Note de Curs Ingrijire Bătrâni Nagy

8/19/2019 Note de Curs Ingrijire Bătrâni Nagy

1/25

Note de curs

,,Îngrijitor bătrâni,,

An 2016

CUPRINS


2/25

Nr.crt.

e!" Pg.

1 No iuni elementare de anatomie i fiziologie a omului ț ș

2 Psihologia persoanelor de vârsta a III aEvenimente existen iale ce apar la vârsta a III aț

3 Comunicarea

4 Profilul îngrijitorului la domiciliu

Asigurarea condi iilor igienico-sanitareț

! "utonomia personal# i social# a vârstei a III aș

$ %eguli specifice i condi ii de îngrijire a persoanelor imo&ili'ate la patș ț

( )ngrijirea corporal# la persoanele cu imo&ilit# i de autoîngrijireț

* %ea&ilitarea i recuperarea persoanei cu handicapș

1+ "dministrarea medicamentoas#

11 "cordarea primului ajutor persoanei asistate

12 ,oli ale vârstei a III - a Incontinen aț.epresia/.emen a0"ccidentul vascular cere&ral0 ,oala Parinsonțalnutri ia la vârstnici 0 ,olile digestive frecvente la vârstniciț

13 Patologia Aparatelor-boli ale aparatului cardiovascular,digestiv,nutri ie, ficat,pancreas,căi biliareț

14 Boli ale aparatului urinar,osteo-articulară,infecto-contagioase, parazitologice

1 Boli neurologice

1! anatopsihologia erapia ocupa ional# Ergoterapia "rtterapiaț

1$ Alimenta ia i administrarea alimentelor ț ș-grupe de alimente, DIETTE!APIA,"idratarea organismului -TE#NI$A A%I&ENT'!II bolnavului

1( (upraveg"erea bolnavului

1* $ompletarea fi ei de )ngri*ire a persoanei asistate ș


3/25

SĂPTĂMÂNA 1

CAPI#$U$ I

N#%IUNI &$&'&NAR& (& ANA#'I& )I *I+I#$#I&A #'U$UI

Pielea Este cel mai mare organ al corpului uman0 repre'entand circa ! din greutatea total#a corpului unui adult5 Este fin# pe pleoape 6i foarte groas# pe talpa picioarelor0 iar din piele se formea'# castructuri derivate p#rul0 unghiile0 care sunt anexele sale5 Culoare pielii depinde de genele fiec#rui individ0 de starea de s#n#tate0 de stareaemo7ional#0 de condi7iile meteorologice in care tr#im5

Cantitatea de melanin# pre'ent# în piele determin# culoarea sa0 iar acest pigment0închisla culoare0 o ap#r# de agresiunea ra'elor solare5

Scheletul %epre'int# aproximativ o cincime din greutatea organismului cu cele 2+! de oase 5 8asele

sunt puncte de fixare pentru mu6chi0 care le utili'ea'# pentru a mi6ca diferitele p#r7i alecorpului5 Intreaga greutate a scheletului este sus7inut# de coloana verte&ral# a corpului uman0 care

protejea'# m#duva spin#ri 6i particip# la executarea diferitelor mi6c#ri ale trunchiului 6icapului. Cutia toracic# este format# anterior de stern0 posterior de verte&rele toracale 6i lateral decoaste care sunt în num#r de 12 perechi5 Coastele sunt suple 6i u6oare0 delimitea'# lateraltoracele care protejea'# organele vitale 9inima0 pl#mâni0 vase mari de sânge:5 Prin forma 6istructura lor0 coastele0 permit ridicarea 6i expansiunea toracelui în timpul respira7iei5

Musculatura u6chii sunt organe active ale mi6c#rii0 contri&uind la reali'area formei corpului 6i lamen7inerea po'i7iei verticale5 u6chii nete'i sunt locali'a7i în pere7ii organelor cavitare ca stomacul0 ve'ica urinar# sauvasele sanguine5

"l7i mu6chi nete'i controlea'# diametrul pupilei0 mi6carea diafragmei5 ;umit 6i miocard0 mu6chiul cardiac alc#tuie6te pere7ii inimii5

Sângele


4/25

Componentele sângelui =- glo&ulele ro6ii 9hematii: @ au rolul de a transporta oxigenul de la pl#mâni c#tre 7esuturi 6idioxidul de car&on la exteriorul organismului>- glo&ulele al&e 9leucocite: @ rolul lor principal este de ap#rare a organismului împotrivamicroorganismelor care provoac# infec7ii>A plasma sangvin# este un lichid incolor0 vâscos0 transparent0 de culoare g#l&uie5

Aparatul respirator

"paratul respirator este alc#tuit din c#ile respiratorii 6i pl#mâni5 C#ile respiratorii sunt repre'entate de cavitatea na'al#0 faringe0 laringe0 trahee 6i &ronhii5 )n plus0 prin partea superioar# a cavit#7ii na'ale @ - la nivelul mucoasei olfactive - se percepe mirosul0

