Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVII • Nr. 185 • ianuarie 2016

Scrisoare de mulţumireDomnule primar,

Doamnelor şi domnilor consilieriÎn numele Parohiei Ortodoxe

Giarmata Vii, preotul Vasile D. Suciu, vă aduce cele mai sincere mulţumiri pentru sprijinul financiar acordat Parohiei noastre în anul 2015 (70.000 lei), în vederea continuării lucrărilor de construire a „Aşezământului comunitar Preot Filip Doboş”. (HCL Ghiroda nr. 109/2015).

În spiritul unei reale colaborări dintre autorităţile administraţiei locale şi unităţile locale aflate sub jurisdicţia domniilor voastre, aţi dat dovadă, şi de data aceasta, de dreaptă chibzuinţă şi înţelegere faţă de necesităţile reale şi stringente ale parohiei noastre şi ale întregii comunităţi din Giarmata Vii. Cu sprijinul Consiliului Local Ghiroda şi cu donaţiile efective ale

creştinilor din Giarmata Vii am continuat lucrările la Aşezământul comunitar şi, în cursul anului trecut, a fost dată în folosinţă CAPELA FUNERARĂ. În momentul de faţă mai avem o datorie de aproape 70.000 lei la plata lucrărilor efectuate de confecţionare şi montare a acoperişului „Aşezământului comunitar Preot Filip Doboş”.

Nădăjduind că această bună colaborare dintre instituţiile noastre, în folosul tuturor cetăţenilor din Giarmata Vii, va continua în anul acesta şi în anii viitori, vă mulţumim încă o dată pentru înţelegere şi pentru sprijinul financiar.

Conducerea Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii, Consiliul Parohial şi Comitetul Parohial vă asigură de toată recunoştinţa noastră şi

rugăm pe Bunul Dumnezeu să vă răsplătească însutit, după măsura dragostei domniilor voastre.

Menţionez că pentru evidenţierea rodnicei colaborări dintre Consiliul Local Ghiroda şi Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii, vom publica această scrisoare de mulţumire în numărul viitor al revistei „Vatră nouă”.

Cu alese sentimente de preţuire,

VATRĂ NOUĂ - ICONOSTAS ÎȘI CONTINUĂ DRUMUL ...Miercuri, 27 ianuarie 2016,

Consiliul Local Ghiroda a aprobat, prin unanimitate de voturi, susținerea financiară a revistei comunității locale din Giarmata Vii "Vatră nouă - Iconostas" pentru anul 2016. Colegiul de redacție mulţumește consilierilor locali pentru votul acordat și îi invită să participe activ la alcătuirea acestui buletin informativ, cultural și de spiritualitate

al comunității noastre, cu materiale și informări care privesc activitatea dânșilor în cadrul Consiliului Local și al localității Giarmata Vii. Invitația se adresează, de asemenea, și tuturor concetățenilor noștri din Giarmata Vii - Überland care consideră că au ceva de spus prin intermediul revistei "Vatră nouă".

COLEGIUL DE REDACȚIE

Preot Paroh,VASILE D. SUCIU

editorial Vatră nouă nr. 185 ianuarie 20162 EDITORIAL

Anul acesta sărbătorim Ziua Culturii Naționale marcată de două evenimente deosebit de importante pentru Academia Română, evenimente cărora le dedicăm festivitatea de azi, fiind cazul împlinirii unui secol și jumătate de la înființarea primei instituții academice a tuturor românilor, în aprilie 1866, iar pentru Filiala noastră apariția primului volum din vastul proiect inițiat de Institutul de Studii Banatice: ENCICLOPEDIA BANATULUI - Literatura.

Dealtfel, simpozionul de azi, dedicat Zilei Culturii Naționale, are ca temă: Contribuții bănățene la spiritualitatea românească. Am ales acest subiect stimulați atât de istoria atât de densă a fenomenului cultural bănățean, a ”bănățenismului”, după expresia folosită de C. Miu-Lerca într-un articol apărut în Revista Institutului Social Banat-Crișana (anul IV, nr. 22-23, 1938), cât și de ideea regionalismului cultural lansată de mari corifei ai culturii românești: Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Perpessicius ș.a. care susțineau, în perioada interbelică, fecundă din punct de vedere cultural, necesitatea descentralizării culturii în România reîntregită. În opinia argumentă a acestora, fiecare regiune (provincie) istorică trebuie să-și aducă aportul la formarea și dezvoltarea culturii naționale prin ceea ce numim azi procesul de subsidiaritate culturală. Dealtfel, susținătorii regionalismului cultural, printre care bănățeanul Sever Bocu, în scrierile lor, afirmau ”iubindu-mi regiunea (Banatul n.n.), lucrez la întărirea ei! Prin asta întăresc neamul și patria.”

Privit din această perspectivă, regionalismul cultural, ca factor al dezvoltării culturale generale a țării, promovat intens în perioada interbelică de intelectualii bănățeni, nu a făcut altceva decât să reia marile idei ale oamenilor de cultură din Banat Alexandru și Andrei Mocioni, Vincențiu Babeș ș.a., despre nevoia de unitate a culturii naționale în perioada stăpânirii habsburgice și maghiare în Banat.

În cuvântarea de deschidere a Adunării Generale a Astrei de la Oravița, din anul 1902, Alexandru Mocioni spunea: ”cultura este cel mai însemnat factor de putere al popoarelor în toate timpurile, între toate împrejurările. Sunt însă timpuri și împrejurări, când - precum o știm și noi - chestiunea culturei poate să devină pentru un popor chiar o chestiune de viaţă. Astfel, lupta pentru cultură nu este altceva, decât lupta pentru existenţa naţională.

Firește, numai cultura adevărată are această putere conservatoare, iar cultura adevărată nu poate să fie alta, decât numai și numai cultura naţională.

PRIORITĂȚI BĂNĂȚENE ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ

Dacă cultura poporului este - precum deja etimologia cuvântului ne-o indigitează - cultivarea însuşirilor intelectuale şi morale ale unui popor, şi dacă tocmai aceste însuşiri sufleteşti în specifica lor sinteză psihică constitue caracterul naţional al acelui popor, atunci e lucru învederat, că numai cultura naţională este cultura adevărată.

Şi precum caracterul naţional se manifestă în limba, în modul de gândire şi simţire, în datinile şi moravurile, în tradiţiunile şi idealurile naţionale, în poezia şi industria naţională, în portul naţional şi altele: aşa şi cultura naţională are să îmbrăţişeze întreaga viaţă naţională, în toate manifestaţiunile ei. Ea are să conserve, să cultive şi unde e de trebuinţă să nobiliteze toate elementele naţionale ale vieţii poporului. Ea are să desvolte conștiinţa naţională, baza culturei naţionale; sentimentul religiozităţii, baza moralităţii; patriotismul, baza virtuţilor cetăţenești; spiritul economic, baza prosperării materiale; simţul estetic, baza nobleţei inimii, cu un cuvânt cultura naţională are să deslege toate puterile rămase încătușate prin vicisitudinea timpurilor, are să deștepte toate puterile latente ale poporului, ca astfel să fie asigurată, în butul tuturor pericolelor ameninţătoare, existenţa naţională a poporului român din Ungaria.

Vedem cât de măreaţă este ideia culturei naţionale și cât de mari și vitale sunt interesele legate de realizarea ei.

Dar cât de măreaţă este ideia, atât de grea este realizarea ei. Este o operă grandioasă, ba putem zice, o operă gigantică, la care ne-am angajat. Aceasta, firește, nu poate fi opera unei singure generaţiuni, dar este o operă demnă de stăruinţele cele mai nobile ale generaţiunilor, este o operă care pretinde dela fiecare generaţiune încordarea și concentrarea tuturor

puterilor sale. Şi dacă undeva, apoi aici se potrivește pentru noi deviza: viribus unitis, căci dacă undeva, apoi aci în sânul Asociaţiunii noastre ne este dată posibilitatea de a concentra toate puterile noastre.”

În astfel de coordonate, după părerea mea, trebuie să citim azi contribuția Banatului la cultura și spiritualitatea românească și, mai cu seamă, premierele culturale bănățene pe plan național, printre care amintim următoarele (fără a fi prezentate în ordinea cronologică, ci, mai degrabă, a importanței lor): (continuare în pag. 3)

editorial Vatră nouă nr. 185 ianuarie 2016 31)Prima enciclopedie românească, coordonată de

bănățeanul C. Diaconovici, nu apare, după cum ar fi fost firesc, în România (Vechiul Regat), ci la Sibiu, între anii 1898-1904, în trei volume masive, în format alfabetic, în condiții grafice excelente (pentru acea vreme, dar și pentru azi), cu scopul mărturisit al autorului încă din prefață ”să dea publicului cititor român o oglindă cât mai fidelă a stărilor poporului nostru în toate țările locuite de români și totodată să-l țină în (la) curent și cu progresul culturii omenești”. După acest început de secol, urmează o mai lungă tăcere în domeniul enciclopediilor, de circa un sfert de secol, până în anul 1929, când la Cluj, apare Minerva – Enciclopedia română.

