Dimensiunile Culturale La Geert Hofstede,Hapden Turner,Edward Hall
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT · 6.2 Dimensiunile culturale ale lui Geert Hofstede....
Transcript of UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT · 6.2 Dimensiunile culturale ale lui Geert Hofstede....
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE DREPT
ȘCOALA DOCTORALĂ
TEZA DE DOCTORAT
MEDIEREA ȘI ACCESUL LA JUSTIȚIE
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ. Dr. Dan-Claudiu Dănișor
DOCTORAND
GAVRILĂ N. CONSTANTIN-ADI
Craiova
2017
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
1
La elaborarea tezei de doctorat au fost utilizate materiale documentare publicate
până la data de 1 iunie 2016
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
2
Le mulțumesc pentru răbdare și susținere și le adresez toată dragostea mea
soției, copiilor și tuturor membrilor familiei!
Le mulțumesc pentru ajutor prietenilor și colegilor mei!
Cu respect, admirație și recunoștință, dedic această lucrare îndrumătorului meu,
Domnului Profesor Dan Claudiu Dănișor!
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
4
Cuprins
Capitolul 1 – INTRODUCERE
1.1. Motivarea alegerii temei
1.1.1 Argumente subiective
1.1.2 Argumente obiective
1.2. Întrebări fundamentale
1.3. Structura lucrării
Capitolul 2 – Medierea – metodă alternativă de soluționarea a litigiilor
2.1 Dispoziții generale despre mediere
2.2 Practici tradiționale de soluționare amiabilă a disputelor și forme vechi ale medierii
2.3 Elemente de teoria conflictului
2.4 Încadrarea medierii în domeniul metodelor alternative de soluționare a disputelor (ADR)
2.4.1 Apariția metodelor alternative de soluționare a disputelor/litigiilor
2.4.2 Ce sunt metodele alternative de soluționare a disputelor/litigiilor?
2.4.3 Criterii de alegere optimă a proceselor ADR
2.4.4 Exemple de procese ADR
2.4.4.1 Negocierea
2.4.4.2 Facilitarea
2.4.4.3 Medierea
2.4.4.4 Concilierea
2.4.4.5 Evaluarea Preliminară Neutră (EPN)
2.4.4.6 Arbitraj
2.4.4.7 Mini-Trial - Mini procesul
2.4.4.8 Ziua (Săptămâna) înțelegerilor
2.4.4.9 Procese hibride
2.5 Definiții ale medierii
2.6 Principiile medierii
2.6.1 Participarea voluntară
2.6.2 Principiul autodeterminării părților
2.6.3 Principiul confidențialității
2.6.4 Principiul neutralității
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
5
2.6.5 Principiul imparțialității
2.6.6 Principiul consimțământului informat
2.6.7 Principiul legalității
2.7 Etapele procedurii de mediere
2.8 Beneficiile utilizării procedurii de mediere
Capitolul 3 – Fundamentele dreptului de acces la justiție
3.1 Considerații introductive
3.2 Statul de drept și accesul la justiție
3.3 Accesul la justiție, principiu constituțional
3.4 Accesul la justiție în constituțiile altor state
3.4.1 Accesul la justiție în Constituția Afghanistanului
3.4.2 Accesul la justiție în Constituția Africii de Sud
3.4.3 Accesul la justiție în Constituția Greciei
3.4.4 Accesul la justiție în Constituția Finlandei
3.4.5 Accesul la justiție în Constituția Italiei
3.4.6 Accesul la justiție în Constituția Luxemburgului
3.4.7 Accesul la justiție în Constituția Moldovei
3.4.8 Accesul la justiție în Constituția Olandei
3.4.9 Accesul la justiție în Constituția Poloniei
3.4.10 Accesul la justiție în Constituția Portugaliei
3.4.11 Accesul la justiție în Constituția S.U.A.
3.4.12 Accesul la justiție în Constituția Ungariei
3.5 Liberul acces la justiție, drept fundamental al omului
3.5.1 Noțiune și natură juridică
3.5.2 Comantariu asupra formulării Articolului 21
3.5.3 Caracterele dreptului de acces la justiție
3.5.3.1 Caracterul efectiv al dreptului de acces la justiție
3.5.3.1.1 Caracterul efectiv. Accesibilitatea – accesul oricărei persoane la justiție
3.5.3.1.2 Caracterul efectiv. Plina jurisdicție a instanței
3.5.3.1.3 Caracterul efectiv. Asistența juridică gratuită
3.5.3.1.4 Caracterul efectiv. Eficacitatea accesului la justiție – asigurarea executării
hotărârilor judecătorești
3.5.3.1.5 Caracterul efectiv. Cadrul legislativ și material pe care statul trebuie să îl
asigure
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
6
3.5.3.2 Caracterul rezonabil al dreptului de acces la justiție
3.5.3.2.1 Condiții de formă
3.5.3.2.2 Condiții privind termenele
3.5.3.2.3 Caracterul rezonabil. Condiții privind plata sau consemnarea unor sume de
bani
3.5.3.2.4 Caracterul rezonabil. Existența unor imunități
3.5.3.2.5 Caracterul rezonabil. Proceduri prealabile sesizării instanței
3.5.4 Mijloacele de facilitare a accesului la justiție
3.5.4.1 Informarea publicului
3.5.4.2 Simplificarea procedurilor
3.5.4.3 Accelerarea procedurilor
3.5.4.4 Costul justiției
3.5.4.5 Procedurile speciale
Capitolul 4 – Analiza cadrului legislativ și jurisprudențial al activității de
mediere din perspectiva accesului la justiție
4.1 Perspectiva europeană asupra reglementării legislative a medierii
4.2 Accesul la justiție prin reglementarea procedurii de mediere în legislația și jurisprudența
constituțională din țara noastră
4.2.1 Accesul la justiție prin perspectivele inițierii și participării la mediere și a soluționării
cauzei prin procedura de mediere
4.2.2 Accesul la justiție prin perspectiva informării cu privire la beneficiile medierii
4.3 Accesul la justiție prin reglementarea procedurii de mediere în legislația și jurisprudența
constituțională din alte țări
4.3.1 Uniunea Europeană
4.3.1.1 Austria
4.3.1.2 Bulgaria
4.3.1.3 Croația
4.3.1.4 Republica Cehă
4.3.1.5 Estonia
4.3.1.6 Franța
4.3.1.7 Germania
4.3.1.8 Grecia
4.3.1.9 Irlanda
4.3.1.10 Italia
4.3.1.11 Luxamburg
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
7
4.3.1.12 Malta
4.3.1.13 Marea Britanie
4.3.1.14 Olanda
4.3.1.15 Polonia
4.3.1.16 Slovenia
4.3.1.17 Spania
4.3.1.18 Ungaria
4.3.2 Alte țări
4.3.2.1 Africa de Sud
4.3.2.2 Argentina
4.3.2.3 Australia
4.3.2.4 Bahrain
4.3.2.5 Brazilia
4.3.2.6 Cambodgia
4.3.2.7 Chile
4.3.2.8 Columbia
4.3.2.9 Ecuador
4.3.2.10 Emiratele Arabe Unite
4.3.2.11 Filipine
4.3.2.12 Hong Kong
4.3.2.13 India
4.3.2.14 Indonezia
4.3.2.15 Iran
4.3.2.16 Nigeria
4.3.2.17 Pakistan
4.3.2.18 Rusia
4.3.2.19 Singapore
4.3.2.20 Statele Unite ale Americii
Capitolul 5 – Rezultatele sondajului referitor la utilizarea sancțiunilor și
stimulentelor în legislația medierii
5.1 Scopul sondajului și metodologia utilizată
5.2 Prezentarea întrebărilor
5.3 Rezultatele sondajului
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
8
5.3.1 Participanții la sondaj
5.3.2 Posibilitatea ca legislația medierii să cuprindă măsuri stimulatoare, de natură să
confere beneficii și drepturi persoanelor care recurg la mediere
5.3.3 Posibilitatea ca legislația medierii să cuprindă măsuri sancționatorii, de natură să
introducă obligații (și sancțiuni în cazul nerespectării acestora) referitoare la recurgerea la
