Pietrele Scrise Din Muntii Buzaului

8/18/2019 Pietrele Scrise Din Muntii Buzaului

1/12

Pietrele scrise din Muni Buzaului

Un tinut cu nume bizar, „Tara Luanei”, ascunde vestigii tulburatoare, necercetate de

arheologi: locuinte si schituri rupestre, urme stravechi de scrieri necunoscute, incrustate in

stanci

Visam de mult sa ajung in Tara Luanei, un tinut vrajit, aflat in Muntii Buzaului. Acum a sositclipa. Din Bucuresti, in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei „tari stravechi, unde fiecare

varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. Mai am doar cativa !ilometri.

"ntre #atarlagele si $olti e un tinut pustiu, numit dealul Burdusoaia. De o parte pereti a%rupti si prafosi, de alta pamant neted, cu %alti murdare. &n caine sla% rataceste in pustietate. 'unt

singura. Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta( ori ca privelistea

iti da fiori, ori ceva nevazut %antuie in col%. Apas pe acceleratie, calc cu iuteala drumul zdro%it siin cinci minute ma aflu in plin mister.

Inima dintre frunze

Dumitru )ica a fost profesor de istorie in satul $olti. * materie pe care a indragit+o inca din anii

copilariei, cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri, pline de pesteri ciudate, cu

peretii acoperiti de desene si semne %izare. $unoaste toate vestigiile din zona( schituri rupestre, pietre cu inscriptii, locuri pline de istorie si povesti. Dar astazi are o misiune aparte. Ma insoteste

pe culmea Broscarului, ca sa imi arate o piatra plina de semne, care a fost descoperita recent. *

relicva istorica ce ascunde, cu siguranta, un mister. Trecem prin ijeresti, $oltii de -os si

$alugaritele. De aici incepe urcusul pe munte. amiaza si soarele de toamna loveste in pietre.&rcam pieptis, pe o scurtatura printre paduri. Drum greu, a%rupt, dar profesorul parca z%oara.

"mi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. mare, acoperita de zeci de

semne/ Au venit si de la muzeul din Buzau, au venit si de la "asi, dar nimeni n+a dezlegatenigma. " s+a spus ca ar fi mai %ine sa acopere piatra la loc, cu pamant. A descoperit+o chiar el.

ra prin 0112, intr+un noiem%rie rece/ #rofesorul era la vanatoare de mistreti, pe dealul

Broscarului. rigul ii intepenea picioarele. 'tatea chiar sus, pe culme, un loc cu padure nu prea


2/12

deasa, de pini. „$e sa va spun3 Am inceput sa imi frec talpile de pamant, ca sa ma incalzesc,

povesteste profesorul

#iatra scrisa de pe culmea Broscaru

„'i cand colo, vad pe o piatra, in fata mea, doua linii lungi, paralele. M+am gandit eu ca nu puteau fi facute de natura. Apoi, cand ma uit mai %ine, su% talpile mele era o alta piatra, acoperita

cu muschi si pamant, dar pe care se vedeau sapate niste stele. De atunci am fost de zeci de ori la

piatra asta. "+am anuntat si pe cei de la muzeu. Am sapat in jurul ei si am dezvelit o suprafata

cam de doi metri pe un metru, dar nu i+am dat inca de „radacini. plina de semne pe toatefetele.

De la o vreme, urcam prin padure, pe cararile facute de mistreti. „Aci e un culcus de scroafa cu purcei, imi arata profesorul. „Acolo jos e scaldatoarea lor. 'curmaturile astea le fac cand cautaradacini si oua de cara%us. Apoi profesorul se opreste, intinde mana si imi spune soptit,

aratandu+mi luminisul care se iveste printre copaci( „&ite+o4. Broscarul nu e o culme ascutita,

cum sunt toate varfurile care il inconjoara, ci un platou, parca anume netezit de mana omului.Acolo e piatra. * %ucata de stanca masiva, care de departe pare un organ urias al pamantului, o

inima ciuntita, ingropata intre frunze uscate. „Vedeti, mai la vale se mai zareste cate un prun,

