Universitatea de stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”

Din Cahul

Facultatea de Economie,Informatica si Matematica

Catedra de Inginerie si Stiinte Aplicate

Specialitatea:Inginerie si Management in Agricultura

ReferatProtecyia muncii

Tema:

„Microclimatul,ventilația,incalzirea lor”

Verificat :Dunas Tudor

Lector superior universitar

Efectuat :Cristea Ion

Grupa :IMA 1501

Cahul 2015

Cuprins:1. CONDIŢII DE MICROCLIMAT IN MEDIUL DE MUNCA..............................................1

2. CONTROLUL AMBIANŢEI TERMICE.................................................................................22.3. Schimburile de caldura intre organism si mediu.............................................4

3. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI...................................................................................54. Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform reglementarilor in vigoare......................................................................................................7

4.1.Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform SR EN 27243...............................................................................................................................................7Exemple activitati.....................................................................................................................7Tabel nr.5 - Temperatura suprafeţelor de intrare in contact:......................10Temperatura suprafeţei (0C )pentru durate de contact de:.........................10

5. INTERPRETAREA VALORII PARAMETRILOR MASURATI.....................................136. REGLEMENTARI REFERITOARE LA MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA..............................................................................................................................................................17

7. Masuri de prevenire si protectie..................................................................................188. Masuri de reducere a riscului........................................................................................20

2

1. CONDIŢII DE MICROCLIMAT IN MEDIUL DE MUNCA

Mediul de munca este reprezentat de ambientul in care executantul isi desfasoara activitatea la locul de

munca. Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant {spatiul de lucru, conditii de iluminat,

microclimat (temperatură, umiditate, curenti de aer), zgomot, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului}, iar pe

de alta parte mediul social.

Microclimatul la locul de munca: Componenta a mediului fizic de munca formata din ansamblul

conditiilor de temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer si intensitatea radiatiilor calorice care

caracterizeaza starea aerului din interiorul unui spatiu de lucru inchis sau din vecinatatea unor sisteme

tehnice adapostite de acest spatiu.

Microclimatul la locul de munca:

a. influenţează securitatea, sănătatea şi capacitatea de muncă a executanţilor în situaţia în care

parametrii sai nu se încadrează în anumite limite de confort conform reglementarilor in vigoare.

b. este determinat de: temperatura si umiditatea aerului, de viteza curenţilor de aer, de temperatura

suprafeţelor si de radiaţiile calorice emise în zona de lucru.

Microclimatul la locul de munca trebuie sa asigure mentinerea echilibrului termic al lucratorilor

corespunzator cu cantitatea de caldura degajata de organism in functie de efortul determinat de activitatea

desfasurata. In mecanismul de termoreglare actioneaza simultan si se conditioneaza reciproc, in functie de

efortul fizic depus, toti parametrii de microclimat.

Astfel, microclimatul la locul de munca trebuie considerat în raport cu:

limitele de adaptabilitate a organismului uman;

efortul fizic determinat de activitate (cheltuieli de căldură metabolică);

îmbrăcămintea executantului;

caracteristicile procesului tehnologic respectiv.

2. CONTROLUL AMBIANŢEI TERMICE 

Realizarea confortului termic intr-o incinta presupune atingerea si mentinerea la valori prestabilite a

temperaturii, umiditatii, vitezei curentilor de aer, continutului de noxe. Aceasta cerinta se realizeaza printr-o

anumita rata de renoire a aerului, care este variabila functie de destinatia incintei.

2.1.Confortul termic umaneste definit ca totalitatea condiţiilor pentru care o persoanã nu ar prefera un

mediu diferit. Este un concept complex deoarece depinde de o serie de parametrii fizici, organici şi externi.

Parametrii care influenţeazã confortul termic pot fi grupaţi în trei categorii.

1. Parametrii fizici care includ: temperatura aerului, temperatura medie, radiantã a pereţilor incintei,

umiditatea relativã a aerului, viteza relativã a aerului în interiorul incintei, presiunea atmosfericã,

intensitatea luminii, nivelul zgomotului;

3

2. Parametrii organici care includ: vârsta, sexul;

3. Parametrii externi care includ: nivelul activitãţii umane, tipul îmbrãcãmintei, condiţiile sociale.

Dintre aceştia, cea mai mare influenţã asupra confortului termic o au parametrii fizici.

Confortul termic poate fi atins prin diferite combinaţii ale acestor parametrii. Efectul pozitiv sau negativ al

unui parametru poate fi îmbunãtãţit sau contrabalansat de un alt parametru. Este însã de preferat ca

atingerea confortului termic sã se facã cu consum minim de energie.Imbrãcãmintea este parametrul cel mai

uşor de modificat pentru menţinerea confortului termic. Mişcarea aerului în jurul corpului poate, de

asemenea, influenţa confortul pentru cã determinã schimbul convectiv de cãldurã al corpului şi influenţeazã

capacitatea de evaporare a apei în aer.Vitezele mari de mişcare a aerului determinã creşterea vitezei de

evaporare a transpiraţiei consecutiv, apariţia senzaţiei de rece şi, în plus, reduce efectul negativ al umiditãţii

ridicate.

2.2. Bilantul termic

In fiecare corp uman au loc procese biochimice. Productia de energie este un rezultat al acestor procese. O

parte a energiei corpului uman se transmite mediului, sub forma de caldura, si o alta parte este folosita in

scopul efectuarii de lucru mecanic. Pentru procesele biochimice este necesar oxigen. Cantitatea de oxigen

consumat depinde de intensitatea activitatii realizate (tabelul nr.1)

O privire de ansamblu asupra modalitãţilor prin care se poate atinge confortul termic uman este datã de

echilibrul termic al corpului uman care reprezintã bilanţul între cãldura produsã ca rezultat al metabolismului

şi cãldura pierdutã prin convecţie, conducţie, radiaţie şi evaporare.