În perioada 1937-1943 apar două enciclopedii masive: Enciclopedia României, o enciclopedie funcțională, dar neterminată (4 volume -Statul și Economia- din 6 prevăzute, neapărute -Cultura și Personalități-), coordonator Dimitrie Gusti și Marea Enciclopedia Agricolă, cinci volume, coordonator C. Filipescu. După care urmează o și mai lungă tăcere.

2)”Banatul a dat literaturii române întâia traducere a Vechiului testament, primele opere lexicografice, întâia odă cultă, primele școli naționale și cel dintâi ziar.(s.n.) Din Caransebeș, din Lugoj și apoi din Timișoara pornesc încă din veacul al XVI-lea făclieri robiți de dorul trezirii la conștiință națională a poporului”.

3)Bănățeanul iluminist Paul Iorgovici, născut la Vărădia cărășană, scrie cu litere latine, pentru prima dată în literatura românească, o carte cu titlul Observațiuni de limbă rumânească, pe care o publică la Budapesta, în anul 1799. (I. Mureșan, Rev. Luceafărul, 1938)

4)Nicolae Oțălea și Dimitrie Țichindeal, Țichindeal gură de aur, după frumoasa apreciere a lui Mihai Eminescu, sunt autorii primelor fabule în literatura românească ”Fabule alese” (tipărită în 1785) și respectiv ”Filosoficești și politicești prin fabule prin fabule moralnice învățături acum întâia oară culese și într-acest chip pe limbă românească întocmite” (tipărită la Buda în anul 1814).

5)Bănățeanul Constantin Diaconovici Loga, profesor la Arad la Înalta Școală pedagogică a națiunii valahe scrie și tipărește, tot la Buda, primele cărți de gramatică și ortografie românească: Ortografia sau dreapta scriere, în anul 1818 și, în anul 1823, Gramatica românească.

6)Prima revistă periodică ”Biblioteca românească”, cu apariție în toate provinciile locuite de români timp de 11 ani (1811-1823), este redactată de bănățeanul Damaschin

Acad. PăUn IOn OtImAn Președintele filialei timișoara

a Academiei Române

Bojincă, împreună cu Z. Carcalechi, fiind, de fapt, modelul după care s-a inspirat Heliade Rădulescu în elaborarea planului bibliotecii universale. (Doina Măgărin, Rev. Lecturn, 2015)

Bazați, pe aceste priorități culturale de necontestat ale bănățenilor în cultura românească, scriitorii bănățeni au constituit Asociația Scriitorilor Români din Banat ”Altarul cărții” pentru promovarea scrierilor autorilor din această zonă a României, deoarece în opinia acestora ”Bucureștiul, în domeniul slovei, face același lucru pe care îl face și în viața politică și economică: trăiește și prosperă din ceea ce dă provincia. Literaților bănățeni [le] sunt închise drumurile către editurile mari pe care le are Bucureștiul. Poetul, eseistul, romancierul bănățean este privit la București ca provincial stângaci, neobișnuit cu viața de ”metropolă mare”, dar ”mediocritățile tuturor cafenelelor se bucură de cel mai larg sprijin”. Pentru a contracara asemenea atitudini și a se impune în viața culturală și literară, scriitori bănățeni s-au organizat într-o asociație regională. Din această asociație făceau parte nume de prestigiu ale scrisului bănățean: C. Miu-Lerca, Virgil Birou, Petre Sfetca, Ioachim Miloia, Pavel Belu, Grigore Popiți, Traian Topliceanu, Anișoara Odeanu, Melentie Şora, Aurel Peteanu, Nicolae Țirioi, Aurel Cosma, Ion Stoia Udrea, Dorian Grozdan etc. Pe teritoriul Banatului funcționau și alte asociații regionale – Cercul Academic Bănățean, Asociația Învățătorilor Bănățeni, Cercul Juridic Bănățean etc. -, dar cea mai importantă asociație culturală regională a fost Regionala ”Astra Bănățeană”, care a coordonat timp de un deceniu mișcarea culturală din Banat. Regionalismul cultural, chiar dacă a reușit o mai bună promovare a specificului bănățean a fost departe de a rezolva nemulțumirile subiective și obiective ale bănățenilor”.

Nici azi, după opt decenii de la constituirea ”Altarului cărții” bănățene, nu putem vorbi de o reală descentralizare culturală a României. De aceea, considerăm că, acum, unul dintre obiectivele cele mai importante ale societății noastre și, în primul rând, al culturii și spiritualității românești, alături de finanțarea corespunzătoare, îl constituie tocmai reala descentralizare și continua promovare a culturilor regionale ca factori de coagulare a culturii naționale în integrul ei.

(urmare din pag. 2)

Vatră nouă nr. 185 ianuarie 20164 ŞTIAŢI CĂ ...

Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC

APA ÎN ÎNTREBUINȚĂRI CASNICE

Apa caldă- Ficatul se curăță mai bine de pieliță dacă-l ținem un

minut în apă fierbinte.- Ibricul de cafea se curăță ușor fierbând în el apă curată,

în care se pune o felie de lămâie.- Dacă frunzele de salată s-au ofilit, le cufundăm puțin în

apă caldă ele își recapătă prospețimea.- O pasăre care fierbe greu trebuie scoasă după circa 20

de minute de la fierbere din supă și pusă în alt vas cu apă rece. Va fi ținută în acest vas 3-4 minute, după care se va continua fierberea ei în primul vas.

- Când pregătiți varză sau fasole albă schimbați după 15 minute prima apă de fierbere, limpeziți și așezați din nou la foc mare cu apă rece.

- Piatra depusă pe vasele în care se fierbe apa se îndepărtează astfel: fierbeți în vasele respective apă în care ați adăugat o linguriță de amoniac. Repetați operația până când piatra se dizolvă.

- Roșiile folosite la ciorbe le curățați ușor de pielițe dacă le veți ține 2-3 minute într-un vas cu apă clocotită.

- Gâtul sticlei în dreptul dopului se înfășoară cu o cârpă muiată în apă fierbinte. După trei minute dilatația s-a produs și dopul se scoate ușor.

- Gustul pătrunjelului devine mai puternic dacă înainte de întrebuințare îl spălați cu apă caldă.

- Reduceți aburii din baie lăsând să curgă mai întâi apa rece, apoi apa caldă.

- Evitați condensarea aburilor pe pereți sau mobile dacă le dați cu ulei, ele vor rezista mai bine.

Apa rece- Conopida va rămâne albă, frumoasă, dacă înainte de a o

pune la fiert o veți pune 10 minute în apă rece și sărată.- Fructele sau ouăle înghețate își recapătă valoarea

alimentară dacă se pun într-un vas cu apă rece în care s-au adăugat 1-2 lingurițe de sare. Se țin astfel până când se dezgheață.

- Mirosul de pe sticle se scoate ușor cu lapte de var sau făină de muștar amestecată cu apă rece.

- Nu veți lăcrima curățând ceapă sub un jet de apă rece.- Pentru a conserva lămâile proaspete timp de mai multe

săptămâni, puneți-le într-o cană de ceramică umplută cu apă rece, pe care o veți schimba zilnic.

- Usturoiul, spre a fi digerat mai ușor, trebuie să stea, înainte de a fi întrebuințat, timp de două ore în apă rece.

- Perdelele de la ferestrele bucătăriei se spală de obicei mai greu. Ca să înlăturăm acest inconvenient, le înmuiem de seara în apă rece cu sare și le lăsăm până a doua zi.

- Apă rece fără gheață: punem sticla într-un vas cu nisip. Presărăm peste nisip sare cu cristale mari, aproximativ o jumătate de kilogram. Turnăm apoi peste nisip apă până la îmbibarea lui. După o jumătate de oră, apa din sticlă se răcește.

- După ce curățăm cartofii, e bine să-i trecem printr-un jet de apă rece. Vor fierbe mai ușor și nu se vor mai sfărâma.

- Petele de sânge se scot muind țesătura imediat în apă rece și apoi tratând locul cu o soluție de acid tartric cald (20 gr sare de lămâie la un litru de apă). Se clătește cu apă rece.

- Gustul iute al ridichilor poate fi înlăturat dacă după ce le treceți prin răzătoare le clătiți cu apă rece.

- La unele tipuri de salam, foița de ambalaj se curăță destul de greu. Lăsați doar o jumătate de minut salamul în apă rece, după care puteți înlătura foița cu multă ușurință.