imi spune profesorul. „Aci erau livezi, nu paduri. )u+mi pot desprinde privirile de pe piatra, ca

sa privesc imprejur. De departe, inima ei cenusie parca pulseaza. 'i padurea pare sa respire odatacu ea, si pamantul. #rofesorul mi+o ia inainte. $urata piatra de frunze si pamant, sufla prin

santurile lasate de semne, ca sa le faca vizi%ile. Ma apropii incet, incercand sa+mi aliniez

respiratia la suflul acelui loc. 'emnele de pe piatra sunt haotice. )ici o ordine( nici verticala, niciorizontala, nici serpuita, nici circulara, numai semne aruncate peste tot.

'criere sau harta stelara3

)u vad nici o litera cunoscuta, din nici un alfa%et care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre

sau pe la vecini. Doar stele alcatuite din linii intretaiate, jumatati de stele, cruci marginite de patrate si dreptunghiuri, multe sim%oluri solare, semne de tipul ra%ojului, linii care se intretaie si

se frang, spice sau %raduti/ &nele imi par vag familiare, parca le mai vazusem pe diverseo%iecte, intre semnele scrierilor din Vechea uropa si intre semnele de pe ta%litele de la 'inaia,

altele parca seamana cu runele. Dar sunt atat de multe si de diverse, incat in prima clipa nu pot

lega in minte nimic. $a si cum mai multi copii s+ar fi asezat in jurul pietrei si ar fi inceput sascrijeleasca fiecare pe unde a apucat, pana ce piatra s+a umplut de semne. 'a fie doar o joaca3

5reu de crezut, caci piatra e in pamant de multa vreme, se vede dupa al%eata ei. „Vedeti, pe


3/12

partea sudica, pamantul a acoperit piatra mai mult de un metru. "n multe sute de ani se depune

atata pamant, imi spune domnul )ica, citindu+mi parca gandul. &nele semne sunt grupate cate

doua+trei, altele izolate, sunt semne mai mici, scrijelite mai delicat, altele mai mari si maiadancite, unele sunt incadrate in patrate sau dreptunghiuri. Lipsesc liniile cur%e, cel putin la

prima vedere, fapt de inteles, caci pe piatra e destul de greu sa trasezi cercuri.

„i, ce ziceti3, ma intrea%a nera%dator profesorul. "mi trec prin minte doua idei. #rima, ca unasemenea haos aparent ar putea reda o harta, poate o harta a cerului. Doar intr+o astfel de harta

semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul.

#oliciorii

A doua idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata, ci pe rand, la anumite ocazii.#oate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica, si de fiecare data, se insemna ceva pe piatra( o invocatie, o ruga de multumire catre Dumnezeu, vreun nume sau lucru important.

#oate era un loc cu puteri tamaduitoare, iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin

atingerea pietrei sau, mai %ine zis, de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de

vindecare, in numele celui %olnav. &n fel de „icoana pagana facatoare de minuni, unde laanumite date se strangeau oameni cu nevoi si %oli. 'au, cine stie, un loc sacru, unde initiatii

veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei, ca sa+i indrume sau sa le

transmita ceva. $and se putea intampla asta3 Domnul )ica i+a intre%at pe %atranii din sat daca auauzit de la %atranii %atranilor despre piatra asta, si nimeni nu stie nimic. Aici a fost in ultimele

generatii pasune si livada si atat. 'a fie niste semne, nu tocmai de demult, sim%olice, lasate de

oameni care aveau un cod al lor si+si transmiteau informatii in felul acesta3 #oate niste cio%ani cetreceau pe acolo cu turmele3 &n soi de ra%oj, cum era cel al plutasilor de pe Bistrita3 'au sa fie

semne teri%il de vechi, dinainte de inventarea alfa%etelor3 5reu de dat un raspuns. 'igur este ca

semnele nu sunt facute in joaca, piatra a stat su% pamant, cu siguranta, sute de ani. Ma gandesc

ca e uimitor cum, in ultima vreme, astfel de „documente pretioase ies tot mai des la suprafata sicum am norocul sa aflu de ele, chiar eu/ toamna. 'unt deja trei luni de cand imi doresc sa vad

