Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
0
PLAN DE DEZVOLTAREPLAN DE DEZVOLTAREPLAN DE DEZVOLTAREPLAN DE DEZVOLTARE LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL
POTENTPOTENTPOTENTPOTENTIAL GAL IAL GAL IAL GAL IAL GAL VALEA BUZULUIVALEA BUZULUIVALEA BUZULUIVALEA BUZULUI
JUDEUL BUZU
2010
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
1
I. INTRODUCERE_________________________________________________________________ 2-9
II. DOSARUL DE CANDIDATURA __________________________________________________ 10-213
II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu ___________________________________________________ 10-14
II.2 Planul de dezvoltare a teritoriului______________________________________________________ 15-212
II.2.1 Prezentarea geografica si fizica______________________________________________________________ 15-212
II.3. Planul de finantare ____________________________________________________________________ 213
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI ______________________ 214-290
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatura ___________________________ 214-218
III.2 Prezentarea parteneriatului decizional ________________________________________________ 219-239
III.2.1 Descrierea partenerilor __________________________________________________________________ 219-229
III.2.2 Crearea i funcionarea GAL - ului __________________________________________________________ 229-239
III.3. Resurse umane __________________________________________________________________ 240-256
III.3.1. Descrierea echipei de animare ____________________________________________________________ 240-245
III.3.2 Descrierea resurselor materiale _______________________________________________________________245
III.3.3 Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului _______________________________________________ 245-246
III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare _____________________________________________________ 246-256
III.4. Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului __________________________________________ 257-279
III.5 Imp licarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR _________________________________ 280-290
III.5.1. Cooperare ____________________________________________________________________________ 280-286
III.5.2 Crearea i implementarea reelei __________________________________________________________ 287-290
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
2
I.I.I.I. Introducere Introducere Introducere Introducere Abordarea Leader Abordarea Leader Abordarea Leader Abordarea Leader
LEADER, concept ce vine de la legaturi intre actiuni de dezvoltare rurala, nu reprezinta doar un
set de masuri care ar trebui implementate, ci este o metoda de mobilizare si promovare a dezvoltarii rurale
in comunitatile rurale locale si un instrument care functioneaza eficient in situatii si in zone diferite, prin
adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile extrem de diverse ale zonelor rurale.
Astfel, LEADER a devenit o parte integranta a politicii de dezvolatre rurala care incurajeaza
participarea locala pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a comunitatilor
rurale locale. Prin incurajarea teritoriilor rurale sa exploateze modalitati noi prin care sa devina sau sa
ramana competitive, sa isi valorifice bunurile si resursele la maxim, sa depaseasca dificultatile pe care le
intampina, cum ar fi: tendinta de imbatranire a populatiei, nivelul redus al prestarilor de servicii, absenta
posibilitatilor de angajare, discrepanta mare fata de gradul de dezvoltare al zonelor urbane. LEADER
contribuie la imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, atat pentru familiile de agricultori cat si pentru
populatia rurala in sens larg.
LEADER vine in completarea altor programe europene sau nationale, iar abordarea sa urmareste sa
ofere comunitatilor rurale o metoda de implicare a partenerilor locali in orientarea dezvoltarii viitoare a
zonei lor. Astfel, de exemplu, actiunile LEADER pot activa si mobiliza resursele locale, sprijinind
proiecte de predezvolare, cum ar fi: studii diagnostic, de fezabilitate, de consolidare a capacitatilor locale,
care vor ameliora capacitatea acestor zone de a accesa si de a utiliza nu doar fondurile LEADER, ci si alte
surse pentru finantarea dezvoltarii lor.
De asemenea, LEADER sustine sectoare si categorii de beneficiari care, de multe ori, nu sunt
sprijinite deloc sau primesc doar un sprijin limitat prin alte programe care functionaeaza in zonele rurale,
precum si activitatile culturale, punerea in valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii si a cladirilor
de patrimoniu, turismul rural, ameliorarea relatiilor dintre producatori si consumatori, etc.
Conceptual fundamental din spatele abordarii LEADER este ca, data fiind diversitatea zonelor
rurale, strategiile de dezvoltare sunt mai productive si mai eficiente, daca sunt decise si implementate la
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
3
nivel local, de catre actorii locali care utilizeaza proceduri clare si transparente si beneficiaza de sustinerea
administratiilor publice corespunzatoare.
Astfel, abordarea LEADER poate fi rezumata la sapte trasaturi esentiale:
Strategii de dezvoltare locala axate pe zona;
Abordarea de jos in sus;
Parteneriate public private;
Facilitarea inovatiei;
Actiuni integrate si multisectoriale;
Stabilirea de contacte in retea;
Cooperare;
Axa LEADER constituie o noutate n Romnia i reprezint o provocare pentru toi actorii ce vor fi
implicai n implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambiioase. Aceasta urmeaz a fi
implementat pas cu pas, orientndu-se la nceput pe activiti de instruire a actorilor locali i de
sprijinire a teritoriilor n vederea realizrii strategiilor de dezvoltare.
Obiectivele specifice ale Leader urmresc:
- participarea membrilor comunitilor rurale la procesul de dezvoltare local i ncurajarea
aciunilor inovative (spre exemplu, soluii noi la probleme vechi, introducerea i dezvoltarea unor produse
noi, noi sisteme de pia, modernizarea activitilor tradiionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.);
- ncurajarea actorilor de la nivel local de a lucra mpreun cu reprezentanii altor comuniti din
interiorul sau exteriorul rii;
- stimularea formrii de parteneriate, pregtirea i asigurarea implementrii strategiilor de
dezvoltare local;
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
4
Spaiul eligibil pentru implementarea axei LEADER in Romania l constituie spaiul rural definit
conform legislaiei din Romnia (comune i orae) la care se adaug un numr de 206 orae mici (care nu
depesc 20.000 locuitori). Includerea oraelor n teritoriul eligibil LEADER va asigura coerena teritorial
si masa critic necesar din punct de vedere al resurselor umane, financiare i economice, pentru a susine
o strategie de dezvoltare local viabil.
Coerena teritorial va elimina riscul ca aciunile prevzute a fi implementate ntr-un teritoriu s
ntmpine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe uniti administrative fr
continuitate teritorial i lipsite de punctul comun reprezentat de un ora care asigur susinerea economiei
rurale prin relaiile create n timp ntre locuitori.
Dei conform legislaiei naionale n vigoare spaiul rural reprezentat de comune i sate, i spaiul
urban compus din orae i sate aparintoare ale acestora, este delimitat utiliznd anumite criterii, oraele
ce vor fi parte component a unui GAL, n marea lor majoritate, au fost create n mod artificial, neavnd la
baz criterii corecte, aa nct astzi se afl ntr-o situaie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare,
n cele mai multe cazuri, este precar, iar economia local se axeaz n principal pe sectorul agricol.
Problemele cu care se confrunt locuitorii acestor orae sunt similare cu cele ntlnite n sate i comune,
difereniindu-se de fapt doar prin numrul mai ridicat de locuitori din cadrul unitii administrative, fapt ce
duce spre dependena locuitorilor din spaiul rural de localiti cu o populaie mai numeroas, pentru a
putea pune n valoare mai bine rodul muncii lor.
Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite
de GAL, i pentru evitarea direcionrii greite a strategiei i proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL
va putea s fac parte un singur ora, iar n condiii excepionale, ce vor trebui argumentate n conformitate
cu principiile abordrii LEADER, vor fi acceptate dou sau mai multe orae, dar care s nu nsumeze mai
mult de 20.000 de locuitori. Totodat, populaia din oraele mici nu poate depi 25% din numrul total de
locuitori dintr-un GAL.
Astfel, suprafaa eligibil pentru Leader cuprinde o populaie de aproximativ 11,7 mil., din care
aproximativ 2 milioane provin din orae, iar suprafaa eligibila pentru implementarea axei LEADER este
de 227.000 km2 (207.000 km2 spaiul rural definit conform definiiei naionale, la care se adaug
aproximativ 20.000 km2 suprafaa deinut de oraele cu pn la 20.000 locuitori).
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
5
Desi n perioada anterioara de programare 2000-2006 Romnia nu a implementat actiuni LEADER,
au fost identificate totusi, la nivelul ntregii tari, o serie de initiative n dezvoltarea comunitara, precum:
Grupuri de Initiativa Locala (GIL), micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER. Toate acestea sunt
parteneriate ntre organisme non-guvernamentale (ONG), administratie publica locala, biserica, scoala,
cabinete medicale si stomatologice, microregiuni etc. Micro-regiunile, spre deosebire de grupurile de
initiativa locala, sunt nregistrate juridic ca asociatii.
Unele GIL-uri chiar au atins o oarecare maturitate organizationala nct s-au transformat n asociatii
comunitare cu personalitate juridica, iar altele s-au dizolvat dupa atingerea obiectivului.
Actiunile implementate de aceste parteneriate cuprind: elaborarea de strategii locale, renovarea
scolilor, dispensarelor si unitatilor culturale, mbunatatirea starii drumurilor si podurilor, analiza si
promovarea mediului rural, nfiintarea de Tele-Centre pentru informarea cetatenilor, cursuri de instruire
pentru membrii lor, scrierea de proiecte etc., toate acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale
specifice.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a selectat n anul 2006 un numar de 120 reprezentanti
ai unor teritorii (zone) sub-regionale, cu o populatie cuprinsa ntre 10.000 si 100.000 locuitori, teritorii ce
au acoperire n 37 de judete din cele 42 n vederea realizarii de structuri si activitati tip LEADER.
Reprezentantii teritoriilor au fost desemnati de catre parteneriate informale ale sectoarelor public,
privat si a societatii civile, n vederea instruirii cu privire la urmatoarele subiecte: constructia
parteneriatului, analiza diagnostic, strategia de dezvoltare locala, planul de actiune al teritoriului, activitati
de animare, monitorizare si evaluare a planului de actiune. Toate aceste actiuni au fost necesare pentru
pregatirea implementarii axei LEADER n Romnia.
n cadrul sesiunilor de formare, reprezentantii acestor teritorii au dobndit cunostinte suficiente n
vederea elaborarii strategiilor de dezvoltare locala. O mare parte a acestora au demarat activitatea de
elaborare a strategiei, insa nu au putut-o finaliza datorita lipsei resurselor financiare iar, daca au finalizat-o,
nu o pot implementa.
