utilizarea cauciucului

download utilizarea cauciucului

of 4

Transcript of utilizarea cauciucului

  • 8/18/2019 utilizarea cauciucului

    1/4

    UTILIZAREA CAUCIUCULUI RECICLAT CA I AGREGAT ÎN BETONUL DE ÎNALTĂȘPERFORMAN Ă. PROPRIETĂ ILE I POSIBILELE UTILIZĂRI ALE BETONULUI DEȚ Ț Ș

    ÎNALTĂ PERFORMAN Ă CU CAUCIUCȚ

    ABSTRACT

      Crumb rubber is a material produced by shredding and commutating used tires. It is well known that the increasing piles of tires create environmental concerns. The long term goal of

    this research is to find a method to use the crumb rubber in Portland cement concrete and

     still provide a final product with good engineering properties.

      After setting those goals, along with our guidance professors, we made several crumb-rubber-concrete test 

     samples over the past few weeks. The tests took place at the Technical niversity of Clu!-"apoca, in order to

    observe the differences between crumb-rubber-concrete and the normal concrete.

    The following tests on the samples, both on crumb-rubber-concrete and normal concrete, were meant to

    reveal the differences and to identify more easily the properties of mi#ing rubber with concrete. Concrete

    laboratory tests included compressive, bending, contraction, and density analysis.

    1. INTRODUCERE

    1

  • 8/18/2019 utilizarea cauciucului

    2/4

    Bogdan CRISAN, Gabriel CRETU

    Problema polurii e!"e una in"erna ional, a#e$"%nd a"%" rile !ra$e, $%" i $ele de&'ol"a"e, de laț ț șIndia p%n la SUA. Un rapor" din ul"imii ani a ar"a" $ (n S"a"ele Uni"e anual !e arun$ )*+ milioane dean'elope u&a"e, e$i'alen"ul a - milioane de "one. Din a$ea!" $an"i"a"e, doar o mi$ par"e e!"e re$i$la",re!"ul #iind arun$a" !au depo&i"a" la gropile de gunoi, o$up%nd un !pa iu mare. Spre deo!ebire de al"ețma"eriale,$um ar #i pla!"i$ul, prin re$i$larea $au$iu$ului nu !e pierd din proprie" ile a$e!"uia.ț

    a/ori"a"ea produ!elor din $au$iu$ au la ba& $au$iu$ul !in"e"i$, ob inu" din i&opren. A$e!" lu$ru (iț$on#er o re&i!"en (ndelunga", #iind ne'oie de !u"e de ani pen"ru a !e de&in"egra. A!"#el, a #o!" lua" (nț$on!iderare pen"ru a !e in"rodu$e al"uri de al"e agrega"e, (n $ompo&i ia be"onului. Proprie" ile $au$iu$ului ,ț țaderen a ridi$a", ela!"i$i"a"e !uperioar, !"abili"a"e la ap, nu !e di&ol' (n di#eri"e !olu ii agre!i'e, dar iț ț șne$e!i"a"ea g!irii unei !olu ii pen"ru re$i$larea a$e!"uia (l #a$ un bun $andida" pen"ru reali&area de elemen"ețdin be"on, #iind de/a !ubie$"ul unor $er$e"ri amnun i"e.ț

    ). UTI0IARE

    2n anii 3+, pro#e!orul inginer dr. 4an u, de la Uni'er!i"a"ea de S"a" Ari&ona, a (n$epu" !

    #a$ $er$e"ri a!upra po!ibili" ii de a in"rodu$e $au$iu$ (n be"on, a"%" pen"ru a $on"ribui la !$dereaț polurii $%" i da"ori" po!ibilelor a'an"a/e pe $are le5ar adu$e.ș2n urma $er$e"rilor, !5au de!$operi" o !erie de a'an"a/e pe $are le adu$e (nlo$uirea de

    agre"a"e 6$la!i$e7 $u $au$iu$, (n di#eri"e propor ii. De e8emplu !5a produ! un panou, $u o greu"a"ețmai mi$ de$%" da$ ar #i #o!" doar din be"on !implu, dar $e pre&in"a i $ali" i de i&ola"e #oni$.ș țO al" (mbun" ire pe $are o adu$e adugarea de $au$iu$ e!"e $ompor"area #oar"e bun la dila"are,ț

     pre&en"%nd o re&i!"en !uperioar la (nge , redu$%nd $on"ra$ iile i elimin%nd "o"al #i!urile la 9* deț ț ț șgrade.