-laringele- prin cor'ile vocale inferioare0 reali'ea'# fona7ia9vor&irea: Cei doi pl#mâni sunt deservi7i de câte o &ronhie5,ronhiolele transport# aerul pan# laalveolele pulmonare0 iar la acest nivel aerul ajunge la capilare0 la glo&ulele ro6ii5

Aparatul digestiv "paratul digestiv este alc#tuit din organe la nivelul c#rora se reali'ea'# digestiaalimentelor 6i ulterior acestui proces a&sor&7ia lor0 iar la nivelul ultimului segment @ rectul @se reali'ea'# eliminarea resturilor nea&sor&ite0 prin actul defeca7iei55


5/25

%inichii au form# de &oa&e de fasole 6i sunt situa7i profund in cavitatea a&dominal#0simetric deoparte 6i de alta a coloanei verte&rale5 Ba eliminarea su&stan7elor în exces din organism0 iau parte organe ca pl#manii 6i pielea5


6/25

ajoritatea persoanelor trecute de 4+ de ani au nevoie de ochelari de citit0 odat# cu sc#dereaflexi&ilit# ii cristalinului5 "pare de asemenea sc#derea vederii nocturne i a acuit# ii vi'uale0ț ș țca mai târ'iu s# poat# ap#rea înce o area privirii5ț ș*" Oasele)n timpul perioadei de adult pierd treptat o parte din mineralele componente devenind mai

pu in dense i mai pu in re'istente5 Ba femei acest proces se accentuea'# dup# menopau'#5ț ș ț+"Metabolismul i compo'i ia organismuluiș ț

8dat# cu trecerea timpului0 în mod normal0 organismul are nevoie de mai pu ine calorii iarțmeta&olismul încetine te5


7/25

• ite'a de sedimentare a hematiilor atinge un maximum în al -lea 6i al I-lea deceniu0

ajungând chiar 1 mm la or# la $+ de ani5• Dreea0 acidul uric 6i creatinina au volori superioare normalului adultului0 în timp

sideremia 6i proteinemia au valori mai sc#'ute.

CAPI#$U$ I

&&NI'&N& &IS&N%IA$& C& APAR $A /RSA A IIIA

;ivelul îmtrânirii depinde mai pu7in de vârst# 6i mai mult de particularit#7ile genetice0somatice9pl#ceri0nepl#ceri0stres:0 morale 6i sociale55 )n psihologia vârstânicului0 apar frecvent= depresia0 anxietatea0 insta&ilitatea emo7ional#0ideile de persecu7ie0 logoreea0 insomnia cu fragmentarea somnului noaptea0 6i somnolen7adiurn# intermitent#5"fectivitatea este compromis# adeseori5 Comportamentul este emo7ional0apare irasci&ilitate 6i la&ilitate emo7ional#5


8/25


9/25

• apar frecvent st#ri anxioase>• depresii somatice0 cognitive sau comportamentale5

"sisten7a tre&uie s# insufle &olnavului încredere6 cura76 8i s2i ridice tonusul5 iitorulvârstnicului0 redo&ândirea autonomiei0 a tonusului vital0 reintegrarea social#0 depinde decalit9ile îngri7itorului" .e aceea suportul psihoafectiv0 respectul pentru demnitateavârstnicului sunt condi7ii de &a'#5

CAPI#$U$ II

C#'UNICAR&A

)ntr-o defini7ie simpl#0 comunicarea const# în transmiterea unui mesaj de la o persoan# laalta 6i repre'int#0 cu prisosin7# imaginea pe care au dat-o str#mo6ii no6trii acestui cuvânt @ La

pune împreun#J5 Comunicarea este procesul prin care transmitem informa ii 9emi #torul: unei alte persoaneț ț9receptorul: în scopul o& inerii unui r#spuns 9reac ii:5ț ț 8&iectivele comunic#rii=

• s# fim recep iona i 9au'i i sau citi i:>ț ț ț ț• s# fim în ele i>ț ș• s# fim accepta i>ț• s# provoc#m o schim&are de atitudine sau de comportament5

8rice comunicare implic# exprimarea mesajului prin cuvinte0 forma de comunicare ver&al#sau prin lim&aj non-ver&al5 Metalimbajul este un lim&aj care codific# altfel ideile decât lim&ajul natural 9un lim&aj

ascuns în interiorul lim&ajului:5 .e exemplu= Cump#ra i0 8ca'ie unic#0 raducere= "vemț pro&leme cu vân'#rile5U urin a e1primrii este in4luen at de5ș ț țCaracteristicile de personalitate

claritatea - capacitatea de exprimare clar# a ideilor0 f#r# complica ii0 cu termeni care pot fițîn ele i>ț șacurate ea - cuvinte folosite corect i care s# reflecte fapte reale>ț șempatia -încerca i s# v# pune i în locul interlocutorului>ț țsinceritatea - naturale ea0 încrederea în sine0 f#r# stâng#cii>ț

aparen a - vestimenta ie adecvat#0 coafura0 cur# enia hainelor i a corpului>ț ț ț ș postura - umerii l#sa i0 capul plecat influen ea'# vocea5ț țCalită ile vocale (enun are, pronun are)ț ț ț

