știi tu? Îi toamnă, noaptea‑i

rece,nicisăpunn‑aveam,altfel,mi‑erataredors‑ajungsă vă sorb din priviri,micuţo! Rica, sămă ierţi, n‑ainișteciorapimairăide‑ai luicumnatu’?Ăștias‑oroslacălcîie,bocanciiîsmarișideatîtamersprinstaţii,îsferfeniţă.Măi,măi,darcinemii‑otrasdinpicioare,nus‑osperiat,cîndi‑ovăzutrupţișinespălaţi?

‑Eu,neneGrigore!,arăspunsNelucareacontinuat:‑Ceduhoareoîmprăștiat,amdeschislargușavreun

sfertdeoră,ș‑acumsesimte,nu‑iașa?,l‑aîntreruptmamagrijuliecufrateleabiasositdepelunguldrum:

‑Copii,terminaţi,ajutaţi‑lsăseridiceșisăsespele,eupregătescdemîncare.Repejor,îitîrziu,acușicavinetata,v‑amavertizat.Cumofost,acolo,frate?Maibinelasă,vorbimcîndvineșiPanaite...

‑Rău, soră, tare rău,n‑amcuvintesăspuncîtdegreuafostșicîtdegreuautrecutfărătreiluni,zeceanideprizonierat!Delajumătateîncoacene‑oscoslamuncă,ne‑odatvoie,eraanapoda,darvremeatreceamai repede.Aimei ce fac, nu știumai nimic despreei,scrisorile,patru,cinci,cîte‑orfifost,ajungeaugreu,cu întîrziere de luni, chiar de ani. Crede‑mă, parcănicin‑amfamilie,ce‑ofifăcîndfemeiașibăiatulcareaveacîtevalunicîndamplecatlarăzboi.Soră,numaiștiucumaratăniciea,nicicopilu’,mi‑eteamădeCelde Sus, ăsta‑i adevăru’, altfel…, a început să plîngă,lacrimileinundîndu‑iochiiprecumlabocitoareînjurulmortuluionoratcurespect.

‑Gata, calmează‑te, ia ștergarul, descarcă‑te,alungănădufu’,Domnulvaaveagrijădetineșideaităi,fratedrag!Copii,mergeţiafară,chemaţi‑lpetata,rugaţi‑l să închidămai repede, e destul de tîrziu, sămîncămîmpreună,nenea‑ifrînt, îndatătrebuiesăseculce. I‑a întins prosopul și l‑a ajutat să‑și descarcesufletul,i‑acuprinscapulcubraţulgrăsuţșiil‑asprijintdesînuldolofan,cupalma liberămîngîindu‑i frunteaprin gesturi tandre, însoţite de glasul înduioșat,fermecatdeblîndeţe:

‑Gata, Grigore, liniștește‑te, o să fie bine, totu’a trecut, ai vreme să te refaci, frăţioare. Uite‑i peprostuţiimei,auînceputsăplîngă,s‑ausperiat,săracii,terog,șterge‑tepefaţă,fie‑ţimilădeei.Ți‑ofostgreu’frateși…

‑O trecut, Rico, o trecut, numa’ eu știu ce ranăadîncămi‑o lăsat în suflet și‑n inimă, numa’ eu știuadevărata nenorocire lăsată în piept, îi boală, greaboală cemacină întruna șiucidemultmaidevreme,of, of…, măi ţîncilor, plecaţi unde v‑o trimis mama!Chemaţi‑lpetata,spuneţi‑ică‑lrogeu,mordefoame.Vreau să discutăm unele lucruri, vedeţi, mi‑e taresomn.Cezici,bălane?Seadresasemijlociului,carearăspunsprompt:

‑Că e timp și mîine să discutăm, vreau și eu săascult!

‑Vreaus‑oștergcîtdedimineaţă,nene,săajunglamineacasă,sădauochiicurealitateabunăsaucrudă!Ce știi tu, nepoate, ce știi tu sau ăștiade lîngătine,fraţiidulcidesînge?

78

Motto:”Nerecunoștinţaeurmareaceamaisigură,deșimaipuţinfireascăabinefacerii.”(NicolaeIorga)

Era ”ceferist” de multă vreme, iar celor cu carevorbea îiplăceasă lespunăcăeste”vechi lagarăcaolocomotivăcuaburi.”S‑aangajatdelaovârstăfragedăcamuncitornecalificat,apoiamerslașcoalaprofesională,lacursuridecalificare,examene,pânăaajunsșefdetren.Iubeameseria care o avea, eramulţumit și satisfăcutde realizările sale profesionale, era apreciat de șefi șichiarcucălătorii se înţelegeabine,deoarece levorbeafrumos,peceinecăjiţiîipăsuiadacănuaveaubilet,darnu‑i suporta pe cei obraznici, agresivi, prefăcuţi. Făcealucrurilecusimţulrăspunderii,eracumpătat,disciplinat,harnic,săritor,obișnuitsăgândeascăcăC.F.R.–ulesteoadouaarmatăaţării,eramândrudeuniformalui,deimportanţamunciisale,derespectulpecareoameniii‑lacordau, poate formal câteodată. Nu era bătrân,maiaveavreocincianipânăsăfacăjumătatedeveac,darisespunea”NeneaSandu”pentrucămajoritateacolegilordelacontrolerautineri, lafelșiuniișefi,totașafeteledelacaseledebilete,iarceideleatulsăuseobișnuiserăsă‑lstrigeînacelașimod.Erasigurcăfigurasobră,cheliaapărută mai devreme, mersul legănat, vorba calmă,privirea înţelegătoare, îi dădeau o aură dematuritate,careatrăgeainvoluntarrespectulcelordinjurullui.

Dupăce ieșeadin tură, rarmai rămâneacucolegiila ,,unamică,” la bufetul depeperon, căci nu suportanicifumulgrosdeţigară,niciconsumatoriigălăgioși,cauncârddegâște,nici cubăuturanuse împăca,așacăsegrăbeaacasă,undeîlîntâmpinatotdeaunacubucurieSabina,femeiacucare împărţeabucuriile,necazurileșisingurătatea.

‑Tegrăbești,,neaSandule,”deparcăte‑arașteptaociurdădecopii,oriţi‑eteamăcăpleacănevastacualtulmaitânăr!hăhăiacâteunulmairăutăcios,care încercasă‑lmaireţinăîncîrciumă,încurajatderâsetelerăgușiteale chefliilor, dar fără a‑i băga în seamă își continuadrumul,dândculehamitedinmână.

Ajungea acasă mâhnit și descurajat, iarSabina, îngăduitoare, aștepta să‑și revină, îl prindeaocrotitoare de umăr și începea să‑i povestească fel defel de întâmplări, fără legătură între ele, vorbele salelegându‑se ca într‑ un șirag lung cu baloane colorate,inegale,desăpun,căciștiapreabineundeeraugândurilebărbatului ei. Câteodată se simţea rău, datorită unei

afecţiuni cardiacedescoperitădedoctoridecâţivaani,inima ei năvalnică fiind în contradicţie cu înfăţișarea,însăsefereasăvorbeascădeboalăpentruanuîntristași mai mult atmosfera. Era o femeie înaltă, robustă,cu faţa ovală, trăsături puţin frumoase, cu chipul maidegrabăseverdecâtblând,ochimici,căprui,cuprivireafermă,nasuldrept,buzelesubţiri,voceaapăsată,clară,raţională, aparent în totală deosebire cu soţul, blajin,tăcut, conciliant, îngăduitor, melancolic. Cu toateacesteaţineamult lael,atitudineasafiindocrotitoare,încurajatoare, în braţele soţiei, Sandu de multe orilăsându‑sefărăvlagă,cauncopil.Aveaîncredereînea,acceptându‑i sarcina care și‑o luase de planificare amultora din treburile de familie, fiind atentă, serioasă,economicoasă,meticuloasă,potrivităpentruprofesiadecontabil,pecareopracticadinaintedecăsătorie.

‑Anul acesta poate ne cumpărăm casă cu baniiadunaţi,lacareoricumnuleţiisocoteală.Veiaveamaimultdetreabă,timpulosătreacămairepede.Sincerăsă fiu, m‑am obișnuit în apartamentul acesta pe carel‑ai primit de la C.F.R.. Mereu îmi amintesc ce greu afostatunci,larepartiţie!Puseserămulţiochiipeel,darnorocdedirectorulacelacaretelăudacăeștiomharnicșicinstit,căaltfelșiacumlocuiamcuchirie…

‑Nu‑ichiarașa,maimulţimeritau,dareuamavutnoroc,răspundeaomulcașicumnuvoiasăaudăcinevacepărerebunăarenevastadespreel.

Femeiaeraconștientăcăvorbeamaimult singură,cuvinteletrecândcaoadiereanemică,însăeramaibinedecâtsăsteaamândoiabătuţi,fărăsă‑șiadresezeoreînșirmăcarovorbă.

Zilele semănau una cu cealaltă, precum surorilegemene, până într‑o seară, când, după terminareaprogramului de lucru, a ajuns în staţie mai obosit caaltădată.Trenulafostaglomerat,mulţioameniveneaulapărinţi,cubagaje,cucopiidupăei,căci toţicreștiniiașteptauziuaurmătoare,cândurmasăsesărbătoreascăSfântulMareMucenicGheorghe,PurtătoruldeBiruinţă.Conformregulilor,dupăcetrenulaajunsîntriaj,averificattoate vagoanele, compartiment cu compartiment,pentru a constata eventuale pagube, bagaje uitate,defecţiuni ale ușilor, ferestrelor, trenurile fiind destuldevechi, iarcălătoriinusepreaarătaugrijulii faţădepatrimoniul statului.Mai erau de verificat vreo câtevacompartimente din ultimul vagon, sistemul electric nufuncţiona,iarlanternaluiabiadacăizbuteasăiscodeascăcuoluminăastenică,roșiaticăcaaunuibăţdechibrit,pe

Vasile Chelaru

ironia sorţii: „Pe cine nu laŞi să Moară,

nu te lasă să trăieŞti”

79

banchetelejerpelite,declasaadoua.Aobservatcugreuunfeldepachet,pe loculdinspre fereastră,maimult,is‑apărutcăsemișcăcevaîn interiorulbagajuluiși l‑astrigat,neliniștit,pecolegulsăucarerămăseseaproapedeușavagonului:

‑Măi Costică, dă‑te mai aproape și luminează culanterna ta, că nu‑mi dau seama ce‑o fi uitat unul întrenulnostru!

Costică, cam ursuz și grăbit să termine treaba, aintrat încompartiment, îngâmfat,cădin lanterna luioluminăputernică,precumaunuifardepeţărmulmării,a cuprins într‑un cerc alb, enervant de clar, bagajulmisterios descoperit de tovarășul său. A dat repedeînapoicândaauzitunscâncetfirav,urmatdeungânguritdulcedecopilprobabilderanjatde razeleartificialedelumină.

‑NeaSandule,amtrasospaimăgrozavă.Așacevanumis‑aîntâmplat!Cineamaiauzitcaofemeiesă‑șiuitecopilulîntren!

‑MăiCostică,euziccăn‑afostuitat,ciabandonat.Binecăl‑amgăsit,căcineștieces‑arfiîntâmplatpânămâine, când o pleca iar trenul ăsta. Hai să anunţămpoliţia,săvadăce‑orfacecuel,căci,sănufiededeochi,tare‑icuminte!

În timp ce vorbea a luat copilul cu grijă în palme,descoperindmaimultscuteculînzonafeţei,casăpoatărespira. Ochii rotunzi, curioși, clipind des, enervaţi delumina lanternelor, exprimau felul său de a mulţumi.Pieleaalbă,nasulcârn,guramică,bărbiarotundă,buzeleplescăinddes,păreaucăcermâncare.

A ajuns acasă mai târziu cu câteva ore, Sabinaașteptându‑lîngrijorată,gândindcăapăţitceva,maialescănuaveaobiceiuldeaseopricucolegiilavreobere,seara,dupăterminareauneituremailungi.Nuaveadeundeșticătoateprocedurileanchetei,declaraţiileluatede poliţiști, s‑au întins până spre miezul nopţii, spremareasupărarealuiCostică,careardeadenerăbdaresăseodihnească,adouazianunţându‑seîncărcatăpentruel,fiindziuaonomasticăafrateluimaimare.

A povestit vădit impresionat, cu multe amănunte,întâmplareaprin carea trecut, repetânddemaimulteoricâtdefrumos is‑apărutcopiluldesprecareaaflatcăerabăiat,câtdecumintestăteaîncompartiment,fărăteamă de întuneric, cum era învelit în scutece curate,semncămamaavusesegrijădeelînscurtultimpscursde lanaștere, întrebându‑seceodeterminasesă‑l laseîntrenfărăteamacăputeasămoarădefoameorisăfiearuncatdecinevaprintreșineledintriaj.Amândoieraurăvășiţi,indignaţi,nedumeriţi:

‑Nedreaptăviaţă.Laceicaredoresccopii,nuledăDumnezeu, iarcei lacare ledă,nu‑idoresc!a încheiatbărbatuldiscuţia,mergîndlaculcare.

După vreo săptămână a întrebat șeful postului depoliţie dacă a fost găsită mama copilului și a aflat cusurprindere că băieţelul a fost internat la Spitalul decopii, fără ca cineva să se fi interesat de soarta lui. Lacâtevazileaîntrebatdinnou,răspunsulfiindacelași.ApovestitșiSabinei,iareaapropussămeargăsă‑lvadă.Au cumpărat niștehăinuţe și aumers la spital. Copilulacucerit‑ode îndată,cuzâmbetul luinevinovat,chipul

frumos,pieleaalbă,ochiijucăușicadouămărgeleverzi.Auaflatcăestesănătos,căsedezvoltănormalșicăestetarecuminte.Cinevadinspitalasugeratcăarfibinesăfiebotezat,Sandugândinddejalaosoluţie.

