Valea Buzaului Initial 2015

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

0

PLAN DE DEZVOLTAREPLAN DE DEZVOLTAREPLAN DE DEZVOLTAREPLAN DE DEZVOLTARE LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL

POTENTPOTENTPOTENTPOTENTIAL GAL IAL GAL IAL GAL IAL GAL VALEA BUZULUIVALEA BUZULUIVALEA BUZULUIVALEA BUZULUI

JUDEUL BUZU

2010


1

I. INTRODUCERE_________________________________________________________________ 2-9

II. DOSARUL DE CANDIDATURA __________________________________________________ 10-213

II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu ___________________________________________________ 10-14

II.2 Planul de dezvoltare a teritoriului______________________________________________________ 15-212

II.2.1 Prezentarea geografica si fizica______________________________________________________________ 15-212

II.3. Planul de finantare ____________________________________________________________________ 213

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI ______________________ 214-290

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatura ___________________________ 214-218

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional ________________________________________________ 219-239

III.2.1 Descrierea partenerilor __________________________________________________________________ 219-229

III.2.2 Crearea i funcionarea GAL - ului __________________________________________________________ 229-239

III.3. Resurse umane __________________________________________________________________ 240-256

III.3.1. Descrierea echipei de animare ____________________________________________________________ 240-245

III.3.2 Descrierea resurselor materiale _______________________________________________________________245

III.3.3 Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului _______________________________________________ 245-246

III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare _____________________________________________________ 246-256

III.4. Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului __________________________________________ 257-279

III.5 Imp licarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR _________________________________ 280-290

III.5.1. Cooperare ____________________________________________________________________________ 280-286

III.5.2 Crearea i implementarea reelei __________________________________________________________ 287-290


2

I.I.I.I. Introducere Introducere Introducere Introducere Abordarea Leader Abordarea Leader Abordarea Leader Abordarea Leader

LEADER, concept ce vine de la legaturi intre actiuni de dezvoltare rurala, nu reprezinta doar un

set de masuri care ar trebui implementate, ci este o metoda de mobilizare si promovare a dezvoltarii rurale

in comunitatile rurale locale si un instrument care functioneaza eficient in situatii si in zone diferite, prin

adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile extrem de diverse ale zonelor rurale.

Astfel, LEADER a devenit o parte integranta a politicii de dezvolatre rurala care incurajeaza

participarea locala pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a comunitatilor

rurale locale. Prin incurajarea teritoriilor rurale sa exploateze modalitati noi prin care sa devina sau sa

ramana competitive, sa isi valorifice bunurile si resursele la maxim, sa depaseasca dificultatile pe care le

intampina, cum ar fi: tendinta de imbatranire a populatiei, nivelul redus al prestarilor de servicii, absenta

posibilitatilor de angajare, discrepanta mare fata de gradul de dezvoltare al zonelor urbane. LEADER

contribuie la imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, atat pentru familiile de agricultori cat si pentru

populatia rurala in sens larg.

LEADER vine in completarea altor programe europene sau nationale, iar abordarea sa urmareste sa

ofere comunitatilor rurale o metoda de implicare a partenerilor locali in orientarea dezvoltarii viitoare a

zonei lor. Astfel, de exemplu, actiunile LEADER pot activa si mobiliza resursele locale, sprijinind

proiecte de predezvolare, cum ar fi: studii diagnostic, de fezabilitate, de consolidare a capacitatilor locale,

care vor ameliora capacitatea acestor zone de a accesa si de a utiliza nu doar fondurile LEADER, ci si alte

surse pentru finantarea dezvoltarii lor.

De asemenea, LEADER sustine sectoare si categorii de beneficiari care, de multe ori, nu sunt

sprijinite deloc sau primesc doar un sprijin limitat prin alte programe care functionaeaza in zonele rurale,

precum si activitatile culturale, punerea in valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii si a cladirilor

de patrimoniu, turismul rural, ameliorarea relatiilor dintre producatori si consumatori, etc.

Conceptual fundamental din spatele abordarii LEADER este ca, data fiind diversitatea zonelor

rurale, strategiile de dezvoltare sunt mai productive si mai eficiente, daca sunt decise si implementate la


3

nivel local, de catre actorii locali care utilizeaza proceduri clare si transparente si beneficiaza de sustinerea

administratiilor publice corespunzatoare.

Astfel, abordarea LEADER poate fi rezumata la sapte trasaturi esentiale:

Strategii de dezvoltare locala axate pe zona;

Abordarea de jos in sus;

Parteneriate public private;

Facilitarea inovatiei;

Actiuni integrate si multisectoriale;

Stabilirea de contacte in retea;

Cooperare;

Axa LEADER constituie o noutate n Romnia i reprezint o provocare pentru toi actorii ce vor fi

implicai n implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambiioase. Aceasta urmeaz a fi

implementat pas cu pas, orientndu-se la nceput pe activiti de instruire a actorilor locali i de

sprijinire a teritoriilor n vederea realizrii strategiilor de dezvoltare.

Obiectivele specifice ale Leader urmresc:

- participarea membrilor comunitilor rurale la procesul de dezvoltare local i ncurajarea

aciunilor inovative (spre exemplu, soluii noi la probleme vechi, introducerea i dezvoltarea unor produse

noi, noi sisteme de pia, modernizarea activitilor tradiionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.);

- ncurajarea actorilor de la nivel local de a lucra mpreun cu reprezentanii altor comuniti din

interiorul sau exteriorul rii;

- stimularea formrii de parteneriate, pregtirea i asigurarea implementrii strategiilor de

dezvoltare local;


4

Spaiul eligibil pentru implementarea axei LEADER in Romania l constituie spaiul rural definit

conform legislaiei din Romnia (comune i orae) la care se adaug un numr de 206 orae mici (care nu

depesc 20.000 locuitori). Includerea oraelor n teritoriul eligibil LEADER va asigura coerena teritorial

si masa critic necesar din punct de vedere al resurselor umane, financiare i economice, pentru a susine

o strategie de dezvoltare local viabil.

Coerena teritorial va elimina riscul ca aciunile prevzute a fi implementate ntr-un teritoriu s

ntmpine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe uniti administrative fr

continuitate teritorial i lipsite de punctul comun reprezentat de un ora care asigur susinerea economiei

rurale prin relaiile create n timp ntre locuitori.

Dei conform legislaiei naionale n vigoare spaiul rural reprezentat de comune i sate, i spaiul

urban compus din orae i sate aparintoare ale acestora, este delimitat utiliznd anumite criterii, oraele

ce vor fi parte component a unui GAL, n marea lor majoritate, au fost create n mod artificial, neavnd la

baz criterii corecte, aa nct astzi se afl ntr-o situaie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare,

n cele mai multe cazuri, este precar, iar economia local se axeaz n principal pe sectorul agricol.

Problemele cu care se confrunt locuitorii acestor orae sunt similare cu cele ntlnite n sate i comune,

difereniindu-se de fapt doar prin numrul mai ridicat de locuitori din cadrul unitii administrative, fapt ce

duce spre dependena locuitorilor din spaiul rural de localiti cu o populaie mai numeroas, pentru a

putea pune n valoare mai bine rodul muncii lor.

Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite

de GAL, i pentru evitarea direcionrii greite a strategiei i proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL

va putea s fac parte un singur ora, iar n condiii excepionale, ce vor trebui argumentate n conformitate

cu principiile abordrii LEADER, vor fi acceptate dou sau mai multe orae, dar care s nu nsumeze mai

mult de 20.000 de locuitori. Totodat, populaia din oraele mici nu poate depi 25% din numrul total de

locuitori dintr-un GAL.

Astfel, suprafaa eligibil pentru Leader cuprinde o populaie de aproximativ 11,7 mil., din care

aproximativ 2 milioane provin din orae, iar suprafaa eligibila pentru implementarea axei LEADER este

de 227.000 km2 (207.000 km2 spaiul rural definit conform definiiei naionale, la care se adaug

aproximativ 20.000 km2 suprafaa deinut de oraele cu pn la 20.000 locuitori).


5

Desi n perioada anterioara de programare 2000-2006 Romnia nu a implementat actiuni LEADER,

au fost identificate totusi, la nivelul ntregii tari, o serie de initiative n dezvoltarea comunitara, precum:

Grupuri de Initiativa Locala (GIL), micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER. Toate acestea sunt

parteneriate ntre organisme non-guvernamentale (ONG), administratie publica locala, biserica, scoala,

cabinete medicale si stomatologice, microregiuni etc. Micro-regiunile, spre deosebire de grupurile de

initiativa locala, sunt nregistrate juridic ca asociatii.

Unele GIL-uri chiar au atins o oarecare maturitate organizationala nct s-au transformat n asociatii

comunitare cu personalitate juridica, iar altele s-au dizolvat dupa atingerea obiectivului.

Actiunile implementate de aceste parteneriate cuprind: elaborarea de strategii locale, renovarea

scolilor, dispensarelor si unitatilor culturale, mbunatatirea starii drumurilor si podurilor, analiza si

promovarea mediului rural, nfiintarea de Tele-Centre pentru informarea cetatenilor, cursuri de instruire

pentru membrii lor, scrierea de proiecte etc., toate acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale

specifice.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a selectat n anul 2006 un numar de 120 reprezentanti

ai unor teritorii (zone) sub-regionale, cu o populatie cuprinsa ntre 10.000 si 100.000 locuitori, teritorii ce

au acoperire n 37 de judete din cele 42 n vederea realizarii de structuri si activitati tip LEADER.

Reprezentantii teritoriilor au fost desemnati de catre parteneriate informale ale sectoarelor public,

privat si a societatii civile, n vederea instruirii cu privire la urmatoarele subiecte: constructia

parteneriatului, analiza diagnostic, strategia de dezvoltare locala, planul de actiune al teritoriului, activitati

de animare, monitorizare si evaluare a planului de actiune. Toate aceste actiuni au fost necesare pentru

pregatirea implementarii axei LEADER n Romnia.

n cadrul sesiunilor de formare, reprezentantii acestor teritorii au dobndit cunostinte suficiente n

vederea elaborarii strategiilor de dezvoltare locala. O mare parte a acestora au demarat activitatea de

elaborare a strategiei, insa nu au putut-o finaliza datorita lipsei resurselor financiare iar, daca au finalizat-o,

nu o pot implementa.