în#l imea vocii - vocea înalt# este strident#0 cea joas# este aspr#>țintensitatea0 volumul vocii - aten ie la m#rimea s#lii0aten ie la 'gomotul de fond>ț țdic ia i accentul - încerca i s# pronun a i cât mai clar sunetele5ț ș ț ț țvite'a vor&irii - care vor&e te fie prea repede0 fie prea rar>ș

pau'ele - scurte în vor&ire ofer# loc de replic#0 cele prea lungi plictisesc>tim&rul vocii @ modific#rile în sus sau în jos ale vocii pot fi un semn de emo ie0ț

Ascultarea activ2empatic" Interoga iațGie ascultând pro&lemele altcuiva0 ajutându-l în luarea unei deci'ii0 fie consiliind o persoan#într-un moment de cri'#0 ( reguli sunt importante0 ele aplicându-se în majoritatea ca'urilor decomunicare=


10/25

15 Evita i s# judeca i pe cineva>ț ț25 "r#ta i în elegere>ț ț35 Evita i s# da i sfaturi personale>ț ț45 Evita i întrerile care încep cu Kde ceMJ>ț5 Evita i preluarea r#spunderii pentru pro&lemele altuia>ț!5 Evita i interpret#rile personale 9folosi i parafra'area:>ț ț$5 %eferi i-v# la ceea ce este de strict interes 9acum i aici:>ț ș

(5 8cupa i-v# primordial de sentimente5ț %n cadrul procesului de îngri7ire a bolnavilor6 comunicarea are un rol esen9ial în

cunoa8terea 8i evaluarea nevoilor acestuia5or&ele spuse cu &lânde7e0 cu calm 6i dragoste alin# suferin7a 6i mângâie sufletul0 iar0

astfel0 a vor&i unui &olnav 9persoan# asistat#: devine un act de îngrijire0 prin el însu6i5 Comunicarea verbala se reali'ea'# pe &a'a cuvântului0 respectiv a sunetelor articulate5"6adar0 nu este suficient s# se vor&esc# aceea6i lim ci0 mai important0 este ca sensulcuvintelor s# fie în7eles de to7i actorii implica7i în respectivul proces de comunicare5 Ca

urmare0 o condi7ie esen7ial# este aceea de a ne asigura în permanen7# c# vom fi în7ele6i0 iar oaten7ie sporit# este nevoie s# fie acordat# persoanelor v#rstnice0 suferinde0 cu diversedisfunc7ii de lim&aj0 de în7elegere0 de memorie 6i orientare care nu întotdeauna pot utili'amesajul ver&al5

Comunicarea non2verbal este repre'entat# de urm#toarele elemente= vi'uale 9culorile0formele0 o&iectele:0 auditive 9diferite tipuri de sunete:0 olfactive 9parfumuri0 arome0 mirosuri:6i motorii sau chineste'ice 9&aletul0 dansul0 lim&ajul surdo-mu7ilor:5 .e asemenea0comunicarea nonver&al# are la &a'# moduri de exprimare precum= expresia fe7ei0 gesturile0

atitudinea0 po'i7ia0 distan7a interlocutorilor5 .e exemplu0 po'i7ia în pat a &olnavului poate exprima existen7a unei dureri care o&lig#

persoana s# adopte o anumit# po'i7ie în care durerea e resim7it# la o intensitatemai mic# 9po'i7ii/posturi KantalgiceJ pentru c# diminu# durerea:0 iar o po'i7ie de retragere0 cugenunchii la r&ie0 înso7it# de o privire care exprim# team# 6i îngrijorare poate fi sugestiv#

pentru anxietate0 pentru diferite st#ri halucinatorii0 vi'uale sau auditive5)mp#rt#6irea de idei 6i judec#7i0 empati'area comunic#rii0 apropie participan7ii la dialog0valori'ea'# persoana care tre&uie ajutat#0 transform# comunicarea într-un instrument eficient5 ulte persoane vârstnice sufer#0 adesea0 mai mult din cau'a i'ol#rii0 ignor#rii0

marginali'#rii0 lipsei de comunicare cu cei din jur0 decât de o &oala sau alta5 "-i vor&i unui &olnav0 în gra r#stit0 plictisit0 indiferent0 f#r# a te asigura ca te-ai adaptat în7elegerii sale0nivelului de cultur#0 capacit#7ii auditive0 poate s#-i fac# r#u0 adâncindu-i suferin7ele5 " asculta este mai mult decât a au'i55 Pentru a reali'a o ascultare eficient#0 e necesar# oanumit# pregatire= re'ervarea timpului necesar ascult#rii 9nu gra&a0 expedierea0superficialitatea0 formalismul:0 concentrarea asupra comunic#rii0 acceptarea perioadelor de

pau'#0 necesare 6i semnificative0 evitarea întreruperilor vor avea darul s# ofere premise pentruo comunicare eficient#5