- Vasele în care ați avut dulceață, ouă crude, cocă sau mâncăruri din pește se spală mai întâi cu apă rece și apoi cu apă caldă.

- Dacă ați fiert pastele făinoase prea mult, stingeți focul și turnați în vas un pahar de apă rece. Scuturați ușor cratița. Scurgeți-le bine.

Apa sărată- Petele de ciocolată se scot cu apă foarte sărată.- O perie nouă de haine sau de ghete trebuie ținută

înainte de întrebuințare în apă sărată (două linguri de sare la o jumătate de litru de apă) timp de 10 minute. În felul acesta firele de păr se întăresc, nu cad și nu se rup așa ușor.

- Pentru ca halatele și prosoapele plușate să se păstreze plușate, după spălat ele trebuie ținute tot în apă cu sare și să nu fie călcate.

- Desfaceți conopida bucățele și înainte de a o fierbe, puneți-o câteva minute în apă cu sare. Vor ieși la iveală eventualii viermișori.

- Budinca de orez va fi mai pufoasă dacă veți adăuga două lingurițe griș. Pentru același motiv fierbeți orezul în apă sărată, în care adăugați două linguri de ulei.

- Cărbunii ard mai bine dacă-i stropiți înainte cu apă sărată.

Vatră nouă nr. 185 ianuarie 2016 5SFATUL SPECIALISTULUI

POMII FRUCTIFERI ŞI REZISTENŢA LA ÎNGHEŢ

România a fost şi este recunoscută pe plan mondial pentru calitatea fructelor de măr, păr, prun, cireş, vişin, gutui, piersic, cais, etc. Calitatea acestora este determinată în primul rând de condiţiile climatice deosebit de favorabile, de pedogeneza şi structura solului, de soiurile cultivate şi nu în ultimul rând de tehnologia de cultură realizată.

Parfumul şi aroma acestor fructe este determinată de factorii enumeraţi mai sus, cât şi de dragostea şi priceperea fiecărui pomicultor, neexistând curte, grădină, spaţiu verde fără un pom plantat.

Trebuie remarcat faptul că, în verigile tehnologice din domeniul pomiculturii, combaterea bolilor şi dăunătorilor ocupă un rol primordial. Spre deosebire de ţările dezvoltate unde această verigă în tehnologie se realizează prin 14-16 tratamente pe an, la noi numărul acestora se limitează la 3-5 tratamente pe an, folosindu-se mai mult metode tradiţionale, agrotehnice, etc.

Pot să afirm cu tărie că în livezile extensive şi pe lângă casă se practică o agricultură biologică, fapt ce determină calitatea superioară a produselor pomicole.Din păcate, în ultimii ani, producţiile obţinute la unitatea de suprafaţă sunt reduse, pe de o parte datorită îngheţurilor cu temperaturi foarte scăzute din perioada rece a anului, cât şi lipsei unor minime lucrări din tehnologie. În asemenea situaţii s-au importat din alte ţări cantităţi imense de fructe, cu gust fad, de slabă calitate.

Comportarea speciilor pomicole faţă de temperatura aerului şi a solului este diferită în funcţie de fenofază, de factorii tehnologici şi orografici.În perioada de repaus relativ, speciile pomicole s-au adaptat să reziste la temperaturi destul de scăzute.

Alăturat consemnăm limitele maxime de rezistenţă la ger a speciilor :

Specia pomicolă Temperatura minimă abso-lută

Mărul -33...-360CPărul -32...-330CGutuiul -28...-300C

Prunul -30...-320CCaisul -26...-280CPiersicul -24...-260CCireşul -29...-320CVişinul -30...-320CCăpşunul -22...-240CSmochinul -14...-160C

În cadrul fiecărei specii sunt soiuri cu diferenţe foarte mari în ceea ce priveşte rezistenţa la ger.

Din datele prezentate reiese că în cadrul speciilor pomicole şi de arbuşti, cele mai puţin rezistente la îngheţ sunt: smochinul, căpşunul, piersicul şi caisul.Rezistenţa la ger depinde mult de modul de îngrijire al livezii în anul anterior. Pomii bine căliţi, cu suficiente substanţe de rezervă în ţesuturi rezistă mult mai bine.

Perioadele reci ale lunilor decembrie 2015 şi ianuarie 2016 s-au caracterizat prin următoarele fenomene:

- luna decembrie a anului 2015 a fost declarată cea mai caldă lună din ultimii 100 ani.În zona Timişoarei s-au consemnat temperaturi pozitive de 14-200C. Aceste temperaturi au determinat pornirea în vegetaţie a unor soiuri de cais şi piersic, prin desfacerea mugurilor vegetativi şi de rod, sensibilizând aceste specii la temperaturi foarte scăzute;

- luna ianuarie din 2016 s-a caracterizat prin nopţi şi dimineţi foarte geroase, cu temperaturi minime de -140C....-180C. Aceste temperaturi s-au menţinut timp de 10 zile, fapt ce ar putea influenţa viabilitatea mugurilor de rod.

Cu toate că nu s-au atins valorile minime de rezistenţă la ger a majorităţii speciilor pomicole, totuşi, există pericolul ca în funcţie de evoluţia vremii din luna februarie, unele specii de pomi cum ar fi caisul, piersicul, smochinul, căpşunul să sufere din cauza temperaturilor foarte scăzute.

Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LăZUREAnU

Vatră nouă nr. 185 ianuarie 20166 CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE

SIMPOZION LITERAR „DOR DE EMINESCU” 15 IANUARIE 2016

EDIțIA A XVII-A

An de an, în sala căminului cultural, comunitatea din Giarmata Vii vine să-l omagieze pe poetul neamului româ-nesc, Mihai Eminescu. Evenimentul a fost organizat anul acesta, la fel ca de fiecare dată, an după an, de domnul Silvius Lom-brea și familia sa. Au participat la acest eveniment preșcolari de la Grădinița din Giarmata Vii și elevi ai Şcolii Gimnaziale Ghiroda, structură Giarmata Vii, clasele I – IV, împreună cu coordonatorii și pro-fesori/educatori ai acestor instituții: dna profesor Claudia Vlaicu - director, dna profesor Monica Suciu – coordonator, dna profesor Florentina Suciu, etc și un mare număr de concetățeni.

Manifestarea culturală desfășurată pe parcursul a trei ore a fost susținută de membrii Cenaclului literar “Sorin Titel” din Timișoara, ai Clubului „Mihai Emi-nescu” din Timișoara, elevi ai Școlii Gim-naziale Ghiroda, structură Giarmata Vii, preșcolari și locuitori ai satului. Această

zi aniversară, 15 ianurie, proclamată zi a culturii naționale, este o adevărată sărbătoare pentru o bună parte din locuitorii satului nostru, cum, de altfel, este și pentru multe alte comunități locale din România, marcată după posibilități, dar cu mult, mult suflet.

Pe parcursul seratei literare s-au recitat poezii din creația eminesciană, s-au prezentat momente din viața și activitatea poetului, s-au recitat poezii dedicate “poetului nepereche” sau neamului românesc, s-au cântat cântece pe versuri de Mihai Eminescu. Atmosfera a fost emoționantă și plăcută, picurând în sufletul participanților balsamul poeziei eminesciene. Oameni cu talent și cu suflete de artiști sunt cei care ne-au încântat cu prestația lor: poeți, scriitori, profesori, interpreți de muzică populară, pictori, toți fascinați de Eminescu: Mariana Sperlea, Nicolae Danciu Petniceanu, Vlad Jerca-Cernea, Mariana Strungă, Constanța Silvia Hîrceagă, Monica Condan, Constantin Sperlea, Simion Pleșa etc. Invitați speciali, taragotistul Ioan Luca Novac, solistele de muzică populară Maria Tudor, Ramona Sarchis și dl ing. Ioan Ciama, președintele societății ”Avram Iancu” din Timișoara. Tot în cadrul simpozionului literar au avut loc câteva lansări/prezentări de carte, dintre care amintim: Nicolae Danciu Petniceanu,

Trupa Pascaly și lugojenii – Teatru, Editura Gordian, Timișoara, 2014; Nicolae Danciu Petniceanu, Cei Trei din piața Amzei, Editura Cetatea Cărții, Mehadia, 2015; Vlad Jerca-Cernea, Sintagme poetice (Volum de poezii), Editura Eubeea, Timișoara, 2015; Constanța Sylvia Hîrceagă, Între două anotimpuri (Volum de poezii), Editura Mirton, Timișoara, 2014 etc.