De asemenea, n aceeasi situatie se afla si alte parteneriate public-private, nu numai cele selectate

de minister pentru formare, astfel ca fondurile europene reprezinta o oportunitate n acest sens.


6

Potentialul tarii noastre n materie de parteneriate este mult mai ridicat dect initiativele prezentate

mai sus, insa obstacolul principal n calea constituirii acestor parteneriate este reprezentat de catre

mentalitatea formata n anii de guvernare comunista, care a generat nencredere n rndul actorilor locali, n

ceea ce priveste formele institutionalizate de asociere si colaborare.

Pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si stabilirea nevoilor de dezvoltare, un rol

important n cadrul parteneriatelor public-private l ocupa administratia publica locala.

Insa, capacitatea adminsitrativa exercitata la nivel local este inadecvata la necesitatile tot mai

diverse ale comunitatilor locale, este limitata calitativ de numarul redus de personal calificat care exercita

functii n domeniul administrativ. De asemenea, lipsa experientei necesare n elaborarea strategiilor de

dezvoltare locala si n managementul resurselor umane, dar si datorita dotarilor necorespunzatoare,

conduce la un ritm ncetinit n solutionarea multor probleme de ordin social si economic, activitatile

desfasurate n cadrul administratiei locale fiind exercitate insuficient.

Ca rezultat al tuturor acestor factori apare decalajul net ntre Romnia si celelalte state membre ale

UE.

Pe de alta parte, s-a avut n vedere facilitarea cooperarii ntre unitatile administrativ teritoriale, ca

persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial si de utilitate publica, crendu-se posibilitatea

asocierii acestora, n conformitate cu Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, sub

denumirea de asociatii de dezvoltare intercomunitare.

Acestea au aparut ca o necesitate, datorita fragmentarii administrative (aprox. 3.000 comune), a

insuficientei veniturilor proprii ale unitatilor administrativ teritoriale, capacitatii financiare proprii limitate

de accesare a fondurilor europene.

Beneficiul nfiintarii acestor asociatii de dezvoltare intercomunitare l constituie posibilitatea

accesarii fondurilor structurale, progresul social conditionat de recunoastere si admitere a nevoilor fiecarui

individ, protejarea eficienta a mediului, utilizarea rationala a rezervelor naturale, pastrarea unui nivel

ridicat si sigur de crestere economica si ocupare a fortei de munca, dezvoltare culturala si pastrarea

traditiilor, fructificarea potentialului turistic al zonei.


7

Insa, dezvoltarea comunitilor locale nu se poate realiza fr o implicare activ a cetenilor n

procesul de consultare i de luare a deciziilor. Astfel, apare necesitatea nfiinrii la nivel local a unor

structuri care s reuneasc reprezentani ai sectoarelor public, privat i societii civile dintr-un teritoriu

stabilit, s identifice punctele slabe i tari i s stabileasc prioritile teritoriului, s implementeze aciunile

corespunztoare i apoi s mprteasc experiena i bunele practici cu alte structuri parteneriale similare.

Spaiul rural romnesc se confrunt cu numeroase carene, acestea reprezentnd i motivul pentru

disparitile ntre urban si rural prin prisma tuturor componentelor sale: economie rural, potenialul

demografic, sntate, coal, cultur, etc.

Pentru reducerea acestor dispariti, una dintre soluii o reprezint elaborarea i implementarea unor

strategii integrate de dezvoltare de ctre comunitile locale, avnd ca punct de plecare nevoile identificate

la nivel local i potenialul endogen.

Nevoile de la nivel local sunt multe i variate fiind contientizate mai clar de ctre comunitile

locale astfel c elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi ntru-totul nevoile spaiului

rural.

Abordarea LEADER are o importan deosebit ntruct va contribui prin prisma specificului ei la o

dezvoltare echilibrat a teritoriilor rurale i la accelerarea evoluiei structurale.

Implicarea actorilor locali n dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltri

dinamice sprijinit de o strategie de dezvoltare local elaborat i implementat local i administrat de

reprezentani ai GAL care vor reprezenta interlocutorii populaiei din teritoriile respective n vederea

mbuntirii continue a strategiei i a aciunilor ce vor fi implementate.

Astfel, comunitile locale vor determina n urma unor studii locale care sunt nevoile zonei n care

triesc, care sunt modalitile de satisfacere a acestora i cum poate fi pus n valoare potenialul endogen,

aciuni n urma crora spaiul rural va evolua n folosul comunitilor locale.

Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programat i

coordonat de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional i, de asemenea, vor purta

responsabilitatea evoluiei n timp.


8

Abordarea LEADER, prin aciunile sale specifice va duce la mbuntirea guvernanei locale i la

promovarea potenialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea LEADER presupune

consolidarea coerenei teritoriale i implementarea de aciuni integrate, ce pot conduce la diversificarea i

dezvoltarea economiei rurale, n folosul comunitilor.

Un alt deziderat l constituie construcia instituional n vederea elaborrii i implementrii de

strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spaiul rural, reprezentani ai diferitelor domenii de

activitate, s conlucreze i s interacioneze n folosul comunitilor rurale.

Strategiile elaborate i selectate se vor materializa n proiecte ce vor fi implementate n aria de

acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri publice la care se va aduga cofinanarea

privat.

Datorit caracterului orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor msuri din cadrul

axelor FEADR, impactul aciunilor implementate prin aceast abordare este foarte ridicat i acoper o arie

larg de aciuni i beneficiari.

LEADER poate juca, de asemenea, un rol important n stimularea unor abordri noi i inovative

pentru dezvoltarea zonelor rurale. Inovaia va fi ncurajat prin flexibilitate i libertate n luarea deciziei

privind aciunile ce se doresc a fi puse n practic.

Inovaia n zonele rurale poate implica transferul i adaptarea inovaiei generat n alt parte,

modernizarea formelor tradiionale de know-how sau descoperirea de noi soluii la problemele rurale

persistente pe care alte instrumente politice nu au reuit s le rezolve ntr-un mod durabil i satisfctor.

Acestea pot furniza rspunsuri noi la problemele zonelor rurale.

Cooperarea cu alte teritorii incluse n strategiile de dezvoltare local va facilita transferul i

adaptarea inovaiilor dezvoltate n alt parte.

Avand in vedere ca exista potential pentru constituirea de Grupuri de Actiune Locala si faptul ca

Romania nu a mai implementat masuri de tip LEADER, infiintarea si dezvoltarea Grupurilor de Actiune

Locala reprezinta o prioritate.


9

Astfel, actorii publici si privati din teritoriile care doresc sa participe la procedura de selectie a

Grupurilor de Actiune Locala trebuie sa elaboreze strategii integrate si studii pentru pregatirea dosarelor de

candidatura.

Grupul de Actiune Locala are in responsabilitatea sa selectarea proiectelor, activitatile de dobandire

de competente si animare a teritoriului. De aceea, functionarea eficienta a Grupurilor de Actiune Locala

reprezinta un punct important pentru obtinerea sprijinului financiar european.


10

II. DOSARUL DE CANDIDATUR PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu

Localitatile care fac parte din cadrul Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI sunt

prezentate in tabelul de mai jos:

Numele localitiiNumele localitiiNumele localitiiNumele localitii Nr. locuitoriNr. locuitoriNr. locuitoriNr. locuitori SuprafaSuprafaSuprafaSuprafaa totala totala totala total

DensitateDensitateDensitateDensitate Codul Codul Codul Codul comunelor comunelor comunelor comunelor INSSEINSSEINSSEINSSE ComuneComuneComuneComune OraeOraeOraeOrae SateSateSateSate

Din Din Din Din oraeoraeoraeorae

Din total Din total Din total Din total teritoriuteritoriuteritoriuteritoriu

kmkmkmkm2222 loc./kmloc./kmloc./kmloc./km2222

50326 Viperesti

Vipereti, Tronari, Plici, Ursoaia, Ruav, Mucel

3.692 66,26 55,72

46313 Cislau

Cislu, Gura-Bscii, Brti, Scrioara, Buda-Crciuneti

5.068 61,20 82,81

45753 Calvini

Calvini, Biscenii de Sus, Biscenii de Jos, Olari, Frsinet

4.463 59,19 75,40

45959 Catina

Ctina, Corbu, Valea Ctinei, Slobozia, Zeletin

2.556 37,96 67,33

133919 Lapos

Glod, Pietricica, Lapoel, Lapo

1.355 29,67 45,67

48227 Panatau

Pntu, Plior, Sibiciu de Jos, Begu, Lacu cu Anini, Tega, Rpile, Magurigea, Zahareti

2.718 50,63 53,68

46439 Colti Coli, Colii de Jos, Mucelu Crmneti, Aluni

1.203 34,92 34,45

47079 Gura Teghii

Pltini, Furtuneti, Nemertea, Gura Teghii, Varlaam, Vadu Oii, Secuiu

3.625 466,19 7,78

49484 Siriu Lunca Jaritei, Colul Pietrii, Muscelua, Casoca, Gura Siriului

3.157 223,51 14,12

48325 Patarlagele 7.958 7.958 80,45 98,92

Total GAL 7.958 35.795 1.109,98 32,25 % loc. orae din total loc.

(25%) - - -

-22,23%

- - -

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

11

Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal VALEA BUZAULUI se afla

localitati din doua judete diferite, teritoriul GAL indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.4

fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rur ale.

Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL VALEA

BUZAULUI indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.1. fixat de Ministerul Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale, in sensul ca numarul de locuitori ai GAL- VALEA BUZAULUI se

situiaza intre 30.000 si 70.000 de locuitori.

Teritoriul acoperit de GAL VALEA BUZAULUI include 10 localitati.

Din cele 10 localitati ale GAL - VALEA BUZAULUI , 9 localitati fac parte din judetul Buzau,

iar o localitate Lapos - face parte din judetul Prahova. Ca si suprafata, localitatile din judetul Buzau

acopera 97,32 % din suprafata totala a GAL ului, in timp ce localitatea din judetul Prahova reprezinta

2,67 % din suprafata totala a GAL ului.