11/25

lung0 deasemenea foarte multe persoane vârstnice sunt depresive5 )n aceste ca'uri0 vor&ireaeste mai lent#0 mai înceat#0 r#spunsurile întar'ie0 sunt scurte5 "&ordarea este mai dificil# dincau'a lipsei de concentrare0 a sentimentului de inutilitate 6i nâncrederii0 a pesimismului sauchiar0 în ca'uri grave0 a ideilor de suicid5 ot în depresiile grave ne putem întâlni cunegativismul ver&al0 cu mutismul0 adic# refu'ul de a vor&i0 de a comunica5)n aceste ca'uri0 întrerile vor fi scurte0 spre a nu solicita capacitatea de concentrare0 reluatedupa o pau'#0 f#r# insisten7e 6i persuasiune care pot determina o &locare a comunic#rii5

)ngrijtorul va încerca s# conving# persoana asistat# c# tot ceea ce face este în scopul de a oocroti0 de a o ajuta5

Tulburrile de au'"


12/25

- va informa pe ceilal7i mem&rii ai echipei 9e recomanda&il s# nu a&orde'e singur o astfel de persoan#:>- va identifica eventualele cau'e care pot declan6a violen7a>- va plasa persoana într-o camer# unde poate fi o&servat# în permanen7#>- va îndep#rta din preajm# o&iectele contondente>- nu va atinge persoana>- nu va face mi6c#ri &ru6te spre aceasta0 spre a nu-i declan6a reac7ii de ap#rare sau

agresivitate>- va p#stra o anumit# distan7# fa7# de persoana respectiv#>- va evita s# stea cu spatele la aceasta5

Plânsul"

- nu va întrerupe interven7ia de îngrijire0 nu va neglija persoana asistat# decât în ca'ul apari7ieiunei urgen7e>- va respecta ritmul 9de gândire0 vor&ire0 ac7iune: al persoanei asistat#>- va con6tienti'a faptul c# modul în care îngrijitorul atinge persoana asistat# 9presiunea0

&rusche7ea atingerii: reflect# disponi&ilitatea acestuia>- va l#sa persoana asistat# s# se exprime>- va oferi persoanei asistate r#spunsuri adaptate 6i pertinente5 .iscre7ia fa7# de sentimentul de pudoare al &olnavului0 iar pudoarea este Lsentimentul de

jen# pe care îl resimte o persoan# când î6i arat# nuditateaJ5 Pentru a respecta nevoia de

pudoare=- persoana asistat# va fi de'&r#cat# cu acordul ei 9nu va fi de'&r#cat# în timp ce aceastadoarme0 pentru c#0 ulterior0 aceasta s# se tre'easc# de'&r#cat#:>- va fi creat un cadru de siguran7# 6i confort pentru reali'area îngrijirilor intime>- se va manifesta gentile7e 6i tact în reali'area îngrijirilor intime5

:emnitatea 8i respectul de sine sunt valori importante pentru fiecare fiin7# uman#0 iar pentru a nu înc#lca dreptul &olnavului de a-i fi respectate aceste valori0 îngrijitorul va adoptaurm#toarea conduit#=- î6i va st#pâni privirea în fa7a degrad#rilor fi'ice importante0 pentru a atenua imagineanegativ# pe care o poate transmite persoanei asistate>- nu va folosi0 în mod sistematic0 m#nu6i de unic# folosin7#0 dac# nu este a&solut# nevoie>- va transmite &olnavului sentimente po'itive0 de apreciere 6i respect>- va favori'a autonomia &olnavului 9nu va face Lîn loculJ acestuia0 sarcini pe care le-ar putea


13/25

reali'a singur:5

CAPI#$U$ II

PR#*I$U$ ÎNRII#RU$UI $A (#'ICI$IU

8cupa ia de îngrijitor al vârstnicilor la domiciliu implic# o sfer# larg# de competen eț ț pentru desf# urarea activit# ii de îngrijire5ș ț )n primul rând0 îngrijitorul la domiciliu tre&uie s# ai i s# dovedeasc# competen e laș țaplicarea normelor de igien#5 otodat# tre&uie s# ai cuno tin e medii din sfera medical#0 s# dea dovad# de calm0ș țr#&dare0 ama&ilitate i de a com&ina programul 'ilnic de îngrijire cu diverse activit# i deș țrelaxare5 Comportamentul îngrijitorului este foarte important deoarece influen ea'# starea fi'ic# iț ș

psihic# a vârstnicului asistat5 .in punct de vedere al comunic#rii0 aceasta tre&uie s# fie una activ#0 deoarece ofer#

posi&ilitatea detension#rii i diminu#rii emotivit# ii0 permanent# i eficient#5 )ntrerileș ț șadresate atât vârstnicului cât i apar in#torilor acestuia0 tre&uie s# fie directe0 pertinente iș ț șlogice5 .iscu iile tre&uie s# fie diversificate i adaptate0 permanent0 în raport cu modific#rileț ș

intervenite în situa ia i comportamentul persoanei asistate5 .ac# apar anumite dificult# i înț ș țcomunicarea cu persoana asistat# acestea vor tre&ui comunicate familiei vârstnicului5 8 aten ie sporit# tre&uie acordat# modific#rilor de comportament ale vârstnicului asistat5țor fi urm#rite i atent monitori'ate evolu ii privitoare la starea de s#n#tate fi'ic# iș ț șemo ional# i a rela iilor interpersonale5