L‑aconvinspeCostică,camaradulcucareîmpărţeatrenul,să‑ifienașcopilului.

‑Decenu‑lbotezimata,căeștimaiînstărit,săaibășieldelacineprimicâteceva,lamoși,lasărbători.Euabiaîicrescpe‑aimei,nevastanulucrează…

‑LasămăiCosticăcăDumnezeuţi‑orăsplătibinele.Apoitul‑aigăsit,sevedecăestedatsăfacipomanapânălacapăt,îlîncurajaSandu.

I‑au pus numele „George” fiind găsit în preziuasărbătoririiSfântuluiGheorghe,toatălumeaconsiderândcănoroculîlînsoţeștepecopil,maialesprinafecţiuneapecareaceștioamenii‑oarătau.

Lavreodouălunidezile,neaSandușinevastaluiauluatodecizieimportantă,carearfitrebuitsăleschimbetotalexistenţa.Auhotărâtsăfacădemersurilenecesarepentruadopţiacopilului,mamanefiindidentificată,iarînacestfels‑arfiumplutșiimensulgoldinsufletulșiviaţalor.Aveautotceletrebuie,puteausă‑lcreascăbine,să‑leduce,calabătrâneţesălefiesprijin,sălemoșteneascăagonisealașisăleducămaidepartenumele.

Birocraţiaspecificăînasemeneasituaţiinui‑acopleșitpe inimoșii oameni, care stăteau de multe ori tăcuţiore în șir, cu gândul la noile responsabilităţi ce urmausă leaibă, laovârstă lacarealţiiseocupaudecrescutnepoţi.SandusebazapeSabina,însinealuispunândcăeaestemai raţionalășiva luadeciziilemai importantepentrucopil,cunoscându‑semaiblând,mai îngăduitor,fiindmaipotrivitpentrua‑lpovăţui, împărtășindu‑idinexperienţelesaledeviaţă,unelecugustdepelinverde.

George le umplea casa de voie‑bună, zilele aveaupermanent un plăcut aspect de primăvară, prietenii șipersoanele mai apropiate nu‑i mai recunoșteau dupăschimbarea totală, de la niște oameni care treceauneobservaţi,laalţiibinedispușișimereugrăbiţi,uneorichiargălăgioși,casăfiepeplaculcopilului.Delaserviciu,nea Sandu alerga într‑un suflet spre casă, având grijăsăaibămereu înbuzunarcâteosurprizăpentrubăiat,se transforma înpartenerulde joacă,adormindmereuepuizatdupăhârjoanacufiulsău,turelecutrenulparcăfiindpentrurelaxare.Îieraașadedragîncâtnuputeasă‑irefuzenimicdinceeace‑icerea,singuracemaiimpuneaunfeldedisciplinăeraSabina,maifermă,străduindu‑sesăfoloseascăuntonmaiasprucasăsefacăascultată.

După câţiva ani au vândut apartamentul și aucumpăratocasă,Sandu împlinindu‑șișiacestvis,chiardacă nevasta nu exprima bucuria în egală măsură.Georgecreștea,maiaveapuţintimppânăsăajungă laliceu. Era arătos, sănătos, răsfăţat, zburdalnic, sociabil,deloctimid,deprinssăprimeascătotce‑șidorea.

‑Sandule,arfibinesăobișnuimbăiatulcumaipuţinibani,căîntr‑ozinui‑ommaiputeadașivatrebuisăsedescurcesingur.La14aniarebanidebuzunarmaimultdecâtameuînpoșetășiîicheltuiepeprostii,spuselaunmomentdatfemeiaîngrijorată.

‑Aidreptate,darm‑amgânditsăaibătotcevrea,sănuducălipsădenimic.Euștiucumesătrăieștigreu;am

80

mersdemiclamuncă.Într‑ozimi‑apusnișteîntrebăriciudate,ofiauzitcevapelacopii,pelavecini…

‑Poatecăartrebuisă‑ispunemadevărul,săștiedelanoi.

‑Da,însăestedestuldemic.Săașteptămmomentulpotrivit.

Chiar dacă a fost de acord cu propunerea soţiei,Sandus‑aţinuttareovreme,darlarugăminţilefierbinţialecopiluluisetopeacaunbulgăredezăpadălaprimelerazedesoare.Următoriianis‑audoveditafitestulcelmai dificil pe care cei doi oameni trebuiau să‑l treacă.Întretatășitânărs‑aformatunsoidecomplicitate,unelesolicitărialebăiatuluifiindsoluţionatedetată,fărăștireaSabinei. Edrept cănu cereamulte lucruri, cuexcepţiabanilornecesari,dupăcumspuneael,pentruhaine,jocuripentrucalculator,cadourilacolegiianiversaţilaziuadenaștere. Comportamentul băiatului era schimbat, dincopilulcomunicativ,enervantdevorbăreţ,înunultăcut,careabiamaidiscutacupărinţiilui.Atuncicândîncercausă discute cu el devenea irascibil, furios, închidea ușacamereideundeieșeadupămaimulteore,timpîncaresoţiiclocoteaudenelinișteșigrijă.Alteoriplecagrăbit,fărăaspuneundemerge,ignorândchipurileîngrijoratealepărinţilor,rămași înpragulușiisaunedormiţi laoretârziidinnoapte,cândreveneaacasă.

Sabina,maihotărâtă,adecis să intervinăpentruaclarificalucrurile:

‑Sandule,amopresimţirereaînlegăturăcuGeorge.Seîntâmplălucrurigrave,iarnoistămcamomâile,fărăsă facem nimic.M‑am luat după tine, că‑i adolescent,că‑iîndrăgostit,însănu‑iabine.

‑Știușieu…Sănufacemmairău.Maibineîllăsămpeelsăhotărascăcândvafimomentulsăvorbească,sănespunăcearepesuflet.

‑Dacămomentulacelavafialespreatârziu?Amfostla liceu,m‑am interesatde situaţia lui școlară șim‑amîngrozit. Are foarte multe absenţe, diriginta afirmă căesteindisciplinat,elevulcumintecunotebunedinprimiidoi ani acum a devenit obraznic, neatent, indolent.Nu‑i pasă că anul viitor este greu, va avea examen debacalaureat.Maigraveste căamgăsit ascunseprintrecărţiledintr‑onoptierăniștepliculeţecuunfeldeplantetăiatemărunt.Precissuntporcăriidintr‑aleacaresevândla”magazineledevise.”Propunsăvorbimimediatcuel.

Sandunuaîndrăznitsăsemaiîmpotrivească.Dupăcâteva zile, într‑o sâmbătă, aproape de prânz, cândtânărulabiaaieșitdincameralui,bărbatulșifemeialipiţidescauneledinbucătăriedecevavreme,l‑auîntâmpinatîngăduitori:

‑Bunăziua,George!Te‑aiculcattârziușiasearăsaunutesimţibine,căcinuai ieșitdelocdincamerăpânăacum, a spus Sabina, în timp ce Sandu scotocea cuprivirea prin colţurile încăperii, opuse locului unde seaflatânărul.

‑Pentruoîntrebareatâtdestupidăeranevoiededoiadulţi?Saumaiaveţișialteleșiv‑aţipregătitdeședinţă?

‑ Într‑adevăr, așteptăm unele răspunsuri legate desituaţia ta școlară, de comportamentul tăude la liceu,deatitudineatafaţădenoi,degânduriletaledeviitor.Peste puţin timp vei fi în ultima clasă de liceu, a spus

iarășimama,întimpceochiibărbatuluirătăceauînaltădirecţie.

‑Văfaceţigrijicumvacăinvestiţiavoastrădeacum17aninuadatroadeleașteptate?V‑amînșelatașteptările?

‑Înultimultimp,da.Numeritămsăfimtrataţiastfel.Vremsăvorbeșticunoi,așacumfăceaimaidemult.Ținemlatineșinuvremdecâtsă‑ţifiebine.Maimultdeatât,ne temem că te‑ai obișnuit să consumi etnobotanice,acum explicându‑ne și stările tale de depersonalizare,detristeţe.Dacănuveiluadeciziacorectăacum,existămaripericoledea‑ţidistugeviaţa.

Auvorbitmaibinedeooră,timpîncaretânărulatrecutdelafurielacalm,delafrustrarelaînţelegere,delaameninţărilaregrete.Atunciaaflattoateamănuntelelegate de suferinţele care‑l bântuiau, Sabina relatândcu vorbe calde, ca ale unui descântec, momentele deîmplinirepecarele‑aadusînviaţalor.Dinochiipărinţilorcurgeau șiroaie de lacrimi, în urma cărora rămâneauscrijeliteurmeînsângeratededurere.Georgeaascultatcuatenţie,mulţumitcăunelegânduriaufosteliberatedincotloanelerecialesufletuluisău,adevărularătându‑se infinit mai frumos decât negriciunea suspiciunilorotrăvitoare.I‑apărutrăupentrupurtareasașiputereacu care și‑a îmbrăţișat părinţii avea semnificaţia unorsincereregrete.Ovremeafostlinișteînviaţalor,tânărulreușinduneleschimbăriînsituaţiașcolară,încomportare,însăteamaparalizantăcă influenţaunorenergii tulburiarputeareveniexistaîncăînsufletelesoţilor.Examenuldebacalaureata fostovictoriesavuratădinplin, chiardacănotamicăsugeracâtdeaproapes‑aaflatdeeșec.AurmatînscrierealaFacultateadedrept,lalocuricutaxă,mutarea lui George într‑un oraș universitar, cheltuielimarilegatedeînchiriereauneilocuinţe,banidebuzunar,de transport, de cărţi, în condiţiile în care Sabina s‑apensionat medical din cauza afecţiunilor cardiace,iar economiile lor s‑au diminuat considerabil. Sandudeveniseursuzșipermanentîngrijorat.Opresimţirereceîlbântuiatottimpul,însăopurtaîninimaluisimţindcăSabinaapierdutdinenergiiledătătoaredecuraj,cucareera înzestrată în anii tinereţii. La câtva timp a încheiatsocotelilecuinstituţiapecareoslujise,pensionându‑seșiel,maialescăînurmareorganizarii,mulţiurmausă‑șipiardăposturile.Dupăvreonouălunidezile,Georgeavenitacasă,cândcuseninătatele‑aspus:

‑ Mi‑am dat seama că nu mi se potrivește delocfacultatea asta. De fapt am renunţat să mai merg lacursuri după primul semestru, am lucrat undeva, însăsalariulerapreamic,așacăamrevenit.M‑amgânditmaibine și la toamnămă înscriu la ” Știinţepolitice.”Credcăsunteţideacordcăarfiundomeniu, lapoliticămărefer,încareaureușituniișimainemernicidecâtmine,dreptpentrucareîmiîncercșansa.Desigur,amînvedereșiposibilitateacasănufiţideacordși cumamnevoiedesusţinereavoastră…Dacănuamdeales,voiplecadinţară.

Sabina și Sandu simţeau că peste viaţa lor a căzuto pânză neagră și groasă, iar cu mâinile orbecăiauneputincioși și disperaţi spre lumină. Resemnaţi auacceptatpropunereafiului, toamnaaducând în reluareacelașiscenariu:taxe,chirie,banidebuzunar.Georgenu

81

păreasăsesimtăvinovat,dimpotrivă,eracalm,fumadince în cemaimult, oscila de la furie la reverie, slăbise,chipulschimonosindu‑seprearepede,numaiochiiverzimaiamintinddefarmeculînfăţișăriidealtădată.Sandupurtapeumeripovaranedreaptăaneputinţei,acasănu‑lmai aștepta femeiaputernică și protectoare, ci o soţiebolnavășitristă.ÎnvaraanuluiurmătorGeorge,pecare‑lvedeaufoarterar,avenitacasă.Eraneîngrijit,refuzaseșăprimeascăsacoșecualimente,solicitasenumaibanide”buzunarșicursuri,”peparcursulperioadeidecândaînceputadouafacultate.

‑Am renunţat laporcăriaasta cu știinţelepolitice,carenumi‑arfiadusniciunavantaj.Amunprietencucareampregătitoafacere,numaicănuneajungbanii.Elarepartealui,dareunuamnimic,așacăvămaicerodatăajutorul,măpunpepicioare,îmifacunrost,osăfiţimulţumiţi,veţivedea.Mi‑amdatseamacăamgreșit,nusuntfăcutpentruastudia,amaptidunipentruafaceri.

‑Șinoiceartrebuisăfacem?‑ E simplu. Voi face un credit, voi mă ajutaţi cu

garanţia,adicăcuoipotecăpecasă,iaubanii,îirulezdecâtevaori,restitui împrumutul,ridicămipoteca,vedeţi,altătreabă!

‑Doamne,George, vrei să rămânempe drumuri labătrâneţe,aîngăimatSabina.