Numarul total al locuitorilor care fac parte din aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI

este de 35.795 locuitori, dispusi pe o suprafata totala de 1.109,98 km2 .

In ceea ce priveste gradul de ruralitate al teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI, situatia se

prezinta dupa cum urmeaza:

Populatia in localitatile rurale Ponderea populatiei rurale = Populatia totala

*100

27.837 Ponderea populatie rurale =

35.795

*100 =

78%

Densitate populatie in localitati Gradul de ruralitate =

Populatie totala *100

32,25 Gradul de ruralitate =

35.795

*100 =

9,01%


12

Populatia din orase Ponderea populatiei urbane= Populatia totala

*100

7.958 Ponderea populatie urbane = 35.795

*100 =

22%

In ceea ce priveste densitatea teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI , aceasta este analizata

mai jos comparativ cu situatia la nivel national si regional, avand in vedere ca teritoriul GAL VALEA

BUZAULUI se situiaza in regiunea de dezvoltare Sud Est.

Rezultatele la nivel national in ceea ce priveste densitatea populatiei sunt urmatoarele:

Numar populatie stabila la 1 iulie 2009

Suprafata (km) in 2009

Densitate (loc/ km)

21.498.616 238.390,71

90,18

Sursa: Institutul Natioanl de Statistica

Densitatea populatiei in cadrul Regiunii de dezvoltare Sud Est se prezinta astfel:

JudetJudetJudetJudet Numarul de locuitoriNumarul de locuitoriNumarul de locuitoriNumarul de locuitori SuprafataSuprafataSuprafataSuprafata DensitateDensitateDensitateDensitate Braila 361.414 4765,76 75,84

Buzau 483.988 6102,55 79,31 Constanta 721.896 7071,29 102,09

Galati 611.040 4466,32 136,81

Tulcea 248.367 8498,75 29,22

Vrancea 391.641 4857,03 80,63

Total Regiune de Dezvoltare Sud Est

2.818.346 35761,7 78,81

Sursa: Institutul Natioanl de Statistica - 2009

Dupa cum se observa, teritoriul acoperit de GAL VALEA BUZAULUI , are o densitate cu

mult inferioara densitatii judetului Buzau, densitatii regiunii de dezvoltare Sud Est, cat si celei de la

nivel national, ceea ce impune atragerea populatiei in zonele rurala in primul rand prin imbunatatirea

conditiilor de trai in mediul rural, dar si prin crearea de locuri de munca.

Clasificare localitatilor componente ale GAL VALEA BUZAULUI , in functie de densitatea

populatiei este urmatoarea:


13

Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL VALEA

BUZAULUI indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.2. fixat de Ministerul Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale, in sensul ca densitatea populatiei GAL VALEA BUZAULUI se situiaza

sub 75 locuitori / km2.

DensitateDensitateDensitateDensitate GrupaGrupaGrupaGrupa ComunaComunaComunaComuna Densitate Densitate Densitate Densitate (loc/km2)(loc/km2)(loc/km2)(loc/km2)

Siriu 14,12 < 20 loc / km2 Zona nepopulata cu probleme

Gura Teghii 7,78 Intre 20 si 39,5 loc / km2 Zona cu riscuri mari de depopulare Colti 34,45

Lapos 45,67

Viperesti 55,72

Calvini 75,40

Catina 67,33

Intre 39,5 si 79 loc / km2 Zona rurala cu densitate in scadere

Panatau 53,68 Cislau 82,81 Intre 79 si 120 loc / km2

Zona in ascensiune

Patarlagele 98,92 Sursa: elaborare proprie in baza datelor de la Institutul Natioanl de Statistica cu date din anul 2009

Analizand datele prezentate mai sus se poate observa ca 2 localitati din teritoriul GAL VALEA

BUZAULUI , respectiv comunele Gura Teghii si Siriu sunt zone nepopulate cu probleme, una dintre

localitati Colti - prezinta o densitate foarte scazuta, avand problema grave de populare, iar 5 localitati,

respectiv, Lapos, Viperesti, Calvini, Catina si Panatau, prezinta o densitate in scadere.

In ceea ce priveste gradul de saracie al teritoriului GAL VALEA BUZAULUI , situatia se

prezinta astfel:

Comuna Rata saraciei comuna Profunzimea saraciei Severitatea saraciei

Viperesti 58,60% 19,40% 9,10%

Cislau 45,90% 14,30% 6,50%

Calvini 77,90% 37,30% 22,10%

Catina 54,50% 18,70% 9,40%

Lapos 64,00% 21,10% 9,80%

Panatau 50,40% 15,40% 7,00%

Colti 51,60% 15,10% 6,70%

Gura Teghii 41,80% 12,50% 5,60%

Siriu 38,80% 11,70% 5,30%

Patarlagele 35,20% 10,60% 4,80% Sursa: Anexa 6 la Ghidul de finantare


14

Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL VALEA

BUZAULUI indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe tritoriul acestuia se afla zone sarace.

Sursa: elaborare proprie in baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica

Principalii indicatotri ai tertoriului GAL - VALEA BUZAULUI se prezinta conform imaginii

de mai jos:


15

II.2 Planul de dezvoltare locala

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC ANALIZA DIAGNOSTIC ANALIZA DIAGNOSTIC ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografica si fizica

II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Buzul reprezint una dintre cele mai interesante vai, ca forma si evolutie, din tara noastra.

Izvorand de pe culmea ardeleana a Ciucasului si Tatarului Mare, dupa ce curge spre nord, la localitatea

Intorsura Buzaului face un cot de aproape 180 de grade, indreptandu-se spre sud. Fenomenul de

intoarcere este atat de izbitor incat a dat chiar numele localitatii. Reteaza apoi, printr-o cheie ingusta,

masivele cele mai inalte din regiunea Siriu si Podul Calului, pornind spre Campia Romana. Mai departe,

face un nou cot puternic la Cislau si Magura, pentru ca, ajuns in campie sa o apuce, nu spre Dunare ci,

catre NE, varsandu-se in Siret.

Daca adugam la cele de mai sus si cteva din vile sale afluente si in primul rand Basca Mare si

Basca Mica si chiar Siriul si Basca Chiojdului, de asemenea, deosebite, rezult si mai mult importanta

Buzaului pentru descifrarea evolutiei unittilor de relief pe care le parcurge.

Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre coordonatele 44,44' i 45,49' latitudine

nordic i ntre 26,04' i 27,26' longitudine estic. Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-

vest, Vrancea la nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest. Legturile judeului cu

celelalte zone din ar se fac prin intermediul urmatoarelor cai de comunicatie:

Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureti sau dinspre Suceava, Bacu,

Focani;

DN 1B spre Ploieti;

DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului);

DN 2B spre Brila;

Magistrala feroviar linia 500 de importan european (Bucureti-Ploieti-Buzu-


16

Focani-Bacu-Suceava).

Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord

Muntii Buzau, parte din Carpatii de Curbura, la sud campia, apartinand Campiei Romane, iar la mijloc,

o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara spre sud, ceea ce le confera un climat

sud-mediteranean favorabil viticulturii.

Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la

intersectia drumurilor dintre patru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si

Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei.

Suprafata judetului este de 6.103 kmp, iar populatia numara 483.000 locuitori. Orasul Buzau este

resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau, fiind punct de intalnire pentru cele

patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km

departare de Bucuresti, 250 km de Marea Neagra si pe drumul european E85. Locul sau geografic situat

la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii romanesti a avut o mare influenta asupra evolutiei

orasului care a fost mereu un important centru comercial.

Amplasament

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI cuprinde partea de nord

vest a judetului Buzau avand in componenta urmatoarele localitati: Cislau, Viperesti, Catina, Calvini,

Patarlagele, Panatau, Colti, Siriu, Gura Teghii, si o localitate din judetul Prahova, Lapos.

Teritoriul potentialului Grup de Actiune Locala VALEA BUZAULUI

Comuna Cislu este situat n Depresiunea Cislu care face parte din grupa vestic a

Subcarpailor Buzului. Este amplasat pe cursul mijlociu al rului Buzu i pe cursul inferior al rului

Bsca Chiojdului. Depresiunea Cislu se afl situat la 48 km de municipiul Buzu, pe D.N.10 Buzu-

Braov i la 22 km. distan de oraul Nehoiu. Teritoriul administrativ al comunei Cislu are o suprafaa

total de 6.120 ha. i cuprinde un numr de 5 localiti: localitatea reedin, satul Cislu i un numr de

4 sate aparintoare: Brti, Scrioara, Gura Bscei i Buda Crciuneti. Localitile Cislu, Brti,

Scrioara i Gura Bscei sunt situate n Depresiunea Cislu iar localitatea Buda - Crciuneti n

depresiunea Sngeru. Intravilanul localitii Cislu ocup terasa medie a rului Buzu i conul de

dejecie a torentului Aninoasa, precum i lunca nalt a rului. Celelalte localiti sunt amplasate att pe

versani, ct i n lungul vilor.Coordonatele geografice ale localitii sunt: 45012' - 450 15' latitudine


17

nordic i 260 22' 260 30' longitudine estic. Comuna Cislu se nvecineaz cu:

o judeul Prahova (comunele Sngeru i Lapo) la sud

o oraul Ptrlagele i comuna Pntu la nord

o comuna Calvini la vest

o comuna Vipereti la est

Comuna Siriu este situat pe valea Buzaului, n aval de lacul de acumulare al Barajului

Siriu, pe DN 10, la distana aproximativ egal de Buzau si Brasov (70 km, respectiv 76 km). Aceasta

are in component satele: Casoca, Coltu Pietrii, Gura Siriului, Lunca Jaristei (resedinta comunei ) si

Museluta. Comuna Siriu este ncadrat n urmatoarele coordonate geografice: longitudine 2614 si

latitudine 4528 nvecinandu-se cu:

o la nord cu judetul Covasna

o la est cu comuna Gura Teghii

o la sud cu orasul Nehoiu;

o la vest cu comuna Chiojdu

Oraul Ptrlagele este aezat n partea de vest a judeului Buzu, fiind localizat la 45

grade i 19 de minute latitudine nordic i 26 grade i 21 de minute longitudine estic, la o distan de

56 km de municipiul Buzu. Oraul este situat n Depresiunea Ptrlagele, pe cursul superior al rului

Buzu, aezat ntr-o regiune de dealuri, la o altitudine de circa 400 de metri. Localitatea Ptrlagele are

o populaie de 7.958 de locuitori. Este strbtut de DN 10, Buzu - Braov. De asemenea, gara

Ptrlagele se afl pe calea ferat Buzu Nehoiau, deschis n 1908 i leag oraul Ptrlagele de

municipiul Buzu (distana pe calea ferat este de 59 de km de municipiul Buzu).