aceasta piatra. "ar acum se afla in fata mea4

Chemarea

ra intr+o dimineata de sam%ata, la capat de iulie. A%ia asteptasem sfarsitul de saptamana, pentruca aveam mult de lucru si tre%uia sa recuperez. Dar in Bucuresti era canicula, iar eu eram

stapanita de o stare de agitatie, un dor de duca neclar. 'tiam ca daca nu plec undeva, in zadar stau

acasa, ca nu voi putea lucra. Dupa cateva ore de nehotarare, m+am urcat in masina si am plecat."ncotro sa o apuc3 ra deja aproape pranzul. Dintr+o data, mi+am adus aminte ca de multa vreme

doream sa vad muzeul chihlim%arului de la $olti, in judetul Buzau. 'tiam ca in zona aceea sunt

multe vestigii rupestre, ca locurile sunt pline de legende, ca lucruri stranii se petrec acolo, uneori,

si ca la cur%ura $arpatilor, istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti/ Am ajuns dupa+amiaza, am vizitat muzeul, m+am cazat la o pensiune in sat, iar a doua zi


4/12

dimineata, am pornit peste dealul Martirei, inspre paduri, pana in poiana $ozanei 6ce nume de

poveste47.

"nsemne in piatra la #oliciori

Locul mi s+a parut fa%ulos. #e dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp, incredi%il de inalte,aproape cat un stat de om, printre care inotam ca printre valuri. )u mai vazusem in viata mea asa

minunatie. ra chiar ca in %asme, dincolo de imaginatie. M+am intors la $olti o%osita, dar

fericita. A doua zi dimineata, inainte de a pleca spre Bucuresti, am schim%at cateva cuvinte cugazda mea, doamna Viorica )ica, o femeie frumoasa si %landa, un fel de zana %una a locului. Am

inteles repede ca e pasionata de istorie, la fel ca sotul ei, care a fost multa vreme profesor in sat.

Din vor%a in vor%a, ii spun ca sunt de la „ormula A'. "n acea clipa, se lumineaza %rusc si+mispune( „Dumnezeu mi v+a scos in cale4 De cateva zile tot sun la redactie, pentru ca incerc sa dau

de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. Am sunat incontinuu, dar mi s+a spus ca e

plecata din tara si sa+i trimit un e+mail. Am vrea sa vina sa scrie si despre locurile de+aici. $um ocheama, Doamne3 A scris acum, de curand, despre $or%ii de #iatra din Arges/. Trec cateva

secunde ce ne apasa greu pe amandoua. „u sunt, ii raspund cu respiratia taiata. Doamna )ica

se al%este %rusc la fata si mainile incep sa+i tremure. "mi spune, cu glas din ce in ce mai stins(

„V+am chemat, doamna. V+am chemat in fiecare zi, cu gandul. 'i cu inima. )u+mi vine sa cred caati venit. 'otul meu a descoperit in padure o piatra scrisa, e plina de semne, tre%uie sa o

vedeti/. )u ma puteam dezmetici, ma simteam ca intr+o poveste fantastica. "ncepeam sa+nteleg

de ce traisem starea aceea de agitatie sam%ata dimineata. „'titi, pe aci se intampla des lucruri de+

astea 8 incearca doamna )ica sa ma linisteasca. "n locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului. 9ona e plina de vestigii stravechi, pline de semne ciudate, dar protejate de

energii puternice. Aci e cur%ura $arpatilor, dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vadalucrurile de care va spun. &nii au ameteli, dureri de cap, stari de rau si se intorc din drum. Altii

nu mai percep timpul cum tre%uie, caci in unele locuri, timpul se dilata sau se strange, si sunt

dezorientati. Am plecat cu totul descumpanita, cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand,

pro%a%il dupa doua saptamani. „$el mai frumos e aci in octom%rie, mai spune doamna )ica, indrum spre poarta. „* sa vin mult mai repede, i+am raspuns. Dar saptamanile au trecut ca

stolurile de randunele, si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la $olti, se ivea ceva. Am

ajuns dupa trei luni. "n octom%rie.