‑ Sper că nu veţi face alegerea proastă de a mădescuraja.Oricumpensiatanuarajungenevoilormele,iarlaCFRnus‑audatpensiipreamari,așacănicidouăpensiinuajungpentruuntraidecent…

Rugăciunilebătrânilornuaufăcutminuni,căcitânărulnu a renunţat la planurile sale, dimpotrivă, deveniseameninţător, aproape violent. Umili și neputincioși auacceptat,auipotecatcasa,baniidinîmprumutfiindluaţiîntotalitatedefiul lor,cenuseopreadinpromisiuniledeșartecumcăviaţa luisevaschimbasemnificativ.Defapt, a avut dreptate. Nu l‑au mai văzut mai bine dejumătatedean, latelefonnumairăspundea,maisunauneoridepealtenumere:

‑Numaiștimnimicdetine,ţi‑aischimbatnumereledetelefon,nuaiplătitratelelabancă,dreptpentrucareleplătimnoicasănurămânemînstradă…

‑Nuvăfaceţiprobleme,amtrecutprintr‑operioadămai grea, dar în câteva săptămâni îmi revin. În afaceriîţi facimulţi dușmani, cum tevedeunul căoducimaibine,cumcautăsă‑ţifacărău.Deaceeaamtotschimbatnumereledetelefon.Aveţigrijădevoi,încurândnevomvedeașiosăfiebine,aveţiîncredereînmine.

Aumaitrecutșaselunidezile,fărăaprimivești.Auavutocaziadeaafladestuledesprefiullorlaprimeleorealeuneizile,lascurttimpdupărevărsareazorilor.Bătăileputernice din poartă au îngrozit‑o pe Sabina, care erapământie, gura i se încleștase,mâna căuta tremurândmedicamentele. Sandu, mai calm s‑a deplasat zăpăcitcătreoameniidinfaţagospodăriei.Eraumulţi,cuchipurisevere, neprietenoase, însoţiţi de niște zdrahoni cuuniformenegre,cufeţeleacoperitedecagule,dedupăcarerăzbăteaupriviriglaciale.Dacănuarfisesizatliterelemari,albe,pefaţașispateleuniformelor,arfiîmpietrit

despaimă.‑ Suntem de la poliţie și avem autorizaţie de

percheziţie pentru imobilul și anexele ce vă aparţin.Avem probe certe că fiul dumneavoastră face partedintr‑o grupare infracţională specializată în traficulcu stupefiante demare risc. Pe numele său este emisdeja unmandat de arestarepreventivă, sunau vorbeleunuipoliţistcivil,întimpceîncapulbătrânuluiacesteaproduceauunhuietameţitor.

Au fost găsite prin camera fiului unele ambalajeridicateșipuseînniștepungicuetichetă,uneleînscrisuricu numere de telefon și niște menţiuni ciudate, dupăplecare poliţiștilor casa arătând ca după un adevăratdezastru.Sabinas‑aprăbușitfărăcunoștinţă,afostluatădeambulanţăși internatăînspital.Sandu, înţepenitpeunscaun,printrehohotedeplâns,zăreamaiclarlucrurila care nu a fost suficient de atent de‑a lungul anilor:libertateaexcesivălăsatăbăiatului,încredereaabsolută,necunoaștereaanturajului,slăbiciunealor,apărinţilor.Nuaștiutcumsă‑lcontacteze,aaflatdupăcâtevasăptămânidelatelevizorcăafostarestat,fiindconsideratunuldinlideriigrupării.Aînţeles,însfârșit,careeraafacereapecare o punea la cale fostul student. Nenorocirele s‑aupornitcaoavalanșăasuprafamilieisale.NuaduratmultpânăcândSabinaatrecutînnefiinţă,inimaeioprindu‑sesubpresiuneasupărărilor.Datoriilemariacumulateauconduslavânzareadecătrebancăacasei,cumpăratăcugândullauntrailiniștitlabătrâneţe.

* *

Ușacamereis‑adeschiselarg,iarofemeievoinicăastrigatcuputere:

‑Egataprînzul,mergeţiînsalademese.Grăbiţi‑vădacăvreţisămaiapucaţiceva.

Din încăpere, patru bătrâni au ridicat buimăciţiprivirea, audatdeopartepăturile cu careerau înveliţi,icnind la fiecare mișcare, încovoiaţi, cu tremurulinvoluntar al mâinilor lipsite de putere s‑au sprijinitde marginea paturilor, apoi câteva clipe s‑au odihnit.Ajutându‑se reciproc s‑au ridicat, și‑au luat papucii înpicioare și s‑au îndreptat către sala demese, din carerevărsau zgomotele vocilor și tacâmurilor.Meseleerauocupate, doar una singură, într‑un colţ, mai avea unscaunliber.

‑Poftăbună.Potsămăașezaici?‑Sigurcăda,oricums‑a răcitciorba.Eștinouvenit

dupăcumsevede!acontinuatcuovoceglumeaţăunvârstnic, aruncând o privire pe deasupra ochelarilorsprijiniţidevârfulnasului.Nute‑ammaivăzutșinicinucunoștiprogramul,darnu‑inimic,încâtevasăptămâniteobișnuiești.Laurmaurmeinu‑ichiarrău;avemcabinetemedicale, sală de lectură, club, calculatoare, internet,frizerie,putemprimivizite.Deaiasecheamăcentruderezidenţășinuazildebătrâni.Aicopii?

‑Amavut,darl‑ampierdut,amurmuratneaSandu,ștergându‑șilacrimilecubatistamototolită.

83

Marele inamic al călătorului cu avionul sunt norii,care se încăpăţânează să ascundă lumea. Priviţi dedeasupraauunreliefcuaparentăconsistenţăfizică.Estepriveliștea Magoniei, ţara aeriană din miturile celţilor.NuamvăzutnimicdinAlpi.M‑ambucurattotușicândospărturăînmasavaporilordeapă,mi‑apermissăprivescBalatonul, lac de smarald, frate cuMarea Neagră. AmsurvolatpeninsulaTihany,care‑lștrangulează.Văzutdintăriilecerului,Tihany,vecheinsulăcolmatată,areformăde ciupercă. Ținutul, rămășiţă aunui vulcan stins, estecelebru pentru câmpurile de lavandă, pentru satelede pescari și pentru meșterii olari. În fine, norii s‑auîmprăștiat înmunţiiTaunus, chiardeasupraunui castelmedieval, înconjurat de un mic domeniu împăduritcu brazi. Taunus are multe izvoare termale. Într‑unadin staţiuniledeaici, Schlangenbad,aflatăpeatunci înducatulNassau,apășitdincolodeviaţapământeascăla7septembrie1880,marelebârlădeanManolacheCostacheEpureanuBoldur.Lăsămînurmă,pemânastângăPădureaNeagrăunde izvorășteDunărea și PădureaOden, loculde vânătoare al nibelungilor, eroii epopeii “CânteculNibelungilor”, capodoperă a literaturii germane. A fostscrisă în secolul al XII‑lea, inspirată fiind de mult maivechile saga vikinge. Cinstea de a fi autorul epopeiieste disputată de poeţii Konrad von Frusesbrunnen,Bligger von Steinach și Walther von der Vogelweide. La dreapta ne‑am despărţit de Pădurile Turingiei șiBoemiei. Aproape de Pădurea Turingiei se află orașulWeimar,importantcentruuniversitarșicultural,încareapetrecutceimairodnicianideviaţăJohannWolfgangvonGoethe.GeorgeCălinescuanumitBârladulWeimarulRomâniei, ca preţuire pentru viaţa culturală a urbei.PădureaBoemieisenumeștePădureaBavariei,înparteagermanășiSumavapeteritoriulCehiei.PădureaBoemieieralocuităpânăînevulmediudetriburileboilor,neamdedacislavizaţi.DupăTaunus,urmeazăcâmpiavălurităaRenanieișiRinulcumeandrelargi,punctatpealocuricuinsulealungite.Maiînjos,seaflăpemalulRinuluistâncaînaltăde123demetridepecarecântacândvafrumoasasirenăLorelai.Glasuldulceatrăgeamarinariiîncataractade labazaperetelui depiatră.Acolo îi așteptapieirea.Lorelai a fost zugrăvită la începutul secolului al XIX‑leade Clemens Bretano în poezia ″Lorelai″ și în romanul″Godvi”. Legenda sirenei l‑a inspirat peHeinrichHeinepentrucelebrulpoem″Lorelai”.TrebuieamintitcumnatulluiBretano,scriitorulLudwgvonArmin.Numeleacestuiaevocă zeul get Armin, celebrat de armindeni și arimii,primii arieni așezati în Carpaţi. Sunt același neam saurudeleausonilordesprecarescrieprofesorulbârlădeanGheorgheV. Cârlan în cartea “Doi români la curtea luiAttila”.Arminii,strămoșiidacilorauajunspânăîncâmpiaPrusiei,deundeesteoriginarLudwigvonArmin.Privită

din avion, Renania arată a ţară îngrijită. Sate adunate,toate casele acoperite cu ţiglă roșie, bine asortată labeţiadeverdedinjur.Lamargineasatelor,acareturileșisilozurilefermierilor.Multăpădure,multăpășune,care‑mi părea neverosimil de vie la început de septembrieșimai rare câmpuri cultivate. Aici în nord, era vremeade secerat. De sus se vedea aurul pârgului. Peste totliniidrepte.Ogoarele,care împestriţeazăpeisajulcaunarhipelagdeinsulegalbeneîntr‑omareverde,auformeregulateșisuntmicicasuprafaţă.Niciunulnudepășeștecâtevahectare.Cutotulogoarelenuocupămaimultdeotreimedinpeisaj.Majoritateasuntîncojuratecuperdeledecopaci.Vădoexploataredelignit.Excavatoarelerupcărbunele așezat în trei straturi paralele, care coboarăpână la 10‑15metri.Mina la zi care rănește pâmântulestestrictdelimitată.Dincolodeexploatarenusevedea

nimicdinmizeriapecaremăașteptamsăovădlângăoasemeneaîntreprindere.Înjurnaturaeraintactă.Dupăce s‑a epuizat cărbunele de pe o parcelă, groapa esteacoperită cu steril, peste care se pune pământ roditorșiseplanteazăvegetaţie.Haldeleînaltesuntobligatoriuîmpădurite, fiind transformate în munţi artificiali careîncântăochiul.Dealtfel,nunumaicărbuneleinteresează.Peste totamvăzutcentraleeoliene.Sevedecănemţiirecicleazădeșeurile.Lamarginealocalităţilornusevădpogoanele de gunoaie care însoţesc orașele noastre.Einu îngropă resturile înașanumitelegropiecologice,care în realitate sunt dezastre ecologice. Nu, pur șisimplu le reinserează în circuitul economic camaterieprimă, le transformă în biogaz, am văzut instalaţii, orile recuperează energetic în centralele termice. În anii1980,datoritălipseispaţiuluipentruprocesare,BerlinulOccidental exporta deșeurile în R.D.G., unde eraufolositecamaterieprimășicumpăraînlocmaterialedeconstrucţie.

Marian ROTARU

dÜsseldorf

84

ȚintacălătorieiafostDüsseldorf,întraducere,satuldepeDüssel.

PrinsecolulalVII‑lea,s‑aașezatînbălţiledepemalulRinului,untribdeslavidinneamulwenzilor.Camaipestetot, wenzii au fost cuceriţi de germani și contopiţi cuaceștia.Astăzipuţiniiwenzitrăiesc înregiuneaLuzacia,iar suveranii Danemarcei și Suediei, numără printretitlurilepurtateînvirtuteatradiţieișipeaceladeregealwenzilor.Satuldepescarisedezvoltă,devineoraș,iardinsecolul al XII‑lea, capitala comitatului și apoi ducatuluiBerg, unul din cele 360de state ale Imperiului RomandeNeamGerman.În1609,BergulintrăîncomponenţaDucatelorUniteJulich‑Cleves–Berg,căroralisealătură,orașul liber Colonia, comitatele Mark și Ravensberg.Capitala federaţiei a fost Colonia, numit așa pentru căestecontinuatoruluneicoloniiromane,ColoniaClaudiaAraAgrippinensium.

OrașulestecelebrupentruapadeColonie,numităsimplu colonie sau odicolon, parfum diluat în alcool,produsieftinfolositînaintepentruigienaumană.AfostinventatălafinelesecoluluialXVIII‑leadefrizerulitalianstabilit laColonia,Giovanni Paolo Feminis. Colonia l‑adat pe farmacistul Benedickt Klein, care în 1871 aprodusprimamargarinăapreciatăpepiaţă.Înacelașian,KleinasociatcuPapaPiusalIX‑leaafondatceadintâifabricădemargarină,undesortimentuleraobţinutprinmalaxarea grăsimii animale rafinate, cu ulei de floareasoareluișilapte.AstăziColoniasenumeșteKölnșiestemarelerivalalDüsseldorfului.În1815,Julich‑Cleves–Berg,intrăcaprovincieîncomponenţaPrusiei,undevarămânepânăînanul1947.Odatăcudesfiinţareastatuluiprusac,DüsseldorfdevinecapitalanouînfiinţatuluilandRenaniadeNord‑Westfalia,statplăsmuitdupăplaculamericanilor.ExceptânddealulSandberg,careseridicăla165metri,Düsseldorfulesteașezatpelocjos,maiprecisîndelta cupatrubraţepecare râulDüsselo formeazăla vărsarea înRin.Düssel izvorăștedinTaunus și curgeprinvaleaNeander,undes‑audescoperitpentruprimadată rămășiţe ale omului de Neanderthal. HidronimulrâuluiDüsselareaceeașirădăcinăindoeuropeană,duna‑apă,cașiDunărea,DonulsauDvina.PesteRin,visavisdeDüsseldorf,esteorașulNeuss,construitdeasemeni,într ‑odeltă,arâuluiErft,carepleacădinmunţiiEifel.Evidentcăînjurnusevedeniciurmădepeisajdeltaic.Bălţile sunt demult asanate, iar canalele și ostroavelesunt acoperite cu platoșa de beton a orașului. Doarde‑a lungul străzii Konnigsalle, ceamai scumpă arterăcomercialădinGermania, iese la luminăDüsselul peolungime de un kilometru.Muzeul de artămodernă înaerliber,InselHombroichesteorganizatînfostagrădinăa unei vile. Numele domeniului evocă o insulă (insel).Toponimul are acum valoare pentru geografia istorică.Gârlelecareînconjurauostrovulaufăcutlocdrumurilorpavate.ParculHofgartenareceeaceaparentesteuniazprelung.Estepopulatculebedecenușiidomesticite.Nusesinchisescdelocalniciiceselovescladoipașideele.ÎncartierulCarlstad,aproapedepromenadaRinuluimi‑aatrasprivireaunfeldegolf,careînchipvăditcomunică

cu fluviul printr‑un tunel deasupra căruia se înalţă oclădire.Lamomentulviziteituneluleraînchiscuecluză.Cumîngolfodihneaoșalupămare,esteclarcălegăturacu Rinul putea fi restabilită după dorinţă. Pe hartă seobservăcăgolfuldinCarlstad,iazuldinHofgartenșialtepeticedeapăsuntașezatepeunarcdecercunitcuRinul.Toateiazurilesuntparteavizibilăaunuibraţalfluviului,careseparăoinsulă.Apacurgeînceamaimarepartepesubasfalt.

