Vantul_relieful_desertic.doc

8/16/2019 Vantul_relieful_desertic.doc

http://slidepdf.com/reader/full/vantulreliefuldeserticdoc 1/6

VÂNTUL ŞI RELIEFUL CREAT PRIN ACŢIUNILE SALE

1. Vântul agent morfogenet!Vântul constituie o formă de exteriorizare a deplasării maselor de aer pe

suprafeţe şi perioade de timp diferite. În funcţie de condiţiile care facilitează mişcareaaerului acest proces se va caracteriza prin viteză, intensitate, direcţie deosebite. Unele sevor manifesta permanent pe aceeaşi direcţie, aproape în fiecare lună a anului dar cu vitezevariate, altele vor fi de scurtă durată sau periodice. Ca urmare, vânturile sunt prezenteaproape peste tot pe suprafaţa terestră dar au parametrii diferiţi de manifestare. e aici pede!o parte specificul polizonal al înre"istrării sale ca a"ent extern iar pe de alta ca factor particular zonal în dezvoltarea anumitor forme de relief #vânturi polare, vânturi de vest,musoni, brize, simun etc.$. %otuşi prin efectele sale se pot separa două situaţii & re"iuniunde au un rol esenţial în "eneza şi dezvoltarea reliefului impunând pe ansamblu în peisa'caracteristicile sale #deşerturile şi semideşerturile calde şi reci, crestele munţilor înalţi$ şi

re"iuni unde acţiunile vântului se asociază celor manifestate de alţi a"enţi mer"ând de lastimularea acestora #crearea de valuri, curenţi în lun"ul ţărmurilor$ până la crearea demicroforme proprii care se alătură celorlalte.

(cţiunile morfo"enetice ale sale depind însă de mai mulţi factori din care uniisunt le"aţi de însăşi dinamica lor iar alţii de condiţii locale, re"ionale impuse decaracteristicile celorlalţi componenţi "eo"rafici ce definesc suprafaţa activă #mai alesrelieful, formaţiunile ve"etale acoperitoare, roca etc.$.

)actorii proprii în principal sunt* viteza, durata şi frecvenţa. esi"ur orice vânt poate deplasa particule minerale pe distanţe diferite iar acţiunea cumulată a acestora săconducă la modificări în alcătuirea şi înfăţişarea reliefului. Însă doar vânturile care

depăşesc anumite viteze #ex. + -moră$, durate #cel puţin câteva zile$ şi frecvenţă#repetabilitate$ într!un an sunt cele care crează un relief cu specific distinct ce alcătuieşte"rupa formelor de relief eolian şi respectiv peisa'ul eolian.

(lţi factori precum alcătuirea litolo"ică #prin proprietăţile rocilor$ a suprafeţelor supuse izbirii de către masa de aer, prezenţa sau absenţa covorului ve"etal, "radul deumezeală al rocilor sau depozitelor de alterare, desfăşurarea lanţurilor de munţi şi alculoarelor depresionare în raport cu direcţia vântului etc. diversificată local şi re"ionalactivităţile acestui a"ent.

". Pro!e#e $ forme %e relef re&ultateÎn "eneral acţiunea vântului se face prin coroziune, deflaţie şi acumulare, fiecare

având consecinţe distincte pentru morfolo"ia re"iunii.2.1. Coroziunea şi relieful rezultat #eroziunea eoliană$ se înre"istrează pe

suprafeţele expuse vânturilor puternice şi cu mare repetabilitate în timp. /roducerea estele"ată de trei condiţii* mai întâi vânturi puternice care pot antrena particule de nisip, praf,"0eaţă etc. care izbesc suprafeţe de rocă, stânci aflate pe direcţia de propa"are şi apoidurata de manifestare şi repetabilitatea acţiunii #cel puţin 1!2 cazuri într!un an$.

3e"at de prima cerinţă importanţă are mărimea particulelor pe care aerul leantrenează participând la lovirea şi şlefuirea rocilor. Cele mai fine #sub ,1 mm în

4



diametru pot fi deplasate pe distanţe mari în suspensie dar acţiunea vântului încărcat cuele este redusă #produce o şlefuire uşoară$. 5pus sunt particulele care depăşescdimensiunea de ,6 mm a'un"ând c0iar la 4 mm care deşi sunt transportate pe lun"imireduse #câţiva metri$ determină prin izbirea repetată a suprafeţelor de rocă expusevânturilor puternice slăbirea le"ăturilor diverselor elemente din compunerea acestora

proces la care contribuie şi deza"re"area, şiroirea etc. Când ele devin libere vântul şi"ravitaţia le impun dislocarea în locul lor rămânând "oluri. (cţiunea este puternică înmunţii din re"iunile deşertice calde #(ustralia, 7o""ar şi %ibesti din (frica, în /eru$ dar şi în re"iunile litorale #8auritania$, în insulele polare #aici participă în actul izbirii maiales particule de "0eaţă$ şi în re"iunile alpine înalte din zonele temperate #particulele denisip se amestecă cu cele din "0eaţă$.