De asemenea, n aceeasi situatie se afla si alte parteneriate public-private, nu numai cele selectate
de minister pentru formare, astfel ca fondurile europene reprezinta o oportunitate n acest sens.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
6
Potentialul tarii noastre n materie de parteneriate este mult mai ridicat dect initiativele prezentate
mai sus, insa obstacolul principal n calea constituirii acestor parteneriate este reprezentat de catre
mentalitatea formata n anii de guvernare comunista, care a generat nencredere n rndul actorilor locali, n
ceea ce priveste formele institutionalizate de asociere si colaborare.
Pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si stabilirea nevoilor de dezvoltare, un rol
important n cadrul parteneriatelor public-private l ocupa administratia publica locala.
Insa, capacitatea adminsitrativa exercitata la nivel local este inadecvata la necesitatile tot mai
diverse ale comunitatilor locale, este limitata calitativ de numarul redus de personal calificat care exercita
functii n domeniul administrativ. De asemenea, lipsa experientei necesare n elaborarea strategiilor de
dezvoltare locala si n managementul resurselor umane, dar si datorita dotarilor necorespunzatoare,
conduce la un ritm ncetinit n solutionarea multor probleme de ordin social si economic, activitatile
desfasurate n cadrul administratiei locale fiind exercitate insuficient.
Ca rezultat al tuturor acestor factori apare decalajul net ntre Romnia si celelalte state membre ale
UE.
Pe de alta parte, s-a avut n vedere facilitarea cooperarii ntre unitatile administrativ teritoriale, ca
persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial si de utilitate publica, crendu-se posibilitatea
asocierii acestora, n conformitate cu Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, sub
denumirea de asociatii de dezvoltare intercomunitare.
Acestea au aparut ca o necesitate, datorita fragmentarii administrative (aprox. 3.000 comune), a
insuficientei veniturilor proprii ale unitatilor administrativ teritoriale, capacitatii financiare proprii limitate
de accesare a fondurilor europene.
Beneficiul nfiintarii acestor asociatii de dezvoltare intercomunitare l constituie posibilitatea
accesarii fondurilor structurale, progresul social conditionat de recunoastere si admitere a nevoilor fiecarui
individ, protejarea eficienta a mediului, utilizarea rationala a rezervelor naturale, pastrarea unui nivel
ridicat si sigur de crestere economica si ocupare a fortei de munca, dezvoltare culturala si pastrarea
traditiilor, fructificarea potentialului turistic al zonei.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
7
Insa, dezvoltarea comunitilor locale nu se poate realiza fr o implicare activ a cetenilor n
procesul de consultare i de luare a deciziilor. Astfel, apare necesitatea nfiinrii la nivel local a unor
structuri care s reuneasc reprezentani ai sectoarelor public, privat i societii civile dintr-un teritoriu
stabilit, s identifice punctele slabe i tari i s stabileasc prioritile teritoriului, s implementeze aciunile
corespunztoare i apoi s mprteasc experiena i bunele practici cu alte structuri parteneriale similare.
Spaiul rural romnesc se confrunt cu numeroase carene, acestea reprezentnd i motivul pentru
disparitile ntre urban si rural prin prisma tuturor componentelor sale: economie rural, potenialul
demografic, sntate, coal, cultur, etc.
Pentru reducerea acestor dispariti, una dintre soluii o reprezint elaborarea i implementarea unor
strategii integrate de dezvoltare de ctre comunitile locale, avnd ca punct de plecare nevoile identificate
la nivel local i potenialul endogen.
Nevoile de la nivel local sunt multe i variate fiind contientizate mai clar de ctre comunitile
locale astfel c elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi ntru-totul nevoile spaiului
rural.
Abordarea LEADER are o importan deosebit ntruct va contribui prin prisma specificului ei la o
dezvoltare echilibrat a teritoriilor rurale i la accelerarea evoluiei structurale.
Implicarea actorilor locali n dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltri
dinamice sprijinit de o strategie de dezvoltare local elaborat i implementat local i administrat de
reprezentani ai GAL care vor reprezenta interlocutorii populaiei din teritoriile respective n vederea
mbuntirii continue a strategiei i a aciunilor ce vor fi implementate.
Astfel, comunitile locale vor determina n urma unor studii locale care sunt nevoile zonei n care
triesc, care sunt modalitile de satisfacere a acestora i cum poate fi pus n valoare potenialul endogen,
aciuni n urma crora spaiul rural va evolua n folosul comunitilor locale.
Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programat i
coordonat de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional i, de asemenea, vor purta
responsabilitatea evoluiei n timp.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
8
Abordarea LEADER, prin aciunile sale specifice va duce la mbuntirea guvernanei locale i la
promovarea potenialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea LEADER presupune
consolidarea coerenei teritoriale i implementarea de aciuni integrate, ce pot conduce la diversificarea i
dezvoltarea economiei rurale, n folosul comunitilor.
Un alt deziderat l constituie construcia instituional n vederea elaborrii i implementrii de
strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spaiul rural, reprezentani ai diferitelor domenii de
activitate, s conlucreze i s interacioneze n folosul comunitilor rurale.
Strategiile elaborate i selectate se vor materializa n proiecte ce vor fi implementate n aria de
acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri publice la care se va aduga cofinanarea
privat.
Datorit caracterului orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor msuri din cadrul
axelor FEADR, impactul aciunilor implementate prin aceast abordare este foarte ridicat i acoper o arie
larg de aciuni i beneficiari.
LEADER poate juca, de asemenea, un rol important n stimularea unor abordri noi i inovative
pentru dezvoltarea zonelor rurale. Inovaia va fi ncurajat prin flexibilitate i libertate n luarea deciziei
privind aciunile ce se doresc a fi puse n practic.
Inovaia n zonele rurale poate implica transferul i adaptarea inovaiei generat n alt parte,
modernizarea formelor tradiionale de know-how sau descoperirea de noi soluii la problemele rurale
persistente pe care alte instrumente politice nu au reuit s le rezolve ntr-un mod durabil i satisfctor.
Acestea pot furniza rspunsuri noi la problemele zonelor rurale.
Cooperarea cu alte teritorii incluse n strategiile de dezvoltare local va facilita transferul i
adaptarea inovaiilor dezvoltate n alt parte.
Avand in vedere ca exista potential pentru constituirea de Grupuri de Actiune Locala si faptul ca
Romania nu a mai implementat masuri de tip LEADER, infiintarea si dezvoltarea Grupurilor de Actiune
Locala reprezinta o prioritate.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
9
Astfel, actorii publici si privati din teritoriile care doresc sa participe la procedura de selectie a
Grupurilor de Actiune Locala trebuie sa elaboreze strategii integrate si studii pentru pregatirea dosarelor de
candidatura.
Grupul de Actiune Locala are in responsabilitatea sa selectarea proiectelor, activitatile de dobandire
de competente si animare a teritoriului. De aceea, functionarea eficienta a Grupurilor de Actiune Locala
reprezinta un punct important pentru obtinerea sprijinului financiar european.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
10
II. DOSARUL DE CANDIDATUR PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA
II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu
Localitatile care fac parte din cadrul Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Numele localitiiNumele localitiiNumele localitiiNumele localitii Nr. locuitoriNr. locuitoriNr. locuitoriNr. locuitori SuprafaSuprafaSuprafaSuprafaa totala totala totala total
DensitateDensitateDensitateDensitate Codul Codul Codul Codul comunelor comunelor comunelor comunelor INSSEINSSEINSSEINSSE ComuneComuneComuneComune OraeOraeOraeOrae SateSateSateSate
Din Din Din Din oraeoraeoraeorae
Din total Din total Din total Din total teritoriuteritoriuteritoriuteritoriu
kmkmkmkm2222 loc./kmloc./kmloc./kmloc./km2222
50326 Viperesti
Vipereti, Tronari, Plici, Ursoaia, Ruav, Mucel
3.692 66,26 55,72
46313 Cislau
Cislu, Gura-Bscii, Brti, Scrioara, Buda-Crciuneti
5.068 61,20 82,81
45753 Calvini
Calvini, Biscenii de Sus, Biscenii de Jos, Olari, Frsinet
4.463 59,19 75,40
45959 Catina
Ctina, Corbu, Valea Ctinei, Slobozia, Zeletin
2.556 37,96 67,33
133919 Lapos
Glod, Pietricica, Lapoel, Lapo
1.355 29,67 45,67
48227 Panatau
Pntu, Plior, Sibiciu de Jos, Begu, Lacu cu Anini, Tega, Rpile, Magurigea, Zahareti
2.718 50,63 53,68
46439 Colti Coli, Colii de Jos, Mucelu Crmneti, Aluni
1.203 34,92 34,45
47079 Gura Teghii
Pltini, Furtuneti, Nemertea, Gura Teghii, Varlaam, Vadu Oii, Secuiu
3.625 466,19 7,78
49484 Siriu Lunca Jaritei, Colul Pietrii, Muscelua, Casoca, Gura Siriului
3.157 223,51 14,12
48325 Patarlagele 7.958 7.958 80,45 98,92
Total GAL 7.958 35.795 1.109,98 32,25 % loc. orae din total loc.
(25%) - - -
-22,23%
- - -
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
11
Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal VALEA BUZAULUI se afla
localitati din doua judete diferite, teritoriul GAL indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.4
fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rur ale.
Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL VALEA
BUZAULUI indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.1. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul ca numarul de locuitori ai GAL- VALEA BUZAULUI se
situiaza intre 30.000 si 70.000 de locuitori.
Teritoriul acoperit de GAL VALEA BUZAULUI include 10 localitati.
Din cele 10 localitati ale GAL - VALEA BUZAULUI , 9 localitati fac parte din judetul Buzau,
iar o localitate Lapos - face parte din judetul Prahova. Ca si suprafata, localitatile din judetul Buzau
acopera 97,32 % din suprafata totala a GAL ului, in timp ce localitatea din judetul Prahova reprezinta
2,67 % din suprafata totala a GAL ului.