LaOtopeni,zonaliberăareaspectdebazarturcesc,înmodjenantașezatacoloundenu‑iestelocul.Preţurinerușinate.Oplăcintăcâtjumătatedepalmăcostă9lei,un sandviș care nu satură, 30 lei. Au trecut vremurilecând zoneleduty– free, scutitede taxele și restricţiilevamale,îmbiauprinvarietateamărfurilorșiprinpreţurilemici.Arămasdoarnumele,caomarcăcalpă,ocapcanăpentru buzunarele călătorilor. Aceleași produse ca înoraș,darlapreţuridecâtevaorimaimari.Pasageriistorșidebani,ajunși înavion,rămânorbișisurzi laglasuldesirenă al frumoaselor stewardese, care pentru profitulcompanieideaviaţie,încearcăsălevândăcâteceva,totînregimduty‑ free.Nuamvăzutcumpărânddecâtpeunneamţ,carealuatofiolădejumătatecuvinalb.Nicila Düsseldorf, preţurile nu suntmici, ba dimpotrivă.Ocaserolăcucuburidepepeneverde,carenuarîndestulaogăină,face5euro.Lamotelulundeamstat,aflatlângăsatulRatingen,oporţieconstânddintr‑obucatădecarnedevitădevreo100degrame,uncrevete,douălinguridesosdeardeișitreiroșiideBruxelles,pentrucarelanoinuseapleacănimeni,acostat25deeuro,adicămaimultdeosutădelei.Totatâtsecerepeunlitrudevinautralian.Estedreptcămotelulaveacicăpatrustele,darcondiţiiledecazarenudepășeauniveluluneipensiunibanaledelanoi.AeroportuldinDüsseldorfestemodern,curat,aerisit,spaţios,cuarhitecturăfuturistășiluminatcaînRai.Zonaliberă este ocupată demagazine elegante, specializatepe sortimente de produse. În niciun caz nu vei vedeaaici băuturi răcoritoare care să stea în galantar, alăturideciorapidedamă.Înduty–free‑uldinDüsseldorfamvăzuto librăriecucărţi, folosescpleonasmulpentrucătotmaimulţidelanoispunastăzilibrărielapapetărie.Librăriaerachiarmareraportatlastandardeleromâneștiactuale, care lasă mult loc cârciumilor și mai delocculturii veritabile. Dealtfel, în orașul german, puţin câtl‑amvizitat,amvăzuttreilibrăriisimilarecadimensiuneșiunaimensă,parterșipatruetaje,largi,plinecucărţișicuclienţi.Amvăzutmulţioamenicareîntramvai,saupebănciledinparc,oriînsaladeașteptareaaeroportului,erauadânciţiînlecturauneicărţi.Nuamvăzutpenimenipiezândtimpulșiexersândlipsadeinteligenţăbutonândtabletelecujocuri,“sportul”preferatalactualeigeneraţiimioritice.Laaeroport,pebancadelângămineodoamnăbine, citea în limba română “Arhietipuri” de CarolineMyss, carte apărută la Editura “For You.” Biata femeiegăsise înGermaniaoaza în care să citească liniștit!Nuam văzut beţivi în Düsseldorf, nu am auzit manele,muzicădatătare,zbieretesauînjurături.Amvăzutcâţivacerșetori,printrecareoperechedeţigani,carestăteau

85

ţepeni,unuldinei,cocoţatpeunpar.Energiaconsumată,ar fi fostmai utilă acasă, pe valea Siretului, lamânuitsapa.Avizamatorilor,nemţiinu semaiomoară sădeabanipungașilor.S‑aulecuit.Înorașulvechiammerspeoaleeumbritădecopacifalnici,perpendicularăpecheiulRinului. Era tivită cu un șir de localuri din care clienţiicurgeauînstradă.Toatălumeanuconsumaaltcevadecâtbere.Chelneriinumaipridideausăcaretăvilecuţapuripline.Liniște,lumeîmbrăcatăfrumos,nimeninuîntreceamăsura.

Rinul curge tumultos, iute. Apa este curată. Fărăpeturi care să plutească în derivă. Trec barje încărcatecumarfă, unele păreau a fi propietatea acelor nomaziai râurilor, care locuiesc cu familia pe vas. Trec deasemenea,bărcideagrementșivapoarerestaurantcupetreceri tăcute. Plaja de pe malul opus, goală la oraaceeadeseară,estemărginitădeunlargspaţiuverde.MaidepartesevădclădirilesomptuoasedinNeuss.Pecheiunșircontinuudetaverne,încarebinenţelessebeabere.Ambăutșieubere.Defoartebunăcalitate.AmbăutlaSchumacher,firmăînfiinţatăîn1838.Înlocalsepoatemâncabineși relativ ieftin, raportat lapreţurile locale.Schumacherarepropriafabricădebere.Întreprindereade capacitatemică, este amplasată în buricul târgului.Nimeni nu a desfiinţat‑o pe motiv că vezi Doamne,poluează. Așa ceva am făcut noi care ne‑amdecapitateconomianaţională.PealtarulecologieiafostsacrificatăfabricaZimbrudin Iași, fondată în1786,careproduceaberedupă reţetaPils.MarcaZimbru și celebragrădinădevarăafirmei,aufostapreciatedeînsușiGambrinus,“regele” berii românești. La fel a fost distrusă Rahova,fabricadebereinauguratăîn1895șicarepentrucalitateaoferită, a primit licenţa de “Furnizor al Curţii Regale.”FondatorulfabriciiafostDumitruMarinescu, laoriginesimpluţărandinBragadiru,judeţulIlfov,carecumuncășipasiuneaclăditunmicimperiuindustrial.Marinescuafostșiunmaremecenaalculturiinaţionale.Bereaeste

băuturanaţională a nemţilor.De aceea șimărcile suntnumeroase.Multesortimenteseproducîncantităţimici,după procedee și reţete proprii la ferme și mănăstiri.Astfel, numai în Franconia sunt înregistrate 1000 demărcidebere.ObereoriginalăesterauchbierprodusăînregiuneabavarezăBamberg.Estepreparatădinmalţafumatlafocdefag.LaSchumachervinelumefeldefel.Majoritateasuntsalariaţiieșiţidelaslujbă,saupersoanecarecelebreazăuneveniment.Iarnaterasaberărieiesteîncălzităcuuncaloriferimpozant,defaptunschimbătorde căldură fabricat la jumătatea secolului al XIX‑ lea.Dubluavantaj: clienţii sunt încălziţi, iarapa industrială,răcită înainte de deversare. De altfel, agentul termicrezidual este folosit pentru nevoile localului. Pe stradăeste puţină lume. Explicabil de vreme ce majoritateasalariaţilorîncepprogramulla9dimineaţa,aupauzădeprânzoorădela12șipleacădelaserviciula18.Practicnulemairămânenimicdinzi.Acestprogramdesorginteamericanăestespecialgândit,casă limitezeoamenilorlibertateadeacţiune.Înconsecinţă,majoritateacelordepestradăsuntpensionari,îmbrăcaţitinereșteșicualurăprosperă.Vorcutotdinadinsulsăconfirmepasajuldinromanul“Treipedouăbiciclete”scrisdeJeromeKlapkaJerome: ”Dumneata naște‑te, spune guvernul germancetăţeanului german și noi facem restul. Dumneata sănu‑ţi baţi capul.”Carteaeste rodul călătoriei făcutedeautor în regatul Bavariei, la începutul veacului al XX‑lea. Întâlnești și tineri, mai ales fete. Sunt îmbrăcateprimăvăratic,cumini,așacumstăbinelavârstalor,darfărăafidezgoliteexagerat.Pânălaurmă,cătotavenitvorba, celemai frumoase fete le‑amvăzut în aeroportla plecare. Erau românce.Maturii germani sunt foartepuţinvizibili.Ocupaţicuserviciul,așacumamspus,nuautimpdeplimbatpestradă.

Probabilorașularfiaproapepustiu, fărăcohortelede emigranţi din ţările coloniale. Cei mai mulţi suntmusulmani. Niqabul acoperă femeile cu negru din

86

creștetulcapului,pânălacălcâie.Nulisevăddecâtochiitriști.Celemaiemancipatepoartăchadorcenușiu,carelelasăfaţaliberă.Dacăsuntcusoţii,elemergînfaţăcucopii.Deregulă,însatelelorbărbaţiipășescînainte.Aicidomnii cu barbă de patriarh, se postează strategic laspatele grupului pentru a supraveghea consoartele sănu cadă înpăcat. Eraubărbaţi caremânaude la spatedouă – trei femei, probabil toate soţii. Am văzut șicredincioase ale Coranului moderne, eleve care intrau la școală, ori studente, îmbrobodite și îmbrăcate cupardesiulungpânălagenunchi.Pentrulumeaislamuluieste culmeapermisivităţii înmateriedevestimentaţiefeminină.Chiar și aici, în celmaibogat șidinamicorașal Germaniei, musulmanii se ţin izolaţi, fac abstracţiede ceilalţi. Formează comunităţi ad hoc a căror liantesteafinitatearegională,ori tribală.Laplecareamstataproapejumătatedeorăașteptândlaînfoliereabagajuluidestinatcaleiavionului.Băiatulcareprestaserviciuleraprobabilconsăteancuperecheadinfaţamea.Elcubarbăsurădeuncot,eatinerică.Purtachador.Auvorbitîntreeimultșibinefărăsălepesedeceicarefăceaucoadă.Aveauopt valize și genţi,plusun căruciorde copil.Auanalizat îndelung cum să cupleze bagajele, câte două,câtetrei,așaîncâtambalatulsăcostemaipuţin.Nuaveaiundereclama.Nimeninuprotesta,cums‑arfiîntâmplatlanoi.Nu‑ţiconvenea,predaibagajulneasigurat.Cândvanueraoproblemă.Nuseumblaînvalizecasăsefure.Vremurileînsăs‑auschimbatșinuînbine.Oricumpentrufiecaresarsana, laOtopenicași laDüsseldorf înfoliatulcostă șapte euro. Negri sunt destui în Düsseldorf,integraţi după câte se vede societăţii germane. Multenegrese arată ca niște nemţoaice de ciocolată. Printretrecători pot fi recunoscuţi tineri indieni îmbrăcaţi înstileuropean.Suntceimaidezinvolţi.Nuodată fetelepotfisurprinse în mijloculdrumuluiatârnatedegâtulprietenului tuciuriu. Nu pot spune dacă adolescenţiigermanifaclafelînpublic.

Cupuţinînaintedeoranouă,noitreidelegaţidelaFEPA Bârlad, eram postaţi la intrarea unei importantecompanii din oraș. Salariaţii, îmbrăcaţi foarte modest,veneaupejos,nimenicumașinapersonală,nimeni,cutaxiul.Orașuleste foartemareși înmodsiguroameniiajungeau până aproape de poarta întreprinderii cutramvaiul.Este,cuexcepţiametroului,singurulmijlocdetranspotîncomunvăzutdemine.Folosireatransportuluiîncomunesteunbeneficiupentrusocietate.Implicăunconsummaimicde combustibil,mai puţinăpoluare șistrăzimaipuţinaglomerate,iardeaiciunriscmaimicdeaccidente.

Dealtfel,înmateriededrumuri,germaniistaufoartebine. O reţea complexă de autostrăzi împânzește ţara.Au câte trei benzi pe sens.Multele pasaje peste sausub nivel evită intersecţiile riscante. Șoselele germanenusuntaglomeratepestemăsură,nici laoreledevârf.Traficulestepermanentfluentșiordonat.Nusuntidioţiicare fac zgomot circulând fără tobă de eșapament, labordulmașinilor,nuurlăceeaceuniiziccăarfimuzică,nuexistăexcesdevitezășinicimotocicletecaresăbage

lumeaînsperieţi.Poliţiarutierăestediscretă.Totulţinede conștiinţă și de civilizaţie. Pe lângă zonelepopulateautostrăzile sunt încadrate de panouri fonoizolante,acoperitecuiederă.Toatedrumuriledinafaralocalităţilorsuntmărginite, dacă nu de pădure, cel puţin de șiruridecopaci.Nuca lanoi,undes‑a tăiat totceseputeatăia. Este adevărat că și nemţiimai aumulte de făcutînmateriedeprotecţiamediului. LaDüsseldorf nuamvăzut piste pentru biciclete, deși bicicletele modernepotfiosoluţiepentruviitorînmateriedetransportpedistanţe scurte. Cum puţinii velocipezi nu pot circulapedrum,seaventureazăpetrotuare.Nutrebuietotușisăpunemutilizarea transportului încomunexclusivpeseama grijei pentru mediu. Taxiul este foarte scump.Numai pornirea costă 5 euro. Oamenii deși, au salariidezeceorimaimaridecâtalenoastre,nusuntbogaţi.Majoritateagermanilornuaulocuinţăproprie,iarchiriilesuntfoartemari.Aspectulnil‑aprezentatuntaximetrist.ȘoferuleraoriginardinSilezia.DupăceprovinciaafostcedatăPolonieiîn1945,familiasaaemigratînRenania.Veninddintr‑unţinutamputatdintrupulţării,înţelegeaproblemele României. Știa prea bine că Basarabia,BucovinadeNordșiMaramureșuldeNord,Transnistria,Pocuţia și Herţa sunt pământuri românești. Ofta dupăPrusiaOrientală,așacumromâniicaremaisuntromâni,oftează după însoritul Cadrilater. Știa că avem o ţarădăruitădeDumnezeu,caredacăarfibinegospodărită,nuaraveanevoiedepomenilecomunitare.Remarcabilpentru orașele germane este metroul. Circulă pe subpământ, iese la lumina zilei și la nevoie trece văile peviaducte. La aeoport, staţia de metrou era la etajul Ial clădirii, într‑un tuneldesticlă. În faţaaeroportuluioparcaremultietajată.