Această zi de 15 ianuarie 2016 a fost cu adevărat “zi a culturii române”. Eminescu ne oferă conștiința culturii, ne apropie, ne unește, ne emoționează, ne bucură. Spre finalul prezentării, reproducem cu oarecare aproximație, cuvântul unuia dintre participanţi ce sună ca un angajament plin de speranță: Noi, cei care așteptăm plini de speranță, în fiecare an, să coboare pe rază Luceafărul poeziei românești, vom fi mereu aici și nu vom permite nimănui să îngrădească venirea, în miez de iarnă, a Poetului. Te așteptăm mereu, Bădiță Mihai!

Mulțumim domnului Silvius Lombrea și întregii familii pentru consecvența cu care se îngrijesc de acest eveniment cultural deosebit, pentru “picătura de înțelepciune și de cultură” oferită comunității din Giarmata-Vii.

REDACȚIA

Vatră nouă nr. 185 ianuarie 2016 7PAGINA CONSILIERULUI LOCAL

VIZITA d-lui PREŞEDINTE AL P.N.D. av. DANIEL FENECHIU la sediul organizaţiei din GIARMATA VII a

PARTIDULUI NAŢIONAL DEMOCRAT al comunei GHIRODAMiercuri 13 ianuarie, ne-a făcut

onoarea, de a fi printre noi dl. deputat DANIEL FENECHIU, preşedintele Par-tidului Naţional Democrat.

Cu acest prilej, la sediul organizaţiei comunale P.N.D. Ghiroda din locali-tatea Giarmata Vii str. Parcului nr.

82 a avut loc o întâlnire cu o parte din membrii organizaţiei şi câţiva locuitori ai satului nostru, care au apelat la dl. avocat Daniel Fenechiu, în vederea unor soluţii legale, referi-tor la terenurile aferente locuinţelor cumpărate în baza legii 112.

Pentru a face demersurile legale, rugăm cetăţenii interesaţi să ia legătura personal cu dl. CASIAN TĂURESCU sau telefonic la nr. 0256201170.

Consilier CASIAn tăURESCU

HOTĂRÂRILE CONSILIULUI LOCAL GHIRODA DIN LUNA DECEMBRIE 2015

" Hotărârea nr. 145/22. 12. 2015 Privind rectificarea bugetului local al Comunei Ghiroda pe anul 2015 – Rec-tificarea nr. 7 ;

" Hotărârea nr. 146/22. 12. 2015 privind aprobarea gratuităților acordate unor categorii de cetățeni pentru trans-portul public local în comun asigurat de Societatea Metropolitană de Transport Timișoara, pentru anul 2016;

" Hotărârea nr. 147/22. 12. 2015 privind aprobarea Agendei

cultural-sportivă a Comunei Ghiroda pentru anul 2016;

" Hotărârea nr. 148/22. 12. 2015 privind achitarea sumei de 2500 lei din bugetul local conform Sentinței Civile nr. 2875/PI/27.11.2014;

" Hotărârea nr. 149/22. 12. 2015 privind constatarea apartenenței la domeniul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în CF nr. 402564 Ghiroda, arabil intravilan, localitatea Giarmata Vii, comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 150/22. 12. 2015 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Dezvoltare zonă de locuințe cu funcțiuni complementare” în extravilan GHIRODA parcela 405000 (nr. cad vechi A 288/1/2/1) înscrisă în CF nr. 405000 Ghiroda;

" Hotărârea nr. 151/29. 12. 2015 privind asocierea comunei Ghiroda la Asociația Grup Local de Pescuit ”Crapul Bănățean” și constituirea PARTENERIA-TULUI PUBLIC-PRIVAT.

8 Vatră Nouă nr. 185 Ianuarie 2016LANSARE DE CARTE

de Adrian-Petru STEPANInformaţii personale: Data naşterii: 30 mai 1978 Locul naşterii: Giarmata Vii

Informaţii de contact:+40728894019 adrian.stepan@boscolonet.euDomiciliul: Giarmata Vii

Experienţă: 2009-prezent: Senior Legal adviser Boscolo&Partners Timişoara 2004-2009: Consilier juridic Farmacia Vlad S.R.L. Timişoara 2005-2008: Redactor “Timpolis” Timişoara

Educaţie şi formare: 2001-2002: Studii postuniversitare “Civilizaţie Central-Europeană” în cadrul Fundaţiei “A Treia Europă” Timişoara 1997-2001: Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara 1993-1997: Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara

Activitate ştiinţifică:Înregistrarea în scopuri de TVA, examen pentru statul

de drept, juridice.ro, 2015 O privire asupra gândirii juridice islamice, juridice.ro, 2015 Transferul ramurii de activitate, Revista Română de Drept Comercial, 2012 Aspecte procedurale ale fuziunii prin absorbţie, Revista Română de Drept Comercial, 2010 Răspunderea asociaţilor societăţilor în insolvenţă, Revista Română de Drept Comercial, 2010

Limbi străine: Italiană, engleză, francezăAdrian–Petru Stepan are 37 de ani și este consilier juridic

la Boscolo & Partners Romania, una din cele mai importante companii de consultanță și audit internațional de la noi. ”Fiecare zi e uimitoare”, carte apărută la editura Smart Publishing, reprezintă debutul lui editorial. Autorul are în lucru, deja, o a doua carte. Este cea mai nouă apariție editorială care poartă semnătura unui timișorean. Cartea a fost lansată joi, 28 ianuarie, la Librăria Esotera din Timișoara (strada Lucian Blaga nr. 10). Evenimentul a fost susținut de Boscolo & Partners Romania.

FIECARE ZI E UIMITOARECea mai nouă apariţie editorială timișană poartă semnătura unui Ibărlonţan

9 Iconostas nr. 185 ianuarie 2016 LANSARE DE CARTE

CONSIDERAŢII PE MARGINEA ROMANULUIFiecare zi e uimitoare este provocarea de a asculta

povestea a patru tineri aparent banali ce s-au întâlnit cândva într-un sat de pe malurile Dunării însufleţiţi de visul de a găsi o comoară. Dar, câteodată, realitatea întrece în imaginaţie chiar şi visele unor adolescenţi... O aventură spusă pe nerăsuflate, ce ne poartă de pe malurile Dunării, de la Trikule, în Bucureştiul politicii murdare şi până la Parisul cosmopolit unde orice deznodământ este posibil.

Scriind, mi-am dat seama că, în jurul meu, există oameni care pot produce întâmplări uimitoare, că fiecare are o poveste surprinzătoare, că, lângă noi, locuri fabuloase ne îndeamnă să le descoperim. Am scris acest mic roman repede, pentru a demonstra unui prieten blazat că merită să citească o carte scrisă de un român, sper, încă tânăr, fiindcă există un unghi din care oricine şi orice poate fi strălucitor, uimitor, trebuie doar să lăsăm la o parte prejudecăţile şi clişeele cu care ne-am obişnuit de ani buni. Iar povestitorul şi personajul central, deşi jurnalist respectat, a învăţat să vadă lumea din această perspectivă. Poate că romanul ar fi trebuit să înceapă cu amintirea acelei ultime toamne comuniste, când tatăl său îl dusese, câteva zile la rând, să admire gara acelui municipiu prăfuit de la poalele munţilor:

Îmi plăceau mult trenurile, îmi plăcea şuieratul locomotivelor, oamenii care se luptau să coboare mai repede decât se înghesuiau cei de pe peron să urce, ceferiştii rotofei plini de importanţă care fluierau îndelung semnalul de plecare, totul în atmosfera superbă, caldă şi liniştită a toamnei. Dar mai mult decât orice îmi plăceau povestirile tatei; fiindcă, după câte îmi spunea el, trenurile nu duceau bieţi ţărani aduşi la oraş să muncească pe liniile fabricii de armament, nici simple femei posomorâte care se grăbeau la pruncii de acasă după ce întreaga zi înghiţiseră scamele de tricot în marile fabrici care trimiteau haine în Europa şi America. Nici vorbă de asemenea lucruri prozaice, vagoanele acelea plecau departe, mai departe decât Bucureştiul, care mie oricum mi se părea aşezat undeva la capătul lumii, mergeau înspre porturile însorite ale Mediteranei, urbele îngheţate ale Scandinaviei, ori în metropolele ridicate în deşertul sau în pampasul celor două Americi.

Da, în acele săptămâni de toamnă am aflat eu că lumea nu e nicidecum ternă ca şi municipiul nostru, că pretutindeni s-ar duce acele trenuri fabuloase, oraşele sunt strălucitoare, calde ziua şi luminate feeric noaptea, că uneori comorile se ascund în junglă, dar şi în pivniţele unor clădiri cum numai

imaginaţia mea putea crea, că uneori se întâmplă şi lucruri rele, dar că oamenii fiind buni şi niciodată deznădăjduiţi, înfrâng până la urmă răul sau diavolul sau cum s-ar mai fi numit el. Că viaţa este darul lui Dumnezeu şi că El e lumină, speranţă, frumuseţe şi fericire, cam aşa cum L-ai descris tu mai înainte şi că doar temporar poate dăinui cenuşiul acelor ani. Dar şi că în anii de tristeţe sunt oameni care poartă în ei darurile divinităţii, misterul şi strălucirea ce vor veni negreşit. O învăţătură nelalocul ei pentru acei ani de ateism oficial.

