Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVIII • Nr. 197-199 • iunie 2017

După o perioadă de întrerupere a apariției revistei noastre de la Giarmata Vii Vatră nouă – Iconostas, aceasta iși continuă drumul spre lumina tiparului și spre casele tuturor locuitorilor din Giarmata Vii, dar și în spațiul virtual al internetului.

Revista Vatră nouă – Iconostas a apărut pentru prima dată în 8 septem-brie 2000 și a fost susținută financiar prin contribuţiile directe ale membri-lor colegiului de redacţie, ale Biseri-cii Ortodoxe și ale sponsorilor din Giarmata Vii și din Timișoara până în decembrie 2008 (edițiile 1 – 100), iar din 2009 până-n decembrie 2016 a

fost susținută financiar de Consiliul Local Ghiroda (edițiile 101 – 196).

Întrucât revista Vatră nouă – Ico-nostas nu a mai primit finanțare pentru anul 2017 de la Consiliul Local Ghiroda, deși am considerat oportună editarea și tipărirea revistei pentru membrii comunității din Giarmata Vii și am făcut toate demersurile pentru continuarea apariției acesteia, în consecință ne-am adresat Consiliului Județean Timiș printr-un proiect în cadrul Agendei cul-turale a județului Timiș pentru anul 2017 și am primit finanțare în sumă de 12.000 lei, Parohia Ortodoxă având obligația de a cofinanța proiectul cu suma de 1.350

lei (10,10%). Aceste sume cumulate acoperă finanțarea revistei pentru opt ediții. Chiar dacă nu se acoperă întreg proiectul de finanțare pentru un an de zile, este un sprijin uriaș pentru actul de cultură și spiritualitate de la Giarmata Vii – Uberland.

Mulțumim dnei Adela Popa, șef ser-viciu Cultură, învățământ, minorități și sport, membrilor comisiei de cultură și plenului Consiliului Județean Timiș pentru votul acordat și implicit pentru susținerea financiară a revistei Vatră nouă – Iconostas.

Preot Vasile D. Suciu, redactor-șef

VATRĂ NOUĂ – ICONOSTAS ÎȘI CONTINUĂ DRUMUL…

La Centrul eparhial din Timișoara a avut loc

marți, 6 iunie a.c., cea de-a XV-a ediție a  Concursului Județean de reviste școlare religioase. Evenimentul s-a desfășurat  sub patronajul Mitropoliei Banatului și al Inspectoratului Școlar Județean Timiș, în orga-nizarea Școlii Gimnaziale nr. 25. Obiectivele generale ale concursului au fost dez-voltarea creativității în rân-dul tinerilor, posibilitatea de afirmare a talentelor literare în cadrul școlii și al

familiei, formarea de atitu-dini moral-religioase în rân-dul tinerilor. Concursul s-a desfășurat pe cinci secțiuni.

La secțiunea „Reviste paro-hiale”, revista Vatră nouă – Ico-nostas a obținut locul întâi, la fel ca și anul trecut, confirmând încă o dată seriozitatea, profe-sionalismul și dăruirea colegi-ului redacțional.

Mulțumim colegilor de redacție și colaboratorilor pentru osteneala depusă în vederea apariției publicației noastre și în mod special dlui academician Ion Păun Otiman, președintele Filia-lei Timișoara a Academiei Române și directorul revis-tei Vatră nouă - Iconostas.

Redactor-șef, preot Vasile D. Suciu

PREMIUL I PENTRU VATRĂ NOUĂ

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 20172 EDITORIAL

Viktor Albert Meinrad este fiul lui Leopold de Hohenzollern-Sigmarin-gen, fratele suveranului României Carol I și al Antoniei, fiica Regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei. Și-a petrecut copilăria pe domeniul de la Sigmaringen, după care a urmat liceul la Düsseldorf, iar studiile universitare la Leipzig și Tübingen. Pregătirea militară și-a făcut-o în cadrul Școlii Militare din Kassel, în 1886 devenind sublocote-nent în garda prusiană din Potsdam. A urcat repede treptele ierarhiei militare: locotenent (1889), maior (1892), loco-tenent-colonel (1895), colonel (1895), general de brigadă (1898), general de divizie (1904), general de corp de armată (1911). A fost inspector general al cavaleriei, comandant al Regimen-tului nr. 68 infanterie german, al Regi-mentului l de gardă german.

În 1889 s-a stabilit în România, fiind declarat, la 18 martie 1899, moştenitor al tronului.

La 29 decembrie 1892 s-a căsătorit cu Principesa Maria.

După încetarea din viaţă a unchiu-lui său, Regele Carol I, la 27 septembrie 1914, a depus jurământul în calitate de Rege al României.

A urcat pe tronul ţării într-un moment deosebit de greu. A trecut peste toate sentimentele personale

care-l legau de ţara sa de origine și a ţinut cont de idealurile naţionale ale românilor. În 1916, România a intrat

în război alături de puterile Antantei pentru eliberarea teritoriilor românești de sub dominaţia străină și desăvârși-rea unităţii naţionale prin revenirea la patria mamă a Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, acte consfinţite, apoi, prin tratatele de pace din 1919–1920. „Cu inima plină de bucurie vă salut, domnii mei, ca pe solii frumoasei Tran-silvanii – menţionează Regele în cuvân-tul rostit după semnarea actelor care oficializează Marea Unire în faţa dele-gaţilor transilvăneni. Fiţi binecuvântaţi în incinta acestui palat care trăieşte şi el cel mai mare eveniment din isto-ria modernă a României! Aţi adus cu dumneavoastră nu numai dorul acum împlinit al câtorva milioane de suflete, ci şi inimile lor. La primirea frăţească şi cordială pe care v-am făcut-o aţi putut simţi cum pulsul ţării-mamă cunoaşte acelaşi ritm cu al dumneavoastră. Chiar dacă Unirea tuturor românilor repre-zintă o necesitate istorică, înţeleasă de

REGELE FERDINAND I (1865–1927) Rege al României (1914–1927)

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 2017 3EDITORIAL

toate inimile patriotice de dincoace şi de dincolo de Carpaţi, de la Nistru până la Tisa, totuşi destinul a avut nevoie şi de instrumentele lui: oameni care au ţinut sus steagul idealului naţional şi i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voinţa, i-au oţelit braţul, pentru ca, în ciuda tuturor vijeliilor epo-cii, corăbioara românităţii să ajungă la ţărmul dorit. Astăzi, când în faţa noastră se află realizat măreţul edificiu al unităţii naţionale – edificiu pe care l-a început Mihai Viteazul –, eu îmi dau tributul de recunoştinţă tuturor celor care, pretu-tindeni unde se aud cuvinte româneşti, şi-au pus în serviciul idealului naţional sufletul lor şi forţa lor. Noi am dobândit Basarabia şi Bucovina, dar încă ne lipsea piatra cea mai preţioasă: Transilvania cu ţinuturile până atunci ungureşti, dar

locuite de români. Astăzi, dumneavoas-tră, domnii mei, aţi adus această ultimă piatră: ea încununează întregul edificiu al unităţii naţionale. Plini de încredere aşteptăm viitorul, căci bazele sunt puter-nice. Ele se sprijină pe principiul demo-cratic care garantează dezvoltarea firească a unei sănătoase vieţi statale. Aceste baze s-au cimentat prin credinţa nestrămutată a generaţiilor anterioare; ele sunt sfinţite prin sângele vitejilor mei soldaţi, care s-au dus să moară în lupta pentru unirea tuturor românilor. Marea operă istorică, realizată în zilele noastre, ne îndeamnă să ne unim forţele cu for-ţele proaspete dobândite de curând pen-tru ca să ne dovedim vrednici de marele dar divin al unităţii noastre naţionale şi

pentru ca urmaşii noştri să poată spune (ca Horaţiu) despre fiecare dintre noi cei de astăzi: «Exegi monumentum aere perennius» („Am înălţat un monument mai durabil decât bronzul)”.

La 15 octombrie 1922, împreună cu Regina Maria, a fost încoronat în Cate-drala Reîntregirii din Alba Iulia ca Rege al tuturor românilor.