mediere
5.3.4 Posibilitatea ca prin mediere să fie facilitat accesul la justiție
5.3.5 Posibilitatea ca prin mediere să fie împiedicat accesul la justiție
5.3.6 Necesitatea consultării cu părțile interesate de modificarea cadrului de reglementare a
medierii
5.4 Concluziile sondajului
Capitolul 6 – Relația dintre conceptul de cultură și reglementarea
legislativă a a procedurii de mediere
6.1 Introducere
6.2 Dimensiunile culturale ale lui Geert Hofstede. Modelul cultural 5D.
6.2.1 Distanța față de putere
6.2.2 Individualism vs. colectivism
6.2.3 Masculinitate vs. feminitate
6.2.4 Evitarea incertitudinii
6.2.5 Orientarea pe termen lung
6.3 Adaptarea modelului cultural al lui Hofstede la relația dintre mediere și accesul la justiție
Capitolul 7 – Protecția dreptului de acces la justiție prin cadrul legal al
procedurii de mediere funcționale
7.1 Factori care trebuie luați în considerare (principii)
7.2 Modele de reglementare legislativă a procedurii de mediere
7.2.1 Caracter pur voluntar (Modelul A)
7.2.2 Opțiunea părților de a iniția medierea (Modelul B)
7.2.3 Opțiunea părților de a se retrage din mediere (Modelul C)
7.2.4 Parcurgerea completă a procedurii de mediere (Modelul D)
7.2.5 Soluționarea obligatorie indirectă (Modelul E)
7.2.6 Modelul pragmatic (Modelul F)
7.3 Stimulente și sancțiuni
7.3.1 Stimulente
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
9
7.3.1.1 Stimulente financiare
7.3.1.2 Stimulente de timp
7.3.1.3 Stimulente procesuale
7.3.1.1 Stimulente structurale
7.3.2 Sancțiuni
7.3.2.1 Sancțiuni aferente perioadei premergătoare procedurii de mediere
7.3.2.2 Sancțiuni aferente participăriii la procedura de mediere
Capitolul 8 – Concluzii și propuneri de lege ferenda
8.1 Introducere
8.2 De lege ferenda. O posibilă soluție de protecție a accesului la justiție prin legislația medierii
Listă anexe
Anexa 1 – Tipuri de măsuri legislative de implementare a activității de mediere
Anexa 2 – Chestionar sondaj
Anexa 3 – Lista figurilor utilizate
Anexa 4 – Modelul pragmatic de reglementare legislativă a medierii
Anexa 5 – Evidențierea grafică a rapotului dintre legislația medierii din România și alte țări
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
10
Medierea și accesul la justiție
”Procesul tradițional este o greșeală care trebuie corectată ... Pentru
anumite dispute, procesul va fi singura soluție dar pentru multe altele, concursul
adversarial trebuie ca în timp să o ia pe urma procesului antic al luptei și sângelui.
Sistemul nostru este prea costisitor, prea dureros, prea distructiv și prea ineficient
pentru oameni cu adevărat civilizați.”
Chief Justice Warren E. Burger, (Ret.) Curtea Supremă a SUA1
”Trebuie să începem prin definirea procesului ca parte a problemei”
David Plant
1 Citatul a fost reținut în cadrul Conferinței ”Pound Conference” care s-a desfășurat în St Paul, MN, SUA in aprilie 1976
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
11
ABREVIERI
A.D.R. Alternative Dispute Resolution
(sau Soluționarea Alternativă a Disputelor – S.A.L.)
alin. alineat
art. articol
B. Of. Buletinul Oficial, Partea I
C. civ. Codul civil român
CEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
C. fam. Codul familiei
C. pen. Codul penal
C. pr. civ. Codul de procedură civilă
C. pr. pen. Codul de procedură penală
C. Ap. Curtea de Apel
ICCJ Înalta Curte de Casație și Justiție a României
CSJ Curtea Supremă de Justiție (1990-2003)
dec. decizia
dec. civ. (pen.) decizia civilă (decizia penală)
ed. ediție
Ed. Editura
ex. (de) exemplu
etc. etcaetera (”și celelalte”)
FDR Family Dispute Resolution (Australia)
H.G. Hotărârea Guvernului României
HCM Hotărârea Consiliului de Miniștri
ibidem în același loc
idem același autor
Jud. Judecătoria
L. Lege
M. Of. Monitorul Oficial al României, Partea I
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
12
NCPC Noul Cod de Procedură Civilă al României
O.G. Ordonanța Guvernului
O.U.G. Ordonanța de Urgență a Guvernului
op. cit. opera citată
p. pagina
pp. paginile
par. paragraful
pt. pentru
pct. punctul
s. civ. secția civilă
s. pen. secția penală
ș.a. și alții (altele)
S.A.L. Soluționarea Alternativă a Disputelor
(sau Alternative Dispute Resolution – A.D.R.)
TJ Tribunalul Județean
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
13
Ministerul Justiției afirma2 în anul 2005 prin Expunerea de motive care a
însoțit proiectul legii medierii că diversificarea relațiilor sociale și economice în
societatea care este din ce în ce mai complicată, transformările economice,
dezvoltarea unor sectoare noi și creșterea complexității vieții cotidiene, prilejuiesc
noi și noi tipuri de conflicte. Mai mult, în motivația sa, Ministerul Justiției adăuga
faptul că încredințarea conflictelor organelor justiției în vederea soluționării pe
conceptul învingător și învins este rezolvarea clasică a conflictului care nu mai
reprezintă cea mai adecvată soluție, în măsură să răspundă contextului social și
economic. Astfel, medierea era reprezentată la acel moment (2005) ca un răspuns
adecvat într-un context dificil, răspuns în măsură să contribuie și la degrevarea
instanțelor de judecată de nenumărate cauze.
Aceeași sursă3 confirma faptul că adoptarea4 proiectului de lege5 reprezenta
un obiectiv vizat de Programul legislativ al Guvernului României pe perioada
2005-2008, înscris ca atare şi în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei
de reforma a sistemului judiciar 2005 – 2007, urmărind ”să ofere o reglementare
viabilă a medierii, ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor,
înscriindu-se în ansamblul de măsuri care să contribuie la creşterea calităţii
actului de justiţie prin degrevarea instanţelor de numeroase cauze”.
Înțelegem că obiectivul urmărit prin adoptarea acestei legi era degrevarea
instanțelor judecătorești în vederea creșterii calității actului de justiție.
Apreciem că momentul fixării acestui obiectiv a fost strâns legat de
obligațiile asumate de țara noastră în cadrul procesului de integrare în Uniunea
Europeană. De altfel, Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de reforma
a sistemului judiciar 2005-2007 a fost adoptat și în urma necesității ralierii la
2 Ministerul Justiției, “Expunerea de motive a proiectului de lege privind medierea și organizarea profesiei de mediator” (Ministerul Justiției, 2005). 3 Ibid. 4 Parlamentul României, Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, vol. Monitorul Oficial nr.441/22.05.2006, 2006. 5 Ministerul Justiției, “Proiectul de Lege Privind Medierea Și Organizarea Profesiei de Mediator,” 2005.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
14
condițiile impuse de procesul de integrare europeană al României. Aderarea
României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost
propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie
2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat
de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria.
Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația
Neumünster din Luxemburg6. Prin urmare, procesul de adoptare a medierii ca
mijloc de utilizare a metodelor de soluţionare alternativă a litigiilor în România
poate fi privit dintr-o perspectivă mai largă, plecând de la nevoia reală de
îmbunătățire a calității actului de justiție și continuând cu structura formală a
procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană.
Astfel, apreciem că interesul pentru adoptarea medierii a fost unul real și
major, acesta fiind manifestat atât la nivelul executiv al Guvernului prin inițiativa
legislativă a Ministerului Justiției, cât și la cel al Parlamentului României. Iată că, în
lumina celor de mai sus, urmare a adoptării proiectului de lege, procesul de
reglementare a medierii a cunoscut până astăzi doisprezece acte modificatoare7 a
Legii nr. 192/2006, prevederi exprese8 în codurile de procedură și alte acte cu
caracter normativ9.
În vederea implementării practice a activității de mediere în țara noastră au
fost testate mai multe modele legislative printr-un număr semnificativ de
modificări10 ale legii medierii. Una dintre aceste modificări, Decizia nr. 266/7 mai
2014 a Curții Constituționale a României, a amendat pe argumente de încălcare a
accesului la justiție modelul legislativ bazat pe apelarea prealabilă la mediator (art.
2 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea
6 “Integrarea României în Uniunea Europeană,” Wikipedia, April 29, 2014, https://ro.wikipedia.org/. 7 Legea nr. 370/2009, Ordonanţa Guvernului nr. 13/2010, Legea nr. 202/2010, Legea nr. 76/2012, Legea nr. 115/2012, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, Legea nr. 214/2013, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Legea nr. 255/2013, Decizia Curţii Constituţionale nr. 266/2014, Decizia Curţii Constituţionale nr. 713/2014 8 E.g. Art. 21 alin.(1), Art.227 alin.(2)-(4), Art.441, Art.916 din Parlamentul României, Legea 287/2009 Privind Codul Civil. Text În Vigoare Începând Cu Data de 19 Octombrie 2014, 2009. 9 E.g. Art.11 alin.(1) din Guvernul României, Ordonanța de Urgență Nr. 80/26 Iunie 2013 Privind Taxele Judiciare de Timbru, vol. Monitorul Oficial nr. 392/29.06.2013, 2013. 10 Idem 5
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
15
profesiei de mediator la data Deciziei) în vederea obținerii de informații referitoare
la beneficiile utilizării medierii, anterior introducerii cererii de chemare în judecată,
sub sancțiunea aplicabilă reclamantului de respingere a cererii de chemare în
judecată pentru inadmisibilitate.