„Să citeşti romanul Fiecare zi e uimitoare este ca şi cum

ai citi mai multe cărţi într-una, povestea în ramă îi permite să desfăşoare sub ochii cititorului mai multe fire narative, care se desfac asemeni păpuşilor ruseşti Matrioska... Comoara de viaţă tumultoasă dezvaluită de rândurile scrise de Adrian-

Petru Stepan ne ajută să regăsim „uimirea” în faţa vieţii cotidiene pe care mai toţi o pierdem odată cu copilăria.” Laura Chiriacescu, raftulcuidei.ro

„O scriitură alertă, susţinută, per ansamblu, de o acurateţe, atent controlată, a discursului prozastic, personajele vii, ,,prinse” în portrete credibile, marcate de un anume exotism romantic şi de o uşoară tentă ,,poliţistă”, pe care autorul le imprimă ficţionalizării epice, secvenţele – developând crâmpeie din aventura de jurnalist a personajului narator – ce surprind, cu un ochi sagace, ironic uneori, realităţi sociale, recognoscibile, din imediata noastră apropiere (şi nu doar) sunt câteva dintre ingredientele care nu pot fi decât o invitaţie de bun augur la lectura cărţii. Şi mai pot oferi, cititorului solidar, satisfacţia (re)

descoperirii propriilor nelinişti şi căutări adolescentine, captate cu vervă, în aceste poveşti în poveste. Temeiuri, toate laolată, sper convingătoare, pentru a urmări, cu încredere, evoluţia unui prozator înzestrat, aflat la începutul traiectoriei sale scriitoriceşti.” Eugen Bunaru

„Romanul depășește sfera individului, intrând în cea socială, societatea fiind reflectată cu precizie chirurgicală, cu toate „jocurile” ei, iar ideea de bază care se desprinde de aici este aceea că viața trebuie trăită la intensitate maximă în fiecare clipă, cu bucurie, fără regrete și „pas cu pas”, ca să cităm un clasic în viață. Iar răsplata nu va întârzia să apară, într-un fel ori altul.” Daniel Luca

Cartea a apărut în anul 2015 la Smart Publishing Bucureşti, iar ebookul la Streamland, platforma Editurii Univers din Bucureşti.

10 Iconostas nr. 185 ianuarie 2016RAPORT DE ACTIVITATE

PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII•RAPORT DE ACTIVITATE 2015

Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii, prin conducătorul Oficiului Parohial, preot Vasile D. Suciu, prezintă în fiecare an la 01 ianuarie, după oficierea Sfintei Liturghii, în prezenţa membrilor Consiliului Parohial, ai Comitetului Parohial şi ai Adunării Parohiale, raportul de activitate al Parohiei pentru anul precedent. Din dorinţa de a face cunoscute o parte din activităţile specifice Bisericii şi pentru a exista o transparenţă reală între instituţie (Biserică) şi aparţinătorii acesteia (creștinii ortodocşi), prezentăm în revista Vatră nouă raportul de activitate al Parohiei pe anul 2015.

Situaţia financiar-contabilă a Parohiei Ortodoxe Giar-mata Vii la 31.12.2015 este următoarea:

Venituri – 247.787,39 leiCheltuieli – 245.888,83 leiSold – 1.898,56 leiComparativ cu anul 2014 (Venituri – 113.629,45 lei,

Cheltuieli – 106.429,45 lei, Sold – 7.200,00 lei) veniturile au crescut substanţial, în special datorită unor surse de venituri extrabugetare de la Consiliul Local Ghiroda (70.000 lei), dar şi datorită contribuțiilor (donaţiilor) credincioşilor pentru amenajarea Capelei Funerare.

Veniturile Parohiei s-au realizat în 2015 din contribuţiile credincioşilor la locaşul de cult: servicii religioase, donaţii, cult, vânzări lumânări, colportaj, venit agricol, prin sprijinul financiar acordat de Consiliul Local Ghiroda pentru ACPFD (Capela funerară) și prin contribuția de 2% - impozit pe sala-riu direcționat către Parohie, iar cheltuielile s-au realizat prin plata salariilor (salarii nete, impozite, C.A.S., şomaj, sănătate etc.), servicii (curent, gaz, telefon, salubritate etc.), taxe şi impozite (către stat şi unităţile superioare), reparaţii curente și modernizări la Biserică şi la Casa Parohială şi nu în ultimul rând prin investiţii majore la proiectul aflat în derulare: con-struirea și amenajarea „Aşezământului comunitar Preot Filip Doboş”. Comparând veniturile efective, rezultate numai din contribuțiile credincioșilor rezultă o creștere de peste 60.000 lei față de anul anterior.

ACTIVITATEA ADMINISTRATIV-GOSPODĂREASCĂÎn ceea ce priveşte activitatea administrativ-

gospodărească, preocuparea principală a Parohiei a consti-tuit-o continuarea lucrărilor de construire a „Aşezământului comunitar Preot Filip Doboş”, care cuprinde Capela funerară şi spaţiile anexe.

Situaţia la zi a lucrărilor efectuate este următoarea: lucrările de construcţie au început în anul 2008 şi s-au încheiat parţial la 01 septembrie 2013 prin confecționarea și montarea acoperișului de către firma constructoare SC Con-femet Monica SRL. Menţionăm că valoarea devizului, privind lucrările de construire acoperiş, aprobat de Arhiepiscopia Timişoarei (Actul 3007-E/2012) este de 292.265,22 lei (cu T.V.A.). Parohia a achitat până în prezent suma de 223.203,05 lei, având faţă de constructor o restanţă de 69.062,17 lei pentru lucrările efectuate în anul 2013. Parohia a obținut

un sprijin financiar de la Consiliul Local Ghiroda pentru anul 2015 în sumă de 70.000 lei (HCL Ghiroda nr. 109/2015).

În cursul lunii martie 2015 s-au demarat lucrările de amenajare a CAPELEI FUNERARE din cadrul „Asezământului comunitar Preot Filip Doboș”, ce au constat în: montat instalații electrice, executat tencuieli interioare, confecționat și montat tavan, montat izolație termică, confecționat și montat uși și ferestre, realizat pardoseli, finisări interioare, zugrăveli și dotări, finalizate într-o primă etapă de sărbătoarea Hramului Bisericii – 08 septembrie 2015.

În data de 04 octombrie 2015, după Sfânta Liturghie, Capela funerară a fost sfințită de părintele protopop Mircea Szilagyi, asistat de preotul paroh Vasile D. Suciu și de preotul coslujitor Ioan Mermeze, în prezența enoriașilor Parohiei, participanţi în număr mare la acest eveniment.

Lucrările de amenajare a Capelei funerare s-au ridi-cat la suma de peste 45.000 lei, reprezentând materiale, manoperă, instalații și dotări, sumă acoperită în totalitate prin donațiile exclusive ale creștinilor din Giarmata Vii, în bani, materiale și manoperă.

Tot în acest an s-au realizat lucrări de reparaţii, întreţinere, amenajări şi modernizări la Biserică şi la Casa Parohială.

ACTIVITATEA MISIONAR-PASTORALĂÎn ceea ce priveşte activitatea misionar-pastorală a

Parohiei noastre, menţionăm că s-au oficiat Sfânta Liturghie şi Laudele bisericeşti în toate duminicile şi sărbătorile din cuprinsul anului și s-au oficiat 16 botezuri, 13 cununii și 17 înmormântări, comparativ cu anul 2014, când s-au înregistrat 16 botezuri, 9 cununii și 25 de înmormântări. Alături de acestea s-au oficiat și alte servicii religioase: pomeniri, parastase, sfinţiri de case, rugăciuni etc., atât la Biserică, cât și la casele creștinilor.

În ultima duminică a fiecărei luni, s-a oficiat Sfânt Maslu de obște în Biserica parohială, împreună cu mai mulți preoți și s-au făcut vizite pastorale bolnavilor din Parohie în fiecare vineri dimineața între orele 8.00 și 10.00 și în marile posturi de peste an pentru spovedanie și împărtășanie.

Activitatea catehetică a fost prezentă în activitatea pastorală a Bisericii prin predici și cuvântări ocazionale, rostite de preotul paroh la toate serviciile religioase, prin ora de religie din cadrul învăţământului primar al Școlii din Giarmata Vii, susţinută de dna prof. Cecilia Cruceru și prin implementarea proiectului catehetic al Patriarhiei Române „Hristos împărtășit copiilor” cu o grupă de 08 – 10 copii cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani.