Athosul romanesc

„Dati+mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc, imi spune solemn domnul )ica.

„"n zona Alunis+)ucu+Bozioru, pe o suprafata de doar cativa !ilometri patrati, avem o multime

de schituri si %iserici rupestre( Alunis, grota lui Dionisie Torcatorul, undul #esterii, #estera lui"osif, Agatonul Vechi si Agatonul )ou, 'chitul undatura, 'chitul #iatra "ngaurita, Bucataria/

multe. 'i multe nu mai e:ista.


5/12

#rofesorul )ica

La $alugarite, a e:istat o manastire, dar nu mai e, la 5avanele a e:istat o manastire mare de

maici, apoi intre Muscelul $aramanesti si &lmet a e:istat o %iserica cu hramul 'fantul Dumitru,care a disparut la un cutremur/ 'e spune ca a fost inghitita cu totul de pamant. "ar in unele zile

din an, anumiti sateni aud dangat de clopot venind din adancuri.

„$um de tocmai aici a luat nastere acest Athos3 $e are special acest loc3, il intre% pe profesor,desi imi dau seama ca nu e nevoie de e:plicatii( se simte ca locul este foarte special si nu ar mai

fi nimic de adaugat sau de lamurit. „Aci, la cur%ura, au e:istat conditii geografice prielnice

pentru a se dezvolta o viata timpurie, imi raspunde. „9ona nu este e:pusa intemperiilor,vanturilor, gerurilor. un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. Apoi, mai tarziu, in

perioada invaziilor, oamenii se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de

alti invadatori. ra o zona foarte %una pentru refugiu. 'i mai e ceva. Au e:istat in fiecaregeneratie %atrani, %uni povestitori, tarani adevarati, curati la suflet, care datorita acestei curatenii

sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante. „$e fel de

lucruri3, tresar eu si ciulesc urechile. „Legende vechi de mii de ani. Aci e:ista o continuitate de

locuire de milenii, dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari. Locurile sunt lasate invoia sortii. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de localnici, doar fiarele padurii ajung la ele.

Arheologii sapa in alte parti, la #ietroasele, Monteoru, $arlomanesti si 5heraseni, dar aci, in

zona de munte, nu vin niciodata. 'i nu doar ca sunt putin cunoscute, dar locurile acestea continuasa se sal%aticeasca si sa se pustiasca. Au disparut sate intregi. Au fost parasite. Asa s+au pustiit

$alugaritele, Magadani, $oltii de 'us, Linguresti, Lupoaia, $omarnici, #altinu. La Matara mai

sunt vreo zece locuitori/ o zona saraca, fara drumuri, unele sate nu au avut nici curentelectric, tinerii au plecat, %atranii au murit si au ramas in urma lor doar casele naruite si

povestile/ trist ca locurile astea se sal%aticesc, dar poate e si un noroc, caci in felul acesta

vestigiile sunt mai protejate.

'chitul Agatonul )ou

#asesc alaturi de profesorul )ica, ascultandu+i fascinata povestile. Tinutul stravechi, incremenit

in timp, al cur%urii $arpatilor se afla in fata mea. Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura


6/12

sal%aticiei lor. 'atele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp,

mult inaintea crestinismului, si chiar inaintea dacilor. '+au asternut straturi peste straturi de

istorie si credinta, calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte, iar crucile auluat locul stalpilor dacici ai nemuririi. )u cred ca am mai vazut undeva, in tara asta sau in alta

tara, atat de multe cruci la margine de drum. 9eci, sute, la fiecare !ilometru sau chiar mai des,

cruci de lemn, cruci de piatra, povarnite sau drepte, cu simple scrijelituri sau frumos impodo%ite,um%re sfinte, ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele. "n trecut, numarul lor era si mai

mare, dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite. #e atunci, trecatorii se

inchinau la fiecare. Drumul de la $olti la ;uginoasa, su% lumina rasaritului, este un drum alcrucilor. Trecem prin Muscelul $aramanesti, Buduie, 'caieni, Vavalucile, isici, pe langa

Bozioru, prin Braesti, sate arhaice, cu nume de legenda, stravechi. „Buzau stiu ca e nume dacic,