Comuna Calvini este amplasat pe calea de rocad dintre rul Buzu i Telejen, in partea

de SV a judeului Buzu la limita ce se invecineaz cu judeul Prahova. Comuna este strbtut de DJ

102B i de prul Bsca Chiojd.

In partea nordica a teritoriului reprezentat de Grupul de Actiune Locala VALEA

BUZAULUI , se afla comuna Gura Teghii care se ntinde pe o lungime de 53 km, de la sud la nord, cu o

lime medie de 8 km. Comuna este strbtut de la nord la sud de rul Bsca Rusilei (de la muntele


18

Rusila), ru rezultat prin confluena rurilor Bsca Mic i Bsca Mare care nconjoar pe dreapta i pe

stnga masivul muntos Penteleu.

Comuna Pntu este situat n Subcarpaii de Curbur pe DJ 60 din DN 10 la circa 60

km de municipiul Buzu si are in administratie localitatile: Pntu, Plior, Sibiciu de Jos, Begu, Lacu

cu Anini, Tega, Rpile, Magurigea, Zahareti.

Comuna Colti este cunoscut pentru muzeul chihlimbarului, singurul din Romnia si

pentru biserica din piatr de la Alunis. Este situata n partea de N-E a judeului Buzu. Comuna se afl

la 10 km de DN10 Buzu-Braov.

Comuna Siriu se afla n nord-estul judetului Buzu. Este situat pe valea Buzului, aflat

n preajma Lacului de Acumulare al Barajului Siriu. Comuna este compus insatele Casoca, Coltu

Pietrii, Gura Siriului, Lunca Jaristei (care este resedinta comunei) si Musceluta. Se nvecineaz cu

comuna Sita Buzului din judetul Covasna la nord, cu comuna Chiojdu la sud-vest, cu orasul Nehoiu la

sud si cu comuna Gura Teghii la est.

Comuna Ctina este aezat n partea de NV a judetului Buzu, n largul Vii Bsca

Chiojdului, si n zona Dealurilor Subcarpailor de Curbur. Se nvecineaz la NE cu oraul Ptrlagele,

la nord cu comuna Chiojdu, la est cu comuna Starchioj din Prahova. Se afla la o distan de 30 km de

orasul Vleni de Munte. Are in administratie satele: Ctina, Corbu, Valea Ctinei, Slobozia, Zeletin.

Comuna Lapos este situat n partea de est a judetului Prahova, la limit cu judetul

Buzu, la izvoarele rului Cricovul Srat, avand in administrare satele Glod, Pietricica, Lapoel, Lapo.

Relieful

Relieful teritoriului este variat i dispus n trei trepte, care coboar de la nord-vest spre sud-est.

Astfel, n nord domin nalimile Munilor Vrancei i Buzului (cu vrful Penteleu de 1.772 m, i vrful

Lcui, de 1.777 m), n centru dealurile subcarpatice de curbur (Burduoaia, Ciolanu-Mgura, Istria

cu 754 m), iar n sud zona de es a Cmpiei Romne, cu caracter piemontan i Cmpia Buzului (cu 80

m, cu nclinare vestic, pe direcia nord-vest i estica, pe direcia vest-sud), Gherghiei, Rmnicului.

Comunele situate in partea de nord a teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA

BUZAULUI situate in apropiere de zona montana a Carpatilor de Curbura, prezinta culmi paralele cu

orientare nord sud si cu forme de relief impresionante: batci si inseuari largi, suprafete de eroziune

pastrate in prispa montana exterioara la nivelul culmilor sau al pasurilor de altitudine; umeri de terasa,


19

pinteni montani, forme ale eroziunii diferentiale).

Geomorfologia acestei zone este in edificul Carpatilor de Curbura, cotele maxime fiind pana la

1.400 m. Predomina formele de relief structurale si, in masura mai mare, cele de eroziune. Formele

structurale sunt prezente prin culmi structurale, iar cele de eroziune sunt rezultatul actiunii apelor

curgatoare reprezentate de Buzau si afluenti sai. Traseul vailor este neamenajat, exceptie facand zona de

baraj de pe raul Buzau.

Reteaua hidrografica de suprafat este reprezentata de raul Buzau si de apele de suprafata pe care

le colecteaza. Acesta si afluentii lui isi au obarsia in izvoare de apa subterana prezente in culmile

structurale. Printre afluenti se numara Siriu, Nehoiu, Bascca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului,

Bisoca.

In comuna Siriu se gaseste Lacul Siriu, situat pe cursul superior al raului Buzau amenajat in

scopuri hidroenergetice si de irigatie.

Clima

n explicarea si ntelegerea diferitelor aspecte naturale, clima reprezint unul din componentii

geografici cu rol determinant, deoarece prin elementele sale exercita o actiune modelatoare, variat

asupra reliefului.

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI se incadreaza

preponderent in climatul temperat continental. Aezarea geografic pe vertical a unor comune,

caracterizeaz teritoriul printr-un gradient termic vertical diferit, de la altitudinea de 250 m n culoarul

depresionar i peste 700 m n dealul Salciei. Aceasta este concretizat prin temperatura lunii ianuarie de

-1,70 C n culoarul depresionar care scade la - 20C grade i - 30C pe versanii nali.

Regimul termic al lunii iulie gradientul termic vertical al acestei zone cuprinde 21 grade C n

zona depresionar i 18 grade pe versani. Aceast temperatur ridicat favorizeaz cultura pomilor

fructiferi pruni, meri, peri i via de vie.

Specificul climatului acestor localitati se reflect i n procesul inversiunilor de temperatur

condiionat atat de prezena albiei late a rului Buzu ct i a versanilor fragmentai nconjurtori. Acest

lucru conduce la o cretere a valorii termice pe fruni de teras. Acest climat de adpost face ca uneori s

fie mai cald n zona deluroas dect n lunc.

Precipitaiile medii anuale sunt de 600-800 mm cu un maxim la sfritul primverii - nceputul


20

verii i la sfritul iernii - nceputul primverii, cnd se pot produce viituri pe principalii toreni.

Vnturile predominante sunt NV predominant 26,8% urmat de cel SV 12,8% i cel de nord sub

10%. Viteza medie anual este cuprins ntre 3-5 m/s. Vntul de NV bate cu o vitez de 4,5 m/s, iar

vntul de nord are o vitez mai mare de 4,9 m/s.

Pozitia localittilor din nordul teritoriului, la curbura Carpatilor introduce o serie de nuane

locale, determinanand si un alt tip de subclima. Pe timp de iarna apar invazii de aer rece, provenite din

aria anticiclonului siberian, cunoscut sub numele de Crivat, care bate de la nord est sau numai de la

est. Crivatul bate in toate anotimpurile, dar taria lui se resimte mai mult in timpul iernii cand determina

cele mai mari scaderi de temperatura. Este aducator de viscole puternice. Uneori iarna aduce si zapada

bogata, iar vara aduce valuri de caldura din stepele rusesti.

Austrul este un alt vant, care bate dinspre vest, vant uscat ce aduce iarna ger uscat iar vara

caldura si seceta.

Baltaretul este un vant caldut, aducator de ploi repezi si scurte, care bate de la sud est. Acesta

se resimte mai mult vara, fiind mult asteptat de localnici. Munteanul, care bate de la nord este un vant

violent si rece.

O caracteristica a localitatilor din nordul teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala

VALEA BUZAULUI este prezenta fhnului, care intalneste conditii favorabile de manifestare in

aceasta zona, deoarece au loc revarsari de aer din Transilvania peste culmile muntilor. Prezenta acestui

fenomen asociat cu alte conditii climatice generale se reflecta in existenta unor specii vegetale si

xerofile cu regim termic specific, si caracterizeaza dezvoltarea pomiculturii pe versantii inalti adapostiti

de Valea Siriului. Existenta numeroaselor vai, depresiuni si bazinete creeaza conditii favorabile

inversiunilor de temperatura, care sunt mai accentuate in sezonul rece al anului.

Tipuri de sol

Pe teritoriul GAL VALEA BUZAULUI depozitele care intr in alcatuirea fundamentului

apartin flisului extern. Paleogenul imprima nota caracteristica flisului extern prin varietatea litologica pe

verticala si orizontala. Tectonic, flisul extern este un compartiment coborat fata de flisul intern si inaltat

fata de molasa pericarpatica. Structura tectonica este cea de panze sariate suprapuse. Stratele sunt

alcatuite din gresii masive in intercalatii cu sisturi negricioase si marnoaase dispuse vertical. Depozitele

de vatra cuaternara sunt rezultatul eroziunii de suprafata a cursurilor de apa. S-au format terase cu

aluviuni de pietris, nisip, bolovanis si argile.


21

De-a lungul raului Buzau si ai afluentilor sai s-au dezvoltat terenuri de terasa, alcatuite din

depozite proluvial- aluvionare: gresii dislocate din masiv prinse in nisipuri argiloase la baza versantilor

si pietrisuri, bolovani cu structura rulata. Grosimea acestor terase este de aproximativ 10 m.Astfel, sunt

specifice clasele de soluri numite Cambisoluri cu soluri brune i soluri brune acide i clasele de soluri

numite Argiluvisoluri cu soluri brun-rocate i soluri brune acide.