Astfel, a revenit în actualitate dezbaterea legislativă privitoare la
modalitatea în care caracterul voluntar al medierii influențează dreptul de
acces la justiție, dezbatere care nu a fost tranșată nici în țara noastră și nici în
străinătate, chiar dacă au fost formulate multe teorii și puncte de vedere11 de către
practicieni ai dreptului, cercetători, mediatori, profesori universitari, experți în
elaborarea de acte normative și alții.
Lucrarea de față își propune să analizeze modalitatea în care dreptul de
acces la justiție este influențat de metodele alternative de soluționare a
disputelor în general și de instituția medierii, în special. Această analiză
reprezintă un element de noutate în peisajul activității de cercetare din țara noastră
și nu numai.
În contextul în care conflictul este o industrie în creștere, o caracteristică din
ce în ce mai evidentă a societății, fiind, de altfel, promovat cu prioritate de mass-
media, implementarea eficientă a metodelor alternative de soluționare a disputelor
și a medierii într-o justiție de calitate superioară și mai eficientă reprezintă un
obiectiv esențial. Prin lucrarea de față ne propunem să contribuim la atingerea
acestui obiectiv, analizând ambele fațete ale modelelor legislative diverse, atât
aceea prin care medierea stimulează sau sprijină accesul la justiție cât și aceea
prin care medierea împiedică sau încalcă accesul la justiție.
11 Prof Giuseppe De Palo, Leonardo D’Urso, Prof Mary Trevor, Bryan Branon, Romina Canessa, Beverly Cawyer, Reagan Florence, “‘REBOOTING’ THE MEDIATION DIRECTIVE: ASSESSING THE LIMITED IMPACT OF ITS IMPLEMENTATION AND PROPOSING MEASURES TO INCREASE THE NUMBER OF MEDIATIIONS IN THE EU,” Study (Bruxelles: European Parliament, DIRECTORATE GENERAL FOR INTERNAL POLICIES, POLICY DEPARTMENT C: CITIZENS’ RIGHTS AND CONSTITUTIONAL AFFAIRS, 2014); Giuseppe De Palo and Mary B. Trevor, eds., EU Mediation Law and Practice (Oxford University Press, 2012); Manon A. Schonewille and Fred Schonewille, eds., The Variegated Landscape of Mediation (eleven international publishing, 2014); David Richbell, How to Master Commercial Mediation, Pap/DVD edition (London: Bloomsbury Professional, 2014).
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
16
Abordarea temei de cercetare ”Medierea și accesul la justiție” a fost
alimentată de activitatea profesională practică în domeniul medierii care
interferează cu concepte precum dreptate, justiție și corectitudine, punând sub
semnul întrebării paradigme foarte vechi, precum cea conform căreia în justiție o
parte câștigă și cealaltă pierde. Nu a fost lipsit de importanță nici interesul pentru
concepte precum metode alternative de soluționare a disputelor, transformare
socială, justiție socială sau populară12 conform cărora eșecul unei negocieri nu
trebuie să însemne neapărat începutul unui litigiu, părțile putând să își conserve
controlul asupra procedurilor utilizate, păstrând nivelul costurilor la cel mai redus
nivel posibil.
Lucrarea provoacă cititorul să considere răspunsul la întrebări precum: Care
sunt factorii care influențează justiția?, Care sunt premisele unei justiții eficiente?,
Cum s-a transformat conceptul de justiție în timp?, Care sunt limitările și
provocările actuale ale justiției?, Ce este medierea de fapt?, Ce este medierea
obligatorie?, În ce fel poate medierea să faciliteze accesul la justiție?, În ce fel
poate medierea să devină o barieră în calea accesului la justiție?, Accesul la justiție
este liber azi?, Este vreo diferență între justiție și instanțe judecătorești?, Ce este
continuumul soluționării litigiilor și care este locul procesului judiciar în
continuum?
În esență, luând în considerare dinamica socială multiculturală actuală ca și
context al apariției metodelor alternative de soluționare a disputelor și litigiilor,
apreciem că justiția se transformă în mod corespunzător, fapt care face să fie nu
doar utilă, ci și necesară reluarea discuției despre înțelesurile și fundamentele
justiției.
12 Sally Engle Merry, Neal A. Milner, The Possibility of Popular Justice: : A Case Study of Community Mediation in the United States (University of Michigan Press, 1995).
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
17
Curtea Constituțională a României a reținut13 în anul 1994 că ”accesul liber
la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește
justiția”. Se pune problema dacă mijloacele procedurale private, situate în afara sălii
de judecată mai fac parte din justiție. Jack B. Weinstein aprecia14 că ”pe parcursul
ultimului sfert de secol, mulți au prezentat o nevoie de dezvoltare a abordărilor
soluționării disputelor care să evite procesul tradițional. Un număr de preocupări
sunt la baza eforturilor de privatizare a metodelor alternative de soluționare a
disputelor: (1) anxietatea asupra așa numitei ”explozii a proceselor judiciare”
care, după cum spun unii, sufocă instanțele; (2) simțul general că indiferent de
numărul mare de avocați și legi, cei mai mulți cetățeni și cele mai multe firme sunt
lăsați în afara sistemului și nu pot beneficia de ajutor la un cost rezonabil atunci
când și cum este necesar; și (4) proliferarea noilor tipuri de procese (...). În unele
zone, cu aprobarea și încurajarea guvernelor și a altor organisme de reglementare,
afacerile judiciare sunt încurajate să părăsească instanțele pentru forumuri
alternative. Această privatizare a soluționării disputelor trebuie avută în vedere în
contextul angajamentului nostru public fundamental de a face justiție de fond în
condiții egale pentru toți oamenii. Nu trebuie să închidem instanțele de judecată în
fața celor care au nevoie de protecția instanței. Justiție mai multă și mai bine
administrată este ceea ce ar trebui să caute susținătorii vechilor și noilor forme.”
Reunind toate conceptele de mai sus, tragem concluzia că, plecând de la
provocările pe care le întâlnește justiția statală în contextul social multicultural
actual, metodele alternative de soluționare a disputelor (ADR) au apărut ca o soluție
posibilă a cărei implementare în legislație va ridica probleme de constituționalitate
până la identificarea dozajului și modalității ideale de aplicare.
Cuvântul de ordine este schimbare, fapt care crează rezistență în mod
automat, mai ales luând în considerare politica de implementare a procedurii de
mediere pe încercate pe care am regăsit-o până acum în legislația din țara noastră.
13 Curtea Constituțională a României, “Decizia Plenului Curții Constituționale Nr.1/1994 Privind Liberul Acces La Justiţie Al Persoanelor În Apărarea Drepturilor, Libertăţilor Şi Intereselor Lor Legitime” (Monitorul Oficial al României nr.69, March 16, 1994). 14 Jack B. Weinstein, “Some Benefits and Risks of Privatization of Justice Through ADR,” Ohio State Journal on Dispute Resolution, 1996.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
18
Lucrarea are o structură logică, subordonată scopului urmărit, care începe cu
motivarea alegerii temei și formularea întrebărilor fundamentale în primul capitol.
Lucrarea ”Medierea și accesul la justiție” a avut un scop dublu. Pe de o
parte, am urmărit suprapunerea dreptului de acces la justiție cu legislația activității
de mediere pentru identificarea spațiului în care accesul la justiție este încălcat și
pentru identificarea modelelor legislative care facilitează și care îngrădesc accesul
la justiție. Pe de altă parte, plecând de la situația creată în legislația medierii din țara
noastră prin Decizia nr. 266/2014 a Curții Constituționale, am urmărit și scopul
identificării unor soluții care să pună cadrul legal în acord cu dispozițiile deciziei
dar și să confere un plus de funcționalitate activității de mediere.
După identificarea problemei și a cadrului de cercetare în primul capitol,
primul capitol realizează anatomia instituției medierii, urmărind să reflectarea
substanței acesteia, fapt absolut necesar pentru a putea înțelege în ce fel interferează
cu accesul la justiție, fapt care reprezintă perspectiva juridică a studiului.
Din punctul de vedere al esenței sale, medierea este un proces de soluționare
amiabilă în care două sau mai multe părți încearcă să construiască un acord durabil
cu ajutorul unei terțe persoane neutre, de încredere și fără putere de decizie -
mediatorul. În activitatea sa, mediatorul utilizează tehnici de comunicare și
negociere, comunicând cu părțile în întâlniri comune și separate pentru a structura
discuțiile în jurul punctelor de interes comun ale acestora. Pe fundația interesului
comun, mediatorul ajută părțile să dobândească o perspectivă mai bună, mai largă și
mai obiectivă asupra situației, perspectivă care le permite să genereze idei noi de
soluționare care să le satisfacă interesele în mod mutual suficient de mult pentru a
considera că situația este clarificată.