„scai si „muscel la fel, ma intre% ce poate fi o „vavaluca, cuvant co%orat din %asme cu zane si

taramuri cetoase. ;asaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul, iar drumul prin cimitirul de la ;uginoasa e o adevarata initiere, care ma ajuta sa patrund in lumea straveche

a celor de demult. Aici, la ;uginoasa, sunt „#oliciorii, salasuri ascunse, pline de semne ciudate.

emne stravechi la !uginoasa

#oliciorii sunt doua terase de piatra cocotate sus, intre stanci, care au folosit candva ca adapost. )u e usor sa te cateri acolo. #e o suprafata de cativa metri patrati, „podeaua de gresie e plina de

semne. Tre%uie sa calc pe ele ca sa pot inainta, si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate,

fragile, cu cine stie ce semnificatii sfinte.

Athosul romanesc

Astazi, calauza mea e Diana 5avrila, o localnica pasionata de istoria fa%uloasa alaturi de care acopilarit. "nalta si zvelta, acum sta asezata in genunchi, migalind pe o foaie de hartie semnele pe

care le vede pe piatra. „'ori, %raduti sau spice, compozitii %izare, care au mereu 0< sau 2 linii,

ceva ce seamana cu un pom sau o ciuperca, „fulgi de zapada cu ramificatii asimetrice, turnuri

stranii cu 0< „trepte, posi%ile figuri umane foarte stilizate, alcatuite dintr+un patrat, undreptunghi in locul capului si doua dreptunghiuri in locul picioarelor, totul a%stractizat si

geometric. 'pre deose%ire de piatra de la Broscaru, la care m+a dus profesorul )ica, aici semnele

par a fi mai grupate si contin si linii cur%e, dar impresia generala este tot aceea de lipsa decoordonare. "n plus, unele semne sunt vag figurative. 'i aici au fost facute, pro%a%il, la momente

diferite. 'unt si desene mai noi, caci zarim reprezentate cateva %iserici cu trei turle, una

„semnata la 010=. 'i pe nelipsitii Marius, Anca, anel, Dana, 'anda, 5igel, care si+au scrisnumele peste inscriptiile stravechi, distrugandu+le. "ntr+un colt se afla un desen comple:, care

pare sa umple un dreptunghi. „* ta%lita sumeriana, imi spune Diana. * privesc cu

circumspectie( „$e sa caute o ta%lita sumeriana aici3 „&itati+va mai %ine( spicul din partea

stanga, zig+zagul care delimiteaza desenul, semnele din interior, grupate in cadrane, adancituriledin partea de sus, toate sunt elemente care se gasesc in ta%litele sumeriene. Ma lasa fara grai si


7/12

nu am cum sa o contrazic. Desi pentru mine nu prea are sens, asemanarea este intr+adevar

iz%itoare. Turnam apa peste desen, ca sa mai adancim contrastul. Diana copiaza desenul, cu un

firesc care ma descumpaneste( ei i se pare normal sa gaseasca semne „sumeriene printre stancile;uginoasei. „La noi sunt semne stravechi, cam pe fiecare varf de munte. &nele sunt cu totul

necunoscute, nepu%licate.

Diana 5avrila

ltele sunt inventariate, dar sunt considerate „de interes local de catre autoritati. &nele au fost

cercetate de un inginer, #aul Lazar Tonciulescu. )ici una nu %eneficiaza de o minima protectie( ploile continua sa le macine, turistii care reusesc sa le descopere le distrug, fara nici o mustrare

de constiinta."mi pun aceeasi intre%are ca si la Broscaru( oare nu e o gluma3 $hiar sunt semne stravechi,

autentice3 *%isnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia „oficiala, sa sara pe mine acuzatorii de fals, am stat si am privit indelung semnele, le+am comparat cu ce mai

vazusem in alte parti si le+am facut zeci de fotografii. Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru,

care a stat in pamant sute de ani.

o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si pro%a%il apartin aceleiasi epoci. "mi trece

%rusc prin minte ca filmele americane de aventuri, cu descoperitori de scrieri si artefacte

stravechi, precum si documentarele gen „Discover> sau „)ational 5eographic despre vechi


8/12

civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile. 'i asta este doar inceputul(

in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredi%ile.