/rocesul de coroziune se produce până la maximum 4,6 m deasupra suprafeţei pecare se deplasează masa de aer fiind intens în treimea din bază unde forţa vântului estemaximă. 3a înălţimi mai mari viteza acestuia slăbind competenţa se va reduce treptat la particule sub ,1 mm.

/rin coroziune frecvent rezultă*! alveole (goluri) cu dimensiuni variate care apar în locul bucăţelelor derocă dislocate de pe suprafeţele expuse permanent furtunilor9

! forme de relief rezidual de tipul coloanelor, sfincşilor, babelor etc. & acăror confi"uraţie este condiţionată de acţiunea combinată a coroziunii #activă învecinătatea bazei coloanelor$ cu alte procese #şiroirea, deza"re"area, alterarea,dizolvarea, deflaţia, "ravitaţia etc.$. 3a acestea în afara alveolelor create pe suprafeţeleexpuse se adau"ă şlefuirea muc0iilor, rotun'irea colţurilor şi proeminenţelor.

! dreikanterele #pietrele şlefuite$ sunt bolovani care într!o primă fază aurezultat prin deza"re"area stâncilor şi versanţilor şi care au fost transportate "ravitaţional

sau prin forţa apelor de şiroire sau a pâraielor temporare la difertie distanţe. (supra lor coroziunea produce în timp şlefuirea muc0iilor şi suprafeţelor expuse. )orma tipică de piatră şlefuită pe trei suprafeţe constituie un stadiu avansat al manifestării coroziunii. :lse înfăptuieşte la pietrele mici care la marile furtuni pot fi răsturnate încât în mai multefaze suprafeţele ce le compun suferă şlefuri succesive.

! yardangurile & sunt forme complexe rezultate în urma îmbinăriiacţiunii coroziunii cu deflaţia. ;e dezvoltă în deşerturile lutoase sau "rezoase, deci acolounde rezistenţa rocii la vânt este mică. ;e dezvoltă în lun"ul crăpăturilor din platouri acăror desfăşurare este paralelă cu sensul vânturilor permanente. /rin coroziune şi şiroireşi crăpăturile sunt lăr"ite şi alun"ite treptat. ;e a'un"e la crearea unor şanţuri aproape paralele, adânci de la câţiva decimentri la mai mulţi metri şi lun"i de zeci şi sute demetri. )ormele evoluate îmbracă două aspecte & primul de microdepresiuni asimentrice#latură abruptă spre vânt şi prelun"ă în sensul acestuia$ şi alun"ite separate de platouri şicel de al doilea de şanţuri paralele separate de creste în"uste.

2.2. Deflaţia, acumularea şi formele de relief rezultate:eflaţia este procesul de spulberare a particulelor de praf şi nisip fin. ;e produce

pretutindeni unde aerul în mişcare poate deplasa materialele. /uterea de antrenare avântului este dependentă pe de!o parte de viteza şi durata acţiunii lui iar pe de altă parte

1



de dimensiunile particulelor, de obstacolele naturale #culmi muntoase, deluroase, petecede ve"etaţie etc.$ şi antropice.

)recvent materialele foarte fine #diametre sub ,4 mm$ nu numai că sunt uşor dedislocat dar ele sunt încorporate în masa de aer şi antrenate pe distanţe foarte mari #lafurtuni în cazul vânturilor permanente ce afectează suprafeţe întinse a'un" la sute şi mii

de -ilometri & furtuni de praf$. /articulele cu dimensiuni de ,1 & ,6 mm sunt antrenateîntr!un proces de saltare pe zeci şi sute de metri cu ridicări #câţi metri$ şi coborârisuccesive. În sfârşit nisipul fin şi "rosier suferă doar rosto"oliri sau uşoare ridicări #câţivacentimetri$ pe distanţe scurte.

Capacitatea vântului de a disloca şi antrena particulele este mult influenţată destarea fizică a depozitelor de nisip, praf, mai ales sub raportul "radului de umezeală#procesul este rapid dacă acestea sunt uscate$ şi de acoperire cu iarbă, arbuşti #dinamicaeste mare pe terenurile lipsite de ve"etaţie$. /e măsură ce viteza vântului scade,capacitatea de transport se reduce şi are loc procesul de depunere selectivă #mai întâielementele mari şi apoi treptat celelalte$. eşi cele două procese se corelează totuşi în

re"iunile afectate de vânturi puternice ce au frecvenţă deosebită în cea mai mare parte aanului se detaşează areale unde deflaţia este intensă şi areale în care acumularea precumpăneşte, situaţii care se reflectă şi în alcătuirea peisa'ului morfolo"ic. Câmpurile de pietre din regiunile deşertice 'hamade, reguri (

constituie cele mai întinse forme de relief a căror evoluţie şi fizionomie este influenţatăde deflaţie. <niţial acestea au rezultat prin acumulări "ravitaţionale sau la mar"inileinterne ale pânzelor de materiale transportate de apele de şiroire sau prin spălareaareolară. e aici caracterul 0etero"en al lor #acumulări de blocuri, bolovani, pietre, nisipetc.$. ;pulberarea permanentă a elementelor fine a condus la o relativă omo"enizare adepozitului în componente cu dimensiuni mari.

