Vara in care mama a avut ochii verzi - cdn4.libris.ro in care mama a avut ochii... · vizusem...
12
Transcript of Vara in care mama a avut ochii verzi - cdn4.libris.ro in care mama a avut ochii... · vizusem...
Tatiana TibUleaC,
Vara in care mamaa avut ochii verzi
Roman
Rotonda
CARTIER
t
1
in acea dimineall, in care o uram mai mult ca oricand, mama
implinise treizecigi nou[ de ani. Era mici qi grasl, proastl qi urAtl'
Era cea mai inutill mamd din cAte au existat vreodati' O priveam
de la geam cum sti la poarta gcolii ca o cerqetoare' Aq fi ucis-o cu
jumltate de gAnd. Pe lAngd mine, ticuli qi speriali, treceau pirinlii' O
adundturl tristd de perle false 9i cravate ieftine, venitl 9i-9i colecteze
copiii nereuqili, ascunqi de ochii lumii' Cel pulin ei ficuseri un efort
ca s[ urce. Mamei ii era in cot de mine qi de faptul c[ absolvisem
totugi o gcoal1.
Am llsat-o si se chinuie aproape o or[, urm1rind-o cum mai
intdi s-a enervat, mergind incolo-incoace de-a lungul gardului, iar
apoi a rimas in loc aproape plAngAnd, ca un om cd'ruia i s-a f[cut
o mare nedreptate.
N-am cobordt nici atunci. Mi-am lipit fala de geam 9i am stat
aga privind-o pAn[ au ieqit toli copiii - chiar 9i Mars in scaunul cu
rotile, chiar gi orfanii, pe care la poarti ii aqteptau doar drogurile
qi ospiciile.
|im, prietenul meu cel mai apropiat, mi-a fdcut din mdnl qi mi-a
strigat s[ nu m[ sinucid in vacan
in plus, in ultima zi de gcoald profesorii noEtri ar fi rds de oricedoar ca si ne vadd pleca{i. Daci nu pentru totdeauna, cel pulin pevard - timp in care jumitate dintre ei ar fi incercat din nou s6_gigiseasci un alt serviciu. Unii reuseau gi atunci li se pierdea si urma.Al{ii insd, mai pulin norocosi, erau nevoiti si revind toamni detoamni in fafa acelorasi elevi diabolici pe care ii detestau gi de carese temeau. Mi-am descleiat fala de pe geam ca pe un ablibild uzat.Eram, in sfhrqit, liber, iar viitorul meu avea ceva din solemnitateaunui cimitir impodobit.
Mi-am luat geanta si am inceput s6 cobor incet pe sciri. Laetajul doi, ldngd biroul psihiatrei, m-am oprit gi am scris pe peretecu cheile ,,CURVA". Micar de m-ar fi vdzut cineva, a9 fi spus cdeste multumirea mea pentru toli anii de consultalii. Coridoareleerau ins[ pustii, ca dupi un cutremur. in gcoala noastri nu fdceaupurici n ici infecliile.
La parter, ca un rahat de c6ine, stitea Kalo _ al doilea prieten dinviala mea - gi fuma o ligard in timp ce o aqtepta pe o mitusd indepdr_tat5, care trebuia sdJ lini la ea o sdptdmdni. Mama lui Kalo plecasein Spania ca si ii faci masaj unui oligarh rus - varianta lui, desigur.in afari de Kalo, toli gtiau cu ce se ocupi de fapt maici-sa, insi td.ceau,pentru cd era un baiat ca lumea. Chiar era. Retardat, dar bun.
L-am intrebat daci gtie ce va face dupd mitugd 9i pdnd si ple_c6m la Amsterdam, iar el mi-a spus cd nu va face nimic. Ca si noito!i, de altfel. Nimicurile vor face nimic. in toli anii cat fusesemin acea gcoal5, nu am auzit niciodatd vreun coleg si se laude cu ovacanfd - de parci eram toli nu doar nebuni, ci 9i leprogi. Era destulcr ni se didea voie si ne petrecem verile fird lesi gi fdri botnild. Lace bun sd mai cheltuim o vacanti? Mi s-a f6cut greafd de Kalo, de]im, de mine. Eram niste resturi umane - nigte polipi qi chisturi, giaceia operali -, insd aveam preten{ii de rinichi gi inimi. intotdeaunami-a pldcut anatomia - mi se trage, probabil, de la mama, care arfi trebuit sd fie profesoari de biologie, insi a ajuns vanzdtoare decovrigi. De la tata nu mi se trage nimic.