Ecuaţia de bilanţ termic poate fi exprimatã sub forma:

QM -Qdif -Qevap -QL = Qr +Qc                                                                        (1)

QM: cãldura produsã prin metabolism

Qdif: cãldura pierdutã prin difuzia vaporilor de apã prin piele

Qevap: cãldura pierdutã prin evaporarea transpiraţiei

QL: cãldura latentã de evaporare a transpiraţiei

Qr: pierderea radiativã de cãldurã de la suprafaţa exterioarã a îmbrãcãmintei

Qc: cãldura cedatã mediului ambiant prin transfer convectiv de unde rezultã cã evaporarea transpiraţiei este

mecanismul principal de ajustare termicã a corpului uman.

2.2.1.Clasificarea activitatilor fizice:

4

Tabel nr.1. Activitatilor  umane uzuale si caldura produsa de organism/tip de activitate

Conditia pentru a se asigura confortul termic uman intr-o incapere data este de a asigura echilibrul termic al

organismului uman in vederea pastrarii temperaturii acestuia.

Transferul de caldura intre om si mediul inconjurator se realizeaza prin:

a. Conventie si conductie (42-44%)

b. Radiatie (32-35%)

c. Evaporare (21-26%)

Alte premize ale unui confort termic sunt : suprafata corpului uman sa fie uscata si sa se elimine posibilitatile

de creare a disconfortului termic local, datorat :

a.  Radiatiei termice asimetrice

b. Gradientului de temperatura a aerului pe verticala

c. Miscarii aerului

d. Umiditatii aerului

Radiatiile termice asimetrice in spatiu sunt cauzate de temperaturi ale suprafetei net mai scazuta ale unor

elemente de constructii (geamuri, pereti exteriori), pozitionarea sistemelor de incalzire si tehnologice.

Valorile recomandate pentru radiatiile termice asimetrice, in timpul activitatilor usoare, conform cu ISO

7730/2006, sunt urmatoarele:

Temperatura radiatiilor asimetrice cauzata de structurile verticale < 10 ºC.

Temperatura radiatiilor asimetrice ale tavanelor calde <5ºC.

2.3. Schimburile de caldura intre organism si mediu

Schimbul de caldura intre corpul uman si mediul ambiant se face prin convectie, conductie, radiatie,

evaporare (transpiratie) si respiratie.

5

Convectia:pierderea de caldura a corpului in fluidele ambiante. Pierderea căldurii prin convecţie se produce

datorită stratului de aer care se găseşte în contact cu suprafaţa corpului. Incalzirea aerului in contact cu

tegumentul si miscarile active ale corpului genereaza curenti de aer in jurul corpului, care aduc noi straturi

de aer rece pe suprafata cutanata. Curentii de convectie sunt produsi chiar de imobilitate a corpului; aerul

incalzit la suprafata pielei se ridica, noi paturi de aer rece luandu-i locul. Curentii de convectie sunt precedati

deci de o etapa prealabila de contact a aerului cu pielea, in care caldura este transferata prin conductia

aerului; urmeaza apoi convectia propriu-zisa, care indeparteaza caldura condusa. Aproximativ 12% din

caldura corporala se pierde prin convectie. Pierderile cresc foarte mult in cazul expunerii organismului la

curenti de aer rece. Prin convectie se pierde caldura si pe suprafata cailor respiratorii, in aerul expirat.

Conductia: fenomen de transmitere a caldurii prin masa unui corp.Are loc atunci cand doua sisteme cu

temperaturi diferite, indiferent de starea lor de agregare sunt puse in contact direct, intensitatea transferului

depinde de diferenta de temperatura si de natura celor doua sisteme.Poate reprezenta sursa generatoare a

unor factori de risc proprii mediului de munca.

Deci,reprezinta pierderea directa a caldurii din tegument, prin contact direct al acestuia cu un corp solid,

acesta avand temperatura inferioara ( scaun, pat, etc.). Imbracarea constituie pentru om un bun isolator

termic, care reduce conductibilitatea calorica tegument-corpuri solide inconjuratoare.

Radiaţia: Cedarea căldurii prin radiaţie este cu atât mai mare, cu cât este mai joasă temperatura mediului

înconjurător. Obiectele cu temperaturi diferite fac schimb de căldură, chiar dacă se află la distanţă. Astfel,

prin radiaţie, se transferă căldura între două obiecte, între care nu există un contact direct. Natural, această

corelaţie este valabilă şi pentru corpul uman în raport cu orice alt corp.

Evaporarea apei: In conditii normale de existenta un om, pierde in 24 de ore circa 500 ml apa, prin

evaporare la suprafata tegumentului, chiar in lipsa secretiei sudorale si circa 500 ml prin vaporii care

satureaza aerul expirat, folosindu-se la suprafata mucoasei respiratorii, rezulta o deperditie totala de

aproximativ 600 kcal in 24 ore, prin evaporarea apei.

Cantitatea de apa ce se evapora la suprafata corpului depinde de suprafata la care se face vaporizarea, de

temperature pielii, de tensiunea de vapori a aerului si de miscarile acestuia. Umiditatea relativa de 40%-60%

a aerului asigura sub acest raport confortul optim. Intr-un aer incalzit si saturat cu vapori de apa, evaporarea

nu se produce si eliminarea este oprita.

Senzatia de confort termic este subiectiva, ea variind de la om la om, in functie de varsta, sex,

imbracaminte, anotimp, obisnuinta.

Sursa producerii căldurii în organism o reprezintă metabolismul energetic (M), respectiv procesele chimice

care dezvoltă energia necesară pentru menţinerea funcţiilor fiziologice de bază şi pentru desfăşurarea

activităţii omului.

Valorile metabolismului in functie de activitate sunt date in tabelul nr.1.Deci, intensificarea activitatii

metabolice creste în funcţie de intensitatea efortului muscular.

3. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI

6

Microclimatul interior depinde de cerintele tehnologice de productie sau de conditiile de confort necesare.