;ituaţii similare dar cu caracter mai mult local se întâlnesc în re"iunile reci. (ici pede!o parte la mar"inile calotelor de "0eaţă vânturile au spulberat permanent praful şinisipul din morenele frontale iar pe de alta în re"iunile unde în"0eţ!dez"0eţul a produsmase de "ro0otiş #se întind de la baza versanţilor pe o bună parte a platourilor structuralesau de eroziune$ ce sunt sărăcite continuu de particulele fine prin acţiunea eoliană. Câmpurile de nisip se numesc erguri în ;a0ara, nefud în (rabia,

kumuri în (sia Centrală etc. Constituie cele mai mari acumulări de praf şi nisip modelatede vânt şi a căror provenienţă este le"ată de mai multe surse din care trei sunt deosebit deînsemnate.

(stfel nisipurile din deşerturile tropicale au rezultat fie din acumulările de la

mar"inile munţilor acestora dar şi prin depunerea unor imense conuri de aluviuni de cătrerâurile active din pleistocenul superior. ;e adau"ă nisipurile spulberate de vânt dincâmpurile de pietre sau luncile fluviilor actuale.

În re"iunile de ţărm 'os cu pla'e extinse, indiferent de latitudine, vânturile litoraleorientate spre uscat produc acumularea pe acesta a materialelor fine care adesea capătădimensiuni foarte mari #în vestul (n"liei, în ;V!ul )ranţei, 8aroc etc.$.

+



În re"iunile aflate la latitudini medii sursele principale de unde vânturile transportănisip sunt* luncile râurilor mari, unele câmpii care în cuaternar au fost lacuri ce!au suferito puternică umplere cu aluviuni aduse de râurile care se vărsau în ele.

<ndiferent de situaţie vântul acţionează asupra particulelor de nisip creând, în funcţiede viteză şi durata manifestării, o multitudine de forme de relief*

! Riduri & sunt cele mai simple forme având confi"uraţia unor burleţilun"i de mai mulţi decimetri şi înălţime de câţiva centimetri9 apar la viteze reduse pesuprafeţe cu pantă mică şi cu nisip uscat9 au o desfăşurare perpendiculară pe direcţiavântului9 se pot observa pe flancurile dunelor în momentele cu vânturi slabe, pe pla'aexternă cu nisip uscat de la ţărmurile 'oase extinse şi în "eneral pe orice acumulare denisip redusă ca dimensiuni.

! Movile de nisip, cunoscute în ;a0ara sub numele de =nebka>9 suntacumulări mici de nisip în spatele unor obstacole #tufe, stânci$.

! Fâşii de nisip, nisip cu praf, nisip cu zăpadă etc. & întâlnite în re"iunicu materiale puţine pe care vântul le depune în sensul propa"ării sale9 sunt efemere în

timp, ca poziţie şi formă9 sunt prezente pe trepte de luncă mai înaltă după furtunile produse în sezonul cald, apoi în eta'ul alpin şi în ţinuturile subpolare şi polare #acumulărinivoeoliene$.

! unele & sunt cele mai frecvente forme de relief create prindeplasarea nisipului de către vânt. /rezintă confi"uraţii, dimensiuni şi evoluţii variate înfuncţie de modificările vitezei şi direcţiei vântului.

/rincipalele subtipuri după forma pe care o au sunt*• une simple & sunt acumulări sub formă de valuri relativ paralele cu

lun"imi de mai mulţi zeci de metri şi înălţimi de 4!1 m9 au o latură alun"ită pe direcţiavântului. În funcţie de "radul de acoperire cu ve"etaţie este şi nivelul stabilizării lor. Ca

urmare sunt dune simple active lipsite de ierburi sau arbuşti, dune izolate cu smocuri dearbuşti care le asi"ură o relativă stabilitate, dune fi!ate de ve"etaţie prin proces naturalsau plantate cu arbuşti sau arbori etc.

• "âmpuri cu dune paralele sau perpendiculare pe direcţia vântului separatede culoare interdunare în care de re"ulă fiind umezeală se dezvoltă ve"etaţia.