6
Am rlmas qi am fumat o ligari impreuni cu Kalo' pentru c[-l
vizusem plouat gi ferindu-Ei ochii, apoi mi-am amintit de sora lui
mai mare, care se mdritase recent in Irlanda cu un fermier' L-am
intrebat de ce nu se duce s[ stea cu ea o siptlmini, in loc de bab[.
Kalo mi-a rispuns ca unui idiot: se duce, sigur ci se duce' i-a 9i trimis
limuzina, pentru ci sorl-sa arde de neribdare sd lini "licnitura"pe var[. La despirfire i-am tras un pumn in cap qi i-am zis ci ne
vedem peste doui siptlmAni la gari qi si nu cheltuie toli banii' Kalo
mi-a rispuns simPlu cd va fi.
De cum m-avilzut, mama a inceput a striga si mi migc mai
repede, cdci nu plltise parcarea. Mi-am aprins incd o ligari 9i am
urcat in maqini fumdnd. ',Iar fumezi iarb6, iar fimezi iarba" am
auzit-ovorbind de una singuri. Am deschis geamul 9i am scuipat
in dreptul porlii. $coala incepu s[ se micgoreze in urma noastrd
impreund cu cei gapte ani din viall pe care i-am pierdut acolo
progteqte, ca la un joc de noroc. Nu se schimbase nimic' Mika era
tot moartl, iar eu inci voiam sl lovesc oameni'
2
Pe ldngd celelalte defecte, mama era mereu strdlucitor de albi,de parcd inainte de somn igi jupuia pielea gi o tinea toati noapteainmuiatd intr-o cadl cu sm6.ntani. pielea ei nu avea niciun rid ginicio alunild. Nu avea miros, pir sau alte urme de normalitate.uneori mi intrebam daci nu este doar o bucati de aluat insuflelit.
Din subsuori mamei ii cregteau doi sAni ca niste mingi de rug_by {intind in direclii diferite, iar din cap - un pir de pepuge, pecare ea il purta impletit in forma unei cozi de sireni. coada ei desiren[ mi innebunea, in schimb era subiectul preferat de disculieal biielilor de la qcoald.
,,Sirena-in-cilduri" ii spuneau toli 9i se pigau de rds cind veneasd ma ia acasi' Tata o numea ,yaci. proasti". Noua femeie a tatei -,,kielbasa". $i doar eu eram obligat sd ii zic ,,mama',.
PAnd in ziua de azi, cind sunt aproape la fel de bdtrAn ca ea inacea var5, nu am intdlnit o femeie mai prost imbrdcati ca mama.Nici chiar in cei doi ani in care, imediat dupd accident, am trditlingd o intreprindere de prelucrare a pegtelui din nordul Frantei.Imagina{i-vi peste o sut6 de femei urate care se imbraci zirnicdoar pentru a ucide crabi, creveti, langustine gi alte scArbe. Mamase imbrica gi mai ridicol. Era qi mai urAti. Avea pantaloni, bluze gipededesubturi gi mai nagpa decAt toati fabrica, angajatele qi crus_taceele impu{ite luate impreund.
A; fi schimbat-o, daci. aq fi putut, cu orice altd mami din lumein ckrui secunde. Chiar gi cu una befivi, chiar gi cu una care m_ar[i biittrt zilnic. Beliile gi biteile le-ag fi suportat doar eu, pe candruri[c'iir qi coada ei de sirend erau la indemana oricui. Le vedeau
8
bliefii la gcoal6. Le vedeau profesorii si lumea din cartier. Cel maigrav insi era ci le vedea |ude.
Erau seri in care ajungeam acasi dupi ore - eu f[ri a scoate uncuvdnt tot drumul, iar ea vorbind prostii fbr[ intrerupere - gi nu o
mai puteam suporta. imi venea si o bag in magina de spilat qi si opornesc la ciclul de opbrit cear;afuri. Sd o inchid in congelator gi sio scot de acolo firdmilati. Sd o iradiez. in acele momente in care
mai aveam in cap felele colegilor deformate de rds gi pe iude lan-guroas5, gustind glumele lor porcoase, o voiam pe mama moart[.