Senzatia de confort este determinata de schimbul de caldura dintre corpul uman si mediul ambiant. In

functie de raportul care exista intre caldura degajata si caldura cedata ambiantei avem urmatoarele tipuri de

senzatii:

a. senzatia de frig;

b. senzatia de cald;

c. senzatia de confort termic.

3.1.Temperatura aerului reprezintă cel mai important factor climatic cu acţiune patogenă deoarece

valoarea şi variabilitatea sa determină reacţii fiziologice care stimulează sau, dimpotrivă, limitează

capacitatea de efort a organismului uman şi, în plus, oferă condiţii propice pentru dezvoltarea agenţilor

patogeni.

Temperatura este un factor al ambianţei, cu efecte asupra stării de sănătate, efortului şi rezultatelor muncii

executanţilor. Devenim conştienţi de temperatura mediului în momentul când avem senzaţia de frig sau

cald, care se declanşează datorită dezechilibrului dintre condiţiile termice ale mediului şi cele ale corpului

nostru.

In funcţie de temperatura ambientală omul, prin intermediul analizatorului cutanat, dezvoltă senzaţia de cald

(provocată de acţiunea obiectelor cu o temperatură mai ridicată decât temperatura pielii: 32-330C - valoarea

zero fiziologic) sau senzaţia de rece (cauzată de acţiunea asupra receptorilor din piele a obiectelor cu o

temperatură mai scăzută decât temperatura pielii).

Căldura din organism este produsă de transformările chimice ce au loc în interiorul ficatului şi prin

transformarea energiei mecanice a muşchilor. Repartizarea acestei călduri (proprii) nu este uniformă, dar ea

rămâne constantă (cca. 370C) în interiorul creierului, în inimă şi în organele din abdomen, constanţa

temperaturii la nivelul acestor organe fiind o condiţie a desfăşurării proceselor vitale.

Realizarea unei ambianţe termice corespunzătoare unei bunăstări fiziologice a organismului (temperatura

subiectivă) se bazează pe un echilibru stabil între temperatura şi umiditatea mediului. Astfel:

a)dacă temperatura scade, organismul reacţionează atât prin vasoconstricţie periferică cu reducerea

pierderii de căldură, cât şi prin intensificarea termogenezei.

metabolismul creşte de câteva ori peste valoarea normală;

mărirea tonusului muscular - “tremurat de frig”;

b)dacă temperatura creşte peste limita superioară a zonei de neutralitate termică (320C), aceasta

determină o reacţie adaptativă care constă în:

7

creşterea debitului sudoral până la 1,3 kg/h. Dacă lichidul respectiv nu este înlocuit, se poate ajunge la o

stare de deficit hidric (în timpul orelor de program până la 6% din masa corporală). Odată cu

transpiraţia, se pierd şi alţi constituenţi (sodiu, vitamine, etc.);

activarea circulaţiei cu creşterea debitului circulator;

mărirea frecvenţei respiratorii.

Temperatura mediului de lucru influenţează sănătatea şi performanţele angajaţilor prin:

combinaţia temperaturii cu umiditatea;

durata de expunere la condiţii termice din afara zonei de confort, caz în care este necesară

aclimatizarea;

temperatura obiectelor şi uneltelor cu care se lucrează. Diferenţe mari (temperatura obiectului de peste

43 oC sau sub 0 oC) între temperatura corpului şi cea a sculelor pot produce senzaţia de durere sau

chiar distruge ţesuturi.

La temperaturi ambientale mai ridicate, corpul uman pierzand mai putina caldura prin radiatie si convectie

decat la temperaturi joase, pentru a-si restabili echilibrul, compenseaza printr-o evaporare (transpiratie) mai

mare. Cum evaporarea este favorizata de un continut de umiditate cat mai scazut, vom avea aceeasi

senzatie de confort intr-o atmosfera calda dar uscata ca si intr-o atmosfera rece, dar mai umeda.

Mecanismul termoreglării umane funcţionează deci, pe principiul termostatului, controlând permanent

abaterile temperaturii corporale interne faţă de pragul fiziologic de referinţă: 370 C în zona centrală şi 350 C

în zona periferică cutanată.

Atenţie ! Confortul termic se obtine pentru valori ale temperaturii termometrului uscat

cuprinse intre 19-22 °C.

3.2. Umiditatea relativa: Corpul uman este sensibil la variatia umiditatii relative, valori ale acesteia mai

mari de 70% si mai mici de 30% sunt considerate in afara zonei de confort termic pentru majoritatea

ocupantilor unei incinte.

Limita inferioara de 30%, situatie in care omul incepe sa resimtasenzatia de uscaciune. Sub 25% apar

repercusiuni negative asupra structurilor şi funcţiilor mucoasei respiratorii care asigură eliminarea

impurităţilor (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat.

Limita superioara este conditionata de aparitia senzatiei de zapuseala. Peste 75% în condiţiile prestării unei

munci grele, acţionează negativ asupra procesului de termoliză (până la şoc caloric).

3.3.Viteza de mişcare a aerului exercită o influenţă mare asupra schimbului de căldură al organismului,

asupra proceselor de respiraţie, consumului de energie, stării neuropsihice. Influenţa mişcării aerului asupra

metabolismului termic manifestă prin mărirea pierderilor de căldură, mai întâi toate pe seama convecţiei,

8

deoarece aerul care se mişcă îndepărtează de corp cele mai apropiate straturi încălzite, iar locul lor îl ocupă

aerul rece.

Viteza maxima admisa a aerului dintr-o incinta se ia in functie de temperatura aerului determinata de

schimbul de caldura prin convectie intre om si mediul ambiant. In functie de aceasta viteza a aerului, in zona

de lucru apare senzatia de curent de aer. Senzatia de curent este subiectiva, la unele persoane ea

aparand la viteze foarte mici ale aerului; din acest motiv, ca si pentru faptul ca unele parti ale corpului uman,

cum ar fi ceafa sunt mai sensibile decat altele, se evita in general sa se admita viteze ale aerului din

incapere peste 0,3m/s.

4. Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform reglementarilor in vigoare

4.1.Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform SR EN 27243

Analiza detaliata a influentei mediului asupra stresului termic necesita cunoasterea urmatoarelor patru

marimi principale: temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, viteza aerului, umiditatea absoluta.

Identificarea clasei de metabolism in functie de tipul de activitate desfasurata – conform tabelului 2

Tabel 2 – Clasificarea nivelurilor de metabolism

Clasa Domeniul de valori ale

metabolismului M

Valoarea de

retinut pentru

calculul

metabolismului

mediu

Exemple activitati

Raportate

la unitatea

de

suprafata

cutanata

W/m2

Pentru o

suprafata

cutanata

medie de

1,8m2

W/m2 W

0

Repaus

M≤65 M≤117 65 117 Repaus

1

Metabolism

redus

65<M≤130 117<M≤234 100 180 Asezat comod: munca manuala usoara (scris,

dactilografiat, desenat, cusut, calculat);

activitate cu mainile si bratele (cu unelte mici,

verificare, ambalare sau triere de materiale

usoare); activitate cu bratele si picioarele

(conducerea vehiculului in conditii normale,

manevrarea unui intrerupator de picior sau a

unei pedale)9

Ortostatism: gaurire (piese mici); frezare (piese

mici); bobinare; insurubare de armaturi mici,

prelucrare cu unelte de putere mica; mers

ocazional (viteza pana la 3,5Km/h).

2

Metabolism

mediu

130<M≤200 234<M≤360 165 297 Activitate sustinuta a mainilor si bratelor (fixare

in cuie, pilire); activitate a bratelor si a

gambelor (manevrarea camioanelor,

tractoarelor pe santiere); activitate a bratelor si

trunchiului (lucru cu ciocanul pneumatic,

cuplarea vehiculelor, lucrari in ipsos,

manipularea intermitenta a materialelor potrivit

de grele, pilire, prasire, cules de fructe sau

legume); inmpingere sau tragerea carucioarelor

usoare sau a roabelor; mers cu viteza de 3,5

Km/h pana la 5,5Km/h; forjare.

3

Metabolism

intens

200<M≤260 360<M≤468 230 414 Activitate intensa a bratelor si a trunchiului:

transport de materiale grele; lopatare; lucru cu

ciocanul; taiere; rindeluire sau fasonare lemn

dur; cosit manual, sapat; mers cu viteza de

5,5Km/h pana la 7Km/h.

Impingerea sau tragere cu bratele a

carucioarelor sau a roabelor foarte incarcate;

curatirea aschiilor la piesele turnate; asezarea

blocurilor de beton.

4

Metabolism

foarte

intens

M>260 M>468 290 522 Activitate foarte intensa in ritm rapid, aproape

maxim: lucru cu toporul; actiunea de lopatat

sau de sapat intens; urcat trepte, o rampa sau

o scara; mers rapid cu pasi mici; alergare; mers

cu o viteza mai mare de 7Km/h.

4.2. Temperatura operativa temperatura distribuita uniform pe suprafata unei anvelope negre imaginare

cu care o persoanaschimba aceeasi cantitate de calduraprin radiatie si convectie   ca cea din mediul

considerat.

Temperatura operativa este calculata utilizand formula:

                      ___

t0=A ta+(1-A) tr,                                                                                                                         

(2)

10

unde:

ta- este temperatura uscata a aerului, 0C

tr- este temperatura medie de radiatie, 0C

v- viteza curentilor de aer, m/s

Temperatura medie radianta: temperatura distribuita uniform pe suprafata unei anvelope negre

imaginare cu care o persoana schimba aceeasi cantitate de caldura prin radiatie ca cea din mediul

considerat. Se masoara direct cu globtermometru.

Tabel 3 - Incadrarea valorilor A in functie de viteza curentilor de aer

var < 0,2 m/s 0,2-0,6m/s 0,7-1m/s

A 0,5 0,6 0,7

In cazul in care diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului este mai mica de 40C,

temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de

radiatie.

Tabel 4 - Parametrii microclimat pentru locurile de munca prevăzute cu duşuri de aer

Nivelul radiatiilor calorice(cal/cm2/min)

Metabolismul energetic

(M)

(W)

Valori minime Valori maxime

Temperatura aerului

(0C)

Viteza curenţilor de

aer

(m/s)

Temperatura

aerului

(0C)

Viteza

curenţilor de

aer

(m/s)

 

1

M£117

117<M£234

234<M£360

M>360

25,0

23,0

21,5

20,0

0,5

0,5

1,0

1,3

30

28

27

26

1,0

1,0

1,3

1,5

 

2

M£117

117<M£234

234<M£360

M>360

22,0

20,0

18,5

17,0

0,5

1,0

1,5

2,0

28

26

25

24

1,0

1,5

2,0

2,5

 

≥3

M£117

117<M£234

234<M£360

M>360

20,0

18,0

16,5

15,0

1,0

1,5

2,0

2,5

25

24

23

22

1,5

2,0

2,5

3,0

11

NOTĂ:  

a)Umiditatea relativă a aerului nu va depăşi 60%.

b)Valorile temperaturilor şi vitezelor curenţilor de aer reprezintă valori medii în secţiunea   transversală  a   

fluxului de aer la nivelul jumătăţii superioare a corpului.

Tabel nr.5 - Temperatura suprafeţelor de intrare in contact:

Material constitutiv al suprafeţei Temperatura suprafeţei (0C )pentru durate de contact de:

1 min 10 min ³ 8 ore

Metal neacoperit 51 48 43

Metal acoperit 51 48 43

Ceramică, sticlă şi piatră 56 48 43

Material plastic 60 48 43

Lemn 60 48 43

NOTĂ:

a. Valoarea de 510C pentru o durată de contact de 1 minut se aplică şi la alte materiale cu

conductivitate termică ridicată, nemenţionate în tabel.

b. Valoarea de 430C specificată la toate materialele pentru o durată de contact de 8 ore şi mai mult, nu

se aplică decât dacă suprafaţa fierbinte este atinsă doar de o mică parte a corpului uman (mai puţin

de 10% din suprafaţa totală a pielii corpului) sau de o mică zonă a capului (mai puţin de 10% din

suprafaţa pielii capului). Dacă zona de contact nu este doar locală sau dacă suprafaţa fierbinte este

atinsă de zone vitale ale feţei (căile respiratorii, de exemplu) pot apărea leziuni grave, chiar dacă

temperatura suprafeţei nu depăşeşte 430C.