În ceea ce privește interferența cu accesul la justiție, am identificat principiul
autodeterminării participanților la mediere conform căruia aceștia au libertatea de a
lua decizii cu privire la forma și conținutul discuțiilor din cadrul medierii, cu
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
19
aplicabilitate directă asupra caracterului voluntar al medierii pe care l-am prezentat
tot sub formă de principiu, motivat de importanța sa foarte mare.
Caracterul voluntar al medierii se poate defini ca libertatea de a accesa
informații cu privire la mediere, de a o iniția, de a participa la toată procedura de
mediere sau de a încheia un acord cu cealaltă parte în cadrul procedurii de mediere.
Un element de noutate pe care îl aduce lucrarea este acela că prezintă caracterul
voluntar al medierii pe paliere, în funcție de perspectiva la care ne raportăm,
concluzionând că toate cele patru perspective, informare, inițiere, participare și
soluționare se referă la caracterul voluntar al medierii.
Analizând în capitolul următor accesul la justiție atât ca principiu
constituțional cât și ca drept fundamental, am concluzionat că acesta nu are caracter
absolut, putând avea limitări în condițiile în care aceste limitări au scop legitim și
mijloacele utilizate pentru reglementarea lor sunt proporționale cu scopul urmărit.
Cu această ocazie, am mai concluzionat că legislația medierii ar putea cuprinde
elemente de obligativitate cu privire la utilizarea medierii în condițiile în care
scopul ar fi legitim și mijlocul utilizat ar fi proporțional cu scopul urmărit.
Punând bazele teoretice ale acestei lucrări, am apreciat că este necesar pentru
atingerea obiectivelor pe care le urmărim să efectuăm o analiză a cadrului de
reglementare a medierii din alte țări, inclusiv din țări din afara Uniunii Europene,
pentru a identifica modalitățile în care medierea este definită, gradul de
obligativitate pe care îl are de la o țară la alta și eventualele modalități de
sancționare a neîndeplinirii acelor obligații, stimulentele legale create pentru a
atrage utilizarea medierii și nu în ultimul rând modul în care am putea privi toate
aceste informații pentru a crea un model care să poată fi utilizat în această materie,
inclusiv pentru a concluziona în această lucrare. Această grilă de analiză 3D care
utilizează obligativitatea, sancțiunea și stimulentul a fost preluată din legislația
europeană a medierii.15
15 ”Prezenta Directivă nu aduce atingere legislației naționale conform căreia recurgerea la mediere, înainte sau după începerea procedurii judiciare, este obligatorie sau face obiectul unor stimulente sau sancțiuni cu condiția ca o astfel de legislație să nu împiedice părțile să își exercite dreptul de acces la
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
20
Concluzia studiului comparat este aceea că modalitățile de reglementare a
procedurii de mediere cuprind diferențe foarte mari de la o țară la alta, diferențe
care apar inclusiv în țări cu sisteme de drept similare, așa cum sunt Statele Unite ale
Americii sau Marea Britanie. De asemenea, am concluzionat că pentru înțelegerea
acestor diferențe este necesară opinia altor specialiști pe de o parte, și identificarea
modului în care componenta culturală interferează în acest context, exemplul de la
care am plecat fiind că o democrație de sute de ani asimilează în mod diferit față de
una mai tânără ceea ce poate fi definit ca un formalism legislativ.
În următorul capitol am prezentat rezultatele studiului realizat prin
diseminarea unui chestionar cu aproximativ 80 de specialiști ale căror opinii s-au
îndreptat aproape în mod unanim către necesitatea stimulentelor legislative și către
prioritizarea acestora în raport de eventualele obligații și sancțiuni. De altfel,
această perspectivă este foarte importantă pentru soluția pe care o vom propune în
paragraful următor.
Înainte de sintetizarea tuturor informațiilor într-un model, conștientizând că
mediul înconjurător sau contextul local au un rol foarte important în protecția
accesului la justiție prin modelele funcționale de reglementare legislativă a
medierii, am analizat modelul cultural al lui Geert Hofstede care în opinia noastră
poate fi aplicat în acest caz, concluzionând în sensul că accesul la justiție este cu
atât mai protejat cu cât sunt utilizate mai degrabă măsurile stimulative (”pull” sau
trage) față de cele coercitive (”push” sau împinge), care induc riscuri de
implementare nesustenabilă.
În capitolul următor am identificat cinci modele de reglementare a medierii
din perspectiva gradului de obligativitate introdus și am stabilit că zonele de
încălcare a accesului la justiție sunt delimitate fie de negarea efectivă a acestuia ca
urmare a introducerii unor elemente coercitive care conduc în mod indirect părțile
spre soluținare, fie prin sancțiuni prea dure, prea disproporționate cu scopul urmărit
în mod inițial.
sistemul judiciar.”, Art. 5 alin.2., Parlamentul European, DIRECTIVA 2008/52/CE a Parlamentului European Și a Consiliului Din 21 Mai 2008 Privind Anumite Aspecte Ale Medierii În Materie Civilă Și Comercială, 2008.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
21
Procesul de identificare s-a bazat pe următorii factori: (a) caracterul voluntar
al medierii poate fi respectat cât timp părțile nu sunt obligate să încheie un acord;
(b) calitatea serviciilor de mediere și pregătirea profesională a mediatorilor sunt
valori fundamentale; (c) legislația medierii poate cuprinde obligații legale
referitoare la utilizarea medierii dacă mijloacele utilizate sunt proporționale cu
scopul urmărit; (d) gradul de obligativitate raportat la perspectivele procedurii de
mediere este important pentru identificarea modelelor de reglementare a medierii;
(e) raportul dintre sancțiuni și stimulente, în proporția sa optimă față de contextul
cultural este, de asemenea, important pentru identificarea modelelor de
reglementare a medierii; (f) soluția nu este punctuală, ci mai degrabă se găsește într-
un spațiu în interiorul căruia să se poată exprima mai multe soluții, similare prin
faptul că nu încalcă accesul la justiție și diferite prin aplicabilitatea practică și
acceptarea culturală; (g) introducerea de mecanisme pe care judecătorul să le aplice
în urma unei filtrări „umane” este un factor de mare importanță; sunt de preferat
modelele care să nu ”blocheze” activitatea procesuală; (h) este necesară continuarea
activității de cercetare.
Am identificat astfel următoarele modele: ”Caracterul pur voluntar”
(Modelul A), ”Opțiunea părților de a iniția medierea” (Modelul B), ”Opțiunea
părților de a se retrage din mediere” (Modelul C), ”Parcurgerea completă a
procedurii de mediere” (Modelul D) și ”Soluționarea obligatorie indirectă”
(Modelul E). Dintre acestea, modelul pur voluntar care nu cuprinde nici o obligație
de utilizare a medierii și nici o sancțiune corelativă respectă întru-totul dreptul de
acces la justiție, pe când modelul bazat pe soluționare obligatorie indirectă încalcă
accesul la justițe. În concluzia noastră, modelul A protejează întru-totul dreptul de
accesl la justiție, drept care poate fi respectat și prin utilizarea modelelor B, C și D.
Mai mult, având în vedere specificul cultural am concluzionat cu privire la
funcționalitatea medierii că zona delimitată de modelele A, B. C și D crează un
model nou, care poate fi numit modelul pragmatic, model care are capacitatea de a
se adapta la dimensiunile culturale pentru alegerea celor mai oportune soluții, atât
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
22
din punctul de vedere al protecției accesului la justiție cât și din cel al
funcționalității efective ale acestora.
La finalul capitolului șase am analizat sancțiunile și stimulentele legislative
din perspectiva raportului cu accesul la justiție și din aceea a aplcabilității lor în țara
noastră, concluzionând că cele mai multe stimulente ar putea fi preluate și în
legislația din țara noastră.
Raportându-ne la situația creată prin Decizia nr. 266/2014 a Curții
Constituționale a României16 care a declarat neconstituțional modelul sesiunilor
obligatorii de informare cu privire la beneficiile medierii cu sancțiunea
inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea de către
reclamant a acestei obligații, am formulat și am explicat în teză următoarea
propunere descrisă și în figura de mai jos.
Figura 1 - O soluție posibilă de repoziționare a cadrului legal al medierii pentru asigurarea accesului la justiție și a funcționalității activității de mediere
16 Curtea Constituțională a României, DECIZIE Nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, 2014, sec. Curtea Constituțională a României.
Stimulente
Sancțiuni
Gradul de obligativitate
A B C D E
Încălcare
acces la
justiție
Încălcare
acces la
justiție
Mai’06
Mai’12 Iul’12
Dec’12
Mai ‘14
2016
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
23
1. Modelul voluntar
Având în vedere prejudiciile majore de imagine pe care activitatea de
mediere le-a înregistrat după Decizia nr. 266/2014 a Curții
Constituționale se impune reabilitarea acesteia prin trecerea către zona
modelului voluntar.