Stiam ci toli rideau de mine. Ci bnielii mi scuipau cdnd tre-ceam pe alituri, iar |ude mi dispreluia. Cd eram un nimic si cd arfi fost mai de bun-sim! daci m-ag fi dus Ei m-ag fi inecat naibii sau
spdnzurat, sau impugcat, sau orice altceva. Pentru ci orice altceva
ar fi fost superior fali de ceea ce eram: produsul grelos al uneipielile albe.
3
La contribulia tatei nici nu voiam sd md gdndesc. Gdndul la
tata imi provoca vomi. Tata scipase de mama, pdrisind-o pentru
o polonezi cu cercel in limbi. Divorfase, cici dacl ar fi ucis-o, cum
ar fi. preferat gi cum ar fi fost mai repede, ar fi infundat pugcdria.
Tata m-ar fi ucis qi pe mine, daci nu era sigur ci voi muri oricum
destul de repede.
Divo4ul a fost scurt gi l-a favorizat pe el. Mama insi, ca o
proasti ce era, credea ci a cdgtigat. Timp de o sdpt[mAnb gi-a su-
nat singura prieteni vAnzitoare gi i-a povestit cum l-a spart gi l-a
nenorocit pe dobitoc, pentru c[ eu rimisesem cu ea. Doar bunica
a prins firul, ins5, nu i-a zis mamei niciun cuvdnt. ,,Se bucuri gi ea
de ceva", mi-a spus, ,,las-o".
Nici nu vreau s[ imi imagine z cdt s-a bucurat tata cAnd a auzlt
deciziajudecitorului. Cred c[ a ficut pe el de fericire. Si scapi inaceeagi secundi de doi oameni pe care ai pliti si-i vezi morli - era
un noroc prea mare chiar gi pentru un gofer de tir.Aga arbta mama in dimineala in care implinise treizeci s,i noul
de ani.
Eu ag fi dat-o la fiare vechi gi ag fi inceput cu plrul. Un singurlucru nu se lega in toatl povestea aceasta - ochii. Mama avea niEte
ochi verzi atdt de frumogi, incAt pdLrea o gregealS sd ii irosegti pe o
fali dospitd caaei.
10
4
Ochii mamei erau o gregeal5
5
Am ajuns acasl intr-un tArziu qi m-am dus imediat la mine in
camerd. Mi s-a plrut ciudat c[ rnama ticuse tot drumul, dar m-am
gdndit ci e din cauzi bunicii, care ajunsese noaptea la spital. Ca
s[ simti c[ s-a nlscut, mama ficuse in acea zi tort cu smAntdni Ei
cumpirase zece sticle de bere. I-am spus, nu fird o oarecare pli-cere, cd nu i-am luat niciun cadou. Mi-a rispuns ci nu se supirl.Invidiam capacitatea ei de a ignora lucrurile evidente. Eu o uram,
tata o ura, singura ei prieteni vdnzdtoare o ura. Mika era moart[.Totugi, iati, ficuse tort gi cumpirase bere. M[car de-ar fi fost bunica
acasi, dar nu era, iar asta insemna ci nimeni, dar absolut nimeni
in tot universul nu da nici doi bani pe ea, pe ziua ei de nagtere sau
pe viata ei, dac[ tot veni vorba.
M-am apucat sd numir banii pentru Amsterdam - fdceam
asta zilnic, de parc[ de la numirat acegtia s-ar fi inmullit. Erau to{i,
dar nici pe departe cAt mi-ag fi dorit. De la bunica nu mai puteam
fura, pentru ci schimbase incuietoarea, probabil 9i ascunzigul, iar
mama mi-a spus clar c[ nu finanleazi sex qi droguri. in timp ce migAndeam la alte posibiliteli - toate penale -, mama a bitut la uga
mea 9i m-a chemat la masi. I-am spus si se care, pentru ci nu imieste foame, ea insl mi-a strigat cd are mere coapte.
Asta o caracteriza pe mama cel mai mult: gtia cum si amdgeasci
oamenii. in plus, fala ei neroadl avea mereu o expresie de mirare
aproape copil[reasc6, care ii dezarma pe toli si care a ajutat-o sivAndi de-a lungul anilor tone de mAncare ieftini la preluri astro-
nomice. M-am dus, binein{eles. Merele coapte erau slibiciunea mea.