4.3. Masurarea umiditatii relative a aerului: Umiditatea aerului poate fi masurata intr-un singur loc din

interiorul incintei pentru ca presiunea vaporilor de apa poate fi considerata uniforma in toata incinta.

Umiditatea relativa: cantitatea de vapori de apă din atmosferă (picături de apă sau cristale de gheaţă),

exprimată procentual prin raportul între cantitatea de vapori în aer la un moment dat şi maximum posibil

(când aerul este complet saturat). Altfel spus reprezinta raportul intre presiunea partiala a vaporilor de apa si

presiunea de saturatie la o anumita temperatura si presiune.

Valori ale umiditatii relative mai mari de 70% si mai mici de 30% sunt considerate in afara zonei de

confort termic pentru majoritatea ocupantilor unei incinte

12

 Atenţie ! Umiditatea relativa are un domeniu de variatie mai larg. Intervalul 30%-70% este

considerat acceptabil din punct de vedere fiziologic, de preferat sunt valori ale umiditatii relative cuprinse

intre 50%-60%.

4.4.Masurarea/calcularea indicelui WBGT (Wet Bulb Globe Temperature) metoda recomandata de

SR EN 27243/1996

Indicele WBGT poate fi masurat direct cu monitoare de stres termic exp.Monitor de stres termic-Microtherm

Casella sau calculat utilizand formulele (4) sau (5)

Indicele WBGT combina masurarea a doua marimi derivate, temperatura umeda naturala (tnw) si

temperatura de globtermometru (tg) si in anumite situatii, masurare unei marimi principale, temperatura

aerului (ta) -temperatura uscata.

Specificatii de masurare: cand anumite marimi nu au valoare constanta in spatiul care inconjoara

muncitorul WBGT se determina in trei puncte ce corespund inaltimii la care se afla capul, abdomenul si

glesnele in raport cu solul. In cazul in care muncitorul este in ortostatism, masurarile se realizeaza la 0,1 m;

1,1m si 1,7m de la sol; atunci cand muncitorul este asezat la 0,1m; 0,6m si 1,1 m de la sol.Masurarile care

servesc la determinarea indicilor trebuie sa fie efectuate simultan.

Valoarea medie a indicelui WBGT se obtine pe baza celor trei indici ponderati aplicand formula:

               WBGTcap + (2 x WBGTabdomen) + WBGTglezne

WBGT = -----------------------------------------------------------------                   (3)

                 4

In cazul in care analizele anterioare ale sresului termic la posturile de munca studiate sau la posturi de

munca de tip asemanator au aratat ca ambianta este sensibil omogena (eterogenitate ≤ 5%), poate fi

realizata o singura determinare a indicelui WBGT si anume la nivelul abdomenului.

Pentru o determinare rapida a indicelui WBGT, poate fi realizata o singura masurare efectuata la inaltimea la

care stresul termic este maxim. Utilizarea acestei proceduri conduce la o supraestimare a stresului termic

ceea ce mareste gradul de securitate.         

Tabel nr.6 - Formule de calcul pentru indicele WBGT :

- In interiorul cladirilor si in exteriorul cladirilor fara expunere solara

-In exteriorul cladirilor cu expunere

solara

In relatiile (4) si (5):

tnw- temperatura umeda

naturala

tg-temperatura de

globtermometru

ta-temperatura aerului

WBGT=0,7tnw+0,3tg (4)              WBGT=0,7tnw+0,2tg+0,1ta   (5)       

13

 Atenţie ! 

Condiţii de măsurare:  in perioade care corespund stresului termic maxim (vara, la mijlocul zilei sau atunci

cand se desfasoara un proces care degaja caldura)

4.5. Aclimatizarea este starea care rezulta dintr-un proces fiziologic de adaptare, care mareste toleranta

unui subiect atunci cand el este expus pe o durata de timp suficienta la o ambianta termica data.

Ciclurile de activitate/repaus, pentru persoane aclimatizate sau neaclimatizate, sunt determinate pe baza

estimarii indicelui WBGT si valorile de referinta indicate in tabelul 3.

4.5.1.Metoda de aclimatizare la caldura

Aclimatizarea este starea care rezulta dintr-un proces fiziologic de adaptare, care mareste toleranta unui

subiect atunci cand el este expus pe o durata de timp suficienta la o ambianta termica data. Un subiect

aclimatizat prezinta o solicitare fiziologica mai putin importanta in raport cu un subiect neaclimatizat, pentru

acelasi stres termic. Ciclurile de activitate/repaus, pentru persoane aclimatizate si neaclimatizate, sunt

determinate pe baza estimarii indicelui WBGT in conformitate cu valorile de referinta recomandate de SR EN

27243- tabelul nr.2.

Tabel nr.7 - Valorile de referinta ale indicelui de stres termic WBGT recomandate de SR EN

27243/1996

Clasa de metabolism

Metabolism

M

Valoarea de referinta a indicelui WBGT

Raport la

unitatea de

suprafata

cutanata

W/m2

Total (pentru o

suprafata

cutanata

medie de

1,8m2)

W

Persoana aclimatizata la

caldura

0C

Persoana neaclimatizata la

caldura

0C

0 (repaus) M≤65 M≤117 33 32

1 65<M≤130 117<M≤234 30 29

2 130<M≤200 234<M≤360 28 26

3 200<M≤260 360<M≤468 Fara miscare

perceptibila a

aerului

25

Cu miscare

Perceptibila a

aerului

26

Fara miscare

perceptibila a

aerului

22

Cu miscare

perceptibila a

aerului

23

4 M>260 M>468 23 25 18 20

14

 Atenţie ! Determinarea indicelui WBGT in conformitate cu SREN 27243 permite doar estimarea

stressului termic suportat de un muncitor in momentul in care se efectueaza masurarile.