2. Dreptul la informație
Având în vedere lipsa de motivație autentică pentru utilizarea medierii
care vine din lipsa de încredere, respect și acceptare a acesteia, se impune
crearea de mecanisme legale pentru punerea la dispoziția publicului larg
a informațiilor cu privire la utilizarea medierii și la modalitățile de
contactare a furnizorilor de servicii de mediere.17
3. Dreptul la un serviciu de calitate
Având în vedere impactul direct pe care practica medierii îl are asupra
valorii fundamentale care determină motivație autentică pentru apelarea
la mediere, respectiv înțelegerea, respectul și acceptarea medierii, se
impune crearea de mecanisme legale eficace pentru controlul calității
privind furnizarea de servicii competente de mediere.18
4. Dreptul la stimulente legale
Având în vedere necesitatea îmbunătățirii calității actului de justiție, se
impune introducerea de stimulente lagale pentru utilizarea medierii în
relație cu sistemul judiciar după cum urmează:
a. Restituirea în tot a taxei de timbru plătită pentru învestirea
instanței în cazul în care părțile ajung la un acord;
b. Reducerea taxelor de timbru în cazul în care părțile au încercat
inițierea cu bună credință a procedurii de mediere;
c. Deducerea onorariului mediatorului, în anumite limite, din taxa de
timbru plătită pentru învestirea instanței;
d. Introducerea unui sistem de centre de mediere anexate instanțelor
care să poată furniza servicii de mediere în cadrul unui sistem și în
17 Parlamentul European, DIRECTIVA 2008/52/CE a Parlamentului European Și a Consiliului Din 21 Mai 2008 Privind Anumite Aspecte Ale Medierii În Materie Civilă Și Comercială, 2008. Articolul 9 18 Ibid.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
24
condițiile de calitate agreate de Consiliul de Mediere și Ministerul
Justiției, sistem care să permită mediatorului autorizat să își poată
exercita activitatea și în mediul privat19;
e. Justițiabilii care fac dovada că au încercat soluționarea cauzei pe
calea medierii vor primi termene cu prioritate;
f. Introducerea obligației statutare ca avocații să își informeze
clienții cu privire la utilizarea medierii și să estimeze în scris
costurile pe care clienților lor le vor angaja pe parcursul
procedurilor judiciare, în vederea unei alegerii procesuale
(mediere sau instanță) în cunoștință de cauză;
5. Obligații, sancțiuni și procedură
a. Introducerea obligației ca persoanele ”să depună toate diligențele”
pentru soluțiunarea cauzei prin acord înainte de inițierea sau în
timpul procedurilor judiciare și acordarea cheltuielilor de judecată
în funcție de modul în care este îndeplinită această obligație;
b. Limitarea cheltuielilor de judecată ale părții care are ”obliecțiuni
nerezonabile” la recomandarea organelor judiciare prevăzute de
legea română20, chiar dacă partea respectivă are câștig de cauză în
procedurile judiciare subsecvente, urmând ca judecătorul să
aprecieze cu privire la caracterul rezonabil al obiecțiunilor;
6. Politica de soluționare a cauzelor în care este implicat statul
Având în vedere rolul pe care statul îl are în societate, se impune
asumarea unei politici în care încercarea de soluțiunare amiabilă a
disputelor în care statul este implicat să preceadă inițierii procedurilor
judiciare.
19 Vezi avocatul din oficiu care își păstrează calitatea de liber profesionist 20 Parlamentul României, Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Art. 6 ”Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.”
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
25
Apreciem că soluția propusă respectă dreptul de acces la justiție, având în
vedere că nu impune utilizarea medierii sub nici una din cele patru perspective21 și
doar asumarea diligențelor pentru soluționarea amiabilă a cauzelor. De asemenea,
justițiabilii care au făcut astfel de diligențe pot să facă obiecțiuni rezonabile la
recomandarea instanței de a recurge la mediere.
De asemenea, soluția oferă premisele unor justițiabili mai informați, care să
beneficieze de un serviciu de mediere competent, în măsură să ofere stimulente
substanțiale și procesuale reale, inclusiv acela de a observa atitudinea statului de
favorizare a ideii de soluționare amiabilă. Toate acestea cresc șansele ca părțile să
se așeze la masa medierii și să prevină inițierea de proceduri judiciare, eliberând
rolul încărcat al instanțelor judecătorești, dând un plus de eficiență cheltuirii banului
public și facilitând în cele din urmă accesul la justiție.
Soluția oferă și funcționalitate în opinia noastră, având în vedere că
generează o motivație artificială prin măsuri pozitive care prin coroborare cu
dreptul la informare și dreptul la un serviciu de calitate pot să aibă un impact
regenerator al motivației autentice pe termen mediu și lung.
În final, rămânem cu întrebarea dacă ”naționalizarea” conceptului de
”justiție”22 este posibilă. Având în vedere că accesul la justiție reprezintă accesul
neîngrădit la oricare mijloac procedural prin care justiția se poate înfăptui, iar
negocierea și medierea par să corespundă profilului, poate că înlocuirea conceptului
constituțional de ”justiție” cu ”justiție statală” și a celui de ”acces la justiție” cu
”acces la instanțe” ar putea să ne apropie de răspuns.
21 Vezi perspectivele caracterului voluntar al medierii, respectiv Informare, Inițiere, Participare și Soluționare în Capitolul referitor la mediere 22 Adunarea Constituentă, Constituția României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31.10.2003. Articolul 124
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
26
Bibliografie
“About Global Pound Conference Series 2016-2017.” Global Pound Conference Series 2016-2017. Accessed November 9, 2015. http://page.www.globalpoundconference.org/gpc_general_kmu_side/.
“About the CEPEJ...” Accessed March 29, 2016. http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/presentation/cepej_en.asp.
ADR Center. “The Cost of Non ADR - Surveying and Showing the Actual Costs of Intra-Community Commercial Litigation.” Study. Bruxelles: ADR Center, Italia, 2010.
“Adrian Bordea, Presedinte CSM: Justitia Sufera de O ‘subfinantare Care S-a Cronicizat.’” Infolegal.ro. Accessed December 28, 2015. http://www.infolegal.ro/adrian-bordea-presedinte-csm-justitia-sufera-de-o-subfinantare-care-s-a-cronicizat/2014/07/16/.
Adunarea Constituentă. Constituția Portugaliei, 1976. ———. Constituția Republicii Italia, 1947. ———. Constituția României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31.10.2003, 2003. Adunarea Națională a Poloniei. Constituția Poloniei, 1997. Ales Zalar, Minister of Justice in Slovenia. “Mediation – A New Mode of Governance? | Kluwer
Mediation Blog,” 2011. http://kluwermediationblog.com/2011/09/01/mediation-a-new-mode-of-governance/.
Alexandru Zbuchea (coord.). Comunicare Eficientă Pentru Organizații Și Instituții Non-Profit. București: SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, 2006.
American Arbitration Association. Drafting Dispute Resolution Clauses. A Practical Guide, 2016. https://adr.org/aaa.
American Bar Association. “Mediation and the Unauthorized Practice of Law.” Accessed November 9, 2015. http://www.mediate.com.
Anamaria Bucureanu. Dreptul La Un Proces Echitabil. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2006.
Anthimos, Apostolos. “Greece: Lost in Mediation?” Kluwer Mediation Blog, March 28, 2012. http://kluwermediationblog.com/2012/03/28/greece-lost-in-mediation/.
A.O. Rhodes-Vivour. “Mediation (A ”Face Saving Device”) - The Nigerian Perspective.” Journal of the International Bar Association Legal Practice Division 4, no. 1 (2008). http://www.cedr.com/solve/mediation/.
“Arbitration & Mediation In The Arab World: A Growing Phenomenon.” Accessed July 24, 2016. http://www.mediate.com/articles/AliKhasanwehN1.cfm.
Arnold Ingen-Housz (Editor). ADR in Business. Practice and Issues across Countries and Cultures. Vol. II. The Netherlands: Kluwer Law International, 2011.
Association of Corporate Counsel. “Litigation and Alternative Dispute Resolution in Columbia, Mexico, Panama and Brazil,” September 2012.
Australian Commercial Disputes Centre. “Facilitation,” n.d. www.acdcltd.com.au. avocatnet.ro. “Un an de Cand Sedinta de Informare Privind Medierea Este Obligatorie Inainte de
Proces. Care Sunt Beneficiile Aduse Justitiabililor?” Accessed January 7, 2016. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_36241/Un-an-de-cand-sedinta-de-informare-privind-medierea-este-obligatorie-inainte-de-proces-Care-sunt-beneficiile-aduse-justitiabililor.html.