Numarul total al locuitorilor care fac parte din aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI
este de 35.795 locuitori, dispusi pe o suprafata totala de 1.109,98 km2 .
In ceea ce priveste gradul de ruralitate al teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI, situatia se
prezinta dupa cum urmeaza:
Populatia in localitatile rurale Ponderea populatiei rurale = Populatia totala
*100
27.837 Ponderea populatie rurale =
35.795
*100 =
78%
Densitate populatie in localitati Gradul de ruralitate =
Populatie totala *100
32,25 Gradul de ruralitate =
35.795
*100 =
9,01%
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
12
Populatia din orase Ponderea populatiei urbane= Populatia totala
*100
7.958 Ponderea populatie urbane = 35.795
*100 =
22%
In ceea ce priveste densitatea teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI , aceasta este analizata
mai jos comparativ cu situatia la nivel national si regional, avand in vedere ca teritoriul GAL VALEA
BUZAULUI se situiaza in regiunea de dezvoltare Sud Est.
Rezultatele la nivel national in ceea ce priveste densitatea populatiei sunt urmatoarele:
Numar populatie stabila la 1 iulie 2009
Suprafata (km) in 2009
Densitate (loc/ km)
21.498.616 238.390,71
90,18
Sursa: Institutul Natioanl de Statistica
Densitatea populatiei in cadrul Regiunii de dezvoltare Sud Est se prezinta astfel:
JudetJudetJudetJudet Numarul de locuitoriNumarul de locuitoriNumarul de locuitoriNumarul de locuitori SuprafataSuprafataSuprafataSuprafata DensitateDensitateDensitateDensitate Braila 361.414 4765,76 75,84
Buzau 483.988 6102,55 79,31 Constanta 721.896 7071,29 102,09
Galati 611.040 4466,32 136,81
Tulcea 248.367 8498,75 29,22
Vrancea 391.641 4857,03 80,63
Total Regiune de Dezvoltare Sud Est
2.818.346 35761,7 78,81
Sursa: Institutul Natioanl de Statistica - 2009
Dupa cum se observa, teritoriul acoperit de GAL VALEA BUZAULUI , are o densitate cu
mult inferioara densitatii judetului Buzau, densitatii regiunii de dezvoltare Sud Est, cat si celei de la
nivel national, ceea ce impune atragerea populatiei in zonele rurala in primul rand prin imbunatatirea
conditiilor de trai in mediul rural, dar si prin crearea de locuri de munca.
Clasificare localitatilor componente ale GAL VALEA BUZAULUI , in functie de densitatea
populatiei este urmatoarea:
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
13
Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL VALEA
BUZAULUI indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.2. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul ca densitatea populatiei GAL VALEA BUZAULUI se situiaza
sub 75 locuitori / km2.
DensitateDensitateDensitateDensitate GrupaGrupaGrupaGrupa ComunaComunaComunaComuna Densitate Densitate Densitate Densitate (loc/km2)(loc/km2)(loc/km2)(loc/km2)
Siriu 14,12 < 20 loc / km2 Zona nepopulata cu probleme
Gura Teghii 7,78 Intre 20 si 39,5 loc / km2 Zona cu riscuri mari de depopulare Colti 34,45
Lapos 45,67
Viperesti 55,72
Calvini 75,40
Catina 67,33
Intre 39,5 si 79 loc / km2 Zona rurala cu densitate in scadere
Panatau 53,68 Cislau 82,81 Intre 79 si 120 loc / km2
Zona in ascensiune
Patarlagele 98,92 Sursa: elaborare proprie in baza datelor de la Institutul Natioanl de Statistica cu date din anul 2009
Analizand datele prezentate mai sus se poate observa ca 2 localitati din teritoriul GAL VALEA
BUZAULUI , respectiv comunele Gura Teghii si Siriu sunt zone nepopulate cu probleme, una dintre
localitati Colti - prezinta o densitate foarte scazuta, avand problema grave de populare, iar 5 localitati,
respectiv, Lapos, Viperesti, Calvini, Catina si Panatau, prezinta o densitate in scadere.
In ceea ce priveste gradul de saracie al teritoriului GAL VALEA BUZAULUI , situatia se
prezinta astfel:
Comuna Rata saraciei comuna Profunzimea saraciei Severitatea saraciei
Viperesti 58,60% 19,40% 9,10%
Cislau 45,90% 14,30% 6,50%
Calvini 77,90% 37,30% 22,10%
Catina 54,50% 18,70% 9,40%
Lapos 64,00% 21,10% 9,80%
Panatau 50,40% 15,40% 7,00%
Colti 51,60% 15,10% 6,70%
Gura Teghii 41,80% 12,50% 5,60%
Siriu 38,80% 11,70% 5,30%
Patarlagele 35,20% 10,60% 4,80% Sursa: Anexa 6 la Ghidul de finantare
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
14
Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL VALEA
BUZAULUI indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe tritoriul acestuia se afla zone sarace.
Sursa: elaborare proprie in baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica
Principalii indicatotri ai tertoriului GAL - VALEA BUZAULUI se prezinta conform imaginii
de mai jos:
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
15
II.2 Planul de dezvoltare locala
PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC ANALIZA DIAGNOSTIC ANALIZA DIAGNOSTIC ANALIZA DIAGNOSTIC
II.2.1 Prezentarea geografica si fizica
II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Buzul reprezint una dintre cele mai interesante vai, ca forma si evolutie, din tara noastra.
Izvorand de pe culmea ardeleana a Ciucasului si Tatarului Mare, dupa ce curge spre nord, la localitatea
Intorsura Buzaului face un cot de aproape 180 de grade, indreptandu-se spre sud. Fenomenul de
intoarcere este atat de izbitor incat a dat chiar numele localitatii. Reteaza apoi, printr-o cheie ingusta,
masivele cele mai inalte din regiunea Siriu si Podul Calului, pornind spre Campia Romana. Mai departe,
face un nou cot puternic la Cislau si Magura, pentru ca, ajuns in campie sa o apuce, nu spre Dunare ci,
catre NE, varsandu-se in Siret.
Daca adugam la cele de mai sus si cteva din vile sale afluente si in primul rand Basca Mare si
Basca Mica si chiar Siriul si Basca Chiojdului, de asemenea, deosebite, rezult si mai mult importanta
Buzaului pentru descifrarea evolutiei unittilor de relief pe care le parcurge.
Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre coordonatele 44,44' i 45,49' latitudine
nordic i ntre 26,04' i 27,26' longitudine estic. Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-
vest, Vrancea la nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest. Legturile judeului cu
celelalte zone din ar se fac prin intermediul urmatoarelor cai de comunicatie:
Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureti sau dinspre Suceava, Bacu,
Focani;
DN 1B spre Ploieti;
DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului);
DN 2B spre Brila;
Magistrala feroviar linia 500 de importan european (Bucureti-Ploieti-Buzu-
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
16
Focani-Bacu-Suceava).
Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord
Muntii Buzau, parte din Carpatii de Curbura, la sud campia, apartinand Campiei Romane, iar la mijloc,
o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara spre sud, ceea ce le confera un climat
sud-mediteranean favorabil viticulturii.
Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la
intersectia drumurilor dintre patru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si
Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei.
Suprafata judetului este de 6.103 kmp, iar populatia numara 483.000 locuitori. Orasul Buzau este
resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau, fiind punct de intalnire pentru cele
patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km
departare de Bucuresti, 250 km de Marea Neagra si pe drumul european E85. Locul sau geografic situat
la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii romanesti a avut o mare influenta asupra evolutiei
orasului care a fost mereu un important centru comercial.
Amplasament
Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI cuprinde partea de nord
vest a judetului Buzau avand in componenta urmatoarele localitati: Cislau, Viperesti, Catina, Calvini,
Patarlagele, Panatau, Colti, Siriu, Gura Teghii, si o localitate din judetul Prahova, Lapos.
Teritoriul potentialului Grup de Actiune Locala VALEA BUZAULUI
Comuna Cislu este situat n Depresiunea Cislu care face parte din grupa vestic a
Subcarpailor Buzului. Este amplasat pe cursul mijlociu al rului Buzu i pe cursul inferior al rului
Bsca Chiojdului. Depresiunea Cislu se afl situat la 48 km de municipiul Buzu, pe D.N.10 Buzu-
Braov i la 22 km. distan de oraul Nehoiu. Teritoriul administrativ al comunei Cislu are o suprafaa
total de 6.120 ha. i cuprinde un numr de 5 localiti: localitatea reedin, satul Cislu i un numr de
4 sate aparintoare: Brti, Scrioara, Gura Bscei i Buda Crciuneti. Localitile Cislu, Brti,
Scrioara i Gura Bscei sunt situate n Depresiunea Cislu iar localitatea Buda - Crciuneti n
depresiunea Sngeru. Intravilanul localitii Cislu ocup terasa medie a rului Buzu i conul de
dejecie a torentului Aninoasa, precum i lunca nalt a rului. Celelalte localiti sunt amplasate att pe
versani, ct i n lungul vilor.Coordonatele geografice ale localitii sunt: 45012' - 450 15' latitudine
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
17
nordic i 260 22' 260 30' longitudine estic. Comuna Cislu se nvecineaz cu:
o judeul Prahova (comunele Sngeru i Lapo) la sud
o oraul Ptrlagele i comuna Pntu la nord
o comuna Calvini la vest
o comuna Vipereti la est
Comuna Siriu este situat pe valea Buzaului, n aval de lacul de acumulare al Barajului
Siriu, pe DN 10, la distana aproximativ egal de Buzau si Brasov (70 km, respectiv 76 km). Aceasta
are in component satele: Casoca, Coltu Pietrii, Gura Siriului, Lunca Jaristei (resedinta comunei ) si
Museluta. Comuna Siriu este ncadrat n urmatoarele coordonate geografice: longitudine 2614 si
latitudine 4528 nvecinandu-se cu:
o la nord cu judetul Covasna
o la est cu comuna Gura Teghii
o la sud cu orasul Nehoiu;
o la vest cu comuna Chiojdu
Oraul Ptrlagele este aezat n partea de vest a judeului Buzu, fiind localizat la 45
grade i 19 de minute latitudine nordic i 26 grade i 21 de minute longitudine estic, la o distan de
56 km de municipiul Buzu. Oraul este situat n Depresiunea Ptrlagele, pe cursul superior al rului
Buzu, aezat ntr-o regiune de dealuri, la o altitudine de circa 400 de metri. Localitatea Ptrlagele are
o populaie de 7.958 de locuitori. Este strbtut de DN 10, Buzu - Braov. De asemenea, gara
Ptrlagele se afl pe calea ferat Buzu Nehoiau, deschis n 1908 i leag oraul Ptrlagele de
municipiul Buzu (distana pe calea ferat este de 59 de km de municipiul Buzu).
