STUPUL LOR- colaj

download STUPUL  LOR- colaj

of 15

  • date post

    23-Feb-2016
  • Category

    Documents

  • view

    110
  • download

    0

Embed Size (px)

description

STUPUL LOR- colaj. Spune, spune , mică-Albină , Încotro mergi acum trează, Când a soarelui lumină Pe cest câmp, nu scânteiază? Încă tremură pe foai e În munţi roua şi prin râpe; Nu te temi să ţi se moaie Delicatele aripe ?. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of STUPUL LOR- colaj

Diapozitivul 1

STUPUL LOR- colajSpune, spune, mic-Albin,ncotro mergi acum treaz,Cnd a soarelui luminPe cest cmp, nu scnteiaz?nc tremur pe foaien muni roua i prin rpe;Nu te temi s i se moaieDelicatele aripe?

Stiati ca ?.... albina reprezinta simbolul harniciei si fidelitatii? Pe monedele multor tari (de exemplu: Italia, Norvegia, Republica Malita etc) chiar si astazi se regaseste chipul albinei.

Totul despre albineDin alt lume dup flori aici au ajuns pe oameni de alte vieti nu-i deosebesc,cu regi cum om peste oameni nu s-a unspopoarele de albine pe pmnt stpnesc.

Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi, alcatuite din trei caste: regina (numita si matca), trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului).

Albinele n viaa plantelorAlbinele au un rol foarte important in viata plantelor, favorizand polenizarea florilor. Ele sunt utile si pentru om, apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate. Ceara era de pe atunci foarte folosita pentru fabricarea lumanarilor, iar mierea era consumata cu placere. De pilda, grecii obisnuiau sa bea vinul rosu amestecat cu miere. Si pe teritoriul tarii noastre, apicultura a fost o ocupatie practicata neintrerupt inca din vremea dacilor, pana in zilele noastre.

Lucrtoarea alearg din floare n floareDimineaa pe rcoare,Dup rsrit de soare,Din tiubei zburau ntrunaAlbinue cte una.

Zburau ntr-un lan de flori,S munceasc de cu zori,S-au mprtiat n lani munceau cu mult elan.

Pavilion de albine

Zumzet,zarva printre-albine,Chiar de fagurele-s pline.Pot munci si zi si noapteCaci prin stup tot se aud soapte:,,Ca ar fi prea dulce mierea,Ca e prea mica averea;

Locuri pentru stuparitiai c in trecut, stupii erau vopsiti cu o solutie facuta din var stins amestecat cu branza la care se adauga clei de visinar?

tiai c in caz de necesitate, albinele pot culege nectar si la distante de pana la 3 km iar familiile slabe zboara pana la 1 km in timp ce familiile puternice pana la 3-4 km?

Rnduri cu stupitiai c puteti recunoaste o albina hoata batrina dupa corpul ei plesuv, negru-lucios? Acesta a devenit asa in urma luptelor cu albinele pe care le-a atacat, ele smulgandu-i cu mandibulele toti perisorii de pe corp.

tiai c liniile de curent electric de inalta tensiune au o influenta negativa asupra activitatii si vitalitatii albinelor? Acestea afecteaza productivitatea familiilor de albine si le face agresive.

Stupul de albineMulta vreme, stupii au fost construiti rudimentar, din buturugi scobite in interior. Astazi, stupii sunt fabricati din tablii de lemn, iar apicultorul are un costum special de protectie, pentru a nu fi intepat de albine.

Stiati ca?... albinele care pazesc stupul recunosc albinele straine care incearca sa intre in stup dupa un miros specific? Fiecare familie are mirosul sau specific produs de niste glande speciale denumite Nassonov.

Ramele n toiul prelucrriiCu iubire uria pentru pui zilnic depune mii de ounu mpunge cu acul trupul oricuidect pe o alta, atunci cnd sunt dou.

Soarta regilor nu este uoartristeea lor rmne ascuns pe veciregina albinelor prin stup urc, coboar vesel mereu pe fagurii sraci sau reci.

Scos

Scosul mierii

ul mieri

Zice-Albina-n repegiune:Lucru toate-nvinge-n lume;De voieti, zburnd, -oi spuneA mea sistem i nume.Eu-s Albina romneasc,Al meu doru-i i-a mea lege,Pre cmpia pmnteascDin flori miere a culege.

Ale mele surioare,Cnd abia se luminas,Dulce prg de pe floareO crau de mult acas.Eu de farmc amoritZcui timpuri multe-aicei abia m simt trezitn acest minut ferice.

CentrifugaAoleu, lucru mult m-ateapt!Multe cmpuri voi petrece;Unde soarta te ndreapt,Mergi i tu, c timpul trece!i m las-n a mea caleS-adun cear, dulce miere,C de-a mele i de-a taleZile, sam ni vor cere!

Producerea mierii este un proces complex ce incepe odata cu recoltarea sucurilor dulci de catre albinele culegatoare si se incheie in momentul capacirii celulelor in care a fost depozitata.Are la baza un proces fizic si unul biochimicProcesul fizic consta in eliminarea surplusului de apa din materia prima pana la limita de17-18%realizandu-se in doua moduri : - Prin maturarrea acesteia de catre albine - Prin distribuirea ei in cat mai multe celule ale fagurilorProcesele biochimice constau in transformarea zaharozei sub actiunea invertazei in glucoza si fructoza.

Golirea mieriiMierea este un aliment cu gust dulce i parfumat, cu aspect semifluid, vscos sau cristalizat i culoare specific, avnd un coninut mare de zaharuri i substane minerale, vitamine, enzime, acizi organici.Culoarea mierii difer de la incolor pn la neagr. La mierea de nectar predomin culoarea galben. Mierea strns la nceputul primverii are o culoare de un galben viu, pn la portocaliu. Cu timpul, mierea i pierde culoarea iniial, de obicei se nchide la culoare, iar n timpul cristalizrii se deschide.

tiai c cuvantul nectar inseamna bautura zeilor iar legenda spune ca acest produs da viata vesnicapentru a obtine un kilogram de miere, albinele colecteaza nectarul din aproximativ 2 milioane de flori de salcam

Descpcirea rameiDup modul de obinere: - n faguri (se livreaz n faguri), - scurs liber din faguri , - extras cu ajutorul centrifugii , - obinut prin presarea fagurilor , topit (fagurii sunt nclzii). Dup consisten: - lichid (fluid), - cristalizat (zaharisit).

Scoaterea ramelor din stup.Descapacirea cu cutitul si introducerea in separatorul centrifugal.Scoaterea mierii prin valva separatorului si filtrarea

Barca transport pentru stupariCu 4000 ani n urm, egiptenii ncrcau stupine ntregi pe vase, transportnd stupii primitivi de-a lungul malurilor Nilului. La noi apicultura pastoral este atestat nc din 1645, pstrndu-se i azi unele denumiri ce ne duc cu gndul la practicarea stupritului.

REALIZATOR:RUSU RADIANA SCOALA SALCIOARA