I‑am văzut pe nemţi la muncă. O dată intraţi încompaniadecarespuneam,ajungemîntr‑unspaţiucareseamănăcurecepţiaunuihotel.Salariaţiitreceaupelângădouădoamnedelarecepţieșiprimeauuncarddeacces.Puteauserviobomboanădintr‑uncoșpuslaîndemână,lafelcalahotel.Birourilenusuntînstilamerican,comune,ci individualeastfel încâtomulsăpoată lucra în liniște.Sunt spaţioase, luminoase, funcţionale, intime chiar,climatizateșidotatecutotcetrebuie.Pejosmochetă.Laora12lumeamergelamasă.Cantinaestecuautoservire.Seplăteștecucardullacasieră,carelarându‑ielibereazăbonfiscal.Nuștiudacăaicimâncareaestescumpăsauieftină.Noifiindoaspeţinuamdatbani.Seputeaservio supă groasă codimentată cu ienupăr, cartofi prăjiţi,ficat de pasăre acoperit cu smântână și salată pe carefiecareocompuneadupăpropriafanteziedinlegumelepuse la dispoziţie, gata tăiate. Erau sucuri naturale, sevedeacăsuntstoarsedinpulpădefructșiapămineralădin Taunus de bună calitate. Ca desert, diverse fructe,salată și peltea de fructe, sau frișcă îndulcită în caregăseai fructeuscate,oricartofiprăjiţi.Nemţiimănâncăpuţină pâine șimultă carne. De regulă, se oferă pâinefeliatădinsecară,sauchifledinfainădegrâu.Niciodatălarestaurantnusepunepemasămaimultdeochiflăsaudeofeliedepersoană.Pâineaesteînlocuităcupiurede

87

cartofi saucucartofiprăjiţi. Laautoservireacompanieiera franzelă din grâu, tăiată în bucăţele de parcă ar fifostpărticeledeanaforă.Nuluamainimeni.Carneasemâncaînporţiimari.AmvăzutlaShumacherunneamţcareaînfulecatunplatoucuciolanfiertșiprăjit,costiţăși cârnaţi pe care trei români nu au fost în stare să‑ltermine.Eimănâncăfărăpîineșideaceeanusesăturăcuuna,cudouă.Neamţulnostruamaiconsumatunlitrușijumătatedebere,plusocupămarecufrișcăcufructe.Numaiplatoulcostăosutădeeuro.Germaniisuntbunimeșterilapreparareacârnaţilor.Suntscurţișisubţiri,așacumîicunoaștemdinmagazinelenoastresubnumeledecârnaţipentruberesaubavarezi.Carneaesteînsoţitădevarzămuratăînvin,iarpentrucasădregifelurilegătite,se pun cești cu smântână, untură de porc și pastă deșofran,făcutătotcugrăsime.Apaminerală,berea,vinulși sucurile de fructe sunt ambalate în butelii de sticlătransparentă.

Însediulcompanieigermanegrupurilesanitaresuntînchise.Evidentcănumi‑aplăcut.Fiecaresalariatareocartelădeacces.Timpulpetrecut înbaieestetăiatdinsalariu,sautrebuierecuperat.Aţinebaiaînchisămiseparesubuman.Dupăcâteștiunormareatehnicăpecarenunoiaminventat‑o,prevedeașanumitultimppentrunecesităţi fiziologice. În aeroport și în holul companieierauhârdaiecucopaciînminiatură,darînbirourinuamvăzutniciunghivecicuflori,așacumbineseobișnuieștela noi. Nota zece pentru organizare, pentru relaţiilecivilizate, pentru că fiecare știa precis ce are de făcutșiaretimpulnecesarcasă facăbine.Einuaucrizedetimp, pentru că planifică totul în amănunt. Au culturaperfecţiunii. Salariaţii sunt în majoritatea germani. Lamici excepţii notez un olandez pe post de director șiunaristocratspaniol.Nunumaiparticulanobiliară“de”atașată numelui, dar și fizionomia clasică, glasul sigurșivorbacumpătatătrădauviţaaleasă.Maieraotânărăcatalană subţirică, frumușică, cu ochi de erete. Erayoghină sau în tot cazul vegetariană convinsă. Mâncadoar salatădin frunzedebrocoli,boabedemazăreșimorcovtăiat.

Orașul are clădiri frumoase,mainoi saumaipuţinnoi, dar toate moderne pentru epoca în care au fostconstruite. Arhitectura este variată. Întruchipeaza osimfonie a formelor geometrice, care dă senzaţia dearmonie, de relief, odihnitoare pentru ochi. Printreclădirile contemporane sunt presărate multe depatrimoniu, istorice. Sunt funcţionale, dar totodată auvaloareculturalășiînnobileazăurbea.Spaţiileverzisuntmulteși largi,dardinpăcateacoperite îngeneraldoarcugazonșifărăvegetaţiearborescentă,oritufeînflorite.Iarășiopaguboasămodăamericană.Puţineleoreavuteladispoziţienumi‑aupermissăvizitezorașul.AmremarcatdinmersbisericaJohannesdincărămidăroșie,turnuriledinsticlă,simbolulputeriieconomiceaRenanieideNordși Westfaliei, clădirile pe acoperișul cărora se ghiceaupăduri de arbuști, lipsa micilor magazine alimentare(hrana se cumpără numai de la supermarket), Zakk,centrul cultural, cu salădeconferinţe,bibliotecă și săli

pentrulecturipublice.Lipsesccasele.Blocurileseridicăchiardelamargineatârgului.Oîntreprinderemecanicăpelângăcareamtrecutaveaclădiridincărămidăroșie,vechi din secolul al XIX‑lea, dar curate șimodernizate.Erau monumente de arhitectură industrială. Noi amrenunţatprosteștelaasemeneacomori.Încurteafabricii,ordineșicurăţenie.Nimeninucăscaguraaiurea,nimeninu mânca seminţe. Mania germană pentru curăţenie,pare să fi slăbit în ultimele decenii. Numărulmare deemigranţi își spune cuvântul. În 1983 când am vizitatSaxonia, Brandenburgul și Berlinul, nu am văzut nici o

muscă, nu am văzut nici ceamaimicămizerie pe jos.Acumsuntmuște,foarterareestedrept,darșichiștoacedeţigărilaintrareaînmotel,saucâteunpeticdehârtie,pe ici, pe colo. Pe ziduri apar grafitti, unele frumoase,darmultehidoase.Bineînţeles,nuestedezastrulde lanoi.Totușicevas‑afisuratînspiritulgermandeordine.Motelulundeamstatarepiscină, cuapa schimbată înfiecare dimineaţă și teren de tenis. În pădurea din jurcântăpăsărelele.SeiaulaîntrecerecureactoarelecarelafiecareminutaterizeazăsaudecoleazădepeaeroportuldinDüsseldorf.Amsurprinscumuniepuresălbaticvenitdinhăţiș,seplimbapeterenuldetenis.Idilic,darcămașade zgură era acoperită cu frunze uscate. Gardul careînconjura terenul era turtit în două locuri. Au tăiat uncopacuscat,careacăzutpestegard.Nuaumaireparatstricăciunile. În hol se aflaun rezervordeundeputeailua gratis apăpotabilă. Seara ”uitau” să‑l umple, ca săcumperi apăminerală, la trei euro jumătatea de litru.Decetoateacestea?Criza?Delăsarea?Amaruncatvinapeemigranţi.Numerităpentrucăeiaducmariservicii.Fatadelarecepţiamoteluluieraoturcoaicăabiatrecutăde adolescenţă. Muncea de dimineaţă, până noapteatârziu,celpuţincâte16orezilnic,casătrimităunbănuţpărinţilor însatuleidinCappadochia.TotușiGermania,rămâneGermania.“ScrisoarealuiNeacșuecelmaivechidocument în limba română. S‑a păstrat pentru că afost adresată judeluiBekner (alBrașovului), adicăunuineamţ.”AforismulaparţineluiValeriuBuţulescu.

88

dangătul dureriiIon MORARU

Din drumul șerpuind printre lanuri și iazuri careducespreunmareoraș–vechecapitalăaMoldovei,satul sevedearuncatpecoastaunordealuriuscate,în a căror înălţime semai văd câteva stoguri cu fân.Acoperișurile din tablă și azbociment ale caselormodeste și de‑a valma îndeosebidau impresiade ladistanţăauneimari„ciupercării”înpantă,„coroanele”umbrindtotul în jur...Maiaispuneprivindcasele, înmareparteasemănătoare,căsuntașezatepeteraseluminoase, soarele bucurând cu razele sale fiecarefereastră,delacarestrălucescfiravefloriînghivece..Înjurulcaselorsuntadunateclăiînaltedefân(unele,maiavândcâte‑oţepușăînaltă),glugicucoceni,totcemaitrebuiepelângăgospodăriaoamenilor.

În vremea mohorâtă de toamnă norii‑și lăsaudeseori cenușiul lor greu asupra locurilor, odată cuadiereadinceîncemaireceavântului.Aceeașiliniștestăpâneamereucaselerăsfiratepecoamadealului,depe caremai răzbăteaarar glasuri de copii ...Nici nuseterminaseculesulporumbuluicăînvârfuldealuluisevedeatotceea„cetopise”brumaiarprinlanurileîntinseunșuieratcontinuuvesteavremeaapropiateiierni... Țăranii umblau cu mare teamă prin sat, iarseara uliţele aproape că erau pustii... Miliţienii, cusarcini de la organele de partid, erau la marginealanurilor deporumb,peuliţi, peste totpeundenicinu teașteptai...Orice trecătorajunsprinapropiereacâmpului era controlat, iar pentru căruţe și căruţașitotuldeveniseuncalvar...Căruţeleerau întoarsedindrumullorpentruaficăratărecoltadepecâmpuri,încurteaplinădemocirlăacooperativeiagricole,aflatăîn celălalt capăt al satului, în apropierea drumuluinaţional.

Pe coasta dealului, într‑o margine, se vedeaspărgând bolta cenușie a cerului turnul bisericii,acoperit cu tablă ce începea ca să ruginească...Dangătulclopotelormaiaduceaînsufletuloamenilorliniștea, împăcarea gândului că vor trece și acestea,că nu vor rămâne lucrurile în loc...Singur, preotulsatului, ţinea piept acestor potrivnice vremuri caredeveneaudinceîncemaiagitateșimaiapăsătoare...Mulţi oameni căzuseră încapcanelemiliţienilor fie șinumaicubănuiala,șimisiunealor„câinească”atingeasufleteleaceloroamenineînsemnaţiceși‑aulegatviaţadesatulcucaseleparcăluminândpovârnișuldealului.

Unuldintremiliţienieramairău – teancuri de dosare,umpleau biroul său de laMiliţie... toatepornite sprepenitenciar!Oameniinusemai puteau privi drept înochi, sufletul lor rupt trăiao așteptare dureroasă –aceea a ridicării de acasă,cu mandat de arestare...Pentru câţiva știuleţi deporumb munciţi de ei,pentrubănuieli,eraupurtaţipedrumuricudeclaraţii,înfăţișărilaprocese,acuzărișichiararestări...

UșadelaPostuldeMiliţieascârţâitlungcândaintratpreotul...Hainelesalemirosindasmirnăl‑afăcutdeodatăatentpemiliţianulcepriveauimitlaaceastăvizităneașteptată.Preotul se șiașezasepeunscaunpână se dumiri miliţianul cum de a venit sfinţia saacolo...Teanculdedosareerasăcadădepemargineameseisaledebiroușipărintele,miratșieldenumărulmare de dosare au fost întocmite de cătremiliţieniisatului,aruptdeodatătăcereaceseopriseîntreei.

‑Sunt oameni buni, tovarășe miliţian, muncitori,gospodari care își văd de familie și treburi – nu sepoatesăfietrimișiașamulţilaînchisoare...“.Înminteapreotului erau numele gospodarilor ce îi știa de oviaţă,lecunoșteașigreutăţileprincareautrecut…Dardedincolodemasaundeședeaaauzitca„șuierulunuișarpe”voceamiliţianului:„Poatevreisăteducdeaicidinsat,sătetrimitînaltăparte!“Aprinsdeodatăcurajbătrânul preot, așezându‑și hainele sale negre, nu‑lputeatotuși intimidacuaceastăavertizare:„Oriundem‑aitrimite,eupotveniînapoi,dardacă<<teduc>>eu, tovarășe miliţian, nu mai vii!“ Fără a mai stape gânduri, preotul cuprins de blânda bătrâneţefără supușenie, s‑a ridicat și a plecat. În camera cupereţi văruiţi înalb, și rămasaplecatpestemaldărulde dosare, miliţianul parcă auzea în urechi un ţiuitcontinuu... Erau cuvintele preotului de la biserica ceseînălţapeomargineacoameidealului,cuturnurileruginite,deundeundangătdeclopotseauzeacândșicând...