"iana, fiica Luanei

Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste( o intelepciune uimitoare, gratie e:terioara siforta interioara. 'i mai are ceva, un aer de %asm, de zana %una dar severa, in jurul careia te

astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure. )e asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui,

unde stim ca e:ista alta piatra scrisa.

'emne stravechi 6dupa #aul Lazar Tonciulescu7

'i pentru ea, e prima data cand urca pe aceasta creasta. „#e aici, toate varfurile ascutite se

cheama Turtudui, ma lamureste. Diana are la gat un fluier cu care alunga mistretii si ursii. Dincand in cand, in timp ce urcam, scoate din el sunete ascutite. Apoi vor%este. "mi tine o lectie de

istorie. )u stiu cum poate vor%i in timp ce urca pieptis, printre crengile copacilor pra%usiti, pe

stancile afundate in frunze uscate. ac eforturi sa nu pierd nici o vor%a, caci felul in care povesteste are ceva magic. "mi spune despre schiturile rupestre, despre calugari si haiduci, despre

disparitiile din muntii Buzaului si despre o misterioasa ceata al%astra, despre azurul cerului la

$rucea 'patarului, despre comori si cautatori de aur, despre chihlim%ar si Valva Baii, despre

pasarea #hoeni: si despre argonauti/ "n rastimpuri, mai sufla in fluierisca ei, apoi o aud citandin latineste din *vidiu, apoi povestindu+mi despre zeii sumerieni, despre #rometeu, $aucaz,

$olchida, menhiri, scrieri stravechi, ape tamaduitoare/ ciudata fata asta, cu ochii ei taiati

ferm, in roseata fetei, cu glasul sfatos si usor poruncitor. „* faptura din alta lume, imi spun.

igura mitica si spirit protector al acestor locuri.

Tara Luanei

„'untem in Tara Luanei, imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu. „Batranii

de demult povesteau ca Luana era un rege %atran, un mare intelept, o fiinta atotputernica. „&n %ar%at3 intre% mirata.

Tara Luanei

Da, un %ar%at. :ista si o varianta in care Luana era o fata frumoasa, o sa v+o spun si pe aceea.

Asadar, regele Luana pazea portile unei cetati puternice, cu ziduri pana la cer. Aceasta cetate era

luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. $ei din cetate erau puternici,

drepti si netematori. Atunci cand erau raniti in raz%oaie, Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte


9/12

din Valea "zvoarelor. Multi ani fericiti au trait ei, pana au venit vrajmasi in care de foc si au

do%orat soarele Luanei. Mare prapad s+a intamplat atunci pe pamant. elul in care povesteste

Diana arata limpede ca e vor%a de o repetare fidela a unei povesti stravechi. „#amantul s+acutremurat din incheieturi, continua ea oarecum mecanic, ca si cum ar vor%i in transa, „iar locul

cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme, nici de

picior de animal sal%atic, nici de picior de om, nici pasarile cerului nu au mai z%urat pedeasupra. Brusc, Diana pare ca se trezeste din poveste si trece la alt ton( „u cred ca apele

tamaduitoare sunt cele de la isici, unde pe vremea comunistilor erau %ai curative. #ovestea

regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui, foarte vechi, si asa se e:plica si multimeade sim%oluri solare de pe pietre 8 stele, sori, cruci. "ar do%orarea soarelui ar putea sim%oliza

trecerea de la o credinta la alta, de la religia solara la crestinism. "n cealalta varianta, Luana era o

fata foarte frumoasa, venita din cer intr+un car de foc. '+a indragostit de un locuitor de aici si a

ramas in locurile astea. "+a invatat pe oameni scrisul, cititul, medicina, si le vindeca %olile cu apavie si apa moarta.