14/25

• cel care se restrânge= are nostalgia trecutului când avea roluri utile i importante acumș

se lamentea'# cu privire la pre'ent535 Personalitatea pasiv-dependent#= este cel care încearc# s# transfere cu o oarecare satisfac ieț

propria îngrijire altora5

• cel care cere ajutor= solicit# permanent anturajul i îi manipulea'# pentru a captașaten ia lor>ț

• apaticul= are o atitudine minim# fa # de propria via a i îngrijire0 suprasolicitândț ț ș

familia545 Personalitatea neintegrant#= este total incapa&il# s# se implice în propria-i via a din motivețde maladii grave5

Asigurarea per4ec ionrii pro4esionaleț

)ngrijitorul la domiciliu este definit ca fiind persoana care supraveghea'#0 acord# asisten # iț șîngrijire persoanei asistate5 "tri&u iile fundamentale ale îngrijitorului=ț

•

s# îngrijeasc# cu d#ruire persoana asistat#>• s# trate'e cu respect persoana asistat#>• s#-i asigure siguran #>ț• s# asigure o &un# comunicare>• s# încuraje'e i s# sus in# participarea persoanei asistate la via a propriei familii>ș ț ț• s# mijloceasc# participarea persoanei asistate la via a societ# ii ca un om o&i nuit5ț ț ș

"utoinstruirea profesional# se poate face prin consultarea literaturii de specialitate sau se poate participa la cursuri de preg#tire5 lenjerie de pat i de corp pentru persoana asistat#ș

8 aten ie deose&it# tre&uie acordat# i gestion#rii corecte a resurselor financiare alocateț ș

pentru satisfacerea nevoilor imediate ale persoanei asistate5 %esursele ne ti pot fi alocateș 'ilnic0 s#pt#mânal sau lunar5

Planificarea activit# ii 'ilniceț)ngrijitorul la domiciliu necesit# r#&dare0 calm i a&ilitatea de a com&ina programul 'ilnic deșîngrijire cu alte activit# i de relaxare5 "ctivit# ile sunt identificate în cola&orare cu persoanaț țasistat# i cu familia acestuia5 Programul este evaluat i adaptat în func ie de modific#rileș ș ț


15/25

comportamentale survenite5 Etapele principale ale planului 'ilnic de îngrijire sunt= îngrijiriigienice0 alimenta ie i mo&ili'are5ț ș

CAPI#$U$ II

ASIURAR&A C#N(I%II$#R II&NIC#SANIAR&

Igiena este tiin a care sta&ile te regulile de via a pentru p#strarea s#n#t# ii0 având rol înș ț ș ț ț prevenirea îm&oln#virilor5

saci gal&eni re'iduuri contaminate solide @fe6i0 tampoane0 lenjerie contaminat#> recipiente de plastic dur0 re'istent0 de culoare gal&en#0cu sigla de pericol &iologic0 folosite la depo'itarea o&iectelor în7ep#toare 6i t#ietoarecontaminate:5 )ntre7inerea ustensilelor folosite pentru efectuarea cur#7#rii se face 'ilnic0 dup# fiecareopera7iune de cur#7are 6i la sfâr6itul 'ilei de lucru> ustensilele utili'ate se spal#0 se cur#7#0 sede'infectea'# 6i se usuc#5 Personalul care execut# opera7iunile de cur#7are 6i de'infec7ie amaterialului de cur#7are tre&uie s# poarte m#nu6i de menaj sau m#nu6i de latex nesterile5

2. e!infecţia este procedura de distrugere a microorganismelor-se aplica numai dup#cur#7are5

etode de de'infec7ie=- prin c#ldur# umed# - în ca'ul sp#l#rii automati'ate a lenjeriei 6i a veselei0 cu condi7iaatingerii unei temperaturi de peste *+ NC5- prin utili'area produselor &iocide 0s# scopul s# distrug# un virus sau o ciuperc#


16/25

9fung:5 Pentru de'infec7ia tegumentului 6i/sau a mâinilor se folosesc antiseptice5

Proceduri pentru igiena5Igiena aerului5 Compo'i ia aerului se modific# permanent prin apari ia de agen iț ț ț

poluan i5 Prin ventila ie scade num#rul de germeni din aer5 re&uie reali'at# o aerisire timp deț țminim 2+ de minute/'i5

Igiena apei5 Este esen ial# pentru desf# urarea proceselor vitale5 Corpul uman con ineț ș ț

!+ ap#0 pierderea acesteia din organism se nume te deshidratare i pune via a în pericol5ș ș ț


17/25

Praful de pe mo&ilier se 6terge cu o cârpa umed#0 iar sp#larea oglin'ilor se face cu ocârpamoale0 folosind acelea6i solu7ii ca 6i pentru geamuri5 Pentru a sp#la materialele plasticenu se va utili'a niciodat# ap# fier&inte5