După înfăptuirea României Mari, a sprijinit iniţiativele menite să aducă importante prefaceri în viaţa

economică, social-politică și cultu-rală a României: reforma sistemului electoral bazat pe votul univer-sal (1918), reforma agrară (1921), Constituţia (1923), considerată drept una dintre cele mai democratice din Europa vremii, și unificarea legislativă, care a consfinţit regimul constituţio-nal democratic; s-au stabilit relaţii cu diverse state ale Europei ș.a.

Om de aleasă cultură – cunoștea limbile clasice (greaca, latina, ebraica) și limbi de circulaţie internaţională –, cu vaste cunoștinţe în domeniile istoriei, geografiei, știinţelor exacte și știinţelor naturale, a fost un constant sprijinitor al culturii.

La 16 martie 1890 a devenit mem-bru de onoare al înaltului for de cultură și de știinţă al ţării, iar după urcarea pe tron – președinte de onoare și protec-tor, înscriindu-și numele printre prin-cipalii donatori ai Academiei Române.

ACAD. PĂUN ION OTIMAN

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 20174 ȘTIAȚI CĂ...

Sistemele noastre imunitare sea-mănă, oarecum, cu mașinile: când sunt noi, sunt cât se poate de bune. După care începe viața. Mâncăm în fugă, stăm prea târziu noaptea, nu facem mișcare sau sport, ducem vieți stresante și ne luptăm cu tristețile. Adăugați vârsta și câteva predispoziții genetice și acest sistem perfect începe să funcționeze mai puțin bine. Ceea ce ne face vulnerabili la boli: de la răceli, la cancer, de la gripă, la boli de inimă.

Există însă, din fericire, o mulțime de lucruri pe care le puteți face singuri - fără doctori, fără medicamente – pen-tru a vă întări sistemul imunitar. Unul dintre ele este ... veselia. Iată, în cele ce urmează, întreaga dvs. rețetă pentru unul din cele mai ieftine și eficiente medicamente: buna dispoziție.

Dormiți bine: somnul previne boala

Dacă sunteți obosiți când vă treziți dimineața, înseamnă că nu ați dormit bine ori, pur și simplu, nu v-ați odihnit destul. Indiferent de motiv, imunitatea dvs. e probabil compromisă. Majorita-tea oamenilor au nevoie de 6 până la 8 ore de somn pe noapte. Așa încât lăsați televizorul și urcați-vă în pat!

Dacă sunteți adeptul plantelor, atunci, înainte de culcare, beți un ceai de valeriană, care e o sigură și eficace aducătoare de somn. Fiți însă atenți și la ”hoții” de somn, cum ar fi mâncatul, băutul alcoolului, fumatul, exercițiile fizice înainte de ora de culcare.

Fiți mai sociabiliIeșiți cu prietenii, asta poate întări

atât spiritul, cât și sistemele de apărare. Cercetătorii socotesc că relațiile sociale ne-ar putea ajuta să facem față stresu-lui ce slăbește imunitatea.

Transformați-vă plăcerile cotidiene (alergatul, împletitul etc.) într-un prilej de a vă face noi prieteni. Cu siguranță că în locul unde trăiți există vecine bucuroase să stea la povești în vreme ce dau din andrele sau vecini gata să joace o miuță sau să alerge prin parc. Dar dacă sunteți un om retras, cu o fire

cu adevărat monahală, rămâneți soli-tar. Singuraticilor fericiți, prietenii li s-ar putea părea chiar stresanți.

Căutați emisiunile distractive

Cercetătorii au descoperit că emoțiile pozitive asociate cu râsul reduc nivelul hormonilor de stres și măresc numărul anumitor celule ale sistemului imuni-tar, în vreme ce pe altele le activează. Într-un studiu efectuat pe 10 persoane sănătoase care au urmărit în timp de o oră o emisiune umoristică au prezentat o semnificativă creștere a interferonului gama, un hormon al sistemului imunitar. Nu vă omorâți după râs? Ei bine, și așa să fie și tot puteți profita.

Un alt studiu a descoperit că, atunci când ascultă bancuri sau povești hazlii, persoanele care, de obicei, nu se prea au bine cu umorul, înregistrează totuși efecte benefice, asemenea celor pe care le resimt cei care folosesc umorul ca strategie de viață.

Culturalizați-văUn studiu suedez a arătat că persoa-

nele care frecventează evenimente cul-turale precum concertele, expozițiile, meciurile trăiesc mai mult decât cei care stau acasă. Factorii cheie ar putea fi creșterea numărului de contacte sociale și reducerea stresului. Muzica are, și ea, un efect cu totul deosebit. Cercetătorii germani au descoperit că bolnavii care făceau terapie muzicală au prezentat semnificative creșteri ale nivelelor de imunoglobulină A, care ne apără împotriva infecției și cancerului. Unele studii sugerează că muzica poate reduce durerea și ne poate ajuta să ne relaxăm, ceea ce s-ar putea traduce printr-o mai bună rezistență la boală. Să asculți nu e o problemă, regulile sunt

simple. Alege melodia preferată, care are un efect psihologic pozitiv.

Spuneți totul jurnalului dvs.Persoanele care au obiceiul să scrie

în jurnalele lor măcar 20 de minute pe zi și de câîte 3 până la 5 ori pe săptă-mână despre întâmplările neplăcute pe care le-au trăit se duc de două ori mai rar la doctor decât cei care nu scriu.

Descărcarea psihică pe hârtie s-ar putea să vă ajute să vedeți că proble-mele pe care le aveți nu sunt chiar așa de stresante și ca urmare, corpul dvs. nu va mai produce unii hormoni de stres, precum cortizolul.

Rugați-vă!Credința vă poate îmbunătăți

sănătatea. Cercetătorii au descoperit că persoanele care participă la slujbe religioase o dată pe săptămână sau chiar mai des se îmbolnăvesc mai rar de cancer sau boli de inimă decât cei care nu se duc la biserică. Rugăciunea induce liniștea, relaxarea, deci și stimu-larea sistemului imunitar.

Preferați planteleExistă două plante care merită să fie

introduse în arsenalul dvs. de întărire a sistemului imunitar: echinacea și gin-sengul. Cel puțin 32 de studii sugerează că echinacea poate activa celulele albe ale sângelui, astfel încât acestea să com-bată apoi virusul răcelii. Se recomandă administrarea plantei sub formă de tincturi sau capsule, la primul semn de răceală. În ceea ce privește ginsengul, acesta este un tonic de învigorare și for-tifiere în perioade de oboseală și debili-tate. Se recomandă administrarea a câte două capsule de câte 100 mg pe zi.

Înarmați-vă cu vitamina CExistă o mare legătură între vita-

mina C și mărirea capacității naturale a organismului de a distruge ”invada-torii”. Aveți nevoie de 200-500 mg pe zi pentru a obține efectul scontat. Dar nu mai mult: 1000 mg sau mai mult pot produce pietre la rinichi.

Sursa: Almanahul As

Pagină realizată de asistent medical LĂCRIMIOARA TOMIUC

ZÂMBIȚI ! SUFLETUL ARE NEVOIE DE ZÂMBET, LUMINĂ, BUCURIE

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 2017 5PORT POPULAR

Unul din cele mai reușite proiecte de valorizare în actualitate a unor com-ponente ale artei populare românești este cel privind ia tradiţională. În acest proiect s-au implicat deopotrivă etno-grafi, creatori de modă, pasionaţi de arta românească din ţară și din stră-inătate, astfel încât o putem vedea astăzi pe ecranele televizoarelor, la paradele marilor case de modă din ţară și din străinătate sau la manifestările culturale și cu alte prilejuri, îmbrăcată de fete și femei mai tinere sau mai în vârstă, adeseori asociată cu piese de vestimentaţie foarte modernă, iar pri-vitorul poate constata că iei îi stă la fel de bine purtată cu poale și catrinţă sau fotă, ca și cu pantaloni sau fuste create de designeri de modă.