    O !erie de u"ili&ri ale a$e!"ui ame!"e$ de be"on $u $au$iu$ ar pu"ea #i reali&area de pere ițde!pr i"ori !au $iar (n'eli"ori, $u un pro$en" ridi$a" de $au$iu$, da"ori" proprie" ii de i&olareț ț#oni$, greu"a"e redu!, dar i a $on"ra$ iilor, da"e de (nge , mi$i.ș ț ț

    -. SCOPU0 0UCR:RII

    Te!"area (n paralel a unei $ompo&i ii de be"on de (nal" re&i!"en $u adao! de agrega"e deț ț$au$iu$ $u un ame!"e$ de be"on de (nal" re&i!"en #r adao! de $au$iu$ pen"ru a #a$ili"a o maițu oar de"erminare a di#eren elor din"re a$e!"ea. A!"#el !5au #$u" o !erie de "e!"e pen"ru a urmriiș ț(mbun" irile !au de&a'an"a/ele adao!ului de $au$iu$ (n di#eri"e propor ii (n ma!a de be"on.ț ț2n "impul "e!"elor am lua" (n 'edere urm"oarele $ara$"eri!"i$i ale be"onului !implu $%" i a $elui deșadao! $u $au$iu$;

    • Con"ra$ ia be"onului $u i #r "ra"amen" "ermi$ț ș•

    Re&i!"en a la (n$o'oiereț• Re&i!"en a la $ompre!iuneț• Den!i"a"ea

    9. PROGRAU0 E

  • 8/18/2019 utilizarea cauciucului

    3/4

    • Cau$iu$ +59• Pie"ri 95=ș• Pie"ri =51>ș• Superpla!"i#ian" ACE-+• Ap po"abil

     -.). TURNAREA BETONU0UI

    Turnarea be"onului !5a e#e$"ua" (n "ipare me"ali$e !"andard de di#eri"e dimen!iuni.Pentru betonul cu cuc!uc;5 1+ $uburi de 1++ mm

     5 ) $uburi de 1*+ mm 5 > pri!me de 1++81++; 9 bu$ 8 9++mm  ) bu$ 8 **+mm51 pri!m 1++81++8*++

    51 pri!m 9+81++83*+

    Pentru betonul "!#$lu;

    5 > $uburi de 1++ mm 5 1 $uburi de 1*+ mm 5 > pri!me de 1++81++; > bu$ 8 9++mm  ) bu$ 8 **+mm51 pri!m 9+81++83*+

    Compa$"area be"onului !5a #$u" prin 'ibrare $u a/u"orul me!ei 'ibran"e.

    -.-. DECO?RAREA BETONU0UI

    De$o#area be"onului !5a #a$u" la )9 de ore de la "urnare.

    -.9 ODU0 DE P:STRARE I TRATAENT TERICȘ

    Dup de$o#rare, o par"e din probe au #o!" !upu!e la "ra"amen" "ermi$ "imp de mai mul"e &ileiar re!"ul !5au p!"ra" la o "empera"ur de )+ grade Cel!iu!.

    -.* REISTEN E0E 0A COPRESIUNE ; CU I ?:R: TRATAENT TERICȚ Ș

    Pen"ru re&i!"en ele la $ompre!iune !5au (n$er$a" mai mul"e probe la di#eri"e in"er'ale de "impțde la de$o#rare.

    S5a ob!er'a" $ dup > &ile de "ra"amen" "ermi$ be"onul $u $au$iu$ !upu! la "ra"amen" "ermi$a a'u" o (mbun" ire a re&i!"en ei $u 1+ pa mai mare #a de $el #r "ra"amen".ț ț ț

    Dup 1* &ile de "ra"amen" "ermi$ re&i!"en ele la $ompre!iune au #o!" #oar"e apropia"e, a'%ndțo u oar $re "ere , apro8 @ )59 p.ș ș

    9. CONC0UII

    2n urma "e!"elor !5au "ra! o !erie de $on$lu&ii pri'ind di#eren ele din"re $ele ) "ipuri de be"onț

    !"udia"e, i anumeș;

    • Con"ra$ ia "ermi$ a be"onului $u $au$iu$ e!"e mai mi$ #a de $el !impluț ț

    -

  • 8/18/2019 utilizarea cauciucului

    4/4

    Bogdan CRISAN, Gabriel CRETU

    • Re&i!"en a la $ompre!iune !$ade (n #un$ ie de pro$en"ul de $au$iu$ din ma!a be"onuluiț ț• Ela!"i$i"a"e !pori" (n $a&ul be"onului $u $au$iu$• Re&i!"en a la (n$o'iere rm%ne apropia"ț• Du$"ili"a"e !pori" (n $a&ul be"onului $u $au$iu$

    • Den!i"a"e mai mi$ (n $a&ul be"onului $u $au$iu$• Dup $edarea elemen"ului !upu! la $ompre!iune, $au$iu$ul nu la! ! !e de!prind bu$ iț

    din be"on

    9