Resurse naturale

Resursele naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri, a terenurilor

cultivabile, a padurilor si apelor de care dispune un teritoriu. Sunt substante care apar in mod natural dar

care sunt considerate valoroase in forma lor relativ nemodificata. Resursele naturale sunt considerate

capital natural ce poate fi convertit in materii prime pentru procesele capitalului infrastructural. Se

clasific in: resurse regenerabile si resurse neregenerabile. Resursele pot, de asemenea, sa fie clasificate

pe baza originii lor ca fiind: resurse biotice, derivate din animale si plante, si resurse abiotice, derivate

din pamant, aer, apa.

In cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI ca resurse ale solului intalnim puni, fnee i

pduri.

Vegetatia si fauna

Vegetatia si fauna contin elemente de atractie prin speciile deosebite ce se afla la intersectia mai

multor zone biogeografice ale Romaniei (moesica, pontica)

Vegetaia este specific zonei de deal; predominante sunt pdurile de foioase: stejar pedunculat,

gorun, cer, grni, fag si alte specii (tei, arar, frasin, paltin, mesteacn, ulm), dar ntlnim i specii de

arbuti, precum alunul i cornul. Este impresionanta vederea padurilor de o mare varietate si de un

colorit deosebit.

In partea nordica a teritoriului ca urmare a diferentierii pe altitudine deosebim un subetaj de

amestec fag - stejar si un etaj mult mai extins al fagului aflat in amestec cu coniferele la partea

superioara.

Pe langa varietatea lemnoasa, ca o dominanta a peisajului, apar pajisti deluroase secundare si

pajisti montane naturale sau secundare in Muntii Buzaului (cu specii floristice multicolore: clopotel,

margareta, brandusa, garofita). Ca specie endemica ocrotita de lege pe teritoriul Romaniei se remarca

tisa (Taxus_baccata), localizata in sudul masivului Monterou, in cadrul unei arii protejate cu o suprafata


22

de 150 ha.

Pitorescul locului este intregit de fauna caracteristica padurii de fagete si de amestec care include

specii de pasari cantatoare cu penaj viu colorat (pitigoi, ciocanitoare, graur, cocos de munte, mierla, cuc,

cinteza, codobatura, gaita, randunica), pasari rapitoare de zi (uliu cenusiu) si de noapte (cucuveaua,

bufnita); specii de mamifere (iepure, pisica salbatica, caprioara, cerb carpatin, urs brun, ras - mai ales in

zona montana, vulpe, lup, mistret); specii de pesti (pastrav, lipan, mreana, clean, scobar, cutitoare,

soreasca, molean etc.); o mare varietate de insecte, reptile. O parte a rezervatiei ce protejeaza relictul

faunistic glaciar capra neagra ( Rupicapra rupicapra) recolonizata in Muntii Siriu se afla pe teritoriul

comunei Siriu.


23

II.2.1.2. Harti planul localizarii teritoriului

HARTA LOCALIZARII TERITORIULUI IN CADRUL JUDETULUI SI IN RAPORT CU MARILE ORASE


24

HARTA JUDETULUI CU DELIMITAREA TERITORIULUI


25

HARTA TERITORIULUI CU DELIMITAREA COMUNELOR

26

Limitele geografice ale teritoriului sunt urmatoarele:

Nord: Muntii Buzaului

Vest: orasul Nehoiu din judetul Buzau

Sud: localitatea Tisau din judetul buzau si judetul Prahova

Est: localitatile Baiesti, Bozirou, Cozieni, Prascov, Magura din partea centrala a

judetului Buzau

Sud Vest judetul Prahova

Nord Vest judetul Brasov si judetul Covasna

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI cuprinde partea de nord

vest a judetului Buzau avand in componenta urmatoarele localitati: Cislau, Viperesti, Catina, Calvini,

Patarlagele, Panatau, Colti, Siriu, Gura Teghii, si o localitate din judetul Prahova, Lapos.

Teritoriul GAL - VALEA BUZAULUI este omogen, fiind situat in zona de deal a Buzaului. Este

strabatut de o cale ferata si de drumuri nationale, judetene si comunale care fac legatura intre judetele

Brasov, Covasna, Vrancea, Prahova.

Distanta teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI fata de orasele importante ale judetului Buzau

este ilustrata cu ajutorul figurii de mai jos:


27

II.2.1.3 Populaie - demografie

Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative din punctul de vedere al

densitatii populatiei pe tot teritoriul Romniei. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul tarii,

unde rata natalitatii este ridicata, si n regiunile din sud, puternic industrializate n perioada comunista.

Exista mari disparitati, determinate n special de influenta reliefului la nivel regional si judetean. Declinul

populatiei din Romnia, mai pronuntat n zonele rurale, constituie o problema care va trebui rezolvata daca

se doreste dezvoltarea economica a acestor regiuni.

De la vrful atins n 1989, populatia totala a Romniei a nregistrat o scadere rapida. Aceasta

tendinta este foarte pronuntata n zonele rurale. Numarul locuitorilor din zonele urbane a depasit numarul

locuitorilor din zonele rurale la jumatatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice cu care se

confrunta Romnia n acea perioada. Odata cu explozia economica din ultimii ani, populatia urbana a

crescut ntr-o oarecare masura, n timp ce numarul locuitorilor din zonele rurale a continuat sa scada.

Procesul de mbatrnire si scaderea naturala a populatiei, care decurge din aceasta situatie,

constituie principalii factori ai declinului populatiei rurale. ntre 1998 si 2005, se constata ca: ponderea

88.51 km

57,68 km


28

categoriei de vrsta 0-14 ani din totalul populatiei rurale a scazut; ponderea categoriei de vrsta 15-64 ani a

ramas relativ stabila; ponderea categoriei de peste 65 ani a nregistrat o tendinta ascendenta, ajungnd, n

2005, la 19% din totalul populatiei rurale (fata de 11% n zona urbana).

Scaderea naturala a populatiei rurale s-a accelerat semnificativ n ultimii cinci ani, ajungnd la rate

de aproape 4/1.000 de locuitori, iar a populatiei din zonele urbane a fost mult mai scazuta, situndu-se n

jurul valorii de 1, nainte de a atinge valoarea 0 si ulterior devenind pozitiva n 2005.

Desi pozitiv, procentul de migrare interna - dinspre urban spre rural - nu poate compensa acest

declin. La nceputul anilor 90, a avut loc o migrare masiva din zonele rurale catre cele urbane.

Tendinta s-a inversat pe parcursul anilor 90, pe masura ce restructurarea economica si restituirea

terenurilor au determinat cresterea atractivitatii zonelor rurale, astfel nct catre sfrsitul anilor 90, rata

neta a migratiei urban-rural a devenit pozitiva, desi a nregistrat unele fluctuatii n valori absolute. Cu toate

acestea, migratia urban-rural ramne insuficienta pentru a compensa declinul populatiei rurale.

Populatia cu vrste mai naintate nlocuieste treptat populatia mai tnara din spatiul rural. Populatia

activa tnara migreaza n zonele urbane, n cautarea unor locuri de munca mai bune si a unui mod de viata

mai atractiv. La nceputul anilor `90, populatia care migra catre zonele urbane provenea din toate

categoriile de vrsta. Tendinta s-a modificat n cea de-a doua jumatate a decadei, tinerii ncepnd sa plece

din zonele rurale, iar persoanele mai n vrsta migrnd n zona rurala.

Spatiul rural a devenit din ce n ce mai atractiv pentru populatia de peste 35 ani si mai cu seama

pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai vulnerabili pe piata muncii din spatiul urban si care se

ndreapta catre zonele rurale, unde ncep sa desfasoare activitatea de subzistenta.

Rata neta de migrare internationala este, de asemenea, semnificativa si este legata n principal de

categoria de vrsta mai tnara din spatiul rural.

Migrarea externa a devenit un aspect cu o amploare semnificativa, n special n ultimii ctiva ani.

Majoritatea lor opteaza numai pentru angajari temporare. Incidenta migrarii n strainatate pare sa fie mai

mare n rndul barbatilor dect n rndul femeilor si mai ridicata n rndul populatiei tinere, fata de adulti

si vrstnici. Femeile din zona rurala nclina mai mult spre migrarea internationala temporara la vrste mai

tinere (18-29), fata de femeile din zona urbana. Migrarea n strainatate are implicatii economice si sociale

majore, ndeosebi n zonele rurale. Sumele de bani trimise n tara de catre cei care lucreaza n strainatate,

creeaza fluxuri financiare importante n economia rurala. Alaturi de modificarile de atitudine n ce priveste


29

migrarea n strainatate, acesti bani pregatesc calea pentru modernizarea si dezvoltarea spatiului rural. Cea

mai mare parte a acestor sume sunt investite n tranzactiile imobiliare (locuinte si terenuri), n ncercarea de

a se ridica nivelul calitativ al vietii si de a se asigura un mijloc de protectie n cazul eventualelor probleme

financiare. Cu toate acestea, migrarea n strainatate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica intensa a

migrarii nu compenseaza capacitatea de reactie a sistemului de asistenta sociala. Au loc separari ale

membrilor familiilor, copiii ramnnd n grija rudelor din tara.

Analiza variaiei populaiei judeului Buzu, pe sexe si categorii de localiti, in perioada 2001 -

2005, indic, pe fondul scderii numrului total de locuitori, o scdere mai accentuat a populaiei rurale

(6.971 locuitori) fa de scderea populaiei urbane (2.428 locuitori). Scderea total a populaiei

masculine de 4.654 brbai se regseste mai accentuat in mediul rural (2.736) fa de mediu urban (1.918).

Scderea total a populaiei feminine de 4.745 persoane cuprinde o scdere de 4.235 femei in mediu rural

(89%) si 510 in mediul urban (11%). Dac raportul mediu rural/mediu urban este echilibrat in cazul

brbailor 1,42, in cazul femeilor el este de 8,3. Conform ultimelor informatii publicate de Institutul

National de Statistica in revista Proiectarea populaiei Romaniei in profil teritorial pan in anul 2025

ediie 2004, in perioada 2003-2025 este prognozat o scdere foarte accentuat a populaiei judeului

Buzu, de 75,3 mii persoane, reprezentand 15% din populaia total a anului 2003. Aceasta va avea ca

efect principal scderea populaiei in orasele mici, care se confrunt cu problema locurilor de munc

insuficiente si nu foarte bine pltite.