În perioada Postului Mare, în săptămâna a V-a s-a orga-nizat în Biserica parohială „Săptămâna duhovnicească”, când s-a oficiat în fiecare seară slujba Vecerniei și s-a ținut un cuvânt de învățătură de către preoții invitați din parohiile învecinate. În perioada postului Crăciunului s-au organizat repetiții de colinde și scenete religioase în fiecare duminică după slujba Vecerniei.

11 Iconostas nr. 185 ianuarie 2016 RAPORT DE ACTIVITATE

ACTIVITATEA INTELECTUAL-CULTURALĂActivitatea culturală a fost o preocupare constantă a

Parohiei noastre, prin organizarea de manifestări cultural-religioase multianuale: reuniunea corală „Cântări Pascale” ediţia a X-a, Ruga satului (Hramul Bisericii), concertul de colinde „Din an în an” ediţia a X-a.

Preotul paroh Vasile D. Suciu a alcătuit, editat şi tipărit cu sprijinul Consiliului Județean Timiș broşura monografică „Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii” în 24 de pagini, integral color, în limbile engleză și germană.

Parohia a susţinut și activitatea publicistică prin editarea revistei lunare „Vatră nouă” și a suplimentului religios „Iconostas”, unde se găsesc studii, articole și materiale de interes general, dar și cu conținut duhovnicesc, catehetic și de spiritualitate creștină, precum și aspecte din viața și activitatea Parohiei. În anul 2015 s-au editat numerele 173 – 184. La aniversarea a 15 ani de apariție neîntreruptă a revistei, colegiul de redacție a organizat simpozionul național „Vatră nouă 2000 - 2015Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii”, manifestare amplă ce a cuprins susținerea referatelor de specialitate și vizitarea celor șapte expoziții tematice organizate. Cu această ocazie s-a editat și tipărit volumul omagial sub același titlu. Colegiul redacțional al revistei a fost recompensat pentru munca depusă prin decernarea premiului special al juriului la faza finală-eparhială a concursului de publicații parohiale 2015.

Dintre proiectele derulate sau aflate în curs de desfășurare trebuie să menţionăm parteneriatul dintre Parohia noastră și Clubul de Șah „Mediator”, prin care Parohia Ortodoxă Giar-mata Vii a susţinut financiar integral cursurile de formare șahistă a preșcolarilor din cadrul Grădiniţei Giarmata Vii. În anul 2015, au absolvit un număr de 11 șahiști boboci, premiaţi și medaliaţi de Parohia noastră.

De asemenea, Parohia a inițiat un parteneriat cu Școala Generală cu clasele I – IV Giarmata Vii, Grădinița PP Giarmata Vii, Liceul de Arte din Timișoara, Facultatea de Arte şi Design Timişoara și Consiliul Local Ghiroda în vederea derulării proiectului „Icoana, fereastră spre cer”, cerc de pictură de icoane pe sticlă, în cadrul căruia Parohia a susținut financiar toate materialele necesare derulării proiectului. Premiile și diplomele participanţilor și câștigătorilor au fost acordate de Parohia noastră.

Un alt parteneriat îl are Parohia cu Şcoala Populară de Artă din Timişoara, în speţă cu doamna profesoară Carmen Biruescu, care, împreună cu grupul de 10 – 15 elevi ai dom-niei sale, a susţinut un miniconcert în Biserica parohială, în Postul Paştilor și un altul în Postul Crăciunului, spre bucu-ria şi înălţarea duhovnicească a credincioşilor prezenţi în număr mare.

La proiectul Arhiepiscopiei Timişoarei „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş”, ediţia a V-a, au participat copii și din Parohia Giarmata Vii, toţi ocupând locul întâi la faza locală şi zonală şi locuri fruntaşe la faza finală-judeţeană, la diferitele secţiuni la care au participat: desen, eseu, poezie religioasă, pricesne. Între premiați se numără elevele Daria Chioran și Iulia Militaru.

La inițiativa familiei Simona și Manuel Martin, cu sprijinul membrilor corului „Sfânta Maria”, a Școlii din localitate, a ansamblului „Flori din câmpie” și a multor creștini din Giar-mata Vii, am sărbătorit în 21 iunie, după Sfânta Liturghie

„Ziua iei românești” printr-un spectacol de cântec și poezie religioasă și patriotică, o bună parte dintre participanți fiind înveșmântați cu frumoase costume tradiționale românești.

Un proiect de mare anvergură l-a constituit formarea și susţinerea corului „Sfânta Maria”, al Bisericii noastre, sub conducerea dlui profesor Cezar Verlan, care a continuat stadiile de pregătire, a dat răspunsurile liturgice în dumi-nici și sărbători, a concertat la diferite manifestări de profil organizate în cadrul comunității și-n afara ei (Giarmata-Vii, Ghiroda, Remetea Mare, Timișoara). La festivalul-concurs „Lada cu zestre” corul nostru a ocupat un merituos loc II pe județul Timiș.

ACTIVITATEA CARITATIV-SOCIALĂNici activitatea socială nu a lipsit din preocupările Paro-

hiei noastre, care a derulat în anul acesta mai multe proiecte de ajutorare a celor afectaţi de lipsuri materiale şi a făcut colecte de alimente pentru câteva familii sărace.

La marile sărbători creştine (Paşti, Hram, Crăciun) s-au organizat agape pentru toţi creştinii prezenţi la Sfânta Biserică. De asemenea, s-au distribuit pachete cu dulciuri copiilor la Paşti – 40 de pachete în valoare totală de 600 lei şi la Naşterea Domnului – 70 de pachete, în valoare totală de 2.500 lei.

În postul Paştilor s-au distribuit, cu sprijinul nemijlocit al unor sponsori, pachete cu alimente de bază copiilor cu deficienţe şi familiilor aflate într-o stare materială precară în valoare de 500 lei şi, de asemenea, în postul Crăciunului s-au distribuit pachete cu alimente, haine și jucării în valoare de 800 lei. S-au efectuat vizite pastorale periodice, au fost ajutate, punctual, după posibilităţi, familiile cu stare materială precară şi s-a făcut consiliere tuturor celor ce au apelat la serviciile Bisericii.

Colaborăm cu administraţia publică locală a Consiliului Local Ghiroda, serviciul de asistenţă socială, pentru identi-ficarea şi soluţionarea cazurilor sociale de pe raza localităţii noastre.

Acordăm în fiecare an, de Paştile Mici (Duminica Tomii), peste 1.000 de pachete cu alimente de bază şi dulciuri instituţiilor de pe raza municipiului Timişoara şi din judeţul Timiş care desfăşoară activităţi de ordin caritativ-social şi prin biroul social-filantropic din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei: azile de bătrâni, orfelinate, creşe etc.

Definitivarea lucrărilor la „Așezământul comunitar Preot Filip Doboș” și darea lui în folosinţă va presupune o ampli-ficare, diversificare și o mai bună organizare a activităţilor caritativ-sociale ale Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii. Pen-tru anul 2016 ne-am propus să continuăm lucrările la Așezământul comunitar, prin montarea ferestrelor și a ușilor exterioare, de aceea vă rugăm să sprijiniți cu toții acest proiect important al comunității noastre.

În concluzie, putem afirma că Parohia Ortodoxă Giarmata Vii – Überland și-a îndeplinit îndatoririle faţă de comunitate și implicit faţă de membrii ei prin multitudinea de activităţi și proiecte pe care le-a derulat în anul 2015, multe dintre ele constituind o premisă pentru alte activităţi și proiecte viitoare.

Preot paroh,VASILE D. SUCIU

12 Iconostas nr. 185 ianuarie 2016CATEHISM

CUGETĂRI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI• Nu-i dispreţui pe păcătoși pentru neajunsurile lor, pentru ca să nu fii tu însuţi ispitit în aceleași neajunsuri în care sunt ei ispitiţi. Sfântul Isaac Sirul

• Nu învinui pe nimeni, ci zi: „Dumnezeu îl știe pe fiecare”. Avva Moise

• A judeca este o rușinoasă răpire a vredniciei Dumnezeiești. Sfântul Ioan Scărarul

• Când Dumnezeu nu ne întarește, orice om cade; nu putem sta fără ajutorul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur

• Când îl vei vedea pe aproapele pacătuind, întoarce-te către Dumnezeu și spune-I Lui cu recunoștinţă, ca Fericitul Augustin: „Ah, Doamne, dacă Tu ai fi ingăduit, eu aș fi făcut mai rău ca el”. Avva Ioan

• E mai bine să auzi despre tine vorbe rele, decât să vorbești de rău pe alţii. Sfântul Grigorie Teologul

Pagină realizată de prof. VALENTINA POPA

Sfântul Grigorie Teologul

Dacă nu se duce minteaSus la ceruri sau la moarte,Prea ușor se rătăcesteLa vorbirile deșarte.