89

ţĂRI ORIZONTAL: 1) Țară din Penisula

Scandinavă, cu ieșire la Marea Baltică,învecinându‑se cu Norvegia și cu Finlanda –StatînArabia,cuprinzândpeninsulacuacelașinume. 2) Țară din centrul Europei, în bazinulmijlociualDunării–StatînAmericadeSud,cuieșire laOceanulPacific, situat înMunţiiAnzi.3)ȚarădinOrientulMijlociucuprinzândomareparte a Mesopotamiei – Lac în Argentina. 4) Stateuropean,ocupândceamaimarepartedinPeninsula Iberică și câteva insule dinOceanul

Atlantic și Marea Mediterană – Regiune înparteaeuropeanăaRusiei.5)Cadenţă–Fluviuîn Europa ce izvorăște din Munţii PădureaNeagrășitreceprinGermania,Austria,Slovacia,Ungaria, Serbia, România, Bulgaria, RepublicaMoldova și Ucraina vărsându‑se în MareaNeagră. 6) Estul Ecuadorului! – Pește marin,asemănătorcusardeaua–Unsprezece.7)Tifos(reg.) – Centrul Vaticanului! – Bice! 8) Râu înElveţia, afluent al Rinului – Stat în sud‑vestulAsiei,înglobândPeninsulaAsiaMicășiopartedinestulPeninsuleiBalcanice.9)Statsclavagistantic în Orientul Apropiat, pe cursul mijlociual fluviului Tigru – Suveranul Iranului. 10) Stat insular în sud‑vestul Europei, cuun reliefvulcanic – Țară situată în Africa Occidentală,în sudul Algeriei. 11) Oraș în sud‑estul Italiei,înapropieredeBari–Stat înnordulAfricii, laMareaMediterană.

VERTICAL: 1) Stat federal în Americade Nord, amplasat între Oceanul Atlantic șiOceanulPacific(siglă)–Țarădinbazinulinferior

alDunării,cu ieșire laMareaNeagră.2) Primul din Tunisia! – ȚarădinOrientulApropiat,existentădinantichitate–Senegal,auto.3)Statînnord‑estulAfricii,cuprinzândșiPeninsulaSinaidinAsia,cuieșirelaMareaMediteranășilaMareaRoșie–Regealavarilordinpoemul,,Strigoii’’,deMihaiEminescu.4) Prăbușit–MunţiîntreSerbiașiMacedonia.5) StatînOrientulMijlociu,numitpânăîn1935Persia–Indo‑europeniicares‑austabilitlasfârșitulmileniuluiIIî.Hr.înprovinciaLatiumdinItaliacentrală.6) Artămarţială,sportdeoriginejaponeză–Produslactat.7) StatfederalînEuropaCentrală,ţarămuntoasă.8)Nene.9)Orașîn Rusia asiatică, port laOceanul Pacific –Nordul Ciprului! – Notămuzicală.10) Vocibărbătești–GolflaMareaRoșieșioraș‑port,situateînEritreea.11)Dialectcarefacepartedinfamilialimbilor semitice – Turcul din Mangalia! 12) Stat federativ,ocupândopartedinestulEuropeișirestuldinAsia–ȚarădinEuropaCentrală.

Dicţionar: KOMI,AAR,SAR,ASAB.

CAPITALE ORIZONTAL: 1)CapitalaOlandei,menţionatăprimaoarăîn

1254.2)FluviulcestrăbateLondra(338km)–PlajăînBratislava,pemaluldreptalDunării.3)ÎnViena!–OrașînEgiptulantic,peNil, capitală întimpul Regatuluimijlociu și a Regatului nou–Localitate înPakistan.4)Cairo,capitalaEgiptului,estesituatăpedreaptaacestuifluviu înparteadesudadeltei–CapitalaKenyei, întemeiată în 1899. 5) Atașat – Capitala Norvegiei,oraș‑port,întemeiatîn1048deregeleHaroldIII.În1624afostdistrusdeunincendiuiardupăreconstrucţieapurtatnumelede Christiania,păstratpânăîn1924.6) Pictorclasicromân,careaavutînBucureștiunMuzeudin1904(Theodor)–Tribscitic(î.Hr.).7) Aere de Paris!–Morfeu indigen–NichitaStănescu.8) Avocat din Havana!–Lingvistșifilologromân,fostprofesorlaUniversitateadinBucurești (Iorgu).9) CapitalaBelarusului,

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

MAPAMOndSerghei COLOȘENCO

90

pe Svisloci, afluent al Berezinei,menţionat din 1067 – Vestigiu altrecutului.10) VechiorașînTurciaasiatică,fostăcapitalăaArmenieiîn sec. IX‑XI, azi în ruine – Provincie din insula japoneză Honshu,cucapitalaHiroshima– ,,Oraș’’, în toponimiahindusă.11) Oraș înCoreeadeSud,portpefluviulHangang,capitalădin1394–CapitalaLibanului,portlaMareaMediterană,undeseaflăMareaMoscheedin1291.12)CapitalaVenezuelei.Orașulafostîntemeiatîn1567deconchistadoriispanioli–ZonăînSlovenia.

VERTICAL: 1)Oraș înGrecia, înPeninsulaAtica. Împreunăcuportul Pireu și cu alte localităţi satelite, formeazăMarea capitalăa ţării. Din 1834 a devenit capitala Greciei moderne – CapitalaSiriei, situată într‑ooază lapoaleleMunţilorAntiliban.2)CapitalaRepublicii Filipine,port lagolful cuacelașinume,numită și Luzon–Poetromân,autorulvolumului,,Orafântânilor’’apărutlaEditura,,Minerva’’,București,1979(Ion).3)Cușme!–CapitalastatuluiPerú.Orașula fost întemeiat în1535deFr.Pizarro.Din1821ecapitalaţării–RâuînIndonezia.4)Titluscurt–CapitalaFranţei,laconfluenţaSenei cu Marna și Oise, vechea Luteţie – Periferiile Londrei! 5) Liric rus, autorul poemului ,,Anna Sneghina’’, în care amintește șideMoscova(Serghei)–Râu înRusia,afluentalVolgăi.6)CapitalaMarocului, port la Oceanul Atlantic. Oraș întemeiat în sec. XII.Obiectiveturistice:TurnulluiHasan(secXII),MoscheeaHasan(sec.XIII),PoartadelaChelia(sec.XIV)ș.a.–LaBernașilaBerlin! – Cod aeroportKabala(SierraLeone).7) la Cairo! – Cantautor, absolvent alInstitutuluidearhitectură,,IonMincu’’dinBucurești(Alexandru).8) Alee!–CapitalaRepubliciiDominica.9) A adulmeca – Fluviul ce treceprinKiev(2285km)șisevarsăînMareaNeagră.10)CapitalaIrlandeidin1922;orașmenţionatdinanul841,cândafostcuceritdenormanzi–DenumireaactualăacapitaleiGroenlandei,Godthåb.11)CapitalaJaponieidin1868–Oraș‑statînGreciaantică.

Dicţionar:RUK,ASII,AKI,PUR,UKA,NIUR,KBA.

FLUVII

ORIZONTAL: 1) Fluviu în Europa, al doilea ca dimensiune șidebit, dupăVolga:2860km. IzvorăștedinMunţii PădureaNeagră(Germania) și se varsă înMareaNeagră – Celmai lungfluviu dinlume:6671km,împreunăcuKagera.IzvorăștedinAfricadeEst,dinMunţiiVirunga,trecepriLaculVictoriașisevarsăprintr‑odeltă(nouăbraţe) în Marea Mediterană. 2) Fluviu în Venezuela și Columbia(2750km),cesevarsă înOceanulAtlanticprintr‑odeltăcu25debraţe (var.)–DenumireaportughezăafluviuluiTajo (1010km).3) RâulceizvorăștedingheţariiMunţilorTian‑ȘancentralșiprinunireacuKaradaria, formeazăfluviulSâr‑Daria–Oraș în Italia,peTicino,afluentalPadului.4)Diodăluminiscentă–CapitalaItalieiprincaretrece fluviul Tibru, ce se varsă printr‑o deltă înMarea Tireniană.5) Fluviu în China centrală, celmaimare dinAsia: 6300 km. EstecunoscutșisubdenumireadeFluviulAlbastru–IzvorulParanei! 6) Capitala Spaniei – Localitate înEgipt,pemaluldreptalNilului.7) Numefeminin–EstuarpecoastadevestaAfriciiEcuatoriale,delaOceanulAtlantic,formatprinunireaatreirâuri.8)Înprag! – Fluviul cetreceprinFlorenţașiPisaizvorânddinMunţiiApenini,vărsându‑seînMareaTireniană–Boabedepiper! 9)RâuînMaramureș(80km),afluentalTisei–Fluviu înAfrica, înRepublicaZair (cca.1000km)

– ElenaMarcu.10) Râu în Anglia, afluentalTamisei–Provincie înFranţastrăbătutădeCanalulMarna–Rin.11) Fluviul siberian ce izvorăștedin LaculBaikal și sevarsă înEnisei (1826 km) – Denumirea franceză afluviuluiRin.

VERTICAL: 1) Fluviul ce izvorăștedin Podișul Central Rusesc vărsându‑seprintr‑odeltăînMareaAzov–ȚarafluviilorMississippișiMissouri(6420km).2) Fluviu înRusiacuolungimede2534kmcesevarsăînMareaCaspicăprindouăbraţe–FluviulcestrăbatePerú,ColumbiașiBrazilia,cuolungimede5500km,consideratfluviulcucelmaimaredebitdinlume:150.000m.c./sec.lavărsare.3)SatelitalplaneteiNeptun–Algebră(abr.).4) Fluviu în siberia de Est (Rusia),lungde1145kmcesevarsăîngolfulcuacelașinumedinMareaBering–Sena,la vărsare! 5) Fluviu navigabil în Elveţia șiînFranţacesevarsăînMareaMediteranăprintr‑odeltăde1,2miikmpatr.–FluviulceizvorăștedinPodișulValdai(2285km)șisevarsăînMareaNeagrăprintr‑unlimanîndreptulorașuluiHerson.6)Zarmic–Reţelepentru transmisii de date (abr.) – Râu înSpania,afluentalfluviuluiEbru.7)Depozitcentral! – Râu în insula Corsica, lung de75 km.8) Celmaimarefluviu dinAnglia,izvorăștedindealurileCotawoldșisevarsăîn Marea Nordului printr‑un estuar cu olăţimede16km–Localitate înFranţa.9) FluviulceizvorăștedinLaculLadoga,treceprinSanktPetersburgși sevarsă înGolfulFinic alMării Baltice – Fluviu navigabil învestul Siberiei (Rusia), format prin unirearâurilor Biia și Katun, care izvorăsc dinMunţii Altai. Afluent principal: Irtâș. Sevarsă înMareaKaraprintr‑un estuar lungde800km–EmilHâncu.10) ÎnJijia!–Oraș

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

91

prahovean, pe râul Vărbilău. 11) Cel mai lungfluviualFranţei:1012km.IzvorăștedinMunţiiCevenni, străbate Masivul Central și se varsăîn Golful Biscaya printr‑un estuar – Fluviul cestrăbate Belarus și Lituania vărsându‑se înMareaBaltică.

Dicţionar: SOL,COLN,RTD,NELA,POZ,ERR.

MUNţI

ORIZONTAL: 1) Cel mai mare sistem muntos dinEuropa,ceseîntindepe1200km–VârfdinHimalaia,cuînălţimeade8848m,cuceritprimadatădeneozeelandezulE.HillaryșișerpașulT.Norgay la 29 mai 1953. 2) Munţii din PodișulAnatoliei (Turcia),cuvârfulAlaDagde3310m– Sat la poalele Munţilor Bihorului (Apuseni).3) lei! –Muntele biblic – Con gol! 4) Oraș înCaraș‑Severin, la poalelel Munţilor Semenic– Vulcan activ în Antarctica, format din patrucratere, situat pe insula cu același nume dinapropierea gheţarului Ross. 5) Sinus (abr.) –Liniedemuscele – Zece jumătate! 6) Râul (45km)careizvorăștedinMunţiiVranceișisevarsăîn Trotuș –Munte care domină la nord orașulfrancezToulon.7)MasivmuntosînBulgaria,cuvârfulMusalade2925m–PiscînAlpiiElveţieni(3121m)–EugenTeodoru.8)VărfînMunţiiJura(Alpi)de1683m–CelmaiînaltvârfdinmasivulBucegi:2505m.9)RaduVoinea–Înălţimemaimicădecâtmuntele–Peundeva.10)GheţarșitrecătoareînAlpiielveţieni–InsulăgreceascăînMareaMediteranăcuunreliefmuntoscalcaros–Vârf înRetezat! 11) Munţi înstatulUtah,dinSUA (4114m) – Ținut în ţara noastră unde seaflăMunţiiApuseniș.a.