5. INTERPRETAREA VALORII PARAMETRILOR MASURATI

Valorile măsurate se interpretează în raport cu limitele termice minime şi maxime  recomandate de

standardele in vigoare SR EN 27243/1996 „Ambianţe calde. Estimarea stresului termic al omului in munca pe

baza indicelui WBGT (temperatura umedă şi de globtermometru)”, SR EN ISO 7730 „Ambiante termice

moderate. Determinarea analitica si interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV si PPD si

specificarea criteriilor de confort termic local”,*STAS 13040/1991”Masini si utilaje pentru

constructii.Microclimatul cabinei.Metode de determinare”, ”SR EN 12831/2004 Sisteme de incalzire a

cladirilor.Metoda de determinare a necesarului de caldura ”.

Gradientul de temperatura a aerului pe verticala: in general temperatura aerului interior in spatiile

incalzite nu este constanta pe verticala de la pardoseala pana la limita de sus, valoarea creste cu inaltimea

SR EN  ISO 7730/2006 recomanda un gradient termic < 3K pentru o activitate usoara intre (1,1-0,1)m de la

pardoseala.

Miscarea excesiva a aerului interior poate cauza disconfort termic local SR EN 7730/2006 recomanda

urmatoarele viteze ale curentilor de aer:

a. Pentru: activitate usoara in sezonul care necesita incalzire iar temperatura interioara este de 20-240C

este standardul recomanda v<0,15m/s

b. Pentru: activitate usoara in sezonul de vara iar temperatura interioara este de 23-260C standardul

recomanda v<0,25m/s.

Determinarea parametrilor termici interior conform recomandarilor SR EN 7730/2006, se bazeaza pe

metode care exprima calitatea climatului interior prin variatia valorilor PMV si PPD.Aceste valori fac posibil sa

se defineasca in general cerintele climatului termic interior daca cunoastem concret parametrii care

contribuie la realizarea schimbului de caldura dintre om si mediul inconjurator.

Factorul PPD ( predicted percentage of dissatisfied): procent previzibil de nemultumiti exprimat in%, exprima

o valoare admisa de nemultumiti de o stare a parametrilor termici interiori.

Factorul PPD: estimeaza procentul de persone susceptibile de a avea senzatia de prea cald sau prea rece

intr-o ambianta data.

Factorul PMV ( predicted mean vote): vot mediu previzibil,  exprima senzatiile termice asteptate privind

mediul interior.Calitatea confortului termic, functie de valoarea PMV si PPD, se apreciaza in functie de cele

trei categorii de cerinte termice de confort (A,B,C) de cerinte interioare.

Factorul PMV: indice care reprezinta opinia medie a unui grup important de personae ce isi exprima votul

privind sezatia termica in raport cu o scara cu 7 nivele: +7,+2, +1, 0, -1, -2, -3.

15

Tabel nr.8 - Conditii recomandate de standard SR EN 7730/2006pentru parametrii de

microclimat:

Tip de camera Activitat

e W/m2

Categorie Temperatura operativa 0C Viteza curentilor de aer *

m/s

  Vara

(sezon cald)

Iarna

(sezon rece)

Vara

(sezon

cald)

Iarna

(sezon rece)

Birou

Birou de primire

Sala de conferinte

Sala spectacole

Cofetarie/restaurant

Sali de clasa

 

 

70

A

 

24,5±1,0

 

24,5±1,5

 

24,5±2,5

22,0±1,0

 

22,0±2,0

 

22,0±3,0

0,12

 

0,19

 

0,24

0,10

 

0,16

 

0,21

B

 

 

C

Gradinita de copii 81 A 23,5±1,0 20,0±1,0 0,11 0,10**

B 23,5±2,0 22,0±2,5 0,18 0,15**

C 23,5±2,5 22,0±3,5 0,23 0,19**

Depozit 93 A 23,0±1,0 19,0±1,5 0,16 0,13**

B 23,0±2,0 19,0±3,0 0,20 0,15**

C 23,0±3,0 19,0±4,0 0,23 0,18**

* pentru umiditatea relativa a aerului 60% vara si 40% iarna

** pentru valori ≥ 200C

Tabel nr.9 - Rata metabolica /diferite tipuri de activitati conform SR EN ISO 7730/2006

Activitate Rata metabolica

W/m2 Met

Recreiere 46 0,8

Stand jos, relaxat 58 1,0

Activitate sedentara (birou, locuinta, scoala, laborator) 70 1,216

Stand in picioare, activitate usoara (cumparaturi, lucrul in

laborator, industrie usoara)

93 1,6

Stand in picioare, activitate medie (vanzator, lucrul in gospodarie,

lucrul la masina)

116 2,0

Mersul pe jos:

2Km/h

 

110

 

1,9

3Km/h 140 2,4

4Km/h 165 2,8

5Km/h 200 3,4

NOTA: Determinarea ratei de caldura metabolica in perioade diferite a procesului de munca precum si

izolarea termica a unor ansamble vestimentare se  realizeaza conform recomandarilor din SR EN ISO

8996/2005 ”Ergonomia ambiantelor termice.Determinarea ratei de caldura metabolica” respectiv SR EN ISO

9920 ”Ergonomia ambiantelor termice.Determinarea izolarii termice si a rezistentei la evaporare a unui

ansamblu vestimentar”.

Conditii recomandate de standardul SR EN 12831/2004 ”Sisteme de incalzire a cladirilor.Metoda

de determinare a necesarului de caldura de calcul.”pentru parametrii de microclimat.