Și de nu se odihneșteMila păcii întru noi,

Vom găsi mereu pricinăDe gâlceavă și război.

Iar când nu ne dăm silinţa Spre cunoașterea de sine,Cântărim mai totdeaunaNumai faptele străine.

POEZIE RELIGIOASĂ

EPIGRAMĂde Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

ÎNTÂMPLĂRI NOSTIME DIN VIAŢA PĂRINŢILOR

,,Cruce vă pune doar Dumnezeu...,,Patriarhul Teoctist, după cum ştim, era destul de

exigent cu angajaţii direcţi. Şi atent cu ceilalţi...Într-una din zile, îi cere secretarului de cabinet să îi scrie un text de mulţumire unuia dintre autorii care i-ai trimis cărţi cu dedicaţie. părintele secretar, cunoscându-i mai bine ca oricine exigenţa, încropeşte un text de vreo cinci rânduri, pe care îl citeşte şi îl reciteşte de zeci de ori, tocmai ca să nu aibă nimic de obiectat Patriarhul.

Cu hârtia în faţă, se duce la Patriarh, îi sărută dreapta şi îi pune textul pe birou. Patriarhul Teoctist ia textul, se uită foarte atent o dată, de două ori, de zece ori, îl verifică idee cu idee şi literă cu literă, doar-doar va găsi ceva de reproşat angajatului său.

Într-un târziu, văzând că textul e ireproşabil scris, îi spune:

- Nu ai pus crucea arhierească in faţa numelui meu. La care părintele secretar, schiţând un zâmbet nevinovat, îi răspunde:

-Preafericirea Voastră, cruce vă pune doar Dumnezeu, la vremea cuvenită.

13 Iconostas nr. 185 ianuarie 2016 EXPRESII ŞI PROVERBE RELIGIOASE

CE ESTE ADEVĂRUL?

Este o expresie, dar în același timp și o întrebare pe care mulți și-o pun și-n zilele noastre, nu numai în vechime.

Adevărul ca aspect pozitiv și constructiv al lucrurilor, este opus minciunii, rătăcirii sau nedreptății, ca lumina față de întuneric, ca virtutea față de păcat, pacea față de război sau ziua față de noapte. În limbajul juridic, adevărul este starea reală de lucruri care trebuie apărată împotriva unor afirmații diferite, și de aceea istoricii folosesc acest termen pentru a indica evenimente reale pentru a le deosebi de mit.

În Vechiul Testament frații lui Iosif sunt reținuți în închisoare pentru ca vorbele lor ”să fie puse la încercare” și pentru a ști ”dacă este adevăr” în ei (Facerea 42:16) ”Trimiteți dar pe unul din voi...” adică pentru a afla dacă sunt oameni de încredere, consecvenți cu un caracter bun. Adevărul absolut e Dumnezeu însuși fiind revelat în persoana lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit să mărturisească adevărul: ”Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14,6).

Acest adevăr descoperit de El eliberează de păcat și este mântuitor. Căci ”Dumnezeu voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (1 Timotei 2,4).

Pe acest adevăr că Iisus Hristos este Dumnezeu și Om, a întemeiat El Biserica numită ”stâlp și temelie a adevărului” (1 Timotei 3,15).

Adevărul poate fi evident, când poate fi verificat prin simțuri, sau revelat și acceptat prin credință, cum sunt adevărurile sau învățăturile Evangheliei lui Hristos. Luăm primul caz, femeia cu

scurgerea de sânge, atingându-se de poala hainei lui Iisus, se vindecă. E un fapt real petrecut cu ea. Și când Domnul întreabă: ”cine s-a atins de Mine?” (Luca 8, 45-46), femeia căzând înaintea Lui I-a mărturisit tot adevărul (Marcu 5,33; Luca 8,47). Chiar și fariseii și cărturarii ispititori recunosc

în Iisus Hristos pe omul adevărului, Care învață ”Calea lui Dumnezeu” (Matei 22, 16; Luca 20, 21). Adevărul este o descoperire a personalității lui Dumnezeu: ”Cu adevărat Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu” (Matei 27, 54). Pentru Apostolul Ioan, Iisus Hristos este adevărul în Persoană (Ioan 1, 18) și adevărata viață (Ioan 14, 6).

Adevărul nu este o substanță divină impersonală, sau un conținut de speculații religioase, ci o existență personală care intră în istorie și devine accesibilă oamenilor. ”Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr”. (Ioan 1,14). La întrebarea lui Pilat: ”Ce este adevărul? ” (Ioan 18, 38) Iisus nu răspunde, deoarece afirmase mai înainte: ”Eu sunt Calea, adevărul și viața” (Ioan 14, 6). Viața și slujirea lui Iisus reprezintă adevărata ”epifanie” a Adevărului, totuși El va ruga pe Tatăl să trimită un ”alt mângâietor” ”Duhul adevărului pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște, dar voi îl cunoașteți, căci rămâne cu voi” (Ioan 14, 16-17). Prin urmare Dumnezeul Sfintei Scripturi este adevărat, adică El este consecvent atât în grija Sa iubitoare față de copiii Săi: ”Dumnezeul Tatălui meu Avraam și Dumnezeul Tatălui meu Isaac ... ” (Facerea 32, 9) cât și în ostilitatea Sa implacabilă față de păcat.

Facă bunul Dumnezeu ca fiecare dintre noi să găsim adevărul lui Hristos, Mântuitorul lumii.

Prof. AURICA RUEn

Bibliografie: Dicționar de teologie ortodoxă - preot prof. Ion Bria; Dicționar al noului testament - preot Ioan mircea; Sfânta Scriptură

14 Iconostas nr. 185 ianuarie 2016DIN VIAŢA PAROHIEI • 1 - 31 decembrie

Donaţii Comemorări

Decese

Botezuri

Mihai Eleonora 50 leiRadu Vivien-Elena 100 leiRuen Aurica 50 leiSuciu Vasile 200 lei

RĂCHITAN IOSIF-TIMOTEI

Fiul lui Răchitan Claudia-Ioana

Data nașterii: 07 iunie 2015

Data botezului: 27 decembrie 2015

Nași: Gligan Marius și SimonaLa mulți ani!

PLEŞESCU VALERIA S-a născut în data de 28 octombrie 1952 în localitatea Coarnele Caprei, judetul Iași. A decedat în data de

31 decembrie 2015 în localitatea Giarmata Vii. Un ultim și pios omagiu din partea familiei. Dumnezeu să-i primească sufletul în Împărăția Sa cea cerească. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Rugăciuni și gânduri pioase în amintirea celei care a fost scumpa noastră mamă, soacră, bunică și străbunică PETROVICI EVA la

împlinirea a șase săptămâni de la trecerea ei din această lume. Amintirea ta e vie în sufletele noastre. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Bunul Dumnezeu să o odihnească în Împărăția Sa cea cerească!

Cu adâncă durere în suflete și cu lacrimi în ochi, amintim tuturor celor care au cunoscut-o că s-au împlinit șase

săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa nostră mamă, socră, soră, mătușă și bunică PLEŞESCU VALERIA. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Fie-ți tărâna ușoară!

Către Consiliul Local Ghiroda,Domnule primar

Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii, prin conducătorul oficiului parohial, preotul Vasile D. Suciu, vă supune binevoitoarei atenţii următoarele:

Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii are în derulare un proiect de interes comunitar: Construirea CAPELEI FUNERARE şi a spaţiilor anexe, intitulat „Asezământul comunitar Preot Filip Doboş”, în conformitate cu noile cerinţe ale comunităţii europene, dar şi ca o necesitate stringentă pentru buna desfăşurare a activităţilor şi vieţii religioase din localitatea noastră. Construcţia, deşi este amplasată pe terenul Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii din strada Înfrăţirea nr. 48-50, în continuarea Bisericii Parohiale, este destinată tuturor creștinilor din

localitate, indiferent de confesiune sau naţionalitate.

Lucrările au început în anul 2008 și s-au încheiat, într-o primă etapă, la 01 septembrie 2013, prin confecționarea și montarea acoperișului de către firma constructoare SC Confemet Monica SRL. Menționăm că valoarea devizului, privind lucrările de construire acoperiș, aprobat de Arhiepiscopia Timișoarei (Actul 3007-E/2012) este de 235.697,76 lei (292.265,22 lei cu T.V.A.).

Parohia a achitat până în prezent suma de 223.203,05 lei, având față de constructor o datorie restantă de 69.062,17 lei, conform situației de lucrări anexată prezentei cereri. Lucrările au fost executate în anul 2013.