Comuna Calvini este amplasat pe calea de rocad dintre rul Buzu i Telejen, in partea
de SV a judeului Buzu la limita ce se invecineaz cu judeul Prahova. Comuna este strbtut de DJ
102B i de prul Bsca Chiojd.
In partea nordica a teritoriului reprezentat de Grupul de Actiune Locala VALEA
BUZAULUI , se afla comuna Gura Teghii care se ntinde pe o lungime de 53 km, de la sud la nord, cu o
lime medie de 8 km. Comuna este strbtut de la nord la sud de rul Bsca Rusilei (de la muntele
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
18
Rusila), ru rezultat prin confluena rurilor Bsca Mic i Bsca Mare care nconjoar pe dreapta i pe
stnga masivul muntos Penteleu.
Comuna Pntu este situat n Subcarpaii de Curbur pe DJ 60 din DN 10 la circa 60
km de municipiul Buzu si are in administratie localitatile: Pntu, Plior, Sibiciu de Jos, Begu, Lacu
cu Anini, Tega, Rpile, Magurigea, Zahareti.
Comuna Colti este cunoscut pentru muzeul chihlimbarului, singurul din Romnia si
pentru biserica din piatr de la Alunis. Este situata n partea de N-E a judeului Buzu. Comuna se afl
la 10 km de DN10 Buzu-Braov.
Comuna Siriu se afla n nord-estul judetului Buzu. Este situat pe valea Buzului, aflat
n preajma Lacului de Acumulare al Barajului Siriu. Comuna este compus insatele Casoca, Coltu
Pietrii, Gura Siriului, Lunca Jaristei (care este resedinta comunei) si Musceluta. Se nvecineaz cu
comuna Sita Buzului din judetul Covasna la nord, cu comuna Chiojdu la sud-vest, cu orasul Nehoiu la
sud si cu comuna Gura Teghii la est.
Comuna Ctina este aezat n partea de NV a judetului Buzu, n largul Vii Bsca
Chiojdului, si n zona Dealurilor Subcarpailor de Curbur. Se nvecineaz la NE cu oraul Ptrlagele,
la nord cu comuna Chiojdu, la est cu comuna Starchioj din Prahova. Se afla la o distan de 30 km de
orasul Vleni de Munte. Are in administratie satele: Ctina, Corbu, Valea Ctinei, Slobozia, Zeletin.
Comuna Lapos este situat n partea de est a judetului Prahova, la limit cu judetul
Buzu, la izvoarele rului Cricovul Srat, avand in administrare satele Glod, Pietricica, Lapoel, Lapo.
Relieful
Relieful teritoriului este variat i dispus n trei trepte, care coboar de la nord-vest spre sud-est.
Astfel, n nord domin nalimile Munilor Vrancei i Buzului (cu vrful Penteleu de 1.772 m, i vrful
Lcui, de 1.777 m), n centru dealurile subcarpatice de curbur (Burduoaia, Ciolanu-Mgura, Istria
cu 754 m), iar n sud zona de es a Cmpiei Romne, cu caracter piemontan i Cmpia Buzului (cu 80
m, cu nclinare vestic, pe direcia nord-vest i estica, pe direcia vest-sud), Gherghiei, Rmnicului.
Comunele situate in partea de nord a teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA
BUZAULUI situate in apropiere de zona montana a Carpatilor de Curbura, prezinta culmi paralele cu
orientare nord sud si cu forme de relief impresionante: batci si inseuari largi, suprafete de eroziune
pastrate in prispa montana exterioara la nivelul culmilor sau al pasurilor de altitudine; umeri de terasa,
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
19
pinteni montani, forme ale eroziunii diferentiale).
Geomorfologia acestei zone este in edificul Carpatilor de Curbura, cotele maxime fiind pana la
1.400 m. Predomina formele de relief structurale si, in masura mai mare, cele de eroziune. Formele
structurale sunt prezente prin culmi structurale, iar cele de eroziune sunt rezultatul actiunii apelor
curgatoare reprezentate de Buzau si afluenti sai. Traseul vailor este neamenajat, exceptie facand zona de
baraj de pe raul Buzau.
Reteaua hidrografica de suprafat este reprezentata de raul Buzau si de apele de suprafata pe care
le colecteaza. Acesta si afluentii lui isi au obarsia in izvoare de apa subterana prezente in culmile
structurale. Printre afluenti se numara Siriu, Nehoiu, Bascca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului,
Bisoca.
In comuna Siriu se gaseste Lacul Siriu, situat pe cursul superior al raului Buzau amenajat in
scopuri hidroenergetice si de irigatie.
Clima
n explicarea si ntelegerea diferitelor aspecte naturale, clima reprezint unul din componentii
geografici cu rol determinant, deoarece prin elementele sale exercita o actiune modelatoare, variat
asupra reliefului.
Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI se incadreaza
preponderent in climatul temperat continental. Aezarea geografic pe vertical a unor comune,
caracterizeaz teritoriul printr-un gradient termic vertical diferit, de la altitudinea de 250 m n culoarul
depresionar i peste 700 m n dealul Salciei. Aceasta este concretizat prin temperatura lunii ianuarie de
-1,70 C n culoarul depresionar care scade la - 20C grade i - 30C pe versanii nali.
Regimul termic al lunii iulie gradientul termic vertical al acestei zone cuprinde 21 grade C n
zona depresionar i 18 grade pe versani. Aceast temperatur ridicat favorizeaz cultura pomilor
fructiferi pruni, meri, peri i via de vie.
Specificul climatului acestor localitati se reflect i n procesul inversiunilor de temperatur
condiionat atat de prezena albiei late a rului Buzu ct i a versanilor fragmentai nconjurtori. Acest
lucru conduce la o cretere a valorii termice pe fruni de teras. Acest climat de adpost face ca uneori s
fie mai cald n zona deluroas dect n lunc.
Precipitaiile medii anuale sunt de 600-800 mm cu un maxim la sfritul primverii - nceputul
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
20
verii i la sfritul iernii - nceputul primverii, cnd se pot produce viituri pe principalii toreni.
Vnturile predominante sunt NV predominant 26,8% urmat de cel SV 12,8% i cel de nord sub
10%. Viteza medie anual este cuprins ntre 3-5 m/s. Vntul de NV bate cu o vitez de 4,5 m/s, iar
vntul de nord are o vitez mai mare de 4,9 m/s.
Pozitia localittilor din nordul teritoriului, la curbura Carpatilor introduce o serie de nuane
locale, determinanand si un alt tip de subclima. Pe timp de iarna apar invazii de aer rece, provenite din
aria anticiclonului siberian, cunoscut sub numele de Crivat, care bate de la nord est sau numai de la
est. Crivatul bate in toate anotimpurile, dar taria lui se resimte mai mult in timpul iernii cand determina
cele mai mari scaderi de temperatura. Este aducator de viscole puternice. Uneori iarna aduce si zapada
bogata, iar vara aduce valuri de caldura din stepele rusesti.
Austrul este un alt vant, care bate dinspre vest, vant uscat ce aduce iarna ger uscat iar vara
caldura si seceta.
Baltaretul este un vant caldut, aducator de ploi repezi si scurte, care bate de la sud est. Acesta
se resimte mai mult vara, fiind mult asteptat de localnici. Munteanul, care bate de la nord este un vant
violent si rece.
O caracteristica a localitatilor din nordul teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala
VALEA BUZAULUI este prezenta fhnului, care intalneste conditii favorabile de manifestare in
aceasta zona, deoarece au loc revarsari de aer din Transilvania peste culmile muntilor. Prezenta acestui
fenomen asociat cu alte conditii climatice generale se reflecta in existenta unor specii vegetale si
xerofile cu regim termic specific, si caracterizeaza dezvoltarea pomiculturii pe versantii inalti adapostiti
de Valea Siriului. Existenta numeroaselor vai, depresiuni si bazinete creeaza conditii favorabile
inversiunilor de temperatura, care sunt mai accentuate in sezonul rece al anului.
Tipuri de sol
Pe teritoriul GAL VALEA BUZAULUI depozitele care intr in alcatuirea fundamentului
apartin flisului extern. Paleogenul imprima nota caracteristica flisului extern prin varietatea litologica pe
verticala si orizontala. Tectonic, flisul extern este un compartiment coborat fata de flisul intern si inaltat
fata de molasa pericarpatica. Structura tectonica este cea de panze sariate suprapuse. Stratele sunt
alcatuite din gresii masive in intercalatii cu sisturi negricioase si marnoaase dispuse vertical. Depozitele
de vatra cuaternara sunt rezultatul eroziunii de suprafata a cursurilor de apa. S-au format terase cu
aluviuni de pietris, nisip, bolovanis si argile.
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
21
De-a lungul raului Buzau si ai afluentilor sai s-au dezvoltat terenuri de terasa, alcatuite din
depozite proluvial- aluvionare: gresii dislocate din masiv prinse in nisipuri argiloase la baza versantilor
si pietrisuri, bolovani cu structura rulata. Grosimea acestor terase este de aproximativ 10 m.Astfel, sunt
specifice clasele de soluri numite Cambisoluri cu soluri brune i soluri brune acide i clasele de soluri
numite Argiluvisoluri cu soluri brun-rocate i soluri brune acide.