Indicatorii demografici de baz pentru judeul Buzu arat o populaie rezident preponderent in

mediul rural, o rat a mortalitii infantile care depseste media Regiunii si media pe ar si o crestere a

duratei de via, pe fondul migraiei populaiei tinere si mature.

In ceea ce priveste rata somajului, la nivelul judetului Buzau aceasta se situiaza la un nivel de 7,4%,

depsind valoarea pe Regiune de 6,4%. Cresterea ratei somajului, la nivel judetean este prezent pentru

persoanele cu studii primare, gimnaziale si profesionale, in timp ce numrul somerilor cu studii liceale si

postliceale, respectiv universitare a continuat s scad.


30

In ceea ce priveste structura populatiei in cadrul GAL - VALEA BUZAULUI, situatia este

urmatoarea:

Populatie Populatie Populatie Populatie ---- numele numele numele numele localitatiilocalitatiilocalitatiilocalitatii

1999199919991999 2008200820082008 Evoluie/ Evoluie/ Evoluie/ Evoluie/ RegresieRegresieRegresieRegresie

Soldul Soldul Soldul Soldul migrriimigrriimigrriimigrrii

Soldul Soldul Soldul Soldul natural natural natural natural

(natalitat(natalitat(natalitat(natalitateaeaeaea----mortalitate)mortalitate)mortalitate)mortalitate)

Sub Sub Sub Sub 20 20 20 20 ani ani ani ani 2008200820082008

Peste Peste Peste Peste 60 60 60 60 ani ani ani ani 2008200820082008

Populaia Populaia Populaia Populaia activ activ activ activ

omajomajomajomaj

Viperesti 3.426 3.692 266 -62 -16 957 901 406 268

Cislau 5.023 5.068 45 36 -22 1.207 1.214 676 309

Calvini 4.308 4.463 155 -6 29 1.442 715 445 319

Catina 2.780 2.556 -224 -32 -25 578 699 306 213

Lapos 1.544 1.355 -189 -21 -11 196 421 738 44

Panatau 2.752 2.718 -34 -6 -24 528 870 378 242

Colti 1.326 1.203 -123 -6 -18 200 422 101 59

Gura Teghii

4.146 3.625 -521 -7 -39 762 920 331 107

Siriu 3.363 3.157 -206 6 -7 828 539 807 154

Patarlagele 8.632 7.958 -674 -62 -38 1.573 1.964 1.199 350

Total 37.300 35.795 -1.505 -160 -171 8.271 8.665 5.387 2.065

% 100% 100% 4,20 0,45 0,48 23,11 24,21 15,05 5,77

Din datele prezente se poate lesne constata o scdere a populatiei din 1999 pana in 2008, cu 1505

persoane, respectiv cu 4.03%. Cea mai brusc cdere o nregistreaz Gura Teghii, cu -521 locuitori n acest

interval. Soldul migrarii, de asemenea negativ, subliniaz exodul rural, motivat, probabil de mutarea

domiciliului vechilor locuitori, n mediul urban si de ctre tendinta de emigrare, in special dupa anul 2007.

Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii:

in ultimii ani media evolutia mediei populatiei a inregistrat o evolutie negativa in totalul

teritoriului GAL VALEA BUZAULUI;

mortalitatea a avut o dinamica in crestere toate localitatile;

sporul natural (diferenta dintre natalitate si mortalitate) inregistreaza valori negative in toate

localitatile;

ponderea populatiei pe grupe de varste se prezinta astfel:

o populatie activa - 15,05 %


31

o populatie peste 60 de ani - 24,21 %

o populatie sub 20 de ani - 23,11 %

avand in vedere procentele de mai sus se poate observa ca in cadrul GAL VALEA

BUZAULUI ponderea cea mai mare o detine populatia peste 60 de ani, urmata de populatia sub 20

de ani ceea ce demonstreaza o usoara tendinta de imbatranire a populatiei teritoriului;

soldul migrarii populatiei este negativ, ceea ce demonstreaza ca acest fenomen este prezent

in cadrul teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI ;

Intrucat rata somajului in cadrul teritoriului este destul de ridicata, situandu-se la un nivel de 5,77%

trebuie luate anumite masuri n domeniul politicii de ocupare a forei de munc:

cresterea gradului de ocupare a acesteia, precum i msuri de sprijinire a omerilor;

reconversia profesional a unor categorii de omeri;

organizarea de aciuni de consultan i orientare n carier (n cadrul serviciilor

sociale prin legtur cu AJOFM i agenii economici) pentru tineri de vrsta 18-30

ani;

creterea mobilitii, flexibilit ii i a adaptabilitii forei de munc prin programul

de formare continuu i nvare pe tot parcursul vieii;

garantarea anselor egale prin transparena ofertelor de locuri de munc organizarea

sistemului educaional.

In concluzie situatia populatiei din cadrul GAL - VALEA BUZAULUI se prezinta astfel:


32

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu

Valoarea patrimoniului natural al Romniei este recunoscut la nivel naional i internaional prin

protejarea celor mai reprezentative zone i includerea acestora n reeaua naional de arii naturale protejate

sau n cadrul altor reele internaionale de arii naturale protejate constituite n baza unor convenii sau

tratate la care ara noastr a aderat.

Protecia, conservarea i ameliorarea calitii mediului, incluznd conservarea habitatelor naturale,

a florei i faunei slbatice sunt probleme de interes public major, avnd n vedere c, aa cum este

recunoscut n toat lumea, componentele diversitii biologice care formeaz capitalul natural asigur cea

mai mare parte a produselor, bunurilor i serviciilor necesare societii, fiind suportul fundamental al unei

dezvoltri durabile.

Reteaua de arii naturale protejate se compune din:

a) Rezervaii tiinifice

b) Parcuri naionale

c) Monumente ale naturii

d) Rezervaii naturale

e) Parcuri naturale

f) Rezervaii ale biosferei

g) Zone umede de importan internaional

j) Arii de protecie special avifaunistic

k) situri de importan comunitar

l) Geoparcul

n cadrul teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI patrimoniul de mediu se compune din

monumente ale naturii, rezervaii naturale si situri de importan comunitar.


33

Monumentele naturii sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea

unor elemente naturale cu valoare i semnificaie ecologic, tiinific, peisagistic deosebite, reprezentate

de specii de plante sau animale slbatice rare, endemice sau ameninate cu dispariia, arbori seculari,

asociaii floristice i faunistice, fenomene geologice - peteri, martori de eroziune, chei, cursuri de ap,

cascade i alte manifestri i formaiuni geologice, depozite fosilifere, precum i alte elemente naturale cu

valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.

Rezervaiile naturale sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea

unor habitate i specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic,

speologic, paleontologic, pedologic. Mrimea lor este determinat de arealul necesar asigurrii integritii

elementelor protejate. Managementul rezervaiilor naturale se face difereniat, n funcie de caracteristicile

acestora, prin msuri active de gospodrire pentru a asigura meninerea habitatelor i/sau n vederea

protejrii anumitor specii, grupuri de specii sau comuniti biotice. Pe lng activitile tiinifice, dup

caz, pot fi admise activiti turistice, educaionale, organizate. Sunt admise unele activiti de valorificare

durabil a unor resurse naturale si sunt interzise folosine ale terenurilor sau exploatarea resurselor care

duneaz obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaiile naturale pot

avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de

zon umed, marin, de resurse genetice i altele.

Siturile de importan comunitar reprezint acele arii care, n regiunea sau n regiunile

biogeografice n care exist, contribuie semnificativ la meninerea sau restaurarea unei stri de conservare

favorabil a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate i Directiva

Psri i care pot contribui astfel semnificativ la coerena reelei Natura 2000 i/sau contribuie

semnificativ la meninerea diversitii biologice n regiunea sau regiunile biogeografice respective.

Pentru speciile de animale cu areal larg de rspndire, siturile de importan comunitar ar trebui s

corespund zonelor din areal din care sunt prezeni factori abiotici i biotici eseniali pentru existena i

reproducerea acestor specii.

Monumente ale naturii nscrise n registrul naional i European

Cod naional

Cod european

Denumirea monumentului naturii

Supraf (ha)

Unitatea teritorial -

administrativ

Anul declarrii

2.263. 14592 Sarea lui Buzau 1,77 Comuna Viperesti 1995 2.275. 183568 Chihlimbarul de Buzau 2,46 Comuna Colti 1995


34

2.264.

183694

Blocurile de calcar de la Bdila

3,02

Comuna Vipereti

1995

Rezervaii naturale nscrise n registrul naional i european:

Cod Cod Cod Cod

nanananaionalionalionalional

Cod Cod Cod Cod

europeaneuropeaneuropeaneuropean

Denumirea Denumirea Denumirea Denumirea

monumentului naturiimonumentului naturiimonumentului naturiimonumentului naturii

Supraf Supraf Supraf Supraf

(ha)(ha)(ha)(ha)

UniUniUniUnitatea tatea tatea tatea

territorial territorial territorial territorial

administrativadministrativadministrativadministrativ

Anul Anul Anul Anul

declardeclardeclardeclarriiriiriirii

2.265. 183865 Pdurea Crivineni 15,44 Oras Ptrlagele 1995

Alte Rezervaii Naturale declarate prin Hotrrea Consiliului Judeean nr. 13/1995:

Cod Cod Cod Cod

nanananaionalionalionalional

Cod Cod Cod Cod

europeaneuropeaneuropeaneuropean

Denumirea Denumirea Denumirea Denumirea

monumentului naturiimonumentului naturiimonumentului naturiimonumentului naturii

Supraf Supraf Supraf Supraf

(ha)(ha)(ha)(ha)

UnUnUnUnitatea itatea itatea itatea

teritorial teritorial teritorial teritorial

administrativadministrativadministrativadministrativ

Anul Anul Anul Anul

declardeclardeclardeclarriiriiriirii

1 Culmile Siriului Comuna Siriu 85 Comuna Siriu 1995

Situri de importan a comunitar declarate prin Ordinul ministrului mediului nr. 77 6/2007 i

care vor deveni arii de conservare special, dup validarea lor de comisia european:

Nr crt Numele zonei Supraf (ha) Localizare Caracteristici principale 1 Lunca Buzaului 3990,5 Patarlagele, Cislau,

Viperesti Declarat pentru habitate de lunca, specii de flora, pesti, amfibieni, nevertebrate din Directiva habitate

2 Penteleu 11233.1

Gura Teghii

Declarat pentru habitate de pdure, pajiti alpine, specii de flor, animale carnivore, peti, amfibieni, reptile, nevertebrate

3 Siriu 5747.3 Gura Siriului (22%)

Declarat pentru habitate de pdure, stncrii, pajiti boreale, vegetaie din lungul rurilor, specii de plante, animale, peti, reptile, amfibieni din Directivele europene

1. Sarea lui Buzau

Sarea lui Buzau reprezinta un monument al naturii prin catena de sare de interes geologic, botanic

localizat in comuna Viperesti.