Masa de sirbitoare arita de parci cineva agllase o ghirlandd
pc un tomberon. Pe o muEama noui cu maci - bunica primise
recent marf[ la magazin - mama inqirase tot felul de greloqenii:
pate din ficat de pegte, castraveli murali, salam uscat cu bulgiri de
grisime, aripi de gdin[ coapte in maionez5,, heringi in o!et, intr-un cuvint - toate bucatele ei preferate. Se vedea ci trecuse gi pe la
,,Kalinka" - alimentara ruseascd unde lucra prietena ei Kasza - 9i
igi ficuse pe plac cu o votcd.
Pe mijloc tronau farfuria cu mere coapte 9i un borcan de trei
litri cu compot din piersici - pentru mine. Merele erau bune' am
mincat patru. Compotul era flcut de bunica, aqa cd ea nu avea
niciun merit. De restul nu m-am atins.
Am stat cu ea la masi mai mult decit pldnuisem. M[ simleam
totugi ciudat ci nu primise niciun cadou de la nimeni. Nu cd ar fi
meritat, insi ea a fost mereu atenti cu toatd lumea 9i cumpira flori
frumoase qi obiecte scumpe, chiar gi pentru rudele imbecile ale lui
tata. Eram ca Ia priveghi.
Mama vorbea din nou prostii despe lucruri la care nu se pri-
cepea: drepturi pentru emigranfi, reincarnare, energia reciclabili'
imi venea sl-i mugc limba sau si i-o smulg gi s[ o trec printr-o
tocdtoare. Singura modalitate de a-mi pistra calmul era si mi uit
pe fereastri - ceea ce gi ficeam de jumitate de ori. Cineva scdpase
ldng[ casa noastrl o pungi cu smdntin[ 9i acum in jur se vedeau
peste tot urme albe. Era chiar frumos, parc[ ninsese. Sau parcl nigte
oameni de ziryadd igi iegiseri din minli gi se bituseri in fala uqii
pini s-au topit. in orice caz, era o schimbare pl[cuti. De obicei,
cdnd iegeam dimineala, giseam in prag doar mucuri de ligari 9i
flegme tuberculotice. Bunica spunea ci lumea scuipi mai des in
direclia noastrl pentru ci suntem cei mai bogali din Haringey.
Avea dreptate intr-un fel - nu eram iubili in cartier -, degi gi bunica
era o proasti. Ea ii considera bogali pe toli oamenii care aveau pe
masi salam. Apoi, mai era gi oarbi, aga ci nu vedea clar lucrurile.
13
La un moment dat mama devenise stranie: nu mai terminafrazele,fd.ceapauze gi a inceput a aduna mAncarea de pe mas6, degi
nu indopase totul pdni la ultimul cartilaj. Era ceva schimbat in ea,
dar nu puteam in{elege ce anume. M-am gdndit ci poate, in sfdrsit,inlelesese cit de penibili este toati aceasti sirbd"toare scremuti qi
noi doi incercAnd si pdrem o familie fericiti.I-am spus un ,,La mulli ani!" sec - Ei asta era prea mult - si m-am
ridicat si plec. Mama insi nu mi auzise. A scos din frigider tortul,care arita ca un giina!, doar ci mai mare, gi m-a rugat si suflu inlumAnare impreun[ cu ea. ,,Hai, Aleksy, hai, poate fi ultima dat5",
a rAs. Cel pulin avusese bunul-sim! si aprindl o singurd lumAnare,
degi bineinleles ci le-a cumpirat pe toate 4o.in caz c[ una nu avea
si se aprindi. Apoi mama s-a schimbat brusc la fali si mi-a spus
ci avem de vorbit ceva important.Trecuse aproape o ori - in care a vorbit doar ea - gi tot nu
gtiam ce s[ cred. Era clar ci mama iqi ieqise din minli. intrebareaera dacl, puteam si profit cumva de situalie. I-am spus cd mi voigdndi peste noapte gi m-am dus la mine in cameri. Am gisit-odiminea{d dormind cu capul pe masa de la bucitdrie, cu miinilede tort si inconjurati de gase sticle goale.
Eram de acord.
14