Resurse naturale
Resursele naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri, a terenurilor
cultivabile, a padurilor si apelor de care dispune un teritoriu. Sunt substante care apar in mod natural dar
care sunt considerate valoroase in forma lor relativ nemodificata. Resursele naturale sunt considerate
capital natural ce poate fi convertit in materii prime pentru procesele capitalului infrastructural. Se
clasific in: resurse regenerabile si resurse neregenerabile. Resursele pot, de asemenea, sa fie clasificate
pe baza originii lor ca fiind: resurse biotice, derivate din animale si plante, si resurse abiotice, derivate
din pamant, aer, apa.
In cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI ca resurse ale solului intalnim puni, fnee i
pduri.
Vegetatia si fauna
Vegetatia si fauna contin elemente de atractie prin speciile deosebite ce se afla la intersectia mai
multor zone biogeografice ale Romaniei (moesica, pontica)
Vegetaia este specific zonei de deal; predominante sunt pdurile de foioase: stejar pedunculat,
gorun, cer, grni, fag si alte specii (tei, arar, frasin, paltin, mesteacn, ulm), dar ntlnim i specii de
arbuti, precum alunul i cornul. Este impresionanta vederea padurilor de o mare varietate si de un
colorit deosebit.
In partea nordica a teritoriului ca urmare a diferentierii pe altitudine deosebim un subetaj de
amestec fag - stejar si un etaj mult mai extins al fagului aflat in amestec cu coniferele la partea
superioara.
Pe langa varietatea lemnoasa, ca o dominanta a peisajului, apar pajisti deluroase secundare si
pajisti montane naturale sau secundare in Muntii Buzaului (cu specii floristice multicolore: clopotel,
margareta, brandusa, garofita). Ca specie endemica ocrotita de lege pe teritoriul Romaniei se remarca
tisa (Taxus_baccata), localizata in sudul masivului Monterou, in cadrul unei arii protejate cu o suprafata
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
22
de 150 ha.
Pitorescul locului este intregit de fauna caracteristica padurii de fagete si de amestec care include
specii de pasari cantatoare cu penaj viu colorat (pitigoi, ciocanitoare, graur, cocos de munte, mierla, cuc,
cinteza, codobatura, gaita, randunica), pasari rapitoare de zi (uliu cenusiu) si de noapte (cucuveaua,
bufnita); specii de mamifere (iepure, pisica salbatica, caprioara, cerb carpatin, urs brun, ras - mai ales in
zona montana, vulpe, lup, mistret); specii de pesti (pastrav, lipan, mreana, clean, scobar, cutitoare,
soreasca, molean etc.); o mare varietate de insecte, reptile. O parte a rezervatiei ce protejeaza relictul
faunistic glaciar capra neagra ( Rupicapra rupicapra) recolonizata in Muntii Siriu se afla pe teritoriul
comunei Siriu.
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
23
II.2.1.2. Harti planul localizarii teritoriului
HARTA LOCALIZARII TERITORIULUI IN CADRUL JUDETULUI SI IN RAPORT CU MARILE ORASE
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
24
HARTA JUDETULUI CU DELIMITAREA TERITORIULUI
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
25
HARTA TERITORIULUI CU DELIMITAREA COMUNELOR
26
Limitele geografice ale teritoriului sunt urmatoarele:
Nord: Muntii Buzaului
Vest: orasul Nehoiu din judetul Buzau
Sud: localitatea Tisau din judetul buzau si judetul Prahova
Est: localitatile Baiesti, Bozirou, Cozieni, Prascov, Magura din partea centrala a
judetului Buzau
Sud Vest judetul Prahova
Nord Vest judetul Brasov si judetul Covasna
Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI cuprinde partea de nord
vest a judetului Buzau avand in componenta urmatoarele localitati: Cislau, Viperesti, Catina, Calvini,
Patarlagele, Panatau, Colti, Siriu, Gura Teghii, si o localitate din judetul Prahova, Lapos.
Teritoriul GAL - VALEA BUZAULUI este omogen, fiind situat in zona de deal a Buzaului. Este
strabatut de o cale ferata si de drumuri nationale, judetene si comunale care fac legatura intre judetele
Brasov, Covasna, Vrancea, Prahova.
Distanta teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI fata de orasele importante ale judetului Buzau
este ilustrata cu ajutorul figurii de mai jos:
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
27
II.2.1.3 Populaie - demografie
Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative din punctul de vedere al
densitatii populatiei pe tot teritoriul Romniei. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul tarii,
unde rata natalitatii este ridicata, si n regiunile din sud, puternic industrializate n perioada comunista.
Exista mari disparitati, determinate n special de influenta reliefului la nivel regional si judetean. Declinul
populatiei din Romnia, mai pronuntat n zonele rurale, constituie o problema care va trebui rezolvata daca
se doreste dezvoltarea economica a acestor regiuni.
De la vrful atins n 1989, populatia totala a Romniei a nregistrat o scadere rapida. Aceasta
tendinta este foarte pronuntata n zonele rurale. Numarul locuitorilor din zonele urbane a depasit numarul
locuitorilor din zonele rurale la jumatatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice cu care se
confrunta Romnia n acea perioada. Odata cu explozia economica din ultimii ani, populatia urbana a
crescut ntr-o oarecare masura, n timp ce numarul locuitorilor din zonele rurale a continuat sa scada.
Procesul de mbatrnire si scaderea naturala a populatiei, care decurge din aceasta situatie,
constituie principalii factori ai declinului populatiei rurale. ntre 1998 si 2005, se constata ca: ponderea
88.51 km
57,68 km
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
28
categoriei de vrsta 0-14 ani din totalul populatiei rurale a scazut; ponderea categoriei de vrsta 15-64 ani a
ramas relativ stabila; ponderea categoriei de peste 65 ani a nregistrat o tendinta ascendenta, ajungnd, n
2005, la 19% din totalul populatiei rurale (fata de 11% n zona urbana).
Scaderea naturala a populatiei rurale s-a accelerat semnificativ n ultimii cinci ani, ajungnd la rate
de aproape 4/1.000 de locuitori, iar a populatiei din zonele urbane a fost mult mai scazuta, situndu-se n
jurul valorii de 1, nainte de a atinge valoarea 0 si ulterior devenind pozitiva n 2005.
Desi pozitiv, procentul de migrare interna - dinspre urban spre rural - nu poate compensa acest
declin. La nceputul anilor 90, a avut loc o migrare masiva din zonele rurale catre cele urbane.
Tendinta s-a inversat pe parcursul anilor 90, pe masura ce restructurarea economica si restituirea
terenurilor au determinat cresterea atractivitatii zonelor rurale, astfel nct catre sfrsitul anilor 90, rata
neta a migratiei urban-rural a devenit pozitiva, desi a nregistrat unele fluctuatii n valori absolute. Cu toate
acestea, migratia urban-rural ramne insuficienta pentru a compensa declinul populatiei rurale.
Populatia cu vrste mai naintate nlocuieste treptat populatia mai tnara din spatiul rural. Populatia
activa tnara migreaza n zonele urbane, n cautarea unor locuri de munca mai bune si a unui mod de viata
mai atractiv. La nceputul anilor `90, populatia care migra catre zonele urbane provenea din toate
categoriile de vrsta. Tendinta s-a modificat n cea de-a doua jumatate a decadei, tinerii ncepnd sa plece
din zonele rurale, iar persoanele mai n vrsta migrnd n zona rurala.
Spatiul rural a devenit din ce n ce mai atractiv pentru populatia de peste 35 ani si mai cu seama
pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai vulnerabili pe piata muncii din spatiul urban si care se
ndreapta catre zonele rurale, unde ncep sa desfasoare activitatea de subzistenta.
Rata neta de migrare internationala este, de asemenea, semnificativa si este legata n principal de
categoria de vrsta mai tnara din spatiul rural.
Migrarea externa a devenit un aspect cu o amploare semnificativa, n special n ultimii ctiva ani.
Majoritatea lor opteaza numai pentru angajari temporare. Incidenta migrarii n strainatate pare sa fie mai
mare n rndul barbatilor dect n rndul femeilor si mai ridicata n rndul populatiei tinere, fata de adulti
si vrstnici. Femeile din zona rurala nclina mai mult spre migrarea internationala temporara la vrste mai
tinere (18-29), fata de femeile din zona urbana. Migrarea n strainatate are implicatii economice si sociale
majore, ndeosebi n zonele rurale. Sumele de bani trimise n tara de catre cei care lucreaza n strainatate,
creeaza fluxuri financiare importante n economia rurala. Alaturi de modificarile de atitudine n ce priveste
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
29
migrarea n strainatate, acesti bani pregatesc calea pentru modernizarea si dezvoltarea spatiului rural. Cea
mai mare parte a acestor sume sunt investite n tranzactiile imobiliare (locuinte si terenuri), n ncercarea de
a se ridica nivelul calitativ al vietii si de a se asigura un mijloc de protectie n cazul eventualelor probleme
financiare. Cu toate acestea, migrarea n strainatate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica intensa a
migrarii nu compenseaza capacitatea de reactie a sistemului de asistenta sociala. Au loc separari ale
membrilor familiilor, copiii ramnnd n grija rudelor din tara.
Analiza variaiei populaiei judeului Buzu, pe sexe si categorii de localiti, in perioada 2001 -
2005, indic, pe fondul scderii numrului total de locuitori, o scdere mai accentuat a populaiei rurale
(6.971 locuitori) fa de scderea populaiei urbane (2.428 locuitori). Scderea total a populaiei
masculine de 4.654 brbai se regseste mai accentuat in mediul rural (2.736) fa de mediu urban (1.918).
Scderea total a populaiei feminine de 4.745 persoane cuprinde o scdere de 4.235 femei in mediu rural
(89%) si 510 in mediul urban (11%). Dac raportul mediu rural/mediu urban este echilibrat in cazul
brbailor 1,42, in cazul femeilor el este de 8,3. Conform ultimelor informatii publicate de Institutul
National de Statistica in revista Proiectarea populaiei Romaniei in profil teritorial pan in anul 2025
ediie 2004, in perioada 2003-2025 este prognozat o scdere foarte accentuat a populaiei judeului
Buzu, de 75,3 mii persoane, reprezentand 15% din populaia total a anului 2003. Aceasta va avea ca
efect principal scderea populaiei in orasele mici, care se confrunt cu problema locurilor de munc
insuficiente si nu foarte bine pltite.