.up# terminarea cur#7eniei0 mo&ilierul se pune la loc0 l#sând geamurile deschise înc#câteva minute5 >aia se cur#7# dup# fiecare folosire5 Cada se spal# cu praf de cur#7at0 se limpe'e6te cu ap#

iar apoi se de'infectea'#5 8 aten7ie deose&it# se va acorda cur#7irii toaletelor0 deoarece potcontri&ui la transmiterea unor infec7ii5 - în ca'uri de urgen7# este permis# utili'area de antiseptice ca înlocuitor al sp#latului0 dar nuca rutin#>- în unele situa7ii sp#larea este completat# de de'infec7ia mâinilor 9dup# manipularea

&olnavilor septici0 a &olnavilor contagio6i 6i a celor cu imuno depresie sever#> dup# efectuarea toaletei

persoanei aflate în îngrijire:>

0amilia

Gamilia este suportul trâne ii5 Ea poate s#-l accepte0 s#-l tolere'e sau s# apar# oțmul ime de situa ii conflictuale cu pornire din am&ele p#r i5ț ț ț

)ngrijitorul devine astfel suportul vârstnicului0 înlocuind pân# la un anumit punctfamilia5 Dn rol important în familie îl au rela iile vârstnicului cu rudele0 ele pot fi un suportț


18/25

pentru acesta0 ele îi ofer# de multe ori accesul la partea social#0 fiind nevoit s# ias#0 s# levi'ite'e sau îl vi'itea'# aducându-i ve ti din exterior5ș

"ia a de familieț

)n cadrul autonomiei personale0 aria de con inut a vie ii de familie este alc#tuit# dinț țmul imea activit# ilor gospod#re ti necesare igienei i &un#st#rii familiei5ț ț ș ș Activit i cațordinea 'ilnic în camere6 aran7area paturilor6 tergerea pra4uluiș etc5 Pot fi exerci iițfolositoare pentru persoana în vârst# oferindu-i o activitate util#0 îi ocup# timpul i îi ofer#ș

utilitate5"ctivit# ile gospod#re ti i cele de autoservire pot fi un exerci iu ocupa ional pentruț ș ș ț ț

persoanele de vârsta a III-a5 Activit i ca igiena corporal6 îmbrcatul ?de'brcatul6țprepararea hranei6 alimenta ia6 deplasarea în interiorul locuin ei6 reali'area activit ilorț ț țgospodre tiș 0 pot da un comportament optimist0 o vi'iune po'itiv# asupra trâne ii0 oțsen'a ie de utilitate0 dac# pot fi reali'ate f#r# sau cu ajutor minim5ț

%ocuin aț " a ca i &uc#t#ria locuin a tre&uie amenajat# în func ie de necesit# ile persoanei0 deș ș ț ț ț

posi&ilit# ile de deplasare0 de gradul de independen # a acesteia5ț ț"stfel pentru persoanele cu de4icien e de vedereț este necesar# p#strarea unei ordini

identice în spa iul de locuit pentru a nu &ulversa ordinea mental# a persoanei tiind c# aceastaț șse deplasea'# în spa iu sau dup# anumite repere pentru el cunoscute5 .ac# acestea sețmodific#0 deplasarea persoanei devine dificil# i dependent#5ș

Pentru o persoan# cu de4icien e de au'ț este &ine de exemplu utili'area gesturilor pentrua-i aduce la cuno tin a pre'en a sau apari ia unor modific#ri 9sun# cineva la u #0 tre&uie s#ș ț ț ț șmearg# undeva:5 Pentru o persoan# cu dificult# i de deplasare se pot fixa supor i / &are deț țsus inere pentru a-i u ura mersul i a-l ajuta s# se deplase'e în locuin #5ț ș ș ț

Camera devine unicul mediu de via #0 în care el m#nânc#0 doarme0 î i satisface nevoileț ș

fi'iologice0 î i petrece 00timpul li&erJ i î i tr#ie te via a social# timp de s#pt#mâni0 luni sauș ș ș ș țchiar ani întregi5 re&uie acordat# o aten ie deose&it# camerei &olnavului5 Este indicat cațînc#perea vârstnicului s# fie po'i ionat# pe partea sud-estic# a locuin ei 9vara limitea'#ț ținciden a ra'elor solare0 iarna &eneficia'# totu i de lumina soarelui:5ț ș

re&uie s# fie f#r# expunere la 'gomot i cât mai aproape de &aie0 &uc#t#rie0 camerașîngrijitorului5 emperatura tre&uie men inut# la 1(-2+N C 9aten ie la înc#l'irea cu lemne sauț țc#r&uni:5 )n ca' de înc#l'ire central# se va asigura umiditatea aerului prin aplicarea unorrecipiente cu ap# sau a prosoapelor umede pe calorifere5 )n ceea ce prive te iluminatul esteșindicat# lumina natural# dar i asigurarea unei l#mpi de citit0 sta&il# aplicat# i cu o intensitateș ș

luminoas# potrivit#5 • se îndep#rtea'# mo&ilierul de mici dimensiuni0 care poate îngr#di li&ertatea de mi careș