La reușita acestui proiect a contri-buit și comunitatea internauţilor La blouse roumaine, care, începând cu anul 2013, organizează Ziua univer-sală a iei tradiţionale româneşti în ţări precum Olanda, Franţa, Canada ș.a. Manifestarea are loc în preajma solsti-ţiului de vară, între 21 și 24 iunie, de ziua Sânzienelor sau Drăgaicei, când potrivit calendarului creștin ortodox se prăznuiește Naşterea Sfântului Pro-roc Ioan Botezătorul. Asocierea pro-movării iei tradiţionale cu sărbătorea Sânzienelor determină și valorizarea în actualitate a acestui străvechi obicei. La Sânziene, fetele, aflate la vârsta ado-lescenţei, îmbrăcate în cămăși albe, înflorate, alergau dansând prin lanu-rile de grâu și pe dealuri, culegând și împletind cununi de sânziene, cântând și recitând texte de invocare a soare-lui, care în această perioadă a solsti-ţiului de vară atinge punctul maxim de lumină și putere. Scopul acestui ritual este acela de provocare prin ana-logie și contagiune a forţelor latente existente în lanurile date în pârg și fetele care se pregătesc de căsătorie, într-o împărtășire reciprocă de forţă și fertilitate. Cămășile purtate de fete, confecţionate din pânză ţesută din plante cultivate: cânepă, in sau bum-bac, la fel ca și ornamentele înflorate (împodobite cu flori sugerate de unele motive geometrice sau în reprezentare naturalistă) au același rol ca și lanurile de grâu, acela de fertilitate, putere și protecţie oferită de Muma pământ,

sub forţa purificatoare și iluminatoare a razelor solare.

Noţiunea de ie, provenită din lati-nescul lineus (de in) prezintă în spaţiul românesc o seamă de sinonime, unele răspândite numai în anumite regiuni, precum cămaşă, ciupag, spăcel, chepe-neag, căptuf etc. În zona Haţegului, o întâlnim cu pronunţia inie.

Pe lângă rolul ei pur utilitar, acela de acoperire a trupului femeii, ia cuprinde încifrate o seamă de informaţii istorice, etnice, zonale. Totodată, cămașa are valoare de lucru sau de semn de stare socială, civilă sau de indicare a vârstei purtătoarei. De asemenea ea are și funcţii rituale, ceremoniale sau magice în funcţie de ocazia purtării.

Toate aceste valori cunoscute sau nu privitorului oferă acestuia o anu-mită stare de bucurie și lumină sufle-tească. Să ne ducem cu gândul doar la cum arăta piaţa centrală a satelor bănăţene, de pildă, la hora de Paști, când toate fetele ieșeau la joc pur-tând ii noi, una mai frumoasă decât alta, împodobite cu decoruri specta-culoase, cusute cu grijă în perioada postului, nopţi întregi, la lumina lăm-pii, cu speranţa în sufletul fiecăreia de a purta cea mai frumoasă ie din sat. Frumuseţea iei vorbea și despre hărni-cia și simţul artistic al purtătoarei.

Materialul, croiul, tehnicile și moti-vele ornamentale ale iilor ne ajută să înţelegem evoluţia în timp a acestora.

Cel mai vechi tip este cel de tra-diţie dacică, întâlnit pe metopele monumentelor Tropheum Traiani de la Adamclisi și Columna lui Traian din Roma, dar și cioplite pe unele

stele funerare din perioada cuceririi romane. În aceste reprezentări apare cămașa femeiască la care piepţii, spa-tele și mânecile sunt încreţite împre-ună pe bentiţa de la gât, numită guler. Acest tip de croi, păstrat până în zilele noastre în toate regiunile românești este numit carpatic, deoarece este răs-pândit de-a lungul lanţului carpatic și în regiunile învecinate.

Numai în unele zone din Transil-vania, în Oaș și Maramureș întâlnim cămașa răscroită la umeri, care s-a răspândit abia în cursul secolului XX și în celelalte ţinuturi.

Frumuseţea și originalitatea iilor românești a fost remarcată încă din secolele trecute de artiști plastici din România, Franţa și alte ţări, de călătorii străini care au străbătut aceste melea-guri, dar putem aprecia că cea mai importantă contribuţie în promovarea vestimentaţiei tradiţionale a avut-o familia regală, regina Maria, principe-sele Ileana și Elena, care se îmbrăcau cu plăcere în cămăși ţărănești la eveni-mente cu rezonanţă naţională. Regina Maria a încurajat apariţia unor ateli-ere meșteșugărești specializate pe confecţionarea costumelor populare, dar și apariţia unor albume de lux cu planșe reprezentând portul ţărănesc din toate regiunile ţării.

Iată că astfel, printr-o lăudată ini-ţiativă culturală, ia românească a fost salvată și reabilitată. Îmi amintesc că în ultimele decenii ale secolului XX, efectuând cercetări etnografice în satele bănăţene, am întâlnit familii la care lada cu tri fiocuri era înţesată de cămăși, poale, catrinţe sau pieptare. Unele catrinţe erau puse pe jos, în loc de preșuri. Întrebate de ce nu le mai îmbracă, fetele și femeile răspundeau că nu le mai plac și că nu mai sunt la modă. Personal, mă bucur că aceste frumuseţi au fost scoase din ladă și au intrat în portul festiv cel mai rafinat.

Vom reveni asupra subiectului și vom povesti despre decorul iilor și funcţiile lor rituale sau ceremoniale.

Până atunci, vă sfătuim să purtaţi cu dragoste ia, căci ea a fost făcută de fete chiar pentru ca acestea să întâl-nească dragostea.

ARISTIDA GOGOLAN

FRUMUSEŢEA IEI ROMÂNEȘTI

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 20176 ÎNVĂȚĂMÂNT

ȘCOALA ALTFEL LA GRĂDINIȚA DIN GIARMATA VII - 15-19 MAI 2017

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 2017 7EDUCAȚIE

  Pentru unii valoare, pentru alții „instituție”, familia este încă centrul societății noastre, deși evoluează odată cu timpul. „Nici o altă struc-tură nu poate înlocui familia. Fără ea, copiii noștri sunt lipsiți de orice temelie morală. Fără ea, ei devin niște analfabeți morali a căror unică lege este eu-l.” (Charles Colson)

Un studiu realizat în Marea Britanie a comparat elevii care au fost nevoiți să-și schimbe școala, cu frații și surorile acestora ce au rămas în aceeași școală pe parcursul anilor. Astfel, cercetătorii au testat diferențele privind rezultatele la învăţătură ale elevilor aflaţi în cele două situații, pentru a evalua influența relativă a unor factori precum școala, familia sau caracteristicile individuale ale elevilor.

Studiul a demonstrat că jumă-tate din rezultatele la testele elevilor se datorează unor factori ce țin de influența familiei, în timp ce școlile au o contribuție de doar 10%. Restul pro-centelor sunt atribuite caracteristicilor individuale ale elevilor.

Au fost confirmate următoarele ipoteze:

- nivelul de reușită al unui elev și abilitățile acestuia sunt influențate de cinci ori mai mult de părinți și familie, decât de profesorii de la școală, efec-tul fiind același, indiferent de situația economică a acesteia;

- pentru elevi, profesorii devin un înlocuitor al familiei, acolo unde copiii cresc fără valorile familiale, culturale și comunitare de care au nevoie pentru a se dezvolta;

- influența părinților și a familiei are un impact mai mare decât cea a școlii, atunci când e vorba de rezultatele examenelor, mai ales la disciplinele realiste.

În zilele noastre, momentul în care familia se reunește este adesea sfârșitul zilei, când membrii iau cina în fața televizorului, iar părinții sunt prea obosiți să mai inițieze discuții cu propriii copii, dincolo de a le spune, pur și simplu, să-și îndeplinească dato-riile casnice sau să-și facă temele. Mulți copii sunt centraţi pe binele propriei persoane și răsplata imediată, mai mult decât pe virtuți ca onestitatea, hărnicia și perseverența. Totodată,

elevii se confruntă astăzi cu o mulțime de modele (emisiunile de la televizor, internetul, societatea), însă nu toate sunt pozitive.