Indicatorii demografici de baz pentru judeul Buzu arat o populaie rezident preponderent in
mediul rural, o rat a mortalitii infantile care depseste media Regiunii si media pe ar si o crestere a
duratei de via, pe fondul migraiei populaiei tinere si mature.
In ceea ce priveste rata somajului, la nivelul judetului Buzau aceasta se situiaza la un nivel de 7,4%,
depsind valoarea pe Regiune de 6,4%. Cresterea ratei somajului, la nivel judetean este prezent pentru
persoanele cu studii primare, gimnaziale si profesionale, in timp ce numrul somerilor cu studii liceale si
postliceale, respectiv universitare a continuat s scad.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
30
In ceea ce priveste structura populatiei in cadrul GAL - VALEA BUZAULUI, situatia este
urmatoarea:
Populatie Populatie Populatie Populatie ---- numele numele numele numele localitatiilocalitatiilocalitatiilocalitatii
1999199919991999 2008200820082008 Evoluie/ Evoluie/ Evoluie/ Evoluie/ RegresieRegresieRegresieRegresie
Soldul Soldul Soldul Soldul migrriimigrriimigrriimigrrii
Soldul Soldul Soldul Soldul natural natural natural natural
(natalitat(natalitat(natalitat(natalitateaeaeaea----mortalitate)mortalitate)mortalitate)mortalitate)
Sub Sub Sub Sub 20 20 20 20 ani ani ani ani 2008200820082008
Peste Peste Peste Peste 60 60 60 60 ani ani ani ani 2008200820082008
Populaia Populaia Populaia Populaia activ activ activ activ
omajomajomajomaj
Viperesti 3.426 3.692 266 -62 -16 957 901 406 268
Cislau 5.023 5.068 45 36 -22 1.207 1.214 676 309
Calvini 4.308 4.463 155 -6 29 1.442 715 445 319
Catina 2.780 2.556 -224 -32 -25 578 699 306 213
Lapos 1.544 1.355 -189 -21 -11 196 421 738 44
Panatau 2.752 2.718 -34 -6 -24 528 870 378 242
Colti 1.326 1.203 -123 -6 -18 200 422 101 59
Gura Teghii
4.146 3.625 -521 -7 -39 762 920 331 107
Siriu 3.363 3.157 -206 6 -7 828 539 807 154
Patarlagele 8.632 7.958 -674 -62 -38 1.573 1.964 1.199 350
Total 37.300 35.795 -1.505 -160 -171 8.271 8.665 5.387 2.065
% 100% 100% 4,20 0,45 0,48 23,11 24,21 15,05 5,77
Din datele prezente se poate lesne constata o scdere a populatiei din 1999 pana in 2008, cu 1505
persoane, respectiv cu 4.03%. Cea mai brusc cdere o nregistreaz Gura Teghii, cu -521 locuitori n acest
interval. Soldul migrarii, de asemenea negativ, subliniaz exodul rural, motivat, probabil de mutarea
domiciliului vechilor locuitori, n mediul urban si de ctre tendinta de emigrare, in special dupa anul 2007.
Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii:
in ultimii ani media evolutia mediei populatiei a inregistrat o evolutie negativa in totalul
teritoriului GAL VALEA BUZAULUI;
mortalitatea a avut o dinamica in crestere toate localitatile;
sporul natural (diferenta dintre natalitate si mortalitate) inregistreaza valori negative in toate
localitatile;
ponderea populatiei pe grupe de varste se prezinta astfel:
o populatie activa - 15,05 %
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
31
o populatie peste 60 de ani - 24,21 %
o populatie sub 20 de ani - 23,11 %
avand in vedere procentele de mai sus se poate observa ca in cadrul GAL VALEA
BUZAULUI ponderea cea mai mare o detine populatia peste 60 de ani, urmata de populatia sub 20
de ani ceea ce demonstreaza o usoara tendinta de imbatranire a populatiei teritoriului;
soldul migrarii populatiei este negativ, ceea ce demonstreaza ca acest fenomen este prezent
in cadrul teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI ;
Intrucat rata somajului in cadrul teritoriului este destul de ridicata, situandu-se la un nivel de 5,77%
trebuie luate anumite masuri n domeniul politicii de ocupare a forei de munc:
cresterea gradului de ocupare a acesteia, precum i msuri de sprijinire a omerilor;
reconversia profesional a unor categorii de omeri;
organizarea de aciuni de consultan i orientare n carier (n cadrul serviciilor
sociale prin legtur cu AJOFM i agenii economici) pentru tineri de vrsta 18-30
ani;
creterea mobilitii, flexibilit ii i a adaptabilitii forei de munc prin programul
de formare continuu i nvare pe tot parcursul vieii;
garantarea anselor egale prin transparena ofertelor de locuri de munc organizarea
sistemului educaional.
In concluzie situatia populatiei din cadrul GAL - VALEA BUZAULUI se prezinta astfel:
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
32
II.2.1.4 Patrimoniu de mediu
Valoarea patrimoniului natural al Romniei este recunoscut la nivel naional i internaional prin
protejarea celor mai reprezentative zone i includerea acestora n reeaua naional de arii naturale protejate
sau n cadrul altor reele internaionale de arii naturale protejate constituite n baza unor convenii sau
tratate la care ara noastr a aderat.
Protecia, conservarea i ameliorarea calitii mediului, incluznd conservarea habitatelor naturale,
a florei i faunei slbatice sunt probleme de interes public major, avnd n vedere c, aa cum este
recunoscut n toat lumea, componentele diversitii biologice care formeaz capitalul natural asigur cea
mai mare parte a produselor, bunurilor i serviciilor necesare societii, fiind suportul fundamental al unei
dezvoltri durabile.
Reteaua de arii naturale protejate se compune din:
a) Rezervaii tiinifice
b) Parcuri naionale
c) Monumente ale naturii
d) Rezervaii naturale
e) Parcuri naturale
f) Rezervaii ale biosferei
g) Zone umede de importan internaional
j) Arii de protecie special avifaunistic
k) situri de importan comunitar
l) Geoparcul
n cadrul teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI patrimoniul de mediu se compune din
monumente ale naturii, rezervaii naturale si situri de importan comunitar.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
33
Monumentele naturii sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea
unor elemente naturale cu valoare i semnificaie ecologic, tiinific, peisagistic deosebite, reprezentate
de specii de plante sau animale slbatice rare, endemice sau ameninate cu dispariia, arbori seculari,
asociaii floristice i faunistice, fenomene geologice - peteri, martori de eroziune, chei, cursuri de ap,
cascade i alte manifestri i formaiuni geologice, depozite fosilifere, precum i alte elemente naturale cu
valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.
Rezervaiile naturale sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea
unor habitate i specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic,
speologic, paleontologic, pedologic. Mrimea lor este determinat de arealul necesar asigurrii integritii
elementelor protejate. Managementul rezervaiilor naturale se face difereniat, n funcie de caracteristicile
acestora, prin msuri active de gospodrire pentru a asigura meninerea habitatelor i/sau n vederea
protejrii anumitor specii, grupuri de specii sau comuniti biotice. Pe lng activitile tiinifice, dup
caz, pot fi admise activiti turistice, educaionale, organizate. Sunt admise unele activiti de valorificare
durabil a unor resurse naturale si sunt interzise folosine ale terenurilor sau exploatarea resurselor care
duneaz obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaiile naturale pot
avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de
zon umed, marin, de resurse genetice i altele.
Siturile de importan comunitar reprezint acele arii care, n regiunea sau n regiunile
biogeografice n care exist, contribuie semnificativ la meninerea sau restaurarea unei stri de conservare
favorabil a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate i Directiva
Psri i care pot contribui astfel semnificativ la coerena reelei Natura 2000 i/sau contribuie
semnificativ la meninerea diversitii biologice n regiunea sau regiunile biogeografice respective.
Pentru speciile de animale cu areal larg de rspndire, siturile de importan comunitar ar trebui s
corespund zonelor din areal din care sunt prezeni factori abiotici i biotici eseniali pentru existena i
reproducerea acestor specii.
Monumente ale naturii nscrise n registrul naional i European
Cod naional
Cod european
Denumirea monumentului naturii
Supraf (ha)
Unitatea teritorial -
administrativ
Anul declarrii
2.263. 14592 Sarea lui Buzau 1,77 Comuna Viperesti 1995 2.275. 183568 Chihlimbarul de Buzau 2,46 Comuna Colti 1995
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
34
2.264.
183694
Blocurile de calcar de la Bdila
3,02
Comuna Vipereti
1995
Rezervaii naturale nscrise n registrul naional i european:
Cod Cod Cod Cod
nanananaionalionalionalional
Cod Cod Cod Cod
europeaneuropeaneuropeaneuropean
Denumirea Denumirea Denumirea Denumirea
monumentului naturiimonumentului naturiimonumentului naturiimonumentului naturii
Supraf Supraf Supraf Supraf
(ha)(ha)(ha)(ha)
UniUniUniUnitatea tatea tatea tatea
territorial territorial territorial territorial
administrativadministrativadministrativadministrativ
Anul Anul Anul Anul
declardeclardeclardeclarriiriiriirii
2.265. 183865 Pdurea Crivineni 15,44 Oras Ptrlagele 1995
Alte Rezervaii Naturale declarate prin Hotrrea Consiliului Judeean nr. 13/1995:
Cod Cod Cod Cod
nanananaionalionalionalional
Cod Cod Cod Cod
europeaneuropeaneuropeaneuropean
Denumirea Denumirea Denumirea Denumirea
monumentului naturiimonumentului naturiimonumentului naturiimonumentului naturii
Supraf Supraf Supraf Supraf
(ha)(ha)(ha)(ha)
UnUnUnUnitatea itatea itatea itatea
teritorial teritorial teritorial teritorial
administrativadministrativadministrativadministrativ
Anul Anul Anul Anul
declardeclardeclardeclarriiriiriirii
1 Culmile Siriului Comuna Siriu 85 Comuna Siriu 1995
Situri de importan a comunitar declarate prin Ordinul ministrului mediului nr. 77 6/2007 i
care vor deveni arii de conservare special, dup validarea lor de comisia european:
Nr crt Numele zonei Supraf (ha) Localizare Caracteristici principale 1 Lunca Buzaului 3990,5 Patarlagele, Cislau,
Viperesti Declarat pentru habitate de lunca, specii de flora, pesti, amfibieni, nevertebrate din Directiva habitate
2 Penteleu 11233.1
Gura Teghii
Declarat pentru habitate de pdure, pajiti alpine, specii de flor, animale carnivore, peti, amfibieni, reptile, nevertebrate
3 Siriu 5747.3 Gura Siriului (22%)
Declarat pentru habitate de pdure, stncrii, pajiti boreale, vegetaie din lungul rurilor, specii de plante, animale, peti, reptile, amfibieni din Directivele europene
1. Sarea lui Buzau
Sarea lui Buzau reprezinta un monument al naturii prin catena de sare de interes geologic, botanic
localizat in comuna Viperesti.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
35
Dintre speciile forestiere, doar arbustul Catina alba (Hippophare rhamnoides), vegeteaz pe excesul
salin si substratul mineral excesiv, ameliorand compozitia prin aportul organic intr-un proces de solificare
a terenului si astfel, ca specie pionera, pregatind instalarea speciilor arborescente ale padurii.