• #arcane & sunt dune cu o frecvenţă mare în deşerturile din (sia Centrală9au distincte atât forma #semilună, corn$ cât şi evoluţia #direcţia vântului este perpendiculară pe faţa convexă expusă deflaţiei9 acumularea se face mai ales lateral undedezvoltă braţe$. /rin unirea laterală a braţelor rezultă =barcane $n lan% > ceea ce imprimă peisa'ului un aspect distinct de şiruri ondulate de nisip separate de depresiuni interdunare9rezultă pe acumulări bo"ate de nisip pe care s!au înre"istrat vânturi intense.

• une cu formă piramidală prezente în ;a0ara pe mase importante de nisipuscat în condiţiile unor vânturi puternice #vârte'uri$9 au laturile netede sau răsucite înspirală.

• une parabolice & sunt forme cu două braţe paralele alun"ite şi dezvoltatemai mult sau mai puţin e"al9 suprafaţa concavă este cea supusă deflaţiei. :xistă peterenurile din re"iunile litorale cu vânturi intense şi perpendiculare pe ţărm unde apar asociate formând "rupări cu braţe ine"al dezvoltate. 3a vânturile puternice partea centrală

2



a dunelor parabolice poate fi separată rezultând un alt tip de acumulări & dune

longitudinale.upă locul în care se dezvoltă şi evoluează sunt*

• une pe marile câmpuri de nisip ! se află în re"iunile de deşert şi apar subcele mai variate forme.

• une litorale & sunt situate pe pla'a externă pe care vânturile dinspre mareau acumulat nisip spulberat de pe restul pla'elor9 izolat apar pe cordoanele de nisip dindelte, de la mar"inea la"unelor, perisipuri etc.9 predominant sunt dune simple dar şi parabolice, lon"itudinale.

• une pe terasele unor râuri sau $n areale limitate din depresiuni care audimensiuni mici şi formă simplă9 au "rad diferit de acoperire cu ve"etaţie. Acumulări de loess & ocupă suprafeţe întinse în câmpiile şi pe

platourile podişurilor din re"iunile temperate. ;unt alcătuite din praf #diametrul particulelor nu depăşeşte 6 ?$, nisip foarte fin, ar"ilă şi carbonaţi. epunerea lor este încea mai mare măsură le"ată de acţiunea vântului iar locurile de provenienţă sunt

mar"inale re"iunilor deşertice şi semideşertice ca şi cele de la exteriorul calotelor "laciare. 3oessurile au "rosimi variabile #de la câţiva metri la peste 4 m9 sunt frecventeîn sudul Canadei şi nordul ;.U.(., (r"entina, C0ina etc.$, pe ele dezvoltându!se omicromorfolo"ie specifică prin procese de sufoziune şi tasare.

). Ra*orturle %ntre +ânt $ al, agen,.Vântul acţionează peste tot pe suprafaţa terestră intrând în contact cu alţi a"enţi

externi şi contribuind mai mult sau mai puţin la crearea peisa'ului morfolo"ic. /ondereasa, imprimarea anumitor caracteristici ale reliefului depinde de nivelul raporturilor care sestabilesc între a"enţi şi procesele acestora în funcţie de diverşi factori re"ionali, localicare stimulează diferenţiat pe unii sau pe alţii. În acest sens rolul vântului poate fi urmărit

în două direcţii*! vântul creator de forme de relief îndeosebi prin procese de acumularesituaţii prezente în re"iunile deşertice, de litoral 'os cu plă'i extinse sau în câmpiile pre"laciare9 în multe situaţii acţiunile sale se situează pe primul plan în raport cu cele alealtor a"enţi #ape cur"ătoare, meteorizare etc.$.

! vântul asociat cu al%i agen%i, stimulează ac%iunea altor procese& :stesituaţia frecventă pe cea mai mare parte a suprafeţei terestre. În acest sens sunt*

• crearea frecventă a valurilor şi a unor curenţi a căror acţiunedepinde şi de viteza impusă deplasării maselor de apă de către vânt în funcţie de care sedobândeşte şi intensitatea proceselor de abraziune şi acumulare în fâşiile litorale9

•

diversele materiale rezultate în urma deza"re"ării, alterării,şiroirii spălării în suprafaţă prin deflaţie sunt îndepărtate şi astfel noi suprafeţe de rocă proaspătă sunt expuse atacului proceselor a"enţilor externi9

• realizarea acumulărilor "roase de loess conduce la declanşarea proceselor de tasare şi sufoziune care crează un relief specific9

• în re"iunile polare, subpolare, alpine şi în sezonul rece în celetemperate vântul facilitează pe de!o parte spulberarea zăpezii şi expunerea terenurilor la

6



procese de "elivaţie iar pe de altă parte acumularea sub formă de troiene care produc prote'area solului dar şi stimulează tasarea şi alte procese crionivale.

@

Vantul_relieful_desertic.doc

Documents

Transcript of Vantul_relieful_desertic.doc