Problemele identificate în para-graful anterior sugerează că lipsa de sprijin din partea părinților se extinde dincolo de simpla îndrumare în ceea ce privește lectura și ajutorul pentru înțelegerea și rezolvarea temelor. Copiii sunt influențați de tot ceea ce este în jurul lor, de modul în care părinții se comportă, de ceea ce ei spun și fac. De aceea, atitudinea și valorile morale promovate de familie sunt extrem de importante pentru traiectul lor școlar, educaţional și socio-emoţional.

În ultimii ani, funcția principală a unei școli - aceea de a educa - s-a schimbat foarte mult. Rolul dascălului s-a extins de la educare la consiliere, dezvoltare personală, orientare în cari-eră și sprijin emoţional. Ba mai mult, misiunea educatorilor nu se rezumă doar la copii, ci și la părinții acestora, iar o bună colaborare a școlii cu cei din urmă ar îmbunătăți vizibil situația.

Ca urmare, pe lângă școală, atmo-sfera de acasă și din comunitate con-tează foarte mult în ecuația privind succesul elevului. Este imposibil ca școala să înlocuiască un părinte bun. Viața de familie face toată diferența, pentru că, dacă ai un copil, în mod nor-mal, te înrolezi să fii părintele acestuia

pe viață!Însă, nu putem lăsa toate

responsabilitățile educației copiilor doar școlii sau doar familiei. O bună colaborare între aceste două părți, și mai ales o conștientizare a fiecăreia asupra propriului rol, reprezintă o soluție reală. Astfel, vom ști să răspun-dem și la întrebarea: Cine trebuie să-i învețe pe elevi diferența dintre bine și rău, cum să-și gestioneze conflictele și cine să le explice bunele maniere?

În încheiere propun spre meditaţie și reflecţie următoarele citate:

„Copiii nu sunt singurii care cresc. Și părinții cresc. Tot așa cum noi ne privim copiii, să vedem ce fac cu viețile lor, tot așa ne privesc și ei pe noi, să vadă ce facem noi cu ale noastre. Nu le pot spune copiilor mei să ajungă până la stele. Tot ce pot face este ca eu să mă-ntind spre ele.” (Joyce Maynard)

„Nu prea multă dragoste răsfață un copil, ci prea puţină disciplină.” (Gaveo)

„Copilul nu datorează părintelui viața, ci creșterea.” (Nicolae Iorga)

„Ce le faci copiilor, aceea vor face ei societăţii.” (Karl Menninger)

„Dacă există ceva ce dorim să schimbăm la copilul nostru, ar trebui să ne uităm mai întâi la noi înșine dacă nu există ceva ce ar trebui schimbat la noi.” (C.G. Jung)

Prof. Zlatinca NEAMŢ

EDUCAŢIA DIN FAMILIE POATE FI SUPLINITĂ?

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 20178 ANIVERSARE

Recent, academicianul Păun Ion Otiman a fost sărbătorit cu prile-

jul împlinirii vârstei de 75 de ani, şedinţa festivă desfăşurându-se în aula acade-mică timişoreană, sub egida Academiei Române, Filiala Timişoara şi a Universi-tăţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Ve-terinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara.

Cuvântul de deschidere a aparţinut domnului Ladislau Vekás, membru co-respondent al Academiei Române, care folosindu-se de adevărul din spatele dictonului „suntem ceea ce suntem, ce am gândit...” a reliefat prestigioasa ac-tivitate didactică, ştiinţifică şi manage-rială a ilustrului sărbătorit. Aspect, de altfel, pus în valoare şi de episodul seria-lului de televiziune „Academicienii”, pre-zentat în cadrul manifestării, precum şi

de mesajul transmis, cu acest prilej, de către regizorul acestui film, Ioan Cărmă-zan. În acelaşi registru s-a înscris şi inter-venţia prof. univ. dr. Cosmin Popescu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Re-gele Mihai I al României” din Timişoa-ra, care, cu lux de amănunte, a oglindit activitatea laborioasă desfăşurată de dascălul universitar de atunci Păun Ion Otiman, din perioada 1990-2004, în care s-a aflat la cârma Universităţii Agri-cole a Banatului şi pe care, prin voinţă, ştiinţă şi viziune a ridicat-o la cote înalte de performanţă. Un omagiu cu totul şi cu totul special a venit din partea Înalt Prea Sfinţiei Sale Ion Selejan. Vorbind despre personalitatea academicianului Păun Ion Otiman prin cuvinte încărca-te de spiritualitate, Părintele Mitropolit

a deschis un arc peste timp sprijinit de două puncte existenţiale: Gârbovăţ, loc binecuvântat în minunata Ţară a Almă-jului, în care distinsul sărbătorit a vă-zut lumina zilei şi Timişoara, destinaţia împlinirilor sale. Despre personalitatea remarcabilă a academicianului Păun Ion Otiman a vorbit şi Călin-Ionel Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, conluzionând că sărbătoritul nostru de astăzi este o mare personalitate a vie-ţii culturale şi ştiinţifice nu numai din Timişoara, ci din întreaga Românie, un nume de referinţă, un etalon de profe-sionalism şi etică, dar, în acelaşi timp, un model de urmat pentru toţi tinerii care ţintesc spre o carieră universitară.

În acelaşi cadru sărbătoresc, prof. univ. dr. Crişu Dascălu, directorul Insti-tutului de Studii Banatice „Titu Maiores-cu” al Academiei Române, Filiala Timi-şoara, a prezentat auditoriului volumul omagial In Honorem Magistri. Păun Ion Otiman 75, elaborat cu acest prilej. Cele 500 de pagini ce înglobează aproape o sută de articole vorbesc de la sine des-pre personalitatea didactică, ştiinţifică, managerială şi academică înglobată în noţiunea de pământ, pământ viu care trăieşte, suferă şi se bu-cură, şi care, în concepţia academicianului Păun Ion Otiman, a fost trans-format într-o ştiinţă.

Academicianul Păun Ion Otiman a fost ono-rat de ziua Domniei Sale nu numai cu aprecieri de înaltă ţinută, ci şi cu în-semne concrete ale pre-ţuirii: Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara; Diploma de

Excelenţă a Consiliului Judeţean Timiş; Diploma de Excelenţă a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al Români-ei” din Timişoara; o superbă icoană din partea Mitropoliei Banatului; un tablou realizat de artistul plastic Viorel Flora din Serbia şi diplome de felicitare din partea academicienilor timişeni, colegilor din fi-lială şi de la Institutul de Cultură al Româ-nilor din Voivodina; Plachetă de Excelen-ţă din partea Universităţii Politehnica din Timişoara, Diplomă Summa Cum Laude a Asociaţiei Facultăţilor de Economie din România şi la fel de importante semne ale preţuirii din partea Universităţii de Vest din Timişoara. Onoruri sonore, i-au adus, printr-un moment artistic, celebra mezzosoprană Aura Twarowska, solistă a Operei de Stat din Viena, acompaniată la chitară clasică de Alexandru Creţescu, şi reputatul rapsod bănăţean Traian Jur-chela.

Finalul şedinţei festive a aparţinut academicianului Păun Ion Otiman, care, printr-un discurs emoţional, a trecut în revistă experienţa acumulată în cei pes-te 50 de ani de trudă în folosul cetăţii, universităţii şi academiei.

8 Vatră nouă n nr. 197-199 n ianuarie - martie, 2017

La mulți ani,Domnule Academician Păun Ion Otiman!

AcAdemiA RomânăFiliala Timișoara

PăUn ion oTimAn75

IN

H

ONOREM MAGISTRI

AcAdem

iA Rom

ână – Fi

liala Tim

ișoara

in H

onoRem

mAGiS

TRi Pă

Un ion

oTimA

n 75

ISBN: 978-606-8643-95-3

VeȘnicieAcrostih pentru Păun Ion Otiman

Pământul de Acasă, celUdat de neastâmpărataNera, te

Insoțește peste tot, Onest șiNeobosit:

OTară deIezer și piatră,MărginindAcoperișurile ceresculuiNeam.