Barbu Elena (Munteanu). “Lucrare de Doctorat: Reguli constituţionale privind accesul la justiţie.” Universitatea din București, 2013.
Bert Ingelaere. “‘The Gacaca Courts in Rwanda’ Traditional Justice and Conflict Resolution After Violent Conflict: Learning From African Experiences, Luc Huyse and Mark Salter (Eds).” IDEA, Stockholm, 2008.
Boca Diana Cristina. “Influența Dimensiunilor Culturii Naționale Asupra Comportamentului Consumatorului,” n.d.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
27
Bombay High Court. Bombay High Court Mediation Rules, 2006. Bordett, Robert D. “Self-Determinantion: The Essence of Mediation.” Accessed January 21, 2016.
http://u2agree.com/self-determination-the-essence-of-mediation/. “Brazil: The Dawn of the Age of Mediation.” Global Arbitration News, July 28, 2015.
http://globalarbitrationnews.com/20150722-brazil-the-dawn-of-the-age-of-mediation/. Bundestag. Legea Medierii Din Germania (Mediationsgesetz), Gazeta Federala I P. 1577, 2012. ———. Legea Procedurilor Judiciare În Cauzele de Familie Și În Jurisdicții Necontencioase, Gazeta
Federală I, p.2586, 2008. Camera Reprezentanților. Actul IX (Malta), 2010. ———. Legea Organizațiilor Nonprofit, Codificată in Capitolul 492 Din Legile Maltei, 2007. ———. Legile Maltei, 1980. ———. Legislația Subsidiară 12.20 Din 16 Decembrie 2003 (Malta), 2003. Campbell, Dennis. International Dispute Resolution. Kluwer Law International, 2010. C. Stătesu, C. Bârsan. Drept Civil. Teoria Generală a Obligaţiilor. Editura All, 1993. Centre for Effective Dispute Resolution. “Mediation Advice.” Accessed December 12, 2014.
http://www.cedr.com/solve/mediation/. Centrul de Mediere Craiova. “Profil Mediator Constantin Adi Gavrila.” Text. Accessed November
9, 2015. http://www.mediere.ro/ro/users/gavrila_constantin_adi/. Chartered Institute of Arbitrators. “Model Contract Clauses and Agreements.” Model Contract
Clauses and Agreements. Accessed January 17, 2016. http://www.ciarb.org/dispute-resolution/dispute-resolution-contract-clauses/.
Chereji C., Gavrilă Ctin A. “Defining Mediation: Kluwer Mediation Blog.” Text. Defining Mediation: Kluwer Mediation Blog, 2014. http://kluwermediationblog.com/2014/01/04/defining-mediation/.
“Chief Justice of South Africa.” Wikipedia, the Free Encyclopedia, July 12, 2016. https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Chief_Justice_of_South_Africa&oldid=729470612.
Christina Rautenbach. “Traditional Courts as Alternative Dispute Resolution (ADR)-Mechanisms in South Africa.” The Status Quo of Mediation in Europe and Overseas: Options for Countries in Transition (Verlag Dr Kovac Hamburg), 2014. http://ssrn.com/abstract=2447614.
Christopher Moore. The Mediation Process: Practical Strategies for Resolving Conflict. 2nd edition. San Francisco: Jossey-Bass Publishers, 1996.
C.J.Mahaney. Christ Our Mediator: Finding Passion at the Cross. Multnomah Books, 2004. “CLIC - Hong Kong Legal System - Mediation - What Is Mediation?” Accessed July 24, 2016.
http://www.clic.org.hk/en/topics/hkLegalSystem/mediation/q1.shtml. Clifford Chance. “International Mediation Guide. Second Edition.,” June 2016. “Code of Ur-Nammu.” Wikipedia, the Free Encyclopedia, January 6, 2016.
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Code_of_Ur-Nammu&oldid=698505263. Codul de Procedură Civilă Din 1865 Cu Modificările Și Completările Ulterioare, Abrogat Prin art.83
Din Legea Nr. 76 Din 2012, 1865. Codul de Procedură Civilă Din Bulgaria, n.d. Codul de Procedură Civilă Din Croația, Secțiunea 186(a), Gazeta Oficială No. 117/2003 Si 88/2005,
n.d. Codul de Procedură Civilă Din Marea Britanie, 1997. Codul de Procedură Civilă Din Polonia, 1965. Codul de Procedură Civilă Din Ungaria, n.d. Codul Familiei Din Australia, Legea 53 Din 1975, Cu Modificarile Ulterioare, 1975. Comisia de la Veneția. “Raport Privind Statul de Drept.” Study. Strasbourg: Consiliul Europei,
March 25, 2011.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
28
Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Publicată În Jurnalul Oficial Al Uniunii Europene Nr. C 83/389 Din 30 Martie 2010, 2000.
Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ). “Raportul pentru ‘Sistemele Judiciare Europene - Ediția 2014 (Date Din 2012): Eficiența Și Calitatea Justiției.’” Raport, 2014.
Comitetul Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei. Recomandarea Nr. (98) 1 Către Statele Membre Privind Medierea Familială, 1998.
———. Recomandarea Nr. (99) 19 Către Statele Membre Privind Medierea În Materie Penală, 1999.
———. Recomandarea Nr. (2002) 10 Către Statele Membre Privind Medierea În Materie Civilă, 2002.
———. Rezoluția Nr. (81) 7 a Comitetului Miniștrilor Către Statele Membre Privind Mijloacele de Facilitare a Accesului La Justiție, 1981.
Confucius. The Sayings of Confucius. New York: E.P.Dutton and Company, 1910. Congresul Național. Codul de Procedură Civilă Din Brazilia, 2015.
http://www.planalto.gov.br/ccivil_03/_Ato2015-2018/2015/Lei/L13105.htm. ———. Legea Medierii Din Brazilia, 2015. https://imimediation.org/mediation-law-passed-by-
brazilian-congress. ———. Legea Medierii Și Concilierii Din Argentina, No. 24.573, Oct. 25, 1995, [28258] Buletinul
Oficial [B.O.] 1 (Arg.), 1995. Consiliul de Mediere. “Comunicatul Consiliului de Mediere Publicat În Ziua de 25 Iunie 2014
Referitor La Motivarea Deciziei 266 a Curții Constituționale a României,” 2014. http://www.cmediere.ro/page/1054/comunicat.
———. “Ghid Pentru Organizarea Ședinței de Informare Privind Medierea.” Consiliul de Mediere, 2012. www.cmediere.ro.
———. “Hotărârea Consiliului de Mediere Nr. 964/2008 Privind Aprobarea Primului Tablou Al Mediatorilor Autorizați Publicată În Monitorul Oficial, Partea I Nr. 357 Din 08.05.2008.” Monitorul Oficial, August 5, 2008.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 pentru ratificarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, 1974.
Consiliul Europei. Convenția Pentru Protecția Drepturilor Omului Și a Libertăților Fundamentale, 1950.
Consiliul Legislativ din Hong Kong. Mediation Ordinance, Hong Kong, 2012. http://www.doj.gov.hk/eng/public/pdf/2013/cape.pdf.
Consiliul Superior al Magistraturii. “Raportul privind Starea Justiției în Anul 2010.” București: Consiliul Superior al Magistraturii, 2011. www.csm1909.ro.
“Constantin-Adi Gavrila | Kluwer Mediation Blog.” Accessed November 9, 2015. http://kluwermediationblog.com/author/adigavrila/.
Constantin-Adi Gavrilă (coord.) și alții. Instrumente Juridice Și Proceduri În Domeniul Medierii Familiale Transfrontaliere. Curtea de Apel Craiova, 2015.
Constituția Statelor Unite Ale Americii, 1787. “Constituția Statelor Unite ale Americii.” Wikipedia, April 21, 2016.
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_Statelor_Unite_ale_Americii&oldid=10484306.
“Constituția Țărilor de Jos.” Wikipedia, September 25, 2014. https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&oldid=8846867.
Constitutional Assembly. Constituția Africii de Sud, 1996. Corneliu Bîrsan. Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Vol. I. Drepturi
și libertăți. București: Editura C.H.Beck, 2005.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
29
Cortes Generales. Legea Medierii Din Spania Nr. 5/2012 Privind Medierea În Materie Civilă Și Comercială, Publicată În Monitorul Oficial Nr. 162/7 Iulie 2012, 2012.
“Cost Sanctions for Unreasonable Refusal to Respond to a Mediation Request: UK > International Institute for Conflict Prevention & Resolution.” Accessed July 24, 2016. http://www.cpradr.org/About/NewsandArticles/tabid/265/ID/830/Cost-Sanctions-for-Unreasonable-Refusal-to-Respond-to-a-Mediation-Request-UK.aspx.