VERTICAL: 1) Ansamblu montan în nordul Africii întins pe c. 2000 km – Masiv muntosîn Carpaţii Orientali, cu piscul de 1653 m. 2)

TrecătoareînCarpaţiiMeridionali,peValeaJiului,la513m.alt.–Loc închis întremunţi (pl.).3)PavelUrsu–Câtunmunte–Ren! 4)ȚarăasiaticăundeseaflăMunţiiElburz–LocalitateînDanemarca.5) MunţiidinRusiacaredespartEuropadeAsia–Ainunda(reg.).6)Presăpusă jos!–Culmemuntoasă înSiberiadeEst, cuurmeglaciare.Alt.max.2320m.7)Altădenumirea Munţilor Plopișului din Apuseni – Lac glaciar pe versantulnordicalMunţilorFăgăraș,subvârfulcuacelașinume(2475m).8)Sat înBulgaria ‑ ,,FingerLakesEngineering’’ (siglă)–TudorRoșca. 9) Masiv muntos în Carpaţii Meridionali, alcătuit dinșisturicristalineșipetececalcaroase.AltitudineamaximăoarevârfulPeleaga:2509m.Aproape80delacuriglaciare–FluviuînItaliaceizvorăștedinAlpiiCotici.10)EugenBotez‑,,Munte’’,întoponimiagaelică–Încort! 11)MănăstireînjudeţulNeamţ–Masivmuntos în Carpaţii Orientali, între văile Uzului și aleOituzului.12)DealînjudeţulIași–Drumprinmunte.

Dicţionar:LAZ,FANN,AULT,AAR,SAED,ETAR,BEN.

PĂTRAT

ORIZONTAL șiVERTICAL:1) CapitalaCehiei.2) Mediul de la ţară.3)LumeaOrientuluiMijlociu.4)Țarăafricană.5) ArhipelagfinlandezlaMareaBaltică.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

7 8 15 9 1 10 8 11 12

2 7 10 2 5 13 2

14 13 3 11 8

11 4 1 2 5 13 2

6 2 5 9 1 2 11 14 2

3 4 7 4 5 13 2

2 11 12 9 5 16 13 5 2

1 2 7 6 13 17 9

1 2 3 4 5

1

2

3

4

5

ARITMOGRIF

Pe coloanele orizontale:ţăridepeMAPAMOND

M

A

P

A

M

O

N

D

DEZLEGĂRILE LA PAGINA 69.

92

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad

Str. Nicolae Iorga nr. 7A, Tel.: 0235 421 340, E-mail: [email protected] Web: carpbarlad.ro

CABINETKINETOTERAPIE SI

FIZIOTERAPIETRATAMENT MEMBRI NEMEMBRI

KINETOTERAPIE

MASAJ TERAPEUTIC

REFLEXOTERAPIE10 LEI 20 LEI

ELECTROTERAPIE

ULTRASUNETE

VENTUZE VACUUM5 LEI 5 LEI

KINETOTERAPEUT: DANIELA TEODORU

93

activitatea de Protecţie socială a asociaţiei c.a.r.P. ,,elena cuza”

cu privire la activitate desfăşurată în primul semestru al anului 2014

Date generale

Fondsocialalmembrilor (cont113) la30.06.2014:27.508.594,00 lei

Nr.demembrila30.06.2014:32.014. Nr.înscrieri:1.012. Nr.decese:374.Nr.retrageri:94.Nr.transferuriexterne:19.

Denumirea localităţilor în care avem membri:SediulCentral:BÂRLAD cu 17.071 membri.Sucursale(nr.membri):Al. Vlahuţă - 360, Băcani –

447, Banca – 1.243, Blăgeşti – 162, Bogdăneşti – 228; Ciocani – 480, Coroieşti – 340, Epureni – 285, Fălciu – 376, Fruntişeni – 340, Griviţa – 642, hălăreşti – 302, Iana – 425, Iveşti – 732, Măluşteni – 146, Murgeni – 733, Perieni – 1031, Pogana – 667, Popeni – 733, Puieşti – 554, Raiu – 147, Roşieşti – 290, Slănic Moldova – 175, Șuletea – 479, Tutova – 465, Unţeşti – 277, Vetrişoaia – 147, Viişoara – 292, Vinderei – 550, Voineşti – 317, Zorleni – 1578.

TOTAL SUCURSALE: 31 CU 14.943 MEMBRI

SERVICII SOCIALE ȘI COLABORĂRI

Magazinul de tip economat cu produse naturiste afostfrecventatînprimulsemestrualacestuiandeunnumărdepeste13.000 membri, volumuldedesfacerefiindde387.409 lei.Toate produsele naturiste existente pe stoc la sediu pot fi comandate şi la magazinele

economat specifice sucursalelor, de către oricaremembrualasociaţiei,acestlucrudejadevenindunobiceiîncădinanul2013.

Magazine de tip economat cu produse alimentare, nealimentare,oferătoateproduselecerutedemembriiCasei, la preţ de furnizor, fără adaos comercial, lasediul central şi la următoarele sucursale: Al. Vlahuţă,Banca,Bogdăneşti,Ciocani,Epureni,Fălciu, Iana, Iveşti,Murgeni, Perieni, Pogana, Puieşti, Slănic Moldova,Șuletea, Unţeşti, Voineşti, Zorleni, totalizând un volumde desfacere de 418.797 lei şi peste 12.000 membri deserviţi. Specificăm că toate produsele existente pestoclasediupotficomandateșilamagazineleeconomatspecificesucursalelor.

Magazinele de tip economat cu produse şi servicii funerare atât la sediul central, cât şi la SucursaleleCiocani şi Epureni au avut un volum de desfacerede 51.270 lei. Aceste magazine pun la dispoziţiamembrilornoștriprodusenecesare în situaţiidedecesșianume:sicriedediferitemărimișicalităţi, îmbrăcatecomplet; îmbrăcăminte sicriu; coroane și jerbe; cruci(inclusiv inscripţionare); lumânări artizanale; transportcapelă; transport înmormântări; prosoape de diferitedimensiuni; produse alimentare de bază necesarepentru înmormântări și pomeni la preţ de furnizor (înparteneriatcumagazinuldetipeconomatalCasei),etc.Lacerere,seasigurășitransportfunebru.Menţionămcăserviciilenoastrefuneraresuntatâtpentrumembri,câtșipentrunemembri, celemai ieftinedinoraș,modice,calitateafiindgarantată.

Cabinete medicale - situaţia pe primul semestru al anului 2014

Nr crt CABINET Nr

pacienţiValoare C.A.R.P

Valoare piaţă Beneficiu Observaţii

1 STOMATOLOGIE1‑drPodaru 833 18.900 32.960 14.060 2 STOMATOLOGIE1‑drDornianu 491 4.880 20.050 15.170 ian - mai3 STOMATOLOGIE3‑drIvan 249 7.860 18.740 10.880

TOTAL Cabinete Stomatologie 1573 31640 71750 40110 4 CABINET TRATAMENTE 1.944 6.599 19.083 12.484 5 CABINET KINETOTERAPIE 1.232 13.485 33.273 19.788 6 CABINETTERMOMASAJ 1.767 70.680 70.680 gratuit7 CABINET ECOGRAF 332 4.080 16.600 12.520 8 OFTALMOLOGIE‑drȘerban 169 348 5.070 4.722 9 OFTAlMOlOGIE - dr Romanescu 287 14.350 14.350 gratuit TOTAL Cabinete Oftalmologie 950 791 40400 39609

94

Servicii şi ateliereSaloanele de frizerie (cu puncte în localităţile Bârlad, Puiești, Zorleni și Iana, pe bază de contracte prestări

servicii),auprimitunnumărtotalde3.952 de membri, ce au economisit suma de 23.349 lei.Atelierele de croitorie(cupuncteînlocalităţileBârladșiPogana)audeservit536membriceaueconomisit2.191

lei suportaţideAsociaţie.Cabinetul Juridicși‑adovediteficienţacuconsultaţii juridice la470 membri, economisind 37.600 lei, valoare

suportatădeCasă.Consultaţiile juridiceaufostșisuntefectuatedejuristulcucarenoiavemcontract‑șianumedomnul avocat Aurel hobjilă.MembriiCaseibeneficiazădeserviciijuridiceabsolutGRATUITE.

Nr crt Cabinet Nr

beneficiariValoare C.A.R.P

Valoare piaţă Beneficiu Observaţii

1 Cabinet Ingrijire Corporala 137 1.618 4.686 3.068 ian - mai

2 Cabinet Juridic 470 37.600 37.600 gratuit

3 Croitorie 536 7.441 9.632 2.191

4 Frizerie 3.952 20.102 43.451 23.349 TOTAL GENERAL 12.399 85.313 326.175 240.862

AJUTOARE RAMBURSABILE ȘI NERAMBURSABILE

Ajutoare rambursabile (împrumuturi) acordate în primul semestru al anului 2014:

Valoare(lei)15.041.448,Nr.ajutoare6.718.Ajutoare nerambursabile acordate în perioada

ianuarie–iunie2014Valoare(lei)522.523,Nr.persoane7.006.

AJUTOARE NERAMBURSABILEDorindsăvenimşimaimultînsprijinulcetăţeanului

în aceste vremuri grele, să îi ridicăm moralul şiîncredereaînviitor,darşispreapopularizamaieficientpolitica asociaţiei noastre – aceeade ajutor reciproc –conducerea unităţii a hotărât acordarea de ajutoare nerambursabile persoanelor cu o situaţie materialădificilăsauapersoanelorînzestratedinpunctdevedereartistic,darşicaorecompensareafiecăruimembru înparte.

Ne simţim obligaţi a reafirma următoarele:conducerea asociaţiei a realizat că datorită situaţieieconomicedefaptaRomâniei,fiecaremembrualC.A.R.P.“ElenaCuza”Bârlad, trebuie recompensat prin rotaţie,indiferentdevenituri,astfelîncâtsăpoatăbeneficiadeacesteajutoareşiceicarenuaubeneficiatdeelepânăacum.Ajutoarelenerambursabiles‑auacordatînraportdenivelulfonduluicotizant,încoteprocentualestabiliteprin planul de măsuri de Consiliul Director sau prinhotărâridistinctecuocaziaunorsărbătorireligioasesaulaice.S‑aurmărit casănufiedefavorizaţiaceimembricuunfondcotizantconsistent,iarceilalţimembrisăfiedeterminaţi a‑şimări fondul în cazul în care doresc săobţineajutoarenerambursabilemaiînsemnate.

Astfelcăs‑auacordatlaunnumărde7.006 membri, ajutoare în valoare de 522.523 lei, dupăcumurmează:

Ajutoare de deces: înnumărde374,cuovaloarede290.482lei;

Cotă parte tratament: au fost acordate bilete

pentru tratament de Casa Judeţeană de Pensii Vasluişi, înperioada ianuarie– iunie2014,aufostdecontatecheltuieli în valoare de 7.375 lei la un număr de 49membriaiAsociaţieinoastre.

Ajutoare prin anchetă socială, care semnificăajutoare pentru cei defavorizaţi financiar, bolnavi, cudiferite handicapuri etc., totalizând 34 de cazuri, cu ovaloarede3.245lei;

Ajutoare cu ocazia sărbătorilor religioase şi laice naţionale:

zilelorde1și8Martie:239ajutoare,învaloarede8.295lei;

SărbătorilorPascale: 5.508ajutoare, învaloarede163.719lei;

1iunie(Ziuainternaţionalăacopiilor):63ajutoare,învaloarede9.450lei;

Ajutoarepentruveteraniiderăzboi:9ajutoare,învaloarede450lei;

Ajutoare pentru activităţi culturale:479ajutoare,învaloarede20.000lei;

Ajutoare pentru activităţi sportive: 214ajutoare,învaloarede8.850lei.

Ajutor pentru împlinirea vârstei de 101 ani, suma fiindde150lei,acordatădomnuluiMalancaȘtefandinBârlad;

Ajutoare de fidelitate, unnumărde5ajutoare, învaloarede550lei.

Ajutoare din donaţii făcute de salariaţii C.A.R.P ,,Elena Cuza” Bârlad în sprijinula13membrinevoiași,însumândsumade2.502lei.

Ajutoare conform Statutului, art.15, alin.i pentru membrii aflaţi în dificultate acordateunuinumărde17membricuovaloarede955lei.

Colaborări cu autorităţile locale:Prefectura Judeţului Vaslui, Consiliul Judeţean,

Primăria Bârlad, Consiliul Local Bârlad și Primăriile șiConsiliileLocaledincomunelecusucursale,organelede

95

massmedialocală,Poliţialocală.Reprezentanţi ai Casei au participat la ședinţe ale

Comisiei de Dialog Social din cadrul Prefecturii Vasluiavândcatemeproblemespecificavârsteiatreia.

ACTIVITĂţI CULTURAL EDUCATIVE ȘI ARTISTICE:

Simpozioane, conferinţe, dialoguri:‑Conferinţa,,Eminescu–întremitșirealitate”din

14.01.2014,susţinutădeprofesorGabrielaCotae;

‑ Conferinţa ,,Alexandru Ioan Cuza și Bârladul” din23.01.2014,susţinutădeprofesorRamonaChiţiga;

‑ Conferinţa ,,Sensibilitate și candoare”– evocareaa două mari personalităţi bârlădene: Elena Farago șiConstantinChiriţă,din27.03.2014,susţinutădeprofesorLuciaMunteanu;

‑ Conferinţa ,,NicolaeTonitza‑pictorulcopilăriei”din 29.04.2014, susţinutăde profesor Ghiţă Cristian,urmatădelansareadecartea poetului Petruș Andrei,,,Într‑uncrângdeneuitări”;

‑Conferinţa,,AlexandruPhilippide – lingvist românde origine bârlădeană”din 28.05.2014, susţinutăde profesor Mihai Luca și,

totodatăsimpozionul,,ÎnălţareaDomnuluilaCer,SlavăOmului,SlavăEroilorsusţinutdepreotulNicolaeNegru;

‑lansareanumărului15alrevistei,,Viaţanoastră”–revistaCasei,,ElenaCuza”Bârlad,îndatade08.06.2014.