Pentru un spatiu interior se definesc temperatura interioara operativa ca o medie aritmetica intre

temperatura aerului interior, temperatura medie de radiatie sitemperatura interioara de calcul care

este temperatura rezultanta in mijlocul unei incaperi incalzite (la o inaltime de 0,6-1,6 m), fiind folosita cu

scopul de a calcula pierderile de caldura la proiectare.

Pentru un spatiu interior se definesc:

- temperatura interioara operativa ca o medie aritmetica intre temperatura aerului interior si

temperatura medie de radiatie;

- temperatura interioara de calcul care este temperatura rezultanta in mijlocul unei incaperi incalzite (la

o inaltime de 0,6-1,6 m), fiind folosita cu scopul de a calcula pierderile de caldura la proiectare.

Tabel nr.10. -Temperaturile interioare operative si temperaturile interioare de calcul pentru

asigurarea confortului termic conform recomandarilor SR EN 12831/2004:

Tip de cladire /spatiu Imbracaminte Metabolism Categorii de

mediu intern

Temperatura

operativa

iarna 0C

Temperatura

interioara de

calcul iarna 0C

Locuinte, 1,0 1,2 A 21,0-23,0 20,0

17

Oficii,

Sali pentru intruniri

B 20,0-24,0

C 19,0-25,0

Restaurante,

Bufete,

Teatre, cinematografe

1,0 1,2 A 21,0-23,0 20,0

B 20,0-24,0

C 19,0-25,0

Muzee,

Galerii,

Supermarketuri

1,0 1,6 A 17,5-20,5 18,0

B 16,0-22,0

C 15,0-23,0

Biserici 1,5 1,3 A 16,5-19,5 15,0

B 15,0-21,0

C 14,0-22,0

Sali de clase,

Gradinite ,

Sali

1,0 1,2 A 21,0-23,0 20,0

B 20,0-24,0

C 19,0-25,0

1 clo = 0,155m2 *  0C/W

1 met = 58 W/m2

Tabel nr 11. - Rata minima de aer proaspat n min necesare asigurarii confortului conform

recomandarilor SR EN 12831/2004:

n min - numarul minim de schimburi de aer pentru incapere (l/h)

Tabel.nr.12 - Valorile parametrilor de microclimat in cabinele masinilor si utilajelor pentru

constructii conform recomandarilor STAS 13040/1991*

Perioada Parametrii microclimatului

18

Exteriori cabinei Interiori cabinei

Temperatura

medie

0C

Viteza

vant

V max

m/s

Temperatura

medie

0C

Viteza

vant

Va

m/s

Umiditate

relativa

%

Numar de

schimburi orar de

aer maxim

rece -(20±1) 5 +15 0,1-0,5 30-80 20

calda +(35±2) 3 +24 0,1-0,5 30-80 20

*STAS 13040/1991”Masini si utilaje pentru constructii.Microclimatul cabinei.Metode de determinare”

NOTA:

Perioada rece se caracterizeaza prin temperatura medie sub +120C, intr-un interval de 24 ore.

Perioada calda se caracterizeaza prin temperatura medie peste +120C, intr-un interval de 24 ore.

Masurarea parametrilor de microclimat ai cabinei trebuie facuta pentru urmatoarele situatii:

- la mersul in gol al motorului;

- la functionarea motorului in regim nominal (fara deplasare);

- in conditii de exploatare.

6. REGLEMENTARI REFERITOARE LA MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA

ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 99/29 iunie 2000 se aplica in perioadele cu temperaturi extreme

pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă

Temperaturi extreme: temperaturile exterioare (monitorizate si cerificate de INMH) ale aerului, care:

>+ 370C sau corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalente cu acest nivel;

<- 200C sau corelate cu conditii de vânt intens pot fi echivalente cu acest nivel.

Obligaţia angajatorilor: măsuri pentru asigurarea microclimatului la locul de muncă:

Pentru ameliorarea conditiilor de munca:

-reducerea intensitatii si ritmului activitatilor fizice;

-asigurarea ventilatiei la locurile de munca;

-alternarea efortului dinamic cu cel static

-alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de

repaus in locuri umbrite, cu curenti de aer

Pentru mentinerea starii de sanatate a

angajatilor:

-asigurarea apei minerale adecvate

2-4l/persoana/schimb;

-asigurarea echipamentului individual de protectie;

-asigurarea de dusuri.

H.G.nr.1048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către

lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.

19

 Atenţie ! Angajatorul areobligaţia de a asigura protecţia angajaţilor prin măsuri tehnico-

organizatorice şi medicale atunci când nu se pot respecta limitele termice maxime/minime admise. Astfel,

personalul care lucrează în microclimat cald (peste 300C) sau rece (sub 50C) va beneficia de pauze pentru

refacerea capacităţii de termoreglare şi apă carbogazoasă salină (1g NaCl/litru), în cantitate de 2-4

litri/persoană/schimb sau ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 litru/persoană/schimb.

7. Masuri de prevenire si protectie

Dupa gradul lor de asigurare a securitatii si sanatatii lucratorilor, masurile de prevenire/protectie aplica

urmatoarele masuri:

A.Masuri tehnice:

Masurile de prevenire intrinseca;

Masurile de protectie colectiva;

Masurile de protectie individuala.

B. Masuri organizatorice: masurile de organizare a muncii; masurile pentru informarea/formarea personalului

Aceste informatii nu trebuie sa se substituie aplicarii corecte a masurilor de prevenire intrinseca, a masurilor

de protectie colectiva sau individuala, precum si a masurilor de prevenire complementara.

Ele sunt masuri de prevenire ce constau in mesaje (teste, cuvinte, semne, semnale, simboluri, diagrame etc)

ce se pot folosi separat sau asociate intre ele, pentru a transmite informatiile dorite/necesare pentru

utilizatori.

Obiectivele masurilor de prevenire/ protectie sunt:

Eliminarea riscurilor;

Reducerea riscurilor.

Se considera ca procesul de evaluare a riscurilor s-a incheiat atunci cand fenomenele periculoase au fost

ELIMINATE sau REDUSE IN INTENSITATE.