Dar fostul ei iu%it a descoperit unde se afla si a pornit raz%oi impotriva localnicilor. Luana i+a

invatat sa se ascunda in stanca, deoarece numai acolo vor scapa de tram%ele de foc aruncate de

dusmani. Asa se e:plica multimea de asezari rupestre in zona $arpatilor de cur%ura, in special la$olti+Bozioru. „'e stie in ce zona s+au intamplat toate astea3 „Da, cum sa nu/ vor%a de

platoul Martirei/ #latoul Martirei4 Locul fa%ulos in care inotasem prin flori de camp, in

calatoria facuta in vara. "ar stancile in care s+au ascuns oamenii ca sa scape de tram%ele de foc

sunt stancile din poiana $ozanei4 Acolo, la undul #esterii, vazusem pe pereti desenate multimede pumnale, varfuri de sageata si de lance orientate cu varful in sus, intre care erau figurate zeci

de linii. #rofesorul Vasile Boroneant spune ca sunt pumnale de tip a!ina!es, tipice perioadei sec.

V"+"V inainte de ?ristos. "maginea este impresionanta, si parca ilustreaza, intr+adevar, un atac,un raz%oi, poate chiar tram%e de foc

„Ta%lita de la #oliciori


10/12

#ovestea soarelui este cu adevarat stranie, si ar putea sugera e:istenta unei surse de energie care

presupunea o tehnologie foarte avansata pentru vremea aceea. $e sa inteleg din aceste legende3

$a in aceasta regiune cu energii ciudate s+au sta%ilit, candva, niste fiinte venite poate din altelumi, posesoare ale unor tehnologii inaintate3 'tratul de arsura a fost confirmat de unii

cercetatori, dar nicaieri nu s+au facut sapaturi arheologice. De altfel, undul #esterii este incadrat

in Lista Monumentelor cu datarea in sec. @V"+@"@4 "n plus, se vor%este ca in zona suntzacaminte de uraniu, care au fost e:ploatate in secret pe vremea comunistilor, deci regiunea e

radioactiva/ „'umerienii aveau 0< zei+regi, ma lamureste fata. „$and intre ei se nastea un alt

zeu, cel mai %atran tre%uia sa plece. "ar Luana e atestat, a fost unul dintre regii 'umerului, prediluvian, al treilea la numar. De altfel, numele acesta e strain de noi, nimeni nu il poarta, el

apare doar in legenda. * las sa continue, dar pentru mine e parca prea mult. Am patruns dintr+o

data intr+o lume fantastica, dar care e pe jumatate aievea( „ta%lita sumeriana de la #oliciori,

scrierile ciudate de pe Broscaru, povestea regelui Luana, carele si tram%ele de foc, florile uriasede pe dealul Martirei/

Inscriptia de pe Turtudui

Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie. Diana povesteste, povesteste, iar cand ajungem sus, se

opreste %rusc. #rivelistea iti taie respiratia. 'i nu doar pentru o clipa. ste atat de ciudataatmosfera, incat ma tem ca daca as respira, s+ar isca cine stie ce grozavie din senin. „Ma gandesc

la disparitiile acelea din poiana $ozanei, de la Tiharia, deasupra undului #esterii, unde pe

vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela, imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza.„'titi, acolo au disparut in anii C doi %aieti. Doi frati. Au disparut, pur si simplu, si nu au mai

aparut niciodata4 Te apuca racorile. Daca disparem si noi3 u ca eu, da numa dumneavoastra sa

nu dispareti, ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul )ica4, spune fara urma de zam%et pe

chip. „)u+i de gluma4

Diana transcrie semne

)e apucam sa cautam inscriptia. 'unt zeci de colti stancosi, si pe oricare dintre ei s+ar putea gasiscrierea cautata. * luam in directii diferite, in timp ce Diana isi reia firul vor%irii. * aud

departandu+se, vor%ind tare, ca si cum s+ar teme de ceturile al%astre sau de intensitatea azurului,

care, zic unii, poate favoriza teleportarea. La un moment dat, tace %rusc. Trec minute lungi si nuo mai aud. * caut printre pietre, ma duc in directia in care a mers si ea, o strig pe nume. )u

primesc nici un raspuns. De jur+imprejur, doar eternitate. #entru o clipa, am sentimentul ca am