35

Dintre speciile forestiere, doar arbustul Catina alba (Hippophare rhamnoides), vegeteaz pe excesul

salin si substratul mineral excesiv, ameliorand compozitia prin aportul organic intr-un proces de solificare

a terenului si astfel, ca specie pionera, pregatind instalarea speciilor arborescente ale padurii.

2. Chihlimbarul de Buzau

Comuna Colti este singurul loc din tar unde intlnim chihlimbar n sol, n strate dezvelite, la

suprafat sau n adncime. De asemenea, in aceasta localitate functioneaza si un Muzeu al Chihlimbarului

care adaposteste o intreaga colectie. Punctul de rezistenta al colectiei (una dintre cele mai valoroase din

lume), este o piatra de 1,857 kg. Desi rosturile de chihlimbar de la Colti sunt inguste si sarace, nicaieri nu

se intalnesc atatea nuante de culori, de la negru opac la negru verde, negru galben, maron sidefat si pana la

galben stralucitor. Muzeul a fost infiintat in anul 1979 intr-o casa in stil popular. Colectia adaposteste o

varietate de mostre de chihlimbar provenite din zacamintele extrase din Muntii Buzaului si un bogat

material iconografic, unelte, instrumente, documente, fotografii, bijuterii din epoca moderna si

contemporana, obiecte de etnografie si arta populara: piese decorative (stergare), port popular si mobilier,

unelte de tesut, obiecte de uz casnic, pentru pastorit si unelte agricole.

Cldirea ese asemntoare unei case trnesti cu trei nivele: demisol parter si etaj. Sunt amenajate

numai parterul si etajul. Parterul este compus din trei ncperi n care se afl colectia de chihlimbar,

colectiile de flori de min, roci, fosile si pietre semipretioase. Tot aici se mai afl documente privind

exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pmntului, atestarea documentar a localitatii Colti,

nvtmntul-cultura si istoria acestor meleaguri. La etaj se afl o frumoas si deosebit colectie de

etnografie compus din obiecte trnesti vechi, donate de locuitori: rzboi de tesut, stergare, lzi de zestre,

pieptni pentru ln, pieptni pentru cnep, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc. Tot aici se afl o

colectie de batiste cusute cu mult migal si pricepere.


36

Colectia de chihlimbar este unic n tara noastr si printre putinele n lume. Ideia organizarii ei se

datoreaz faptului c la Colti se gseste chihlimbar n sol, n strate dezvelite, la suprafat sau n adncime.

Aceasta colectie este compus din: roci cu chihlimbar, chihlimbar brut si prelucrat, unelte folosite la

extragerea si prelucrarea chihlimbarului.

La Coli a fost singura exploatare de chihlimbar din Romnia, exploatare nchis n 1948. Muzeul

Chihlimbarului din Coli, administrat de Muzeul Judeean Buzu, a fost deschis n 1973 i este singurul

astfel de muzeu din Romnia. Colecia muzeului este compus din roci cu chihlimbar, chihlimbar brut i

prelucrat, unelte folosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului, precum i acte referitoare la

exploatarea minier. Cele mai importante piese din colecie sunt unele buci de chihlimbar de peste 1,5

kg, precum i un cercel n care se afl o furnic (specialistii spun c furnica a trit la Colti acum trezeci de

milioane de ani), o bucat de chihlimbar sectionat care pstreaz urme din scoarta copacului din care ca

provenit rsina respectiv. Fosta min de chihlimbar se afl chiar lng muzeu.

Acest produs natural, cunoscut inca din antichitate, se gaseste in putine locuri din lume, iar in

Europa chihlimbarul de Buzau este renumit. Chihlimbarul (sau ambra) este o rasina fosila divers colorata

(mai ales in nuante de galben), provenita din mai multe specii de pini; varsta sa este estimata la 50-60

milioane de ani. In structura sa se gasesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin traditie, este considerat a

avea proprietati terpautice speciale, dar este si un material foarte apreciat pentru bijuterii.

3. Blocurile de calcar de la Badila Monument al naturii de interes geologic si paleontologic situat

in comuna Viperesti.

Blocurile de calcar reprezinta un Monument al naturii prin calcarul marin provenit mai ales din

depozitele sarurilor de carbonat de calciu (CaCO3) dar si cu intruziuni de calcar biogen (chiar coraligen)

amintind atat de acoperirea cu apele marii a acestei zone, cat si de fenomenele de tectonica care au

comprimat acele depozite marine si prin presiune si caldura le-au sudat in masa omogenizata a blocurilor.


37

O mare calda intr-o clima subtropicala (intre glaciatii), fenomene ce au fost urmate de cutari care au ridicat

fundul marii si apoi alte cutari care au rupt arcul subcarpatic de curbura, lasand apele lacului Cislau sa se

reverse intr-un curs care a erodat si dezgolit aceste blocuri dar a si denumit tinutul Buzaului.

4. Padurea Crivineni

Padurea Criveni reprezint o rezervatie forestier localizat n orasul Patrlagele ce se ntinde pe o

suprafat de 2,6 ha. Aceasta a fost considerat rezervatie forestier pentru stejarul pufos (Quercus

pubescens) care, desi introdus artificial, totusi a rezistat, vegetand pe un substrat din nisip cuartos. Astfel,

in aceasta zona deluroasa, a confirmat la cea mai inalta altitudine (circa 400 m) chiar daca nu optim, ceea

ce era de asteptat pentru stejarul pufos care, impreuna cu stejarul brumariu - la campie incep silvostepa.

5. Culmile Siriului

Rezervaia Culmile Siriului este geologic, botanic, forestier, zoologic, n interiorul ei fiind

protejate caprele negre si smrdarul (bujorul de munte).

Bujorul de munte Capra neagr


38

6. Herghelia Cislu

Herghelia si depozitul de armsari Cislau s-a nfiintat in anul 1894 cu scopul de a produce armasari

si iepe de prasila. In anul 1898 institutia se desfiinteaza si ia nastere Depozitul de Remonti al armatei, care

functioneaza pana in anul 1916, an in care din cauza razboiului se muta in Moldova. Revine la Cislau in

anul 1919 si functioneaza pana in anul 1945 cnd ferma este preluata de Ministerul Agriculturii care

infiinteaza Herghelia de Pur Sange Englez. Herghelia Cislau este una dintre cele mai vechi herghelii din

tara care in ciuda tuturor transformarilor suferite reuseste si astazi sa-si pastreze scopul initial acela de a

produce si creste cai de rasa in conditii optime de clima si relief. La momentul actual Herghelia Cislau este

singura herghelie care produce si creste cai din rasa Pur Sange Englez, rasa care este considerata varful de

lance in randul raselor de cai de la nivel mondial, in structura genealogica a matcii din herghelie gasindu

se principalele linii succesorale ale tulpinilor initiale Darley Arabian, Godolphian Arabian si Bayrley Turk.

Rasa Pur Sage Englez a fost introdusa in tara noastra dupa anul 1870, la inceput prin importuri

sporadice, de catre unii mari propietari crescatori de cai, a caror matca de prasila era formata din iepe

locale romanesti, unele din ele avand infatisarea si calitatile vechiului cal moldovenesc. Acestia foloseau

ca reproducatori si unii armasari arabi si turcesti, introdusi cu ocazia schimburilor reciproce ce se faceau la

acea data intre principatele romane si fostul Imperiu Otoman. Caii Pur Sange Englez de la Herghelia Cislau

au fost si sunt in mod constant principalii competitori in cursele de galop organizate pe Hipodromul

Mangalia, fiind in acelasi timp de departe castigatorii celor mai multe reuniuni de derby.


39

7. Pastravaria Cislau

8. Padurea Milea Viforata

Rezervaie forestier i zoologic ntins pe 165 ha) situat pe partea sudic a muntelui Viforta din

Penteleu.

9. Chilii Rupestre

Cercetarile amanuntite facute asupra chiliilor rupestre

aflate in judetul Buzau au aratat ca aceste scobituri in piatra au

aparut cel mai devreme cu 900 de ani in urma.

Primele informatii au fost publicate in cartea "Vestigiile rupestre din Muntii Buzaului", aparuta in

1980. Specialistii au facut masuratori ale chiliilor si au descifrat inscriptiile lasate de stramosii nostri in

peretii muntelui. Ca urmare a cercetarilor s-au luat masuri severe pentru protejarea locului. Nimeni nu

putea sa viziteze chiliile rupestre, decat cu o aprobare speciala.


40

Lunca Buzaului, Penteleu si Siriu sunt declarate situri nationale in special pentru habitatele de interes

comunitar identificate in cadrul acestei zone.

Noiunea de "habitat natural, aa cum apare n Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE privind

conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice), se refer la zonele terestre sau acvatice ce se

disting prin caracteristici geografice, abiotice i biotice, n ntregime naturale sau semi-naturale.