Eficacitatea masurilor: combaterea riscurilor la sursa

DACA ESTE POSIBIL...... EFICACITATEA DACA NU........

Suprimarea fenomenului periculos sau a

pericolului

xxxx Reducerea gravitatii vatamarii

posibile legate de aceste fenomene

periculoase

Suprimarea situatiilor periculoase

rezultate din expunerea la fenomene

xxx Reducerea frecventei si duratei de

expunere

20

periculoase sau pericol

Suprimarea evenimentelor periculoase xx Reducerea probabilitatii de aparitie

a evenimentelor periculoase

posibile

Punerea in aplicare a mijloacelor ce

permit evitarea pericolului

x Punerea in aplicare a mijloacelor ce

permit evitarea pericolului

Situatie periculoasa: reprezintă o situaţie de muncă, identificată anterior producerii unor efecte

dăunătoare omului / unităţii de lucru.

Identificarea situaţiilor periculoase constă în depistarea riscurilor prezente în fiecare fază a unui proces de

muncă.

Dereglari ale elementelor implicate in procesul de munca (sarcina de munca, executant, mijloace de

productie, mediul de munca) si /sau ale relatiilor dintre ele provoaca accidente de munca sau imbolnaviri

profesionale.

Temperatura ridicata/coborata a obiectelor sau suprafetelor face parte din mijloacele de productie in timp ce

parametrii de microclimat caracterizeaza mediul de munca alaturi de alti factori de risc.

Variaţiile sunt mişcările ce se abat de la mersul normal, respectiv disfuncţiile bruşte ale elementelor

implicate în realizarea procesului de muncă. Prin definiţie, ele sunt specifice accidentelor de muncă.

Variaţiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de muncă: se rostogolesc obiecte, o maşină porneşte

necomandată sau nu răspunde la comanda de oprire, executantul se împiedică şi cade, jeturi de fluide,

balans, recul rezultatul fiind aparitia accidentelor.

Stările sunt însuşiri, proprietăţi, deficienţe umane, defecte ale mijloacelor de producţie cu caracter relativ

permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia bolilor profesionale.

Producerea accidentelor presupune  si interacţiunea variaţiilor cu stările. Fără cel puţin o variaţie, care să

confere caracterul brusc, imprevizibil, interacţiunea stărilor nu poate conduce la accidentare.

În anumite cazuri, stările se pot transforma în variaţii; prin creşterea bruscă a intensităţii, stările pot deveni

variaţii accidentogene. În ultimă instanţă, însă, această transformare este ea însăşi o variaţie.

Parametrii de microclimat intra in componenta mediului de munca.Un mediu cald, umed sau rece duce la

aparitia imbolnavirii profesionale.

Exp: Variatii Exp: Stari

  Mediu cald, umed, rece

Zgomotul unei explozii Zgomotul unui ciocan de forja

Proiectarea unei roti Angrenaj in miscare

21

Gaze toxice, radiatii nivel mult peste LMA Gaze toxice, radiatii nivel apropiat LMA

            LMA- limita maxima admisibila conform legislatiei in vigoare

8. Masuri de reducere a riscului

Pentru reducerea riscului sunt necesare acţiuni în ponderi diferite asupra tuturor parametrilor ce

caracterizează o situaţie de muncă din punct de vedere termic.

8.1.1. Acţiuni cu caracter tehnic

Controlul sursei de căldură

a. reducerea temperaturii aburului şi apei fierbinţi în conducte şi instalaţii

b. izolarea suprafeţelor fierbinţi pentru reducerea temperaturii suprafeţelor

c. reducerea emisivităţii surselor de căldură

--> suprafeţele strălucitoare şi netede au emisivitate mai mică de ex: blindare cu aluminiu a

suprafeţelor de cărămidă, fier etc.

Ventilarea şi condiţionarea aerului

a. îndepărtarea saudiluţia aerului cald/umed şi înlocuirea cu aer rece/uscat;

b. necesită proiectare adecvată care să evite curenţii de aer supărători (mai ales prin limitarea

vitezei în gurile de refulare a aerului);

c. ventilaţia este foarte importantă în spaţii închise, unde evacuarea aerului cald poate fi dificilă;

d. aspirare locală la nivelul maşinilor pentru evacuarea gazelor calde;

e. ameliorările rezultate din combinarea aspiraţiei locale cu ventilarea generală reduc stresul termic

Răcirea evaporativă

a. reducerea temperaturii aerului prin pulverizarea apei în curentul de aer sau trecerea aerului

peste un element umed

Ecrane pentru reducerea efectului radiaţiei termice

a. amplasate între sursă şi persoana expusă

b. rol de reflectare a căldurii şi mai puţin de disipare a acesteia (suprafeţe cu emisivitate scăzută)

c. nu evită aportul de căldură în incintă ci blochează influenţa directă a căldurii radiante asupra

persoanei expuse

8.1.2.Reducerea metabolismului (a efortului în muncă)

a. mecanizare/automatizare a unor operaţii22

b. amenajări ergonomice vizând reducerea efortului fizic în activitate    (ameliorarea poziţiilor de lucru, a

deplasărilor, a manipulării maselor etc.)

8.1.3. Adaptarea îmbrăcămintei, inclusiv a celei de protecţie

8.1.4.Adaptarea organizării muncii

a. planificarea activităţilor în raport cu variaţiile diurne şi sezoniere    ale parametrilor de microclimat

b. reducerea duratei de expunere

c. supravegherea proceselor de aclimatizare la căldură

d. instalarea de puncte de aprovizionare cu băuturi adecvate

e. amenajarea zonelor de repaus din punct de vedere termic

f. informarea şi formarea lucrătorilor privind riscurile şi prevenirea lor       (inclusiv primul ajutor)

8.1.5.Supraveghere medicală

a. pentru situaţii severe de stres termic

b. la purtarea unor echipamente de protecţie speciale

23