Doina Bogdan-Dascălu

D P PDavid Press Print

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 2017 9ANIVERSARE

Recent, academicianul Păun Ion Otiman a fost sărbătorit cu prile-

jul împlinirii vârstei de 75 de ani, şedinţa festivă desfăşurându-se în aula acade-mică timişoreană, sub egida Academiei Române, Filiala Timişoara şi a Universi-tăţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Ve-terinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara.

Cuvântul de deschidere a aparţinut domnului Ladislau Vekás, membru co-respondent al Academiei Române, care folosindu-se de adevărul din spatele dictonului „suntem ceea ce suntem, ce am gândit...” a reliefat prestigioasa ac-tivitate didactică, ştiinţifică şi manage-rială a ilustrului sărbătorit. Aspect, de altfel, pus în valoare şi de episodul seria-lului de televiziune „Academicienii”, pre-zentat în cadrul manifestării, precum şi

de mesajul transmis, cu acest prilej, de către regizorul acestui film, Ioan Cărmă-zan. În acelaşi registru s-a înscris şi inter-venţia prof. univ. dr. Cosmin Popescu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Re-gele Mihai I al României” din Timişoa-ra, care, cu lux de amănunte, a oglindit activitatea laborioasă desfăşurată de dascălul universitar de atunci Păun Ion Otiman, din perioada 1990-2004, în care s-a aflat la cârma Universităţii Agri-cole a Banatului şi pe care, prin voinţă, ştiinţă şi viziune a ridicat-o la cote înalte de performanţă. Un omagiu cu totul şi cu totul special a venit din partea Înalt Prea Sfinţiei Sale Ion Selejan. Vorbind despre personalitatea academicianului Păun Ion Otiman prin cuvinte încărca-te de spiritualitate, Părintele Mitropolit

a deschis un arc peste timp sprijinit de două puncte existenţiale: Gârbovăţ, loc binecuvântat în minunata Ţară a Almă-jului, în care distinsul sărbătorit a vă-zut lumina zilei şi Timişoara, destinaţia împlinirilor sale. Despre personalitatea remarcabilă a academicianului Păun Ion Otiman a vorbit şi Călin-Ionel Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, conluzionând că sărbătoritul nostru de astăzi este o mare personalitate a vie-ţii culturale şi ştiinţifice nu numai din Timişoara, ci din întreaga Românie, un nume de referinţă, un etalon de profe-sionalism şi etică, dar, în acelaşi timp, un model de urmat pentru toţi tinerii care ţintesc spre o carieră universitară.

În acelaşi cadru sărbătoresc, prof. univ. dr. Crişu Dascălu, directorul Insti-tutului de Studii Banatice „Titu Maiores-cu” al Academiei Române, Filiala Timi-şoara, a prezentat auditoriului volumul omagial In Honorem Magistri. Păun Ion Otiman 75, elaborat cu acest prilej. Cele 500 de pagini ce înglobează aproape o sută de articole vorbesc de la sine des-pre personalitatea didactică, ştiinţifică, managerială şi academică înglobată în noţiunea de pământ, pământ viu care trăieşte, suferă şi se bu-cură, şi care, în concepţia academicianului Păun Ion Otiman, a fost trans-format într-o ştiinţă.

Academicianul Păun Ion Otiman a fost ono-rat de ziua Domniei Sale nu numai cu aprecieri de înaltă ţinută, ci şi cu în-semne concrete ale pre-ţuirii: Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara; Diploma de

Excelenţă a Consiliului Judeţean Timiş; Diploma de Excelenţă a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al Români-ei” din Timişoara; o superbă icoană din partea Mitropoliei Banatului; un tablou realizat de artistul plastic Viorel Flora din Serbia şi diplome de felicitare din partea academicienilor timişeni, colegilor din fi-lială şi de la Institutul de Cultură al Româ-nilor din Voivodina; Plachetă de Excelen-ţă din partea Universităţii Politehnica din Timişoara, Diplomă Summa Cum Laude a Asociaţiei Facultăţilor de Economie din România şi la fel de importante semne ale preţuirii din partea Universităţii de Vest din Timişoara. Onoruri sonore, i-au adus, printr-un moment artistic, celebra mezzosoprană Aura Twarowska, solistă a Operei de Stat din Viena, acompaniată la chitară clasică de Alexandru Creţescu, şi reputatul rapsod bănăţean Traian Jur-chela.

Finalul şedinţei festive a aparţinut academicianului Păun Ion Otiman, care, printr-un discurs emoţional, a trecut în revistă experienţa acumulată în cei pes-te 50 de ani de trudă în folosul cetăţii, universităţii şi academiei.

8 Vatră nouă n nr. 197-199 n ianuarie - martie, 2017

La mulți ani,Domnule Academician Păun Ion Otiman!

AcAdemiA RomânăFiliala Timișoara

PăUn ion oTimAn75

IN

H

ONOREM MAGISTRI

AcAdem

iA Rom

ână – Fi

liala Tim

ișoara

in H

onoRem

mAGiS

TRi Pă

Un ion

oTimA

n 75

ISBN: 978-606-8643-95-3

VeȘnicieAcrostih pentru Păun Ion Otiman

Pământul de Acasă, celUdat de neastâmpărataNera, te

Insoțește peste tot, Onest șiNeobosit:

OTară deIezer și piatră,MărginindAcoperișurile ceresculuiNeam.

Doina Bogdan-Dascălu

D P PDavid Press Print

1. La începutul fiecărui drum, fiecărui mandat m-a preocupat viitorul instituției, adică ce pot să fac pentru progresul comunităţii academice şi nu m-a interesat nimic din ce şi cât au făcut sau ce şi cât nu au făcut predecesorii mei.

2. Liderul instituţiei trebuie să fie primul simbol şi primul slujbaş al acesteia. Ca simbol, am încercat să onorez cu prestanţă instituţiile şi colegii; ca slujbaş, am lucrat pentru colectivitatea academică.

3. Am încercat să fiu un om al echilibrului, al ponderării, nu am plătit poliţe, nu am jignit şi nu am purtat ranchiună nimănui, chiar dacă, nu de puţine ori, am avut parte de atitudini cel puţin potrivnice.

4. Nu am avut conflicte cu colegii, cu atât mai mult cu cei mici. Am încercat, şi, în mare măsură, am reuşit să evit conflictele din instituții.

5. Cu autorităţile, indiferent de culoarea lor politică, am avut relaţii corecte, în limitele unei atitudini civilizate; nu am preamărit pe nimeni, părându-mi-se nedemnă atitudinea de adulaţie, atât pentru mine, cât şi pentru comunitatea universitară pe care am reprezentat-o.

6. Am pus mult mai mare preţ pe punctele de vedere, opiniile şi criticile adversarilor mei, decât pe „aprobările” permanente ale yesmanilor de care am avut parte, în număr destul de mare, în aceşti mulţi ani.

7. Nu am fost sensibil niciodată la corul lăudătorilor, pentru că am ştiut că aceia care au această profesie de ocazie, în primul moment, trec în adevărata lor ipostază, cea contrară.

8. Ca om politic, timp de 14 ani şi ca senator în două mandate, mi-am folosit poziţia şi puterea de influenţă în slujba universităţii, a academiei, a învăţământului şi a ştiinţei româneşti.

9. Viaţa boemă, liniştea şi dulcea lene de dimineaţă, de sâmbăta şi dumineca a profesorului universitar nu a făcut casă bună cu viaţa mea de rector şi senator. Având la activ peste 1500 de zboruri şi câteva sute de drumuri cu trenul sau maşina Timişoara - Bucureşti, am renunţat la multe clipe de linişte în familie, pentru că trebuia să fiu în altă parte, în slujba dumneavoastră.

10. În al zecelea rând, trebuie să evoc şi faptul că, în această perioadă, am obţinut numeroase titluri, demnităţi, dintre cele mai înalte pe care mi le-a conferit Casa Regală, statul şi societatea românească. Dar dintre toate, cel mai mult m-a mişcat şi m-a bucurat o diplomă primită din partea studenţilor, la ieşirea din mandatul de rector al universității.