2. Chihlimbarul de Buzau
Comuna Colti este singurul loc din tar unde intlnim chihlimbar n sol, n strate dezvelite, la
suprafat sau n adncime. De asemenea, in aceasta localitate functioneaza si un Muzeu al Chihlimbarului
care adaposteste o intreaga colectie. Punctul de rezistenta al colectiei (una dintre cele mai valoroase din
lume), este o piatra de 1,857 kg. Desi rosturile de chihlimbar de la Colti sunt inguste si sarace, nicaieri nu
se intalnesc atatea nuante de culori, de la negru opac la negru verde, negru galben, maron sidefat si pana la
galben stralucitor. Muzeul a fost infiintat in anul 1979 intr-o casa in stil popular. Colectia adaposteste o
varietate de mostre de chihlimbar provenite din zacamintele extrase din Muntii Buzaului si un bogat
material iconografic, unelte, instrumente, documente, fotografii, bijuterii din epoca moderna si
contemporana, obiecte de etnografie si arta populara: piese decorative (stergare), port popular si mobilier,
unelte de tesut, obiecte de uz casnic, pentru pastorit si unelte agricole.
Cldirea ese asemntoare unei case trnesti cu trei nivele: demisol parter si etaj. Sunt amenajate
numai parterul si etajul. Parterul este compus din trei ncperi n care se afl colectia de chihlimbar,
colectiile de flori de min, roci, fosile si pietre semipretioase. Tot aici se mai afl documente privind
exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pmntului, atestarea documentar a localitatii Colti,
nvtmntul-cultura si istoria acestor meleaguri. La etaj se afl o frumoas si deosebit colectie de
etnografie compus din obiecte trnesti vechi, donate de locuitori: rzboi de tesut, stergare, lzi de zestre,
pieptni pentru ln, pieptni pentru cnep, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc. Tot aici se afl o
colectie de batiste cusute cu mult migal si pricepere.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
36
Colectia de chihlimbar este unic n tara noastr si printre putinele n lume. Ideia organizarii ei se
datoreaz faptului c la Colti se gseste chihlimbar n sol, n strate dezvelite, la suprafat sau n adncime.
Aceasta colectie este compus din: roci cu chihlimbar, chihlimbar brut si prelucrat, unelte folosite la
extragerea si prelucrarea chihlimbarului.
La Coli a fost singura exploatare de chihlimbar din Romnia, exploatare nchis n 1948. Muzeul
Chihlimbarului din Coli, administrat de Muzeul Judeean Buzu, a fost deschis n 1973 i este singurul
astfel de muzeu din Romnia. Colecia muzeului este compus din roci cu chihlimbar, chihlimbar brut i
prelucrat, unelte folosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului, precum i acte referitoare la
exploatarea minier. Cele mai importante piese din colecie sunt unele buci de chihlimbar de peste 1,5
kg, precum i un cercel n care se afl o furnic (specialistii spun c furnica a trit la Colti acum trezeci de
milioane de ani), o bucat de chihlimbar sectionat care pstreaz urme din scoarta copacului din care ca
provenit rsina respectiv. Fosta min de chihlimbar se afl chiar lng muzeu.
Acest produs natural, cunoscut inca din antichitate, se gaseste in putine locuri din lume, iar in
Europa chihlimbarul de Buzau este renumit. Chihlimbarul (sau ambra) este o rasina fosila divers colorata
(mai ales in nuante de galben), provenita din mai multe specii de pini; varsta sa este estimata la 50-60
milioane de ani. In structura sa se gasesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin traditie, este considerat a
avea proprietati terpautice speciale, dar este si un material foarte apreciat pentru bijuterii.
3. Blocurile de calcar de la Badila Monument al naturii de interes geologic si paleontologic situat
in comuna Viperesti.
Blocurile de calcar reprezinta un Monument al naturii prin calcarul marin provenit mai ales din
depozitele sarurilor de carbonat de calciu (CaCO3) dar si cu intruziuni de calcar biogen (chiar coraligen)
amintind atat de acoperirea cu apele marii a acestei zone, cat si de fenomenele de tectonica care au
comprimat acele depozite marine si prin presiune si caldura le-au sudat in masa omogenizata a blocurilor.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
37
O mare calda intr-o clima subtropicala (intre glaciatii), fenomene ce au fost urmate de cutari care au ridicat
fundul marii si apoi alte cutari care au rupt arcul subcarpatic de curbura, lasand apele lacului Cislau sa se
reverse intr-un curs care a erodat si dezgolit aceste blocuri dar a si denumit tinutul Buzaului.
4. Padurea Crivineni
Padurea Criveni reprezint o rezervatie forestier localizat n orasul Patrlagele ce se ntinde pe o
suprafat de 2,6 ha. Aceasta a fost considerat rezervatie forestier pentru stejarul pufos (Quercus
pubescens) care, desi introdus artificial, totusi a rezistat, vegetand pe un substrat din nisip cuartos. Astfel,
in aceasta zona deluroasa, a confirmat la cea mai inalta altitudine (circa 400 m) chiar daca nu optim, ceea
ce era de asteptat pentru stejarul pufos care, impreuna cu stejarul brumariu - la campie incep silvostepa.
5. Culmile Siriului
Rezervaia Culmile Siriului este geologic, botanic, forestier, zoologic, n interiorul ei fiind
protejate caprele negre si smrdarul (bujorul de munte).
Bujorul de munte Capra neagr
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
38
6. Herghelia Cislu
Herghelia si depozitul de armsari Cislau s-a nfiintat in anul 1894 cu scopul de a produce armasari
si iepe de prasila. In anul 1898 institutia se desfiinteaza si ia nastere Depozitul de Remonti al armatei, care
functioneaza pana in anul 1916, an in care din cauza razboiului se muta in Moldova. Revine la Cislau in
anul 1919 si functioneaza pana in anul 1945 cnd ferma este preluata de Ministerul Agriculturii care
infiinteaza Herghelia de Pur Sange Englez. Herghelia Cislau este una dintre cele mai vechi herghelii din
tara care in ciuda tuturor transformarilor suferite reuseste si astazi sa-si pastreze scopul initial acela de a
produce si creste cai de rasa in conditii optime de clima si relief. La momentul actual Herghelia Cislau este
singura herghelie care produce si creste cai din rasa Pur Sange Englez, rasa care este considerata varful de
lance in randul raselor de cai de la nivel mondial, in structura genealogica a matcii din herghelie gasindu
se principalele linii succesorale ale tulpinilor initiale Darley Arabian, Godolphian Arabian si Bayrley Turk.
Rasa Pur Sage Englez a fost introdusa in tara noastra dupa anul 1870, la inceput prin importuri
sporadice, de catre unii mari propietari crescatori de cai, a caror matca de prasila era formata din iepe
locale romanesti, unele din ele avand infatisarea si calitatile vechiului cal moldovenesc. Acestia foloseau
ca reproducatori si unii armasari arabi si turcesti, introdusi cu ocazia schimburilor reciproce ce se faceau la
acea data intre principatele romane si fostul Imperiu Otoman. Caii Pur Sange Englez de la Herghelia Cislau
au fost si sunt in mod constant principalii competitori in cursele de galop organizate pe Hipodromul
Mangalia, fiind in acelasi timp de departe castigatorii celor mai multe reuniuni de derby.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
39
7. Pastravaria Cislau
8. Padurea Milea Viforata
Rezervaie forestier i zoologic ntins pe 165 ha) situat pe partea sudic a muntelui Viforta din
Penteleu.
9. Chilii Rupestre
Cercetarile amanuntite facute asupra chiliilor rupestre
aflate in judetul Buzau au aratat ca aceste scobituri in piatra au
aparut cel mai devreme cu 900 de ani in urma.
Primele informatii au fost publicate in cartea "Vestigiile rupestre din Muntii Buzaului", aparuta in
1980. Specialistii au facut masuratori ale chiliilor si au descifrat inscriptiile lasate de stramosii nostri in
peretii muntelui. Ca urmare a cercetarilor s-au luat masuri severe pentru protejarea locului. Nimeni nu
putea sa viziteze chiliile rupestre, decat cu o aprobare speciala.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
40
Lunca Buzaului, Penteleu si Siriu sunt declarate situri nationale in special pentru habitatele de interes
comunitar identificate in cadrul acestei zone.
Noiunea de "habitat natural, aa cum apare n Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice), se refer la zonele terestre sau acvatice ce se
disting prin caracteristici geografice, abiotice i biotice, n ntregime naturale sau semi-naturale.