în camer# sau poate provoca accidente>• se montea'# mânere i &alustrade la toaleta0 &aie i du >se aplic# &alustrade în holuri iș ș ș ș

casa sc#rilor>

Amena7area e4ectiv a spa iului de locuitț


19/25

Patul - în ca' de imo&ili'are la pat se recomand# folosirea unui pat de spital5 )nalt deaproximativ ! cm de la podea 9ca în po'i ie e'ând# i cu genunchii la *+N0 talpa picioruluiț ș șvârstnicului s# se poat# sprijini pe podea:>

;optiera - se a6ea'# la îndemâna &olnavului0 pentru lucruri de nevoie imediat#>Dn scaun - pentru haine personale sau a e'area vi'itatorilor>ș8 mas# - s# fie sta&il# i sigur#>șș

țPersonali'area spa iului de locuit - flori0 po'e0 ta&louri0 perdele etc5ț

Patul bolnavului repre'int# punctul central în camera &olnavului i tre&uie s# fieșaccesi&il pe am&ele par i0 mai ales la &olnavii imo&ili'a i0 s# fie regla&il 9mai ales partea dinț țdreptul capului:0 i s# ai posi&ilitatea de fixare a ro ilor5ș ț

ș• se desfac col urile cearceafului>ț• se po'i ionea'# &olnavul în decu&it lateral>ț• se rulea'# cearceaful murdar pân# la jum#tate>• se a6ea'# un cearceaf curat>• se mut# &olnavul în partea curat#>• se îndep#rtea'# a ternuturile murdare>ș• se schim fa a de pern# i plapuma>ț ș• se po'i ionea'# &olnavul comod5ț

"ten ie la cute0 pot provoca escare de decu&it5 - se execut# o cut# atât din cear6af cât 6i din p#tur# pentru a u6ura po'i7iile &olnavului în

pat>- dac# exist# cear6af plic0 p#tura a6e'at# în lungime se va introduce prin deschi'#tura

plicului0 se fixea'# col7urile p#turii în col7urile plicului>- perna se introduce în fa7a de pern# curat#>


20/25

Po'i ionarea bolnavuluiț este important# pentru a evita complica iile imo&ili'#rii la pat5ț,olnavul tre&uie s# se simt# conforta&il0 motiv pentru care se poate apela la mijloaceajut#toare de genul unei perne - pentru sprijinirea spatelui0 role - pentru sprijinirea gâtului0 aunor colaci speciali antidecu&it0 o eventual# &ucat# de &lan# natural# de miel0 saltele cu gel0apa etc5 ânerul pentru ridicare i sc#ri a pentru ridicare servesc facilit#rii modific#rii po'i ieiș ț ț

&olnavului0 dar i antren#rii musculaturii mem&relor superioare i a trunchiului5 #su aș ș țregla&il# la patul &olnavului vine în sprijinul asigur#rii multor activit# i ale vie ii cotidiene5ț ț

Ba &olnavii imo&ili'a i la pat se va schim&a po'i ia la fiecare 2 ore0 sau se vor folosiț țmijloace de sus inere pentru a evita formarea de 'one su& presiune5


21/25

- îngrijitorul se va a6e'a cât mai aproape de patul persoanei asistate cu picioareledep#rtate pentru a avea o &a'# sus7inere cât mai mare>

- genuchii îngrijitorului vor fi flecta7i iar coloana verte&ral# u6or aplecat# 9pentrudiminuarea compresiunii asupra discurilor interverte&rale:

)ntoarcerea &olnavului din decu&it dorsal în decu&it lateral- se ridic# p#tura0 se plia'# 6i se a6ea'# pe marginea opus# a patului>- se îndoaie &ra7ul &olnavului din partea opus# peste torace 6i i se a6ea'# mem&rul

inferior din partea opus# peste celalalt>- îngrijitorul flectea'# genunchii având piciorul dinspre capul patului a6e'at înaintea

celuilalt 6i se apleac# 6i prinde cu mâna um#rul din partea opus# iar cu cealalt# mân# 6oldul &olnavului>

- îngrijitorul întoarce &olnavul spre marginea patului p#strându-6i po'i7ia cu fa7a îndreptul toracelui acestuia>

- cu mana dreapt# se reali'ea'# readucerea &olnavului în decu&it dorsal5%idicarea &olnavului din decu&it dorsal în po'i7ie 6e'ând#- se de'vele6te persoana asistat# 6i se îndoie6te p#tura>- cu mâna dreapt# se prinde regiunea axilar# a &olnavului iar cu mâna stâng# va fi

îm&r#7i6at din spate sprijinindu-i capul pe ante&ra7>- atunci când starea general# îi permite0 acesta se poate sprijini de &ra7ul îngrijitorului5%eaducerea în po'i7ie de decu&it dorsal din po'i7ie 6e'ând#- se îndep#rtea'# perna>- se efectuea'# mi6c#rile în sens invers pentru ridicarea în po'i7ie 6e'ând#>- se are în vedere ca mi6c#rile s# nu fie &rutale5