Tipuri de habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul GAL - VALEA BUZAULUI :

Cod Denumire habitat Localizare 4080 Tufriuri cu specii sub-arctice de salix Lunca Buzului 92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba Lunca Buzului, Siriu, Bsca Mare 92D0 Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i

Securinegion tinctoriae) Lunca Buzului

1508 Comuniti vest- pontice cu Camphorosma annua i Kochia laniflora

Luncile rurilor Buzu Clmui

1514 Comuniti vest- pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon i Ranunculus sardous

Lunca Buzului

2206 Comuniti danubiene cu Potamogeton Perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis i Najas marina

L. Buzului, B. Amara

3240 Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane

De-a lungul rurilor montane din Siriu, Penteleu

4060 Tufriuri alpine i boreale Siriu, Penteleu 6170 Pajiti calcifile alpine i subalpine Siriu 6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul

cmpiilor, pn la cel montan i alpin B. Amara, B. Alb, Lacul Mociaru, Siriu, Penteleu

6230* Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase

Siriu, Penteleu

7110* Turbrii active Penteleu 8120 Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul

montan pn n cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Siriu

8210 Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase Siriu 9110 Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Siriu, Penteleu, Crasna 9130 Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Siriu, Penteleu, -Monteoru, Haragu, Crasna,

Podul Calului, Caoca, Ivneu 9180* Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i

ravene Penteleu

91E0 Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Siriu, Penteleu

91V0 Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Crasna, Haragu, Siriu 91Q0 Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros Siriu 9410 Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana

(Vaccinio-Piceetea) Siriu, Penteleu

3111 Tufriuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) Siriu, Penteleu 4101 Pduri sud-est carpatice de molid, fag i brad cu Pulmonaria

rubra Haragu, Crasna, Siriu

4102 Pduri sud-est carpatice de molid, fag i brad cu Hieracium rotundatum

Siriu, Penteleu, Crasna

4106 Pduri sud-est carpatice de fag i brad cu Hieracium rotundatum

Siriu, Crasna, Ivneu

4107 Pduri sud-est carpatice de fag i brad cu Vaccinium myrtillus Siriu


41

4422 Tufriuri danubiene de ctin roie (Tamarix ramosissima) Lunca Buzului

Specii de flor i faun ocrotite pe raza Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI in

baza Hotrrii Consiliului Jude ean nr. 13 din 1995:

Garofia ( Dianthus spiculifolus) Smirdan ( Rhododendron kotschy)

Rsul ( Lynx lynx) Cocoul de munte ( Tetrao urogallus)

Trasee turistice

In cadrul ariei teritoriale a GAL - VALEA BUZAULUI sunt identificate urmatoarele trasee

turistice:

1. Calvini sat Bascenii de Jos Deal Cornatel Biserica Sf. Nicolae 1775 pictura manuala

2. Catina sat Valea Catinei Subcarpatii Buzaului Dealuri Cornatelu, Cetate/ raul Basca Chiojdului

Biserica din lemn Intrarea in Biserica a Maicii Domnului 1600


42

3. Cislu Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Dealuri Cornatel Blidisel Ciolanu/raul Buzau

la confluernta cu raul Basca Chgiojdului Schitul Carnu, herghelie, pastravarie

4. Cislu sat Buda Craciunesti Subcarpatii Buzaului Dealuri Cornatel, Blidisel, Ciolanu Biserica

Buda Craciunesti monument istoric

5. Cislu sat Cislau Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Dealurile Cornatel, Blidisel, Ciolanu,

Culmea Salcia/raul Buzau Biserica Nasterea Maicii Domnului 1749

6. Colti sat Coltii de Jos Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel/raul Sibiciu Biserici rupestre (Pestera)

Gura Tatarilor

7. Colti sat Colti Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel/ raul Sibiciu chihlimbarul de Buzau

8. Colti sat Alunis Subcarpatii Buzaului Dl.Blidisel/raul Sibiciu Biserici rupestre Pestera Schit

Alunis 1277 cu biserica Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul

9. Gura Teghii Valea bascei Muntii Penteleu, Podu Calului, Culmea Ivanetu /raul Basca Mare la

confluenta cu raul Basca Mica mai (ultima duminica) Pe urme de balada, Pe plaiuri bisocene

manifesteri folclorice, Padurea Milea Viforita rezervatie naturala

10. Gura Teghii sat Varlaam Cheile Bascei Muntii Buzau - Masive: Ivanet 1191, Podul

Calului 1439, penteleu raul Basca Mare la confluenta cu Basca Mica Formarea raului Basca

Hotel in padurile Penteleului, drumetii spre Dl. Piciorul Tigvei, Cheile Tigvei pe paraul Tigvei,

Cascada Tigvei, Padurea Mila Viforata

11. Pntau sat Sibiciu de Jos Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel chihlimbarul de Buzau

12. Pntau sat Tega Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel Manastirea Carnu cu Biserica

Adormirea Maicii Domnului 1546 (1325) ctitorita de Doamna Chiajna

13. Ptrlagele sat Sibiciu de Sus Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Deal Blidisel, Manta

Muscel/raul Buzau Mv. Cornatel Biserica Nasterea Maicii Domnului 1970, chihlimbar,

diatomita, argila

14. Siriu Valea Buzaului Muntii Siriu, Podul Calului/raul Buzau izvoarele raurilor Valea

Bradului, Mreaja, Milea Siriului, Valea Neagra Vulturilor (lac fara fund), Sec (lac), Siriu (lac)

ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, iodurate Padurea Hartagu rezervatie

forestiera, Culmile Siriului Castel de ape (Vf. Coltii Balei izvoraste Valea Bradului, Vf.

Bocarnea izvoraste Mreaja, Vf. Malaia izvoreste Milea Siriului, Coltii Babei Bocarnea

izvoraste Valea Neagra Sec lac cu mlastina

15. Siriu sat Casoca Valea Buzaului Muntii Podu Calului/raul Casoca lac de baraj natural


43

16. Siriu sat Siriu Valea Buzaului Muntii Siriu, Podul Calului/raul Buzau Vulturilor (lac)

balneo ape minerale, izvor cu temperatura de 30 grd. Indicat in reumatism, intrarea raului Buzau

in jud. Buzau Muntii Siriu-Vf. Malaia

17. Vipereti Valea Buzaului/raul Buzau Dl. Ciolanu Blocuri de calcar fosile de corali jurasic,

sarea lui Buzau-rezervatie geologica izvoare si eflorescente saline

18. Viperesti sat Muscel Valea Buzaului Dl. Ciolanu Biserica din lemn Sf. Dumitru 1666

In dovedirea prezentei zonelor Natura 2000 pe aria teritoriala a GAL - VALEA BUZAULUI

anexam adresa Directiei Judetene de Mediu Buzau care certifica existenta zonelor Natura 2000 din

aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI .

Relationare zonelor NATURA 2000 cu diverse sectoare

1. Silvicutura

Aproximativ o treime din teritoriul european este acoperit de paduri, desi suprafetele variaza

semnificativ intre Statele membre (pana la 72% in Finlanda, dar doar 8% in Irlanda). Majoritatea padurilor

sunt considerate doar ca "resursa de lemn" si sunt exploatate intr-o masura mai mare sau mai mica. Ca si in

agricultura, curentul din ultimii cincizeci de ani a fost intensificarea exploatarii si folosirea, de multe ori, a

arborilor exotici la impaduriri. Uniunea Europeana este in prezent al doilea mare producator de hartie si

cherestea din lume. Dar padurile sunt importante si pentru ca previn eroziunea solului, stocheaza apa si

carbon si asigura conditii favorabile pentru recreere. In plus, au o variata si bogata biodiversitate, sunt

habitate ideale pentru foarte multe plante si animale, pentru carnivorele mari precum ursii, vulturii si lupii.

Natura 2000 include atat paduri naturale cat si paduri administrate semi-naturale.

Ca si in cazul agriculturii, desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile trebuie scoase

din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. Practicile existente de management trebuie sa

tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele pentru care situl respectiv a fost

desemnat. Modificarile in practicile de management ar trebui sa fie relativ usor de implementat, ca de

exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe picior, a lemnului uscat sau protejarea unor anumite specii de

arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi si mai complexe, cum ar fi introducerea

taierilor selective printr-o metoda de rotatie de lunga durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor

cu specii native. Este important ca deciziile pentru managementul pe termen lung sa fie gandite pentru

fiecare caz in parte, pe baza unor consultari stranse cu proprietarii, administratorii si toti cei direct

interesati.


44

2. Agricultura

Importanta agriculturii in conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai inalt nivel

politic. Cele mai noi modificari din Politica Comuna de Agricultura au avut in vedere stoparea platilor

agricole axate pe productie si directionarea lor catre metode de pastrare intr-o stare favorabila de

conservare si cultivare al terenurilor agricole. Noi masuri au fost introduse si cele existente au fost

modificate in ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt in favoarea protectiei

mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Aceste aspecte au implicatii profunde, la scara larga, pentru

biodiversitatea din Europa si pentru reteaua Natura 2000 in special.

Agricultorii si fermierii pot fi recompensati finac iar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit

Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor importante

pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.

3. Afaceri

Uneori sunt propuse noi planuri i proiecte de dezvoltare, care pot avea un impact asupra ariilor

desemnate situri Natura 2000. Acestea ar putea implica, de exemplu, construirea unei noi autostrazi, a unui

complex turistic sau inaugurarea unei cariere de piatra. De asemenea, ar putea fi vorba i despre schimbari

majore in ce privete exploatarea terenului din cadrul sau din apropierea unui sit Natura 2000 cum ar fi

impaduririle majore sau trecerea la agricultura intensiva. Niciuna dintre aceste activitati nu sunt

interzise a priori conform directivelor Uniunii Eur opene. Insa pentru aceastea trebuie sa se faca un

studiu de impact asupra siturilor Natura 2000. Daca modul in care afecteaza zona este unul semnificativ,

trebuie gasite alternative. Daca totui nu exista alternative i proiectul sau investitia este de maxim interes

publica atunci este necesara autorizarea lui, cu respectarea anumitor conditii. Acestea sunt prevazute in

Articolul 6 din Directiva Habitate i urmeaza principiile dezvoltarii durabile.

4. Turism

Turismul si in special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism, agroturism, etc.) sunt

domenii de dezvoltare incurajate la nivel regional si national in siturile Natura 2000, ca o oportunitate

durabila pentru oameni si natura.

Pe plan international, termenul de ecoturism este din ce in ce mai folosit, el desemnand o ramura a

turismului care castiga numerosi adepti, atat in randul operatorilor turistici inovativi cat si al vizitatorilor


45

Din analiza datelor prezentate mai s

Valea Buzaului Initial 2015

Documents

Transcript of Valea Buzaului Initial 2015