CPP Franța, Secțiunile 131(6) Și 131(3), n.d. Cristi Danileț. Eficiența și echitatea justiției. Standarde Europene. București: Ministerul Justiției,
2006. Cristian Maduta. “The Românul newspaper and the idea of justice.” STUDIES ON LITERATURE,
DISCOURSE AND MULTICULTURAL DIALOGUE Journalism (2013): 5–14. “Cultural Dimensions - Geert Hofstede.” Accessed July 16, 2016. https://www.geert-
hofstede.com/cultural-dimensions.html. Curtea Constituțională a Italiei. “Decizia Nr. 272/2012.” Curtea Constituțională a Italiei, 2012. Curtea Constituțională a României. “Decizia Nr. 45 Din 2 Mai 1995, Publicată În Monitorul Oficial
Al României, Partea I, nr.90 Din 12 Mai 1995,” 1995. ———. “Decizia Nr. 48 Din 26 Februarie 1998, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,
nr.177 Din 13 Mai 1998,” 1998. ———. “Decizia Nr. 64/1994, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.177 Din 12
Iulie 1994,” 1994. ———. “Decizia Nr. 100/2004, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.261 Din 24
Martie 2004,” September 3, 2004. ———. “Decizia Nr. 114 Din 11 Aprilie 2002, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,
nr.430 Din 20 Iunie 2002,” 2002. ———. “Decizia Nr. 129 Din 6 Decembrie 1995, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea
I, nr.105 Din 23 Mai 1996,” 1995. ———. “Decizia Nr. 148 Din 16 Aprilie 2003, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,
nr.317 Din 12 Mai 2003,” 2003. ———. “Decizia Nr. 169/2002, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 559 Din 30
Iulie 2002,” November 5, 2002. ———. “Decizia Nr. 202/2002, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.805 Din 6
Noiembrie 2002,” April 7, 2002. ———. “Decizia Nr. 236 Din 5 Iulie 2001, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,
nr.739 Din 20 Noiembrie 2001,” 2001. ———. “Decizia Nr. 296 Din 8 Iulie 2003, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,
nr.577 Din 12 August 2003,” 2003. ———. “Decizia Nr. 305/2003, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.575 Din 11
August 2003,” 2003. ———. “Decizia Nr. 315/2013, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.520 Din 20
August 2013,” 2013. ———. “Decizia Nr. 422/2003, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.908 Din 19
Decembrie 2003,” 2003. ———. “Decizia Nr. 441/2005, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.931 Din 19
Octombrie 2005,” 2005. ———. “Decizia Nr. 467/2008, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.422 Din 5
Iunie 2008,” 2008. ———. “Decizia Nr. 678/2014, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.886 Din 5
Decembrie 2014,” 2014. ———. “Decizia Nr. 716/2005, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 356 Din 27
Aprilie 2005,” March 24, 2005.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
30
———. “Decizia Nr. 766/2011, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.549 Din 3 August 2011,” August 3, 2011.
———. “Decizia Nr. 894/2006, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 54 Din 24 Ianuarie 2007,” May 12, 2006.
———. “Decizia Nr. 956/2012, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.838 Din 12 Decembrie 2012,” 2012.
———. “Decizia Nr. 1041/2012, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.59 Din 28 Ianuarie 2013,” 2013.
———. “Decizia Nr. 1106/2010, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.672 Din 4 Octombrie 2010,” 2010.
———. “Decizia Plenului Curții Constituționale Nr.1/1994 Privind Liberul Acces La Justiţie Al Persoanelor În Apărarea Drepturilor, Libertăţilor Şi Intereselor Lor Legitime.” Monitorul Oficial al României nr.69, March 16, 1994.
———. DECIZIE Nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. 464/25.06.2014 vols. Monitorul Oficial al României, 2014.
———. DECIZIE Nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. 464/25.06.2014 vols. Monitorul Oficial al României, 2014.
———. DECIZIE Nr. 713 din 4 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. 56/23.01.2015 vols. Monitorul Oficial al României, 2014.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului. “Airey vs. IRLANDA, Hotărârea Din 9 Octombrie 1979,” 1979.
———. “Comunicat de Presă Referitor La Cauza Momčilović vs. Croatia (EHCR 097 (2015)),” 2015. ———. “Guide on Article 6.” Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2016.
http://www.echr.coe.int/. ———. “Hotărârea Ashingdane Împotriva Regatului Unit Al Marii Britanii,” 1985. ———. “Hotărârea Din 28 Octombrie 1999, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,
nr.414 Din 31 August 2000,” 1999. ———. “Hotărârea Golder Împotriva Regatului Unit Al Marii Britanii,” 1975. ———. “Hotărârea Le Compte Împotriva Belgiei,” 1983. ———. “Hotărârea Lungoci Împotriva României,” 2006. ———. “Hotărârea Momčilović Împotriva Croatiei (Application No. 11239/11),” 2015. ———. “Hotărârea Szwagrun-Baurycza Împotriva Poloniei, Nr. 41187/02, § 49, 24 Octombrie
2006,” 2006. ———. “Hotărârea Waite Si Kennedy Împotriva Germaniei,” 1999. ———. “Hotărârea Związek Nauczycielstwa Polskiego Împotriva Poloniei, Nr. 42049/98, § 29,
ECHR 2004-IX,” 1998. Curtea Europeană de Justiție. Rosalba Alassini v. Telecom Italia, 2010. Curtea Supremă din Indisa. Afcons v Cherian Varkey INDIA, (2010). Dan Claudiu Dănișor. Actorii Vieții Politice. Craiova: Editura Sitech, 2003. ———. Drept Constituțional Și Instituții Politice. 1. Craiova: Editura Universitaria, 1999. David McQuoid-Mason. “Access to Justice in South Africa.” Windsor Yearbook of Access to Justice,
no. 230 (1999). “Dexonline.” Accessed February 13, 2016. https://dexonline.ro/definitie/justitie. “Dimensions - Geert Hofstede.” Accessed July 16, 2016. https://www.geert-
hofstede.com/national-culture.html.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
31
“Don’t Rush.” Kluwer Mediation Blog, March 2, 2015. http://kluwermediationblog.com/2015/03/02/dont-rush/.
Dorcas Quek. “Mandatory Mediation: An Oxymoron? Examining the Feasibility of Implementing a Court-Mandated Mediation Program.” Cardozo Journal of Conflict Resolution 11, no. 2 (2012). cardozojcr.com/vol11no2/479-510.pdf.
Dragoș Călin, Sanda Elena Lungu, Gabriela Călbureanu ș.a. Medierea În Uniunea Europeană. Stadiu Și Perspective. București: Editura Universitară, 2010.
Dr. Tsisana Shamlikashvili. “Mediation in the Neighbouring Countries: The Case of Russia.” Study. Bruxelles: European Parliament, DIRECTORATE GENERAL FOR INTERNAL POLICIES, POLICY DEPARTMENT C: CITIZENS’ RIGHTS AND CONSTITUTIONAL AFFAIRS, 2011.
“Effective Use of Civil and Commercial Mediation in Poland: Part 1.” Accessed July 24, 2016. http://www.mediate.com/articles/PieckowskiS1.cfm.
Emil Gheorghe Moroianu. “Conceptul de ordine juridica.” Revista Studii de Drept Românesc, no. 1–2 (2008): 33–43.
F. Glasl. Konfliftmanagement: Ein Handbuch Für Führungskräfte, Beraterinnen Und Berater. Bern: Paul Haupt Verlag, 1997. www.trigon.at.
F. Gregory Coffey, Maureen C. Kessler. The Reflective Counselor. Daily Meditations for Lawyers. Chicago: American Bar Association, 2008.
Fisher, R., Ury, W. and Patton, B. Getting to Yes: Negotiating Agreement without Giving in. New York, USA: Penguin Books, 1991.
“Formular, Eg C100 Din Legea Copiilor Din 1989,” 1989. Frederic Sudre, Jean-Pierre Marguenaud, Joel Andriantsimbazovina, Michel Levinet. Marile
hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului. București: Editura ROSETTI International, 2009.
Gavrila, Constantin-Adi. “What Went Wrong with Mediation?” Kluwer Mediation Blog, February 6, 2014. http://kluwermediationblog.com/2014/02/06/what-went-wrong-with-mediation/.
Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede. Culturi si Organizatii. Softul mental. București: Humanitas, 2012.
Gerald M. Steinberg. “Conflict Prevention and Mediation in the Jewish Tradition.” Jewish Political Studies Review, 2000.
Gray, Christopher Berry. The Philosophy of LAW. An Encyclopedia. New York: Garland Publishing, 1999, 1999.
Guvernul Italiei. Decretul 28 din 4 martie 2010 referitor la medierea în anumite cauze civile și comerciale, 2010.
———. Decretul nr 69 din 21 iunie 2013 referitor la promovarea utilizării medierii în cauzele civile și comerciale din Italia, 2013.