9 Vatră nouă n nr. 197-199 n ianuarie - martie, 2017

Un crez, o deviză:„NU EXISTĂ DECÂT O SINGURĂ CONDIŢIE DE SUCCES ÎNTR-O INSTITUŢIE ACADEMICĂ SAU UNIVERSITARĂ:

CALEA COLABORĂRII CINSTITE ŞI CORECTE”l Cu prilejul aniversării zilei de naştere, academicianul Păun Ion Otiman a fost distins cu Titlul de

Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara şi Diploma de Excelenţă a Consiliului Judeţean Timiş

Laudatio

A intrat în tradiția instituției noastre cinstirea unor concetățeni care s-au ilustrat prin merite deosebite în folosul obştii, prin acordarea titlului de ”Cetățean de onoare al

Municipiului Timişoara”. Este o modalitate nu numai simbolică de a ne arăta recunoştința pentru performanțele lor, ci şi o cale de a-i face cunoscuți timişorenilor, în aşa fel încât să şi-i poată asuma ca modele profesionale, morale şi civice. Cei care s-au bucurat de această omagiere s-au ilustrat într-un anumit domeniu de activitate, în care au excelat. Astăzi, ne aflăm în situația fericită de a acorda acest titlu unei personalități complexe, în care se reunesc profesorul şi parlamentarul, cercetătorul şi conducătorul de instituții importante. Această personalitate este Domnul acad. Păun Ion Otiman.

A o defini ar fi o încercare temerară, pândită de riscul simplificării. Un risc pe care, totuşi, mi-l asum, spunând doar că avem în fața noastră un savant care ştie să transforme dragostea de pământ în ştiință. Membru titular al Academiei Române şi al altor academii de ramură, inclusiv din alte țări, încununat cu premii prestigioase, recompensat cu distincții, avându-şi numele gravat pe copertele unui mare număr de lucrări, Domnul profesor Păun Ion Otiman include într-o singură viață roade care ar putea hrăni mai multe cariere. Ca rector, a reclădit, la propriu, dar şi în ce priveşte performanțele colegilor, Universitatea de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, ca secretar general, a recuperat proprietățile de care fusese deposedată Academia Română sub regimul comunist, ca preşedinte, a schimbat din temelii înfățişarea clădirii în care funcționează Filiala timişoreană a Academiei Române şi a clădit o aulă ce a devenit în foarte scurt timp un veritabil templu al ştiinței şi al culturii. Sunt câteva dintre urmele durabile pe care le-a lăsat pe solul spiritualității române, pentru care merită prinosul nostru, al tuturor. I-l oferim acum şi aici, prin acordarea titlului de ”Cetățean de onoare” al municipiului nostru. Ar trebui, poate, să mai adaug că onoarea este, în acest caz, reciprocă.

DECALOGUL SUCCESULUIDin experiența

acad. Păun Ion Otiman

Pagini realizate de Ioan David

10 Iconostas nr. 197-199 iunie 2017DIN VIAŢA BISERICII

RETROSPECTIVA PASCALĂ

Duminica Ortodoxiei Sâmbăta Sfântului Teodor

Duminica Floriilor

Prohodul Domnului

Ziua întâi de Paști

11Iconostas nr. 197-199 iunie 2017 DIN VIAŢA BISERICII

RETROSPECTIVA PASCALĂ

Învierea Domnului Ziua întâi de Paști

Ziua întâi de Paști Izvorul Tămăduirii

Duminica Tomii

12 Iconostas nr. 197-199 iunie 2017TRADIȚII

Duminica Tomii, prima duminică după Paşti, este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox şi sufletelor morţilor în calendarul popular. Duminica Tomii poartă numele de Paștile cele Mici și are semnificații aparte. În primul rând reprezintă momentul întâlnirii dintre Sfântul Apostol Toma și Mântuitor, întâlnire care îi dă și apostolului „necre-dincios” dovada Învierii Domnului.

Mântuitorul S-a arătat ucenicilor prin ușile încuiate, pentru a doua oară dupa Inviere. Pentru că Toma nu cre-dea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii Sale. După acest moment, Toma îl mărturisește fară nicio îndoială pe Iisus Hristos ca Domn și Dumnezeu, realitatea Învierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede.

Duminica Tomii este închinată, de asemenea, sufletelor morților în calendarul popular. În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgă-toare, pentru slobozirea sufletelor

răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cur-suri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufle-tele morților. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfânta Liturghie, preoții ortodocși merg în cimitire și fac slujbe pentru cei plecați în „lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.

Și la Giarmata Vii, an de an creştinii din localitate se adună în Duminica Tomii la cimitirul parohial pentru pomenirea celor răposaţi şi pentru a da de pomană în numele celor dragi plecaţi la Domnul. La iniţiativa Parohiei,

de foarte mulţi ani, se adună pachete cu alimente, dulciuri, colaci, ouă roşii şi sucuri pentru cei aflaţi în aşezămintele sociale, orfelinate sau azile de bătrâni.

În anul acesta s-au strâns în jur de 1.100 – 1.150 de pachete, în valoare de peste 10.000 lei, care au fost distribu-ite, prin bunăvoinţa unor tineri inimoşi din localitate, în Timişoara (250 de pachete Serviciului pentru protecția socială a persoanelor vârstnice, 300 de pachete Asociației handicapaților locomotor, 150 de pachete Serviciului de Ajutor Maltez și Federației Caritas „Casa mama și copilul”), Recaş ( 250 de pachete în două așezăminte sociale) și Găvojdia (200 de pachete la azilul de bătrâni și la orfelinat).

Mulţumim tuturor celor ce au dăruit din prinosul inimii lor întru pomenirea celor răposaţi în Domnul, împlinind slujirea Lui Dumnezeu și a oamenilor.

Preot Paroh,VASILE D. SUCIU

SLUJIND LUI DUMNEZEU, SLUJIM OAMENILORn Duminica Tomii, între semnificații, tradiții și realități

SCRISOARE DE MULȚUMIRE

Către, Parohia Giarmata ViiPărinte Paroh Vasile Suciu

Cu sprijinul Dumnea-voastră și al enoriașilor Parohiei Giarmata Vii, bene-ficiarii Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoa-nelor Vârstnice s-au bucu-rat de atenţia și bunăvoinţa

arătată, simţind și în acest an căldura semenilor.

Cu ocazia pomenirii celor decedaţi, la Sărbătorile Pascale, aţi adus lumină în sufletele persoanelor vârst-nice aflate în situaţii de difi-cultate, din cadrul Serviciu-lui pentru Protecţia Socială a

Persoanelor Vârstnice.Au fost distribuite un

număr de 250 pachete beneficiarilor înscriși în programul de Îngrijire la domiciliu, din Centrul de zi “Sf. Arh.Mihail și Gavril” și din Centrul de zi pentru per-soane aflate în dificultate.

Vă mulţumim Dumnea-

voastră și tuturor enoriașilor Parohiei Giarmata Vii, pentru că de-a lungul anilor, v-aţi gândit la persoanele vârstnice.

Vă dorim liniște sufle-tească și succes în realizarea proiectelor Dumneavoastră!

Şef serviciu, Maria Ciurcaș

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARADIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ COMUNITARĂ A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

Serviciul pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice

13Iconostas nr. 197-199 iunie 2017 EXPRESII ȘI PROVERBE RELIGIOASE

Această expresie reprezintă un adevăr întemeiat pe cunoașterea psi-hologiei mulțimilor de oameni care fără un îndrumător, conducător sau lider se risipesc și își pierd coeziunea. Păstorul de oi atât în Vechiul Testament, Noul Testament cât și astăzi îndeplinește o misiune pretențioasă și veche de pe timpul lui Abel (Geneza 4 : 2 ). În primul rând, el trebuie să găsească pășune și apă într-un ținut uscat și stâncos, să-și protejeze turma de intemperiile vremii și de animalele fioroase și să recupe-reze orice oaie pierdută. El purta cu sine o traistă în care avea hrană și cele strict necesare și locuia într-un cort. Cel care pierdea o oaie era obligat să plătească pentru fiecare cu excepția cazului în care putea să dovedească în mod concludent că situația nu putea fi prevenită sau stăpânită. Ideal era ca păstorul să fie puternic și devotat oilor sale.