22/25

%idicarea &olnavului pe pern#%eeaducerea la loc a &olnavului imo&ili'at la pat care alunec# 9ridicarea pe pern#: se

execut# astfel=- se a6ea'# &ra7ele &olnavului peste a&domen>- mâna dinspre capul patului este introdus#0 cu palma în sus0 su& omopla7ii acestui>- cealalt# mâna este a6e'at# su& regiunea fesier# a &olnavului>- se ridic# &olnavul în po'i7ia dorit#5

%mbrcatul i de'brcatul bolnavilorș 5 )n func ie de gradul de dependen # pacientul areț țnevoie de ajutor la alegerea inutei0 la îm&r#cat i de'&r#cat0 în supraveghere i monitori'are5ț ș ș

- se trage u6or c#ma6a în sus pân# la torace0 apoi se readuce &olnavul în decu&it dorsal pentrua-l întoarce în decu&it lateral stâng 6i se repet# opera7ia de tragere a c#m#6ii pâna la torace>- în situa7ia în care &olnavul nu poate coopera0 este necesar ajutorul unui mem&ru al familiei

sau a altui îngrijitor0 pentru ridicarea acestuia 6i sprijinirea lui în regiunea omopla7ilor>- cu o mi6care de la spate spre cap cel de-al doilea îngrijitor 9sau mem&ru al familiei: scoatec#ma6a- &olnavul este readus în decu&it dorsal 6i se de'&rac# &ra7ele 9dac# are un &ra7 &olnav0 acestase de'&rac# ultimul:>- c#ma6a murdar# se introduce în sacul cu lenjerie murdar#>- se fric7ionea'# regiunile predispuse la escare cu unguente pe &a'# de parafina 6i lanolin#>- se îm&rac# cu c#ma6a curat# 6i înc#l'it#0 întâi &ra7ul &olnav0 apoi cel s#n#tos>- unul din îngrijitori ridic# u6or &olnavul sprijinindu-l în 'ona omopla7ilor0 iar cel#lalt trecec#ma6a curat# peste capul &olnavului imo&ili'at 6i o trage peste spatele acestuia>- se readuce &olnavul în decu&it dorsal 6i se trage u6or c#ma6a su& 6e'ut>- se acoper# &olnavul 6i se reface patul acestuia5

C"3t"re" dejec4ii5or 7io5ogice 8i 3"to5ogice


23/25

Captarea 4ecalelor - se face în plosc#5 Plosca utili'at# în mod curent este confec7ionat#din material plastic având o forma ovalar#0 de în#l7ime descrescând# pentru a putea alunecau6or su& &olnav5 Plosca se 7ine de mâner 6i se va 7ine întodeauna acoperit# cu capac propriusau cu un 6ervet5

Pentru &olnavii cu le'iuni dermatologice sau de alt# natur#0 sau tegumente predispuse laescare de decu&it0 se utili'ea'# &a'inete pneumatice din cauciuc sau material plastic5 Ele suntasem#n#toare colacilor de cauciuc0 dar sunt prev#'ute cu fund din acela6i material5 Dmflarea

lor se face cu pomp# 6i înainte de utili'are0 suprafa7a lor de contact cu pielea &olnavului se presar# talc5

Plo6tile se a6ea'# su& &olnav aduse la temperatura camerei0 iar înainte de utili'are severific# integritatea lor pentru ca nu cumva s# cau'e'e microtraumatisme &olnavilor5


24/25

scuip#toarele emailate de form# cilindric#0 cu capac în form# de pâlnie cu mâner5 .aca persoana aflat# în îngrijire are o expectora7ie a&undent#0 care tre&uie determinat# 6i cantitativse utili'ea'# vase gradate din sticl#0 care este &ine s# fie acoperite5Exist# scuip#toareconfec7ionate din hârtie cerat# sau material plastic0 care dup# o singur# utili'are se incinerea'#împreuna cu con7inutul lor5


25/25

'A$NURI%IA $A /RSNICI , :#$I$& (I&SI&*R&C&N& $A /RSNICI

PA#$#IA APARA&$#R

:#$I A$& APARAU$UICAR(I#ASCU$AR,(I&SI,NURI%I&,

*ICA,PANCR&AS,C9I :I$IAR&

:#$I A$& APARAU$UI URINAR,#SARICU$AR9,IN*&C#C#NAI#AS&,

PARA+I#$#IC&

:#$I N&UR#$#IC&

ANA#PSI-#$#IA &RAPIA #CUPA%I#NA$9&R#&RAPIA AR&RAPIA

A$I'&NA%IA )I A('INISRAR&A A$I'&N&$#RRUP& (& A$I'&N&, (I&#&RAPIA,-I(RAAR&A#RANIS'U$UI&-NICA A$I'&N9RII :#$NAU$UI

SUPRA&-&R&A :#$NAU$UI

C#'P$&AR&A *I)&I (& ÎNRIIR& A P&RS#AN&I

ASISA&

Note de Curs Ingrijire Bătrâni Nagy

Documents

Transcript of Note de Curs Ingrijire Bătrâni Nagy