Spectacole, manifestări artistice:Auavutloc8spectacolelacareaufostprezenţipeste

2.600membriaiAsociaţiei.‑ Spectacolul ,,Eternele renașteri” dedicat Zilei

Mameișiveniriiprimăveriiceaavutlocpe01.03.2014însalaCaseideCultură,,GeorgeTutoveanu”dinBârladși pe data de 08.03.2014 în incinta Căminului CulturalPogana;

‑ Piesa de teatru ,,Investiţia”, autor dramaturgul

prof.Gabriela Cotae

prof. Petruş Andrei

prof. Mihai Luca preot Nicolae Negru

prof.RamonaChiţiga

prof. Ghiţă Cristian

96

Sebastian Ungureanu, jucată deactoriiTeatrului,,VictorIonPopa”îndatade16.03.2014;

‑Fuegoînspectacolul,,SerenadăpentruDanSpătaru”din26.03.2014,în sala Casei de Cultură ,,GeorgeTutoveanu”dinBârlad;

‑TudorGheorgheînspectacolul,,Lecţia”din06.04.2014,însalaCaseideCultură ,,GeorgeTutoveanu”dinBârlad;

‑ Spectacolul ,,AșteptândÎnvierea lui Hristos…așteptămînviereanoastră”dedicatsărbătorilorde Florii și Învierea Domnului,spectacol ce a avut loc în data de12.04.2014 în sala Casei de Cultură,,GeorgeTutoveanu”dinBârlad;

‑ Fuego în spectacolulextraordinar de teatru, muzicăși poezie ,,Testament” – omagiuadus poetului Grigore Vieru din16.05.2014înincintaaceleiașisăliaCaseideCulturăBârlad;

‑ Spectacolul ,,Copilărie, floarede lumină”dedicatZilelorCulturalealeBârladuluișiZileide1Iunie,ZiuaInternaţionalăaCopilului,desfășuratînSaladeFestivităţiaCerculuiMilitarBârladîndatade22.05.2014;

‑ Piesa de teatru ,,O noaptefurtunoasă” de Ion Luca Caragialeîn sala Teatrului ,,Victor Ion Popa”Bârladpe15.06.2014.

Activităţi sportive:‑ competiţii sportive ale

Mărţișorului: șah și tenis de masăînperioada24 ‑ 28 februarie2014,crosul Mărţișorului pe 15 martie2014, unde toţi participanţii auprimit bilete la tombola organizatăcuaceastăocazie;

‑ competiţii sportive ,,Tinerevlăstare” dedicate Zilei de 1 Iunie:șahșitenisdemasăînperioada2–4iunie,crosul,,Tinerevlăstare”pe8iunie, de asemenea, cu organizareauneitombole.

PreședinteC.A.R.P.“ElenaCuza”Bârlad,

Magistrat pensionar MIhAI NICOLAIE

97

PERSOANELE DE BUNĂ CREDINţĂ CARE CONTRIBUIELA PROTECţIA SOCIALĂ A MEMBRILOR ASOCIAţIEI NOASTRE

Mulțumim tuturor persoanelor juridice şi fizice, membrilor asociaţiei, voluntarilor şi colaboratorilor, precum şi tuturor celor care ne-au sprijinit şi ne sprijină în acţiunea noastră de a asigura bunăstare materială şi spirituală membrilor noştri. Le purtăm adâncă recunoștință și le dorim ca Dumnezeu și Maica Domnului să le răsplătescă înmiit.

Dintre cele 11.188 de persoane fizice şi juridice care ne-au sprijinit şi ne sprijină, enumerăm:

MICROSOFT prin programul TechsoupS.C. HOFIGAL EXPORT IMPORT S.A.2% din impozitul pe venit (929 persoane)S.C. CONFECTII S.A.I.I. ROMAŞC C. ALEXANDRU Campania “Ajutați-ne să cumpărăm un ecograf” (10.025 persoane)S.C. DACIA PLANT S.R.L.Federatia Nationala a Pensionarilor din RomaniaS.C. SOIAPRODUKT S.R.L.S.C. FARES TRADING S.R.L.S.C. OTED GRUP S.A.S.C. LIKOMAR COMPROD S.R.L.S.C. PONTICA INVESTMENT S.R.L.S.C. BIONATIV S.R.L.S.C. F 64 STUDIO S.R.L.S.C. ANTURIUM PRODUCŢIE COMERŢ S.R.L.S.C. GREEN POWER DISTRIBUTION S.R.L.S.C. An&An Consult - Grăjdeni prin Ciobanu AndreiCMI Doctor DORNIANU RODICA - BârladCMI Doctor ICHIM LAURENŢIA ADRIANA - BârladCMI Doctor IVAN AURA ANDREEA - BârladP.F.A. Doctor COJOCARU LUCIAN - BârladS.C. 3D BIOSERVSAN S.R.L. Bârlad S.C. AMC VECTOR S.R.L. Bârlad S.C. CORMORAN S.R.L. Vaslui S.C. CRISMIH Bârlad S.C. NEGOCOMIS S.R.L Bârlad S.C. NEXTEL INVEST S.R.L. Focşani S.C. DAMAR GENERAL TRADING S.R.L.S.C. TEAM PLAYER BUSINESS S.R.L.S.C. COZELVIMON S.R.L.S.C. PROVITA NUTRITION S.R.L.S.C. TIS FARMACEUTIC S.R.L.S.C. OŢET-PROD SIMILA S.R.L.S.C. METRO CASH&CARRY S.R.L.S.C. COSMOTE ROMÂNIA S.R.L.S.C. ALICE&CRISTI FARM S.R.L.S.C. OVISIM COMERCIAL S.R.L.S.C. VERBO INTERNATIONAL S.R.L.

Adresa redacţiei:CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR “Elena Cuza”

Str.NicolaeIorganr.7A,cod731182,Bârlad,jud.Vaslui,et.2,cam.13Tel.:0235421340,Fax:0235‑421.341,0235‑425.933

E‑mail:[email protected]:www.carpbarlad.ro

TipăritlaS.C.IRIMPEXS.R.L.BârladISSN2247–3580;ISSN‑L=2247–3580

Colectivul de redacţie• Gruia NOVAC• SergheiCOLOȘENCO• Nicolaie MIHAI• GheorgheGHERGHE• PetrușANDREI• Teodora ZAlDEA

Tehnoredactare:• BogdanARTENE

Talpa MilicaTalpa AuricaRipan RodicaMicu EugenNechita IoanMuntianu MariaBostaca MihaelaBudeanu GheorgheRoşca ValentinDobrin IonStaş IoanGoraş CezarMarin MariaChihaia GheorgheIlie PetruRîpan SorinGherasim LucaApostol GrigoriţăIacob TeodorMihai AndreiChelaru DanielaChelaru VictoraşPotîrniche DanielaPotîrniche VirgilSiberescu TincutaComănescu ClaudiaFilip StelianMunteanu LuminitaPetrea ClaudiuRâncu LiviuTanase VerutaTeodoru DanaEnache RoxanaCodreanu TatianaGifu MaricelPavel LiviaPislaru CameliaGavrilă MarianaCernat Romică

Ciobîcă ParaschivaBurghelea LucicaRîpan RodicaGrigoras FlorinChituta FrosicaClisu Cristian Coman MaricicaCozma IngridCroitoru CorneliuMacsim GabrielaNenita AndreeaNenita SorinRoibu VeronicaSiberescu ViorelTudorascu PaulaŢurcanu GinaAvarvari GeorgeBoros DumitruTotolici IonutCapraru ViorelCreangă IonFlorea MariaNăe TraianTorcescu ŞtefanBădrăgan IoanIftimie LenutaIftimie VirginieaIorgu MihaelaHuştiu MarianaBagu LauraNeniţa AndreeaPetrea VirginicaTufaru MihaelaBizim AnicaNeagu DorelPrisecaru VictoriaTurcanu LenutaChiriac Mitrita

S.C. DEPAL S.R.L.S.C. SERMETO S.R.L.S.C. BAMBUS S.R.L.S.C. DIC AUTO S.R.L.S.C. QUBITS S.R.L.S.C. COMPACTUS GRIMS S.R.L.S.C. TIPARUL S.R.L. BârladS.C. ALGO S.R.L.S.C. BERLIN S.R.L.SC ELECTROINST SCîNTEIE SRLS.C. VIPP FASHION S.R.L.S.C. TRITON S.R.L.S.C. SANO VITA S.R.L.S.C. ECHO PLUS S.R.L.S.C. MEDICER BIOS S.R.L.S.C. APCOST S.R.L.I.I. CAVALERU N. MARIAS.C. GAMISOFTS.C. VEGIS S.R.L.S.C. GELIMAN S.R.L.S.C. MARALCOM S.R.L.S.C. LIBRARUL TAU S.R.L.S.C. ZOLDVADASZ INTERNAŢIONAL S.R.L.Romasc Nelu - VoinestiDima DumitruMihai NicolaieDobrin FanicaRîpan AdrianaFitcal MirceaHriscu VladCozma CristianHriscu CristinaRădescu LiviuMihai LenuţaFitcal SilviaStoica DorinaArama AlexandraPruteanu Liliana

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor aparţine autorilor.

98

Programul manifestărilor dedicat aniversării C.A.R. a Pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad

8 august 2014 – “Nunta de Aur” a familiilor membre ale Sucursalei Iveşti;

7 septembrie 2014 – Întâlnirea delegaţiei C.A.R. a Pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad cu delegaţia Asociaţiei de Pensionari a oraşului Vergeze – Franţa;

8 septembrie 2014 – “Nunta de Aur” a familiilor membre ale Sucursalei Ciocani şi Coroieşti;

18 septembrie 2014 –„ Concertul de muzică populară” organizat de Asociaţia R.A.D.U. la Casa de Cultură a Sindicatelor Bârlad pentru aniversarea asociatiei si a membrilor acesteia;

21 septembrie 2014 – “Nunta de Aur” a familiilor membre ale Sucursalei Puieşti; 21 septembrie 2014 – “Nunta de Aur” a familiilor membre ale Sucursalei Băcani; 27 septembrie 2014 ora 9.00 – Spectacolul muzical al Grupului Oliver – “Armonii de Toamnă”: 27 septembrie 2014 ora 10.30 – „Crosul Toamnei” în Grădina Publică;

29 sept. – 3 oct. 2014 – „Concursul de şah” ce se va desfășura la sediul “Uniunea Pensionarilor din România” Bârlad;

29 sept. – 3 oct. 2014 – „Concursul de tenis de masă” ce se va desfășura în incinta Sălii de sport a Școlii Gimnaziale Nr. 9 “M. C. EPUREANU” Bârlad;

2 octombrie 2014 – “Nunta de Aur” a familiilor membre din municipiul Bârlad ce se va desfăşura la sediul Asociaţiei;

6 octombrie 2014 ora 11.00 – Aniversarea a 10 ani de la apariţia revistei “Viaţa Noastră” - sala A.I. Cuza;

7 octombrie 2014 ora 17.00 – Simpozionul ”Casele de Ajutor Reciproc a Pensionrailor şi Protecţia Socială” – sala A.I.Cuza;

ora 18.30 – Vernisarea expoziţiilor:

,,Metafora artistică ca imagine a lumii” - expoziţia pictorilor Pălie Romeo Antonio şi Ovidiu Cucu, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici;

,,Interferenţe artistice” – expoziţie de sculptură şi grafică a sculptorului Liviu Brezeanu din oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, membru al Uniunii Artiştilor Plastici.

8 octombrie 2014 – Ziua Porţilor Deschise;

ora 8.30 – „Sfinţirea Troiţei” şi a „Drapelului” Casei;

ora 17.00 – Spectacol festiv aniversar la Casa de Cultura a Sindicatelor „George Tutoveanu” Bârlad;

9 octombrie 2014 ora 9.00 – Adunarea Generală a reprezentaţilor membrilor C.A.R. a Pensionarilor “Elena Cuza”Bârlad la Colegiul Naţional G.R. Codreanu dedicata aniversarii Casei -“116 ani de la înfiinţare și 60 ani de la reorganizare”.

C.A.R.P. „Elena Cuza” la ceas aniversar

99

“Armonii de Toamnă”“Armonii de Toamnă”Spectacol dedicat aniversării

la împlinirea celor Casei deAjutor Reciproc a Pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad

116 de la înfiinţare şi a 60 de ani de la reorganizare

Grupul OliverVă aşteptăm la cântec, joc şi voie bună !

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad invită membrii săi Sâmbătă, 27 Septembrie, orele 9.00, în Grădina Publică la Foişor,

la spectacolul muzical al Grupului Oliver:

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad invită membrii săi Sâmbătă, 27 Septembrie, orele 9.00, în Grădina Publică la Foişor,

la spectacolul muzical al Grupului Oliver:

Tufă Dragoș

DouăoperealesculptoruluiION DIMITRIU-BÂRLAD:

IZVORUL SISSI: Statuia a fostridicată la cererea familieiStefanidi, după moartea fiiceilor pe nume Sissi. Amplasatăpe aleea principală a GrădiniiCișmigiu, în faţa fostului chioșcdeapeminerale.

BUSTUL LUI ALEXANDRU VLAhUţĂ: A fost realizat în1924șiesteamplasatînGrădinaPublicădinBârlad

Viaţa noastră - CARP Barlad...„Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”, e o zi cu...

Documents

Transcript of Viaţa noastră - CARP Barlad...„Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”, e o zi cu...