Vechiul Testament îl descrie pe Dumnezeu ca Păstorul lui Israel (Geneza 49: 24) ,,Dar arcul lui va rămâne tare și mușchii brațului lui întăriți, mulțumită Dumnezeului celui puternic al lui Iacov, Cel ce este păstorul și tăria lui Israel “ care se va purta cu turma cu blândețe (Isaia 40: 11 ) ,, El va paște turma Sa ca un Păstor și cu brațul Său o va aduna. Pe miei îi va purta la sânul Său și de cele ce alăptează va avea grijă“ și care totuși, este gata să împrăștie turma plin de mânie sau s-o adune înapoi cu un duh de iertare. ( Iere-mia 31: 10 ) ,,Ascultați popoare, cuvântul Domnului, vestiți țării depărtate și ziceți: Cel ce a împrăștiat pe Israel, Acela îl va aduna și-l va păzi, ca păstorul turma sa că va răscumpăra Domnul pe Iacov. “

Un mare păstor al vechiului testa-ment a fost Moise care destul de sur-prinzător a dus la îndeplinire planurile lui Dumnezeu. Sfânta Scriptură subli-niază onest marea responsabilitate pe care o au liderii față de cei care-i urmează. Acei păstori care au omorât și au împrăștiat oile, au neglijat datoria lor de păstori de a purta de grijă turmei vor da socoteală înaintea lui Dumne-zeu. El va aduna turma din nou și-i va judeca. De fapt El va pune alt păstor peste turmă (Iezechiel 34 : 23) ,,Voi pune peste ele un singur păstor, care le va paște … “Acest Păstor nu este altul decât mult așteptatul Mesia care este

Marele Păstor (Evrei 13 : 20) ,, Iar Dum-nezeul păcii, Cel ce prin sângele unui testament veșnic a sculat din morți pe Păstorul cel mare al oilor, pe Domnul nostru Iisus. “

Păstorul suprem al Bisericii este Iisus Hristos Însuși, care într-una din pildele Sale, se numește pe Sine ,,Păstorul cel bun “ spre deosebire de păstorii cei răi care, la ivirea lupului fug, lăsându-i pradă oile. (Ioan 10 : 11-12) ,,Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale. Iar cel plătit și cel care nu este păstor, și ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind și lasă oile și fuge ; și lupul le răpește și le risipește. “

,,Alungă păstorul și oile se vor risipi“ acest adevăr apare și în Noul Testament când în Joia Patimilor, după Cina cea de Taină, Iisus s-a retras cu ucenicii pe Muntele Măslinilor unde a prevestit evenimentele ce vor urma, începând chiar din aceea noapte, El fiind prins ca Păstor a fost părăsit de oile Sale, adică ucenicii Săi ( Matei 26 : 30-31) ,,Și după ce au cântat laude au ieșit la Muntele Măslinilor. Atunci Iisus le-a zis: Voi toți vă veți sminti întru Mine în noaptea aceasta căci scris este

<< Alunga-voi Păstorul și se vor risipii oile turmei >> . Iisus mai este numit și Păstorul cel mare sau Arhipăstorul în raport cu păstoriții rânduiți de El. Ceilalți păstori mai mici ai Bisericii, cărora li s-au încredințat credincioșii sau ,,Turma spre păstorire sunt în primul rând Apostolii. Prin Petru El le spune apostolilor : ,,Păstoriți turma lui Dumnezeu, dată în paza voastră, cer-cetând-o, nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu pentru câștig urât, ci din dragoste. Nu ca și cum ați fi stăpâni peste Biserici ci pilde făcându-vă turmei“ ( 1 Petru 5. 2-3) Iar apostolii îndeamnă pe Păstorii din zilele noastre episcopi și preoți hirotoniți de ei în Biserici: ,,Păstoriți Bise-rica lui Dumnezeu pe care a câștigat-o cu Sângele Său “ sau ,,Păstoriți turma lui Dumnezeu dată în paza voastră “ (Fapte 20.28). Acești păstori vor da seamă de sufletele păstoriților lor, înaintea marelui păstor de felul cum le-au păstorit. Pe acești păstori mai mici Domnul i-a rân-duit în Biserică. Să le ajute și să ne ajute Păstorul Hristos ca și noi să ne numărăm printre oile Sale. Amin!

Prof.religie AURICA RUEN

ALUNGĂ PĂSTORUL ŞI OILE SE VOR RISIPI

14 Iconostas nr. 197-199 iunie 2017DIN VIAȚA PAROHIEI 1 ianuarie - 31 martie

Donaţii

Botez

Comemorări

Decese

Balint Maria 100 lei Boldea Constantin 50 leiDohan Emil 70 leiGiuchici Elena 50 leiGligan Marius 100 leiNoja Constantin 100 leiOană Partenie 100 leiRadu Leontin 150 leiSilaghi Gheorge 50 leiSpătar Mircea 50 leiSeculin Constantin 50 leiSancira Victoria 50 leiSavi Sorin 100 leiTodea Toma 100 lei

CADAR NICHOLASFiul lui Cadar Vasile și

HajnalkaData nașterii:

28 noiembrie 2016Data botezului: 22 aprilie 2017

Nași: Bostan Aurelian și DeliaLa mulți ani!

STOICA ANDREIFiul lui Stoica Gheor-

ghe și MonicaData nașterii:

11 martie 2017Data botezului:

13 mai 2017Nași: Brăneț Edward și Minerva

La mulți ani!

Preot CÂMPEAN CIPRIAN-

CRISTIAN. S-a născut în data de 16 ianuarie 1980 în Timișoara, județul Timiș. A decedat în

data de 17 ianuarie 2017. Un ultim și pios omagiu din partea soției, fiului, parinților și rudelor. Te vom purta de-a pururi în inimile și în sufletele noastre și nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească cu sfinții și cu drepții suflet bun și drag!

BOLOG EMIL. S-a născut în data de 04 octombrie 1958 în localitatea Săl-ciua Nouă, județul Timiș. A decedat în data de 31

ianuarie 2017. Un ultim și pios oma-giu din partea soției, fiicei, mamei, fratelui, cumnatei și tuturor rudelor. Te vom plânge mereu și vei rămâne de-a pururi în sufletele și în inimile noastre. Să-i fie țărâna uşoară!

HODINEANȚ MARIA. S-a născut în data de 02 februarie 1935 în localita-tea Giarmata Vii, județul Timiș. A decedat în data

de 01 februarie 2017. Un ultim și pios omagiu din partea copiilor, nepoților și strănepoților. Nu te vom uita nici-odată și te vom purta de-a pururi în inimile și în sufletele noastre. Dum-nezeu să o odihnească în pace!

SÎRCA FLORIN. S-a năs-cut în data de 27 ianu-arie 1978 în localitatea Chișoda, județul Timiș. A decedat în data de 04

februarie 2017. Un ultim și pios omagiu din partea soției, fiicelor, tatălui, fraților, cumnatei, nepoților și rudelor. Te vom purta de-a pururi în rugăciune și nu te vom uita nici-odată. Să-i fie țărâna uşoară!

CIORDAȘ IOAN. S-a năs-cut în anul 1948 în locali-tatea Cehal, județul Satu Mare. A decedat în data de 10 februarie 2017. Un

ultim și pios omagiu din partea soției, fiicei, nepoților, rudelor și cunoscuților. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Dum-nezeu să-l ierte și să-l odihnescă în pace!

FAUR MARIA. S-a năs-cut în data de 24 iulie 1937 în localitatea Săl-ciua Nouă, județul Timiș. A decedat în data de 14

martie 2017. Un ultim și pios oma-giu din partea copiilor, nepoților, strănepoțilori și tuturor rudelor. Vei rămâne de-a pururi în sufletele și în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească cu sfinții şi cu drepții în Impărăția cerurilor!

IORDACHE ALEXANDRU. S-a născut în data de 17 martie 1954 în localitatea Ciacova, județul Timiș. A decedat în data de 24

martie 2017. Un ultim și pios oma-giu din partea soției, fiicei, ginere-lui, rudelor și cunoscuților. Ne vom aminti mereu de tine și te vom purta de-a pururi în rugăciunile noastre. Să-i fie țărâna uşoară!