Tipuri de habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul GAL - VALEA BUZAULUI :
Cod Denumire habitat Localizare 4080 Tufriuri cu specii sub-arctice de salix Lunca Buzului 92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba Lunca Buzului, Siriu, Bsca Mare 92D0 Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i
Securinegion tinctoriae) Lunca Buzului
1508 Comuniti vest- pontice cu Camphorosma annua i Kochia laniflora
Luncile rurilor Buzu Clmui
1514 Comuniti vest- pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon i Ranunculus sardous
Lunca Buzului
2206 Comuniti danubiene cu Potamogeton Perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis i Najas marina
L. Buzului, B. Amara
3240 Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
De-a lungul rurilor montane din Siriu, Penteleu
4060 Tufriuri alpine i boreale Siriu, Penteleu 6170 Pajiti calcifile alpine i subalpine Siriu 6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul
cmpiilor, pn la cel montan i alpin B. Amara, B. Alb, Lacul Mociaru, Siriu, Penteleu
6230* Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
Siriu, Penteleu
7110* Turbrii active Penteleu 8120 Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul
montan pn n cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Siriu
8210 Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase Siriu 9110 Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Siriu, Penteleu, Crasna 9130 Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Siriu, Penteleu, -Monteoru, Haragu, Crasna,
Podul Calului, Caoca, Ivneu 9180* Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i
ravene Penteleu
91E0 Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
Siriu, Penteleu
91V0 Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Crasna, Haragu, Siriu 91Q0 Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros Siriu 9410 Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana
(Vaccinio-Piceetea) Siriu, Penteleu
3111 Tufriuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) Siriu, Penteleu 4101 Pduri sud-est carpatice de molid, fag i brad cu Pulmonaria
rubra Haragu, Crasna, Siriu
4102 Pduri sud-est carpatice de molid, fag i brad cu Hieracium rotundatum
Siriu, Penteleu, Crasna
4106 Pduri sud-est carpatice de fag i brad cu Hieracium rotundatum
Siriu, Crasna, Ivneu
4107 Pduri sud-est carpatice de fag i brad cu Vaccinium myrtillus Siriu
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
41
4422 Tufriuri danubiene de ctin roie (Tamarix ramosissima) Lunca Buzului
Specii de flor i faun ocrotite pe raza Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI in
baza Hotrrii Consiliului Jude ean nr. 13 din 1995:
Garofia ( Dianthus spiculifolus) Smirdan ( Rhododendron kotschy)
Rsul ( Lynx lynx) Cocoul de munte ( Tetrao urogallus)
Trasee turistice
In cadrul ariei teritoriale a GAL - VALEA BUZAULUI sunt identificate urmatoarele trasee
turistice:
1. Calvini sat Bascenii de Jos Deal Cornatel Biserica Sf. Nicolae 1775 pictura manuala
2. Catina sat Valea Catinei Subcarpatii Buzaului Dealuri Cornatelu, Cetate/ raul Basca Chiojdului
Biserica din lemn Intrarea in Biserica a Maicii Domnului 1600
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
42
3. Cislu Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Dealuri Cornatel Blidisel Ciolanu/raul Buzau
la confluernta cu raul Basca Chgiojdului Schitul Carnu, herghelie, pastravarie
4. Cislu sat Buda Craciunesti Subcarpatii Buzaului Dealuri Cornatel, Blidisel, Ciolanu Biserica
Buda Craciunesti monument istoric
5. Cislu sat Cislau Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Dealurile Cornatel, Blidisel, Ciolanu,
Culmea Salcia/raul Buzau Biserica Nasterea Maicii Domnului 1749
6. Colti sat Coltii de Jos Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel/raul Sibiciu Biserici rupestre (Pestera)
Gura Tatarilor
7. Colti sat Colti Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel/ raul Sibiciu chihlimbarul de Buzau
8. Colti sat Alunis Subcarpatii Buzaului Dl.Blidisel/raul Sibiciu Biserici rupestre Pestera Schit
Alunis 1277 cu biserica Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul
9. Gura Teghii Valea bascei Muntii Penteleu, Podu Calului, Culmea Ivanetu /raul Basca Mare la
confluenta cu raul Basca Mica mai (ultima duminica) Pe urme de balada, Pe plaiuri bisocene
manifesteri folclorice, Padurea Milea Viforita rezervatie naturala
10. Gura Teghii sat Varlaam Cheile Bascei Muntii Buzau - Masive: Ivanet 1191, Podul
Calului 1439, penteleu raul Basca Mare la confluenta cu Basca Mica Formarea raului Basca
Hotel in padurile Penteleului, drumetii spre Dl. Piciorul Tigvei, Cheile Tigvei pe paraul Tigvei,
Cascada Tigvei, Padurea Mila Viforata
11. Pntau sat Sibiciu de Jos Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel chihlimbarul de Buzau
12. Pntau sat Tega Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel Manastirea Carnu cu Biserica
Adormirea Maicii Domnului 1546 (1325) ctitorita de Doamna Chiajna
13. Ptrlagele sat Sibiciu de Sus Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Deal Blidisel, Manta
Muscel/raul Buzau Mv. Cornatel Biserica Nasterea Maicii Domnului 1970, chihlimbar,
diatomita, argila
14. Siriu Valea Buzaului Muntii Siriu, Podul Calului/raul Buzau izvoarele raurilor Valea
Bradului, Mreaja, Milea Siriului, Valea Neagra Vulturilor (lac fara fund), Sec (lac), Siriu (lac)
ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, iodurate Padurea Hartagu rezervatie
forestiera, Culmile Siriului Castel de ape (Vf. Coltii Balei izvoraste Valea Bradului, Vf.
Bocarnea izvoraste Mreaja, Vf. Malaia izvoreste Milea Siriului, Coltii Babei Bocarnea
izvoraste Valea Neagra Sec lac cu mlastina
15. Siriu sat Casoca Valea Buzaului Muntii Podu Calului/raul Casoca lac de baraj natural
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
43
16. Siriu sat Siriu Valea Buzaului Muntii Siriu, Podul Calului/raul Buzau Vulturilor (lac)
balneo ape minerale, izvor cu temperatura de 30 grd. Indicat in reumatism, intrarea raului Buzau
in jud. Buzau Muntii Siriu-Vf. Malaia
17. Vipereti Valea Buzaului/raul Buzau Dl. Ciolanu Blocuri de calcar fosile de corali jurasic,
sarea lui Buzau-rezervatie geologica izvoare si eflorescente saline
18. Viperesti sat Muscel Valea Buzaului Dl. Ciolanu Biserica din lemn Sf. Dumitru 1666
In dovedirea prezentei zonelor Natura 2000 pe aria teritoriala a GAL - VALEA BUZAULUI
anexam adresa Directiei Judetene de Mediu Buzau care certifica existenta zonelor Natura 2000 din
aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI .
Relationare zonelor NATURA 2000 cu diverse sectoare
1. Silvicutura
Aproximativ o treime din teritoriul european este acoperit de paduri, desi suprafetele variaza
semnificativ intre Statele membre (pana la 72% in Finlanda, dar doar 8% in Irlanda). Majoritatea padurilor
sunt considerate doar ca "resursa de lemn" si sunt exploatate intr-o masura mai mare sau mai mica. Ca si in
agricultura, curentul din ultimii cincizeci de ani a fost intensificarea exploatarii si folosirea, de multe ori, a
arborilor exotici la impaduriri. Uniunea Europeana este in prezent al doilea mare producator de hartie si
cherestea din lume. Dar padurile sunt importante si pentru ca previn eroziunea solului, stocheaza apa si
carbon si asigura conditii favorabile pentru recreere. In plus, au o variata si bogata biodiversitate, sunt
habitate ideale pentru foarte multe plante si animale, pentru carnivorele mari precum ursii, vulturii si lupii.
Natura 2000 include atat paduri naturale cat si paduri administrate semi-naturale.
Ca si in cazul agriculturii, desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile trebuie scoase
din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. Practicile existente de management trebuie sa
tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele pentru care situl respectiv a fost
desemnat. Modificarile in practicile de management ar trebui sa fie relativ usor de implementat, ca de
exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe picior, a lemnului uscat sau protejarea unor anumite specii de
arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi si mai complexe, cum ar fi introducerea
taierilor selective printr-o metoda de rotatie de lunga durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor
cu specii native. Este important ca deciziile pentru managementul pe termen lung sa fie gandite pentru
fiecare caz in parte, pe baza unor consultari stranse cu proprietarii, administratorii si toti cei direct
interesati.
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
44
2. Agricultura
Importanta agriculturii in conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai inalt nivel
politic. Cele mai noi modificari din Politica Comuna de Agricultura au avut in vedere stoparea platilor
agricole axate pe productie si directionarea lor catre metode de pastrare intr-o stare favorabila de
conservare si cultivare al terenurilor agricole. Noi masuri au fost introduse si cele existente au fost
modificate in ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt in favoarea protectiei
mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Aceste aspecte au implicatii profunde, la scara larga, pentru
biodiversitatea din Europa si pentru reteaua Natura 2000 in special.
Agricultorii si fermierii pot fi recompensati finac iar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit
Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor importante
pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.
3. Afaceri
Uneori sunt propuse noi planuri i proiecte de dezvoltare, care pot avea un impact asupra ariilor
desemnate situri Natura 2000. Acestea ar putea implica, de exemplu, construirea unei noi autostrazi, a unui
complex turistic sau inaugurarea unei cariere de piatra. De asemenea, ar putea fi vorba i despre schimbari
majore in ce privete exploatarea terenului din cadrul sau din apropierea unui sit Natura 2000 cum ar fi
impaduririle majore sau trecerea la agricultura intensiva. Niciuna dintre aceste activitati nu sunt
interzise a priori conform directivelor Uniunii Eur opene. Insa pentru aceastea trebuie sa se faca un
studiu de impact asupra siturilor Natura 2000. Daca modul in care afecteaza zona este unul semnificativ,
trebuie gasite alternative. Daca totui nu exista alternative i proiectul sau investitia este de maxim interes
publica atunci este necesara autorizarea lui, cu respectarea anumitor conditii. Acestea sunt prevazute in
Articolul 6 din Directiva Habitate i urmeaza principiile dezvoltarii durabile.
4. Turism
Turismul si in special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism, agroturism, etc.) sunt
domenii de dezvoltare incurajate la nivel regional si national in siturile Natura 2000, ca o oportunitate
durabila pentru oameni si natura.
Pe plan international, termenul de ecoturism este din ce in ce mai folosit, el desemnand o ramura a
turismului care castiga numerosi adepti, atat in randul operatorilor turistici inovativi cat si al vizitatorilor
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
45
Din analiza datelor prezentate mai s