În consecinţă, cu deosebit respect, vă rugăm să ne alocaţi un sprijin financiar, din bugetul anului 2016, pentru achitarea lucrărilor la acoperișul Capelei Funerare şi la spaţiile anexe. Capela funerară a fost amenajată în cursul anului trecut, sfințită în 04 octombrie 2015 și dată în folosință. În prezent continuăm amenajarea spațiilor anexe Capelei funerare.

Vă mulţumim anticipat pentru bunăvoinţă şi pentru sprijinul constant pe care ni-l acordaţi. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Conducătorul Oficiului Parohial, Preot VASILE D. SUCIU

La data de 01 ianuarie s-a împlinit un an de când a plecat de lângă noi draga noastră mama, bunică și

străbunică STOIADIN ECATERINA. Ne vom aminti cu drag mereu de ea. Dumnezeu să-i facă parte de odihnă. Să-ți fie tărâna ușoara!

Amintim cu durere în suflete că s-au împlinit 4 ani în data de 27 ianuarie de când ne-a parasit pentru totdeauna scumpul

nostru soț, tată, socru și bunic SPĂTAR GHEORGHE. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Să-ți fie tărâna ușoara!

Pe 24 februarie se împlinesc 20 de ani de când a plecat dintre noi cel ce a fost un bun soț, tată, socru și bunic FIȚIU GHEORGHE. Un pios omagiu din partea familiei care nu îl va uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Vatră nouă nr. 185 ianuarie 2016 15INFO ŞAH

Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

PRECEPTELE ŞAHULUI DUPĂ BENjAMIN FRANkLIN

Jocul de șah este cel mai vechi și mai răspândit joc cunoscut de oameni. Originea sa aparține preistoriei și a fost în nenumărate timpuri distracția popoarelor civilizate din Asia, persanii, indienii, chinezii. Europenii îl au aproape de 1000 de ani; spaniolii l-au răspândit în America latină și de curând acest joc și-a făcut apariția și în statele Americii de Nord.

Este atât de interesant prin el însuși încât nu are nevoie de un stimulent material; de aceea nu s-a jucat niciodată pe bani. Aceia care se simt bine practicându-l nu pot să găsească alt joc mai nevinovat; iar cele ce urmează vin să arate că în același timp este avantajos atât pentru cel învins cât și pentru cel victorios.

Jocul de șah nu este doar o distracție. Anumite caractere ale minții, folositoare de-a lungul vieții, pot fi căpătate și dezvoltate prin el, pentru a fi de ajutor în diverse împrejurări. Pentru că viața este un fel de șah care întâlnești momente când poți câștiga precum adversari cu care trebuie să te înfrunți și în care se petrec o serie de situații bune sau rele, consecințe ale priceperii sau ale nepriceperii tale de a te descurca.

Iată care sunt aceste caractere:

PREVEDEREA prin care poți privi în viitor și anticipa efectele unei fapte. Un jucător de șah tot timpul se întreabă:

- Dacă mut această piesă ce avantaje am?

- Ce foloase poate trage adversarul?

- Ce alte mutări trebuie să fac ca să mă apăr de atacurile lui?

CIRCUMSPECȚIA prin care urmărești întreaga tablă de joc sau scenă de acțiune;

- relațiile dintre piese, pericolele la care sunt expuse, posibilitățile de a se ajuta una pe alta;

- probabilitatea ca adversarul să execute o anume mutare atacând una sau alta dintre piese și ce mijloace trebuie folosite pentru a evita lovitura sa și a i-o întoarce împotrivă.

PRUDENȚA pentru a nu ne pripi în mutări. Aceasta se obține respectând cu strictețe regulile jocului cum ar fi:

- dacă atingi o piesă trebuie neapărat s-o muți în altă parte;

- dacă o așezi într-un loc trebuie s-o lași acolo și prin urmare aceste reguli trebuie respectate pe măsură ce jocul devine o imagine a vieții omului și mai ales a războiului;

- în cazul în care ai intrat într-o poziție proastă nu mai poți să-ți retragi trupele și trebuie să suporți toate consecințele grabei cu care ai acționat.

Și în cele din urmă învățăm prin șah de a nu fi descurajați de aparențele rele ale prezentului, de-a spera în schimbarea situației și de-a persevera în a găsi mijloace de acțiune.

Jocul e atât de plin în evenimente, conține atâtea întorsături, șansa lui e mereu supusă vicisitudinilor și un jucător deseori după o lungă așteptare găsește mijlocul de-a se elibera dintr-o situație imposibilă, încât capătă curajul de-a duce meciul până la sfârșit sperând într-o victorie prin propria sa iscusință sau cel puțin obținând un mat ușor prin neglijența adversarului.

Și oricine consideră că succesul poate aduce trufia și deci neatenția, ceea ce te face să pierzi apoi ce ai câștigat mai înainte, în timp ce nereușita aduce cu sine atenție și concentrare prin care pierderile pot fi recuperate, va învăța să nu fie descurajat de succesul imediat al adversarului și nu va dispera de fiecare dată când nu va izbândi.

(continuare în ediţia următoare)SURSA: Literatura și jocurile minții

Almanah 1989 – Planeta șah, pag. 156

(partea întâi)

Vatră nouă nr. 185 ianuarie 201616

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. Partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@gmail.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Anunţ importantParohia Ortodoxă Giarmata Vii anunţă că, prin intermediul epitropiei, se

comercializează calendare creştin ortodoxe de perete pentru anul 2016 (preţ – 5 lei) şi materiale de colportaj: cărbuni, tămâie, vin liturgic, cărţi de rugăciuni, CD-uri, acatistiere etc.

totodată, vă rugăm să achitaţi la început de an contribuţia de cult a Bisericii pentru 2016, respectiv pentru anii precedenţi, cei care nu au plătit-o la timp.

Rugăm familiile mutate anii trecuţi în localitatea Giarmata Vii să se înscrie la Biserică şi să achite contribuţia de cult aferentă numărului de persoane din cadrul familiei.

Contribuţia de cult este de 35 lei de persoană pe an. Preot paroh Vasile D. Suciu

Ingredienteulei pentru prăjit70 g amidon de porumb1/4 linguriță sare1/4 linguriță piper3 ouă mari, bătute300 g fulgi de cocos

3-4 bucăți medii de piept de pui - tăiate fâșiisau nuggets

Într-un bol mediu amestecă amidonul de porumb cu sarea și piperul. Într-un al doilea bate bine cele 3 ouă. Într-un al treileapune fulgii de cocos.

Taie puiul după cum dorești (îl poți lăsa chiar și întreg, dar se va face un picmai greu).

Dă bucățile de pui, pe rând, prin cele trei vase, începând cu primul și terminând cuultimul (ordinea amidon- ou-cocos) și apoi pune-lepe o farfurie.

Între timp încinge uleiul

într-o tigaie, la foc mediu. Când s-a încins îndeajuns, pune ușor bucățile de pui înăuntru, având grijă să nu se lipească între ele. După 4 minute, întoarce-lepe partea cealaltă și lasă- le cam tot atâta timp la prăjit. Când puiul s-a făcut, scoate-l pe o farfurie pe care ai pus un șervețel de hârtie care să absoarbăexcesul de grăsime.

Dacă ai ales să îl faci la cuptor, puiul se lasă la copttimp de 10-15 minute.

PUI FRAGED ÎN FULGI CROCANȚI DE COCOS

CLĂTITE BĂNĂŢENEIngrediente8 foi de clătite50 g unt pentru uns

Pentru umplutură1 ou250 g brânză de vaci2 fiole esență de vanilie1 plic zahăr vanilat50 g zahăr50 g stafide

Pentru sos4 gălbenușuri 200 g smântână dulce degătit50 g zahăr tos1 plic zahăr vanilat

Pentru bezea4 albușuri125 g zahăr1 vârf linguriță sare

Într-un bol mediu, omogenizați umplutura pentru clătite – brânza de vaci cu oul, zahărul,stafidele și esențele. Separați celelalte 4 ouă necesare – deoarece pentru sosul de vanilie veți folosi gălbenușurile, iar pentru

bezea albușurile. Amestecați cu mixerul gălbenușurile cu smântâna, zahărul tos și cel vanilat. Bateți albușurile – tot cu mixerul – până se întăresc și apoi adăugați zahărul rămasși sarea. Gata și bezeaua! Umpleți clătitele cu umplutură și împăturiți-le perând, ca pe sarmale. Așezați- le în vasul uns cu unt. Turnați crema de vanilie deasupra. Dați la cuptor pentru 10 minute sau până când vedeți că începe să se închege sosul. Scoateți vasul și turnați deasupra compoziția de bezea. Dați la cuptor pentru alte 10 minute sau până când încep să se rumeneascăcrusta de bezea.