Timpul trece nemilos de repede, dar nu aduce uitarea, ci adâncește dorul din sufletele noastre. S-au scurs 20 de ani de lacrimi și durere de când a pășit în lumea celor drepți și ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră mamă, soacră, bunică și străbunică MONDA MĂRIOARA. Amintirea ei a rămas vie în inimile și în sufletele noastre. Familia veșnic îndurerată. Dumnezeu să o odih-nească în pace!

Cu nemărginită durere, familia reamintește tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit că s-au scurs doi ani de când a trecut în veșnicie, ple-când pentru totdeauna din mijlocul celor dragi, cel care a fost bunul soț, cumnat, unchi și prieten MĂRIUȚĂ AUREL. Amintirea lui va rămâne de-a pururi în sufletele noastre. Să-i fie țărâna uşoară!

Lacrimi, rugăciuni și gânduri pioase în amintirea celei care a fost scumpa noastră mamă, soa-cră, bunică și străbunică BODOR IULIANA la împlinirea a doi ani de la trecerea ei din această lume. Amintirea ei va rămâne veșnică în sufletele noastre. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească cu sfinții şi cu drepții!

Timpul trece dar durerea este tot mai adâncă la împlinirea celor cinci ani de când ne-a părăsit pentru tot-deauna cel care a fost scumpul nos-tru soț, tată, socru și bunic. SPĂTAR GHEORGHE. Te vom plânge mereu și te vom purta de-a pururi în sufle-tele noastre. Familia îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 2017 15INFO ȘAH

Pagină realizată de Eleonora și Partenie MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

Clubul Sportiv Studențesc Medicina Timișoara și Clubul Sportiv Mediator au organizat sâmbătă, 13 mai 2017, în sala Hyperion a Universității de Medicină și Farmacie Timișoara, concursul de șah rapid pe familii.

Echipa familiei a fost formată din 2 jucători (doi frați, fiul și tatăl, fiul și mama, fiica și tatăl, fiica și mama). În acest an nu au jucat bunicii . Sistemul de joc a fost open elvețian, 7 runde cu un ritm de joc de 15 minute/jucător + 3 sec/mutare.

Arbitrajul a fost asigurat ca de obi-cei (în familie), arbitru internațional, Mihai Partenie, (tatăl) și Mihai Laura, arbitru (fiica).

Organizatorii au oferit pizza gratis tuturor celor prezenți în sală.

CLASAMENTUL GENERAL:MI Dragomirescu Robin & MI Dra-

gomirescu Angela (fiul și mama), din Timișoara, familie campioană pentru a treia oară. Felicitări!!

Carașca Bogdan & Carașca Andrei (frați gemeni), din Timișoara – vicecam-pioni, elevi în clasa a VIII-a, sunt sportivi legitimați la C.S.Mediator, la vîrsta de 7 ani.

Magold Victor & Magold Filip (frați), din Arad

Ștefan Iulia & Ștefan Cristian (fiica și tatăl), din Timișoara

Căzan Andrei & Căzan Călin (fiul și tatăl), din Timișoara

Mocan Dragoș & Mocan Adrian (fiul și tatăl), din Timișoara

Masa nr.1:Anton Claudiu din Timișoara, elev al

Școlii de Șah ”Visul uni pion”, anul VII.Roncea Radu din SebeșMiron Ioana Larisa, din Sânnicolau MareMasa nr. 2:MMI Ionescu Irina, din TimișoaraMurgoci Mihai, din TimișoaraStângă Adrian, din Timișoara Echipe de frați:1. Perescu Toma & Neo (frați

gemeni), din Timișoara2. Roncea Petru & Matei (frați), din Sebeș3. Popa Marius & Popa Florin (frați),

din Timișoara, anul III - Școala de șah”Visul unui pion” Cea mai mică echipă: Duma Ioan

și Daniel (frați), din Timișoara, anul III

- Școala de sah ”Visul unui pion”.Au participat 30 de familii din

Cugir, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Arad și Timișoara. Mulțumim tuturor participanților pentru efortul făcut deoarece au venit de la mare distanță. A fost o atmosferă destinsă, plăcută și s-a ridicat la înălțimea caracterului de socializare pe care o oferă din plin ȘAHUL.

Campionatul familiilor șahiste este unul din cele mai îndrăgite și așteptate concursuri de șah organizate de noi. Prin forma de joc în echipă, are un rol educativ în plus: părintele intrat în joc își dă seama că una este să stai pe margine și să privești și uneori să cerți copilul pentru greșeala din partidă și alta este

să te transpui în jucătorul de șah prins în menghina combinațiilor în lupta cu timpul de pe ceas și împotriva adversa-rului așezat de cealaltă parte a mesei.

Copilul este cel care decide cu cine se va prezenta în concurs în care ambii părinți știu șah, căci el vine decis să cîștige cupa. Ambiția este mare și îl privesc discret cum urmărește jocul părintelui său și compară criza de timp de pe ceas cu mutările care ar trebui făcute pentru câștigarea partidei.

În caz invers, când copilul se află în situație similară, părintele este mult mai indulgent și are la el întotdeauna două batiste: una pentru șters nasul și una pentru șters lacrimile copilului înfrânt într-o poziție câștigată.

CAMPIONATUL FAMILIILOR ȘAHISTE, PE ECHIPE, EDIȚIA A XII-A, 2017

Vatră nouă nr. 197-199 iunie 201716

Revistă editată și tipărită cu sprijinul Consiliului Județean Timiș

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. Partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@gmail.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA, prof. Aurica RUEN.

TORTELLINI LA TIGAIE

RULADĂ CU SPUMĂ DE AFINE

INGREDIENTE 600 g tortellini 900 ml sos marinara 150-200 g mozzarella rasă

PREPARAREO tigaie, 3 ingrediente și numai câteva minute libere:

de atât ai nevoie ca să faci o masă super gustoasă în timp record pentru 4-5 persoane. Rețetă ideală pentru zilele caniculare în care nu vrei să te topești gătind ore în șir deasupra aragazului sau pentru zilele săptămânii în care ajungi târziu acasă de la serviciu.

Într-o tigaie mare, adaugă sosul marinara, făcut rapid. Lasă-l 3-4 minute să se încălzească ușor la temperatură mică spre medie. Adaugă tortellini în sos, amestecă și lasă să se facă aproximativ 6 minute, până se fac pastele. Mai amestecă din când în când ca să nu se lipească de tigaie.

Adaugă mozzarella rasă, pune capacul și lasă să se topească, la foc mic.

Pune busuioc deasupra, dacă vrei să ai o extra pată de culoare aromată.

INGREDIENTEPentru pandişpan 5 ouă 5 linguri zahăr 3 linguri faină 2 linguri pudră cacao 1 plic praf de copt 5 linguri uleiPentru spuma de afine 250 ml frisca lichida 150 g afinePentru glazura de ciocolata 100 g ciocolată amăruie 1 lingură esență vanilie

PREPARARESe separă ouăle. Albușurile se bat spumă cu un praf

de sare. Gălbenușurile se amestecă cu 5 linguri de zahăr. Se adaugă uleiul în fir subţire, apoi spuma de albuș. Se toarnă făina amestecată cu praf de copt în ploaie, pentru a avea un aluat pufos de pandișpan.

Se adaugă pudra de cacao tot în ploaie. Se dă la coptor și se coace într-o tavă întinsă și joasă.

După circa 25 minute se verifică aluatul și se scoate din cptor pe un prosop umed, pentru a putea fi rulat.

Până este gata aluatul se face spuma de afine.Se bate frișca lichidă cu afinele într-un blender. Se

adaugă zahăr dacă este nevoie, apoi se scoate crema și se bate cu mixerul până face moaţe.

Se unge aluatul cu frișca de afine și se rulează ușor, cu prosopul.

Se face glazura de ciocolată, topind ciocolata menaj cu esenţa de vanilie pe bain marie. Se toarnă peste ruladă și se lasă la întărit.

Se servește cu afine proaspete.