pasit in alt taram. o liniste a%soluta, iar faptul ca nu o aud pe fata vor%ind ma nelinisteste. „Adisparut Diana, imi zic, pe jumatate amuzata, pe jumatate ingrijorata. ;eiau cautarile si o gasesc

asezata pe jos, langa o piatra inalta, frumos fasonata, do%orata la pamant. 'ta si copiaza intr+un

caiet inscriptia. ;asuflu usurata. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt( „sunt chirilice. „)u

sunt chirilice, raspunde ea calma si a%sor%ita. „ o scriere autohtona. #ar a fi chirilice, dar suntsi semne care nu e:ista in alfa%etul chirilic. De fapt, alfa%etul chirilic deriva dintr+un alfa%et de+


11/12

al nostru, autohton. „#i #ascul, citeste repede, pe primul rand. Apoi, sacadat, pe litere( „e+s+t+h+

a+i+r+a+t+u d+o+g+a+v+%+u+i+l+i. $e o fi insemnand3

# zana in tara piticilor

"n padurea de iar%a de pe Dealul Martirei

Ma uit uimita la fata asta care are doi copii, pazeste vacile si trudeste pamantul, dar citeaza in

latineste din *vidiu si, desi are doar studii medii, ar putea in orice moment sa+si dea un doctorat

in „luanologie, fiindca stie a%solut tot ce s+a scris vreodata despre toate schiturile, %isericile,asezarile si intamplarile din Tara Luanei. Multe le+a invatat de la sotii )ica, multe le+a citit in

carti, altele le+a vazut la fata locului si a inteles singura legaturile dintre lucruri. ara computer,

fara internet, fara posi%ilitati. Doar din pasiune. * intre% cum a patruns in lumea asta, a %asmului, care se impleteste cu istoria. „Am ramas orfana de tata de mica, si mama s+a chinuit sa

ma creasca singura, cum a putut. a era tare mare iu%itoare de istorie si citea mereu. 'eara imi

spunea povesti. )iciodata nu ma saturam, o puneam sa mi le repete iar si iar/ Mama a facut calumea in care am crescut sa mi se para de %asm. $and ma uitam pe fereastra, la marginea padurii,

se vedeau saivanele, ca niste casute mici, crescute din pamant. Mama spunea ca alea sunt casele

piticilor, si ca acolo este taramul lor. $and mergea dupa lemne in padure, ma punea sa stauascunsa su% frunze, ca sa nu+i trezesc pe pitici. Asa am crescut, cu povesti, iar cand am ajuns

mare, nu mi+a fost usor sa ma infrunt cu realitatea. Mama a murit, dar am ramas de la ea cu

pasiunea pentru istorie si cu %ucuria povestilor.

$pilog

;asarit de soare la Vavalucile

#lec de la $olti inainte de rasarit. Luna e inca sus. "es din sat si intru pe drumul pustiu de pedealul Burdusoaia. )orii se zvarcolesc deasupra pamantului sarac, lipsit de vegetatie. Trec

minute lungi, drumul spart se cur%eaza pe langa stanci, se intoarce, se incovoaie, col%ul lui imi

invaluie masina. 'unt singura, intre %ezna si lumina, la hotarul dintre Tara Luanei si lume.

$ainele costeliv e tot acolo, in %altile murdare. #rivelistea pare ca se repeta la nesfarsit, la fiecare


12/12

cotitura. "mi pare ca trece o vesnicie. )u mai stiu pe ce lume sunt, pe lumea mea, sau in lumea

patriarhului Luana. "mi trec prin fata ochilor chipuri de pustnici daci gar%ovi, aplecati deasupra

pietrelor pe care migalesc scrieri ciudate, si vavalucile, poate fiinte de a%ur ce canta suierat prinvai, si aud dangat de clopote venind din adancuri/ 'e zaresc, in sfarsit, primele case. Trec podul

si cotesc la stanga, spre $islau. Dintr+o data, imi dau seama ca e lumina( a rasarit soarele.

(Fotografiile autoarei)

Pietrele Scrise Din Muntii Buzaului

Documents

Transcript of Pietrele Scrise Din Muntii Buzaului