Guvernul Romaniei. Ordonanța de Urgență Nr. 4/2013 Privind Modificarea Legii Nr. 76/2012 Pentru Punerea În Aplicare a Legii Nr. 134/2010 Privind Codul de Procedură Civilă, Precum Şi Pentru Modificarea Şi Completarea Unor Acte Normative Conexe. Vol. Monitorul Oficial nr. 68/31.01.2013, 2013.
Guvernul României. Ordonanța de Urgență Nr. 80/26 Iunie 2013 Privind Taxele Judiciare de Timbru. Vol. Monitorul Oficial nr. 392/29.06.2013, 2013.
Guvernul Romaniei. Ordonanța de Urgență Nr. 90/2012 Pentru Modificarea Şi Completarea Legii Nr. 192/2006 Privind Medierea Şi Organizarea Profesiei de Mediator, Precum Şi Pentru Modificarea Art. II Din Legea Nr. 115/2012 Pentru Modificarea Şi Completarea Legii Nr. 192/2006 Privind Medierea Şi Organizarea Profesiei de Mediator. Vol. Monitorul Oficial nr. 878/21.12.2012, 2012.
———. Ordonanța Nr. 13/2010 Pentru Modificarea Şi Completarea Unor Acte Normative În Domeniul Justiţiei În Vederea Transpunerii Directivei 2006/123/CE a Parlamentului
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
32
European Şi a Consiliului Din 12 Decembrie 2006 Privind Serviciile În Cadrul Pieţei Interne. Vol. Monitorul Oficial nr. 70/30.01.2010, 2010.
Guvernul României. OUG Nr. 51 Din 21 Aprilie 2008 Privind Ajutorul Public Judiciar În Materie Civilă. Vol. Monitorul Oficial nr. 327 din 25 aprilie 2008, 2008.
“Home | Singapore Mediation Centre.” Accessed July 25, 2016. http://www.mediation.com.sg/. Hor Peng, Kong Phallack, Jorg Menzel. Introduction to CAMBODIAN LAW. Phnom Penh: Konrad
Adenauer Stiftung, 2012. I. Muraru, E.S.Tănăsescu. Constituția României. Comentariu pe articole. București: Editura
C.H.Beck, 2008. “Integrarea României în Uniunea Europeană.” Wikipedia, April 29, 2014.
https://ro.wikipedia.org/. International Chamber of Commerce. “ICC Mediation Rules.” Accessed December 12, 2014.
http://www.iccwbo.org/products-and-services/arbitration-and-adr/mediation/rules/. ———. “Suggested ICC Mediation Clauses in Several Languages.” Suggested ICC Mediation
Clauses in Several Languages. Accessed January 17, 2016. http://www.iccwbo.org/Products-and-Services/Arbitration-and-ADR/Mediation/Suggested-clauses/Suggested-ICC-Mediation-Clauses-in-several-languages/.
Irena Vanenkova. Țări care experimentează măsuri legislative care cuprind sancțiuni sau stimulente pentru utilizarea procedurii de mediere, iunie 2016.
“Italy - Geert Hofstede.” Accessed July 17, 2016. https://geert-hofstede.com/italy.html. Jack B. Weinstein. “Some Benefits and Risks of Privatization of Justice Through ADR.” Ohio State
Journal on Dispute Resolution, 1996. Jacqueline M.Nolan-Haley. “Informed Consent in Mediation: A Guiding Principle for Truly
Educated Decisionmaking.” Notre Dame Law Review 74, no. 3 (1999): 775–840. Jerome T. Barrett, Joseph Barrett. A History of Alternative Dispute Resolution: The Story of a
Political, Social, and Cultural Movement. Jossey-Bass Publishers, 2004. John L. Esposito. ”Sunnah.” În The Islamic World: Past and Present. Oxford Islamic Studies Online.
Accessed September 1, 2016. ttp://www.oxfordislamicstudies.com/article/opr/t243/e332.
Jud. Edna Bekenstein, Av. Ari Syrquin. “Medierea Obligatorie - Proiectul Pilot Din Israel,” n.d. http://www.israelbar.org.il/uploadfiles/Mandatory_Mediation_the_Israeli_Pilot_Bekenstein_Syrquin.pdf.
Judge Machteld Pel. Referral to Mediation: A Practical Guide For An Effective Mediation Proposal. Sdu Uitgevers, 2008.
Judicial Arbitration and Mediation Services. “Arbitration,” n.d. http://www.jamsadr.com/. Kawaran Ng Katarungan. Alternative Dispute Resolution Act, Filipine 2004, 2004.
www.doj.gov.ph/files/irr-of-adr.pdf. Kenneth Thomas, Ralph Kilmann. “Thomas-Kilmann Conflict Mode Instrument.” CPP, Inc, n.d.
http://www.anahat.in/samplereports/tki/TKI_Profile_n_Interpretive.pdf. Kissinger, H.A. Nuclear Weapons and Foreign Policy. New York, USA: W. W. Norton, 1969. “Latin-Dictionary.net,” 2016. Law and Justice Comission in Pakistan. “Alternative Dispute Resolution (ADR) in Pakistan.”
Accessed July 25, 2016. http://www.ljcp.gov.pk/njc/Alternative%20Dispute%20Resolution%20(ADR).htm.
Legea Concilierii Din Estonia, Publicată În Monitorul Oficial RT I 2009, 59, 385, 1 Ianuarie 2010, 2010.
Legea Medierii Din Africa de Sud No. R. 183 Din 18 Martie 2014. Staatskoerant, No. 37448, 2014. Legea Medierii Din Austria În Materie Civilă ( Bundesgesetz Über Mediation in Zivilrechtssachen,
Zivilrechts-Mediations-Gesetz), Austrian Federal Law Gazette (BGBl) I Nr 23/2003., 2003. Legea Medierii Nr 32,555 Din Olanda, 2011.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
33
Livia Dumitrescu. “Aspecte Privind Libertatea Contractuală,” n.d. Loong Seng Onn, Executive Director SMC. “Legile Din Singapore: Chapter.03 Mediation.” Accessed
July 25, 2016. http://www.singaporelaw.sg/sglaw/laws-of-singapore/overview/chapter-3. Lord Bingham. “The Rule of Law.” The Cambridge Law Journal 66, no. 1 (2007): 67–85. Loya Jirga. Constituția Afghanistanului, 2004. LSG Newsletter. “Court-Integrated Mediation in Indonesia,” 2003.
http://www.lgsonline.com/pages/g/lgsimp113/node/lgs4a1d783104616. M, atory mediation for commercial disputes in Hong Kong 21 September 2004 Edward Alder, and
+ Rosamund Cresswell Tweet this Share on LinkedIn Share on Google. “Mandatory Mediation for Commercial Disputes in Hong Kong.” Bird & Bird. Accessed July 24, 2016. http://www.twobirds.com/en/news/articles/2004/mandatory-mediation-for-commercial-disputes-in-hong-kong.
M. Cappelletti și B. Garth (eds.). Access to Justice: A World Survey, Vol. I. Milan: Sitjoff and Noordhoff - Alpehenaandenrijn, 1978.
Magistrat-asistent stagiar Patricia Ionea. “Liberul Acces La Justiție - Aspecte Deosebite Desprinse Din Jurisprudența Curții Constituționale Și a Curții Europene a Drepturilor Omului.” Buletinul Curții Constituționale a României, no. 7/2004 (2004). https://www.ccr.ro/Nr-7-2004.
“Mandatory Mediation Is Back in Italy with New Parliamentary Rules.” Mondo ADR - Conflict Management E Risoluzione Delle Controversie, October 22, 2013. http://www.mondoadr.it/cms/articoli/mandatory-mediation-italy-parliamentary-rules.html.
Manon A. Schonewille, and Fred Schonewille, eds. The Variegated Landscape of Mediation. eleven international publishing, 2014.
Marea Adunare Națională. Legea Nr. 59/2069 Privind Comisiile de Judecată. Vol. Monitorul Oficial nr. 169/27.12.1968, 1968.
Marele Duce al Luxemburgului. Constituția Luxemburgului, 1868. ———. Grand-Ducal Regulation of 25 June 2012, 2012. ———. Legea Medierii Din Luxamburg Din 24 Februarie 2012, 2012. ———. Noul Cod de Procedură Civilă Din Luxamburg, 2012. “Mediation in Italy (Updated).” Www.conflictresolution.it. Accessed July 24, 2016.
http://conflictresolution.weebly.com/mediation-in-italy-updated.html. “MEDIATION IN THE UAE.” Accessed July 24, 2016.
http://www.hadefpartners.com/News/57/MEDIATION-IN-THE-UAE. “Mediation Practice in Nigeria.” Accessed July 25, 2016.
http://www.spaajibade.com/resources/mediation-practice-in-nigeria/. Michael L. Moffitt and Robert C. Bordone, eds. Handbook of Dispute Resolution. Program on
Negotiation / Jossey-Bass, 2005. Ministerul Justiției. “Expunerea de motive a proiectului de lege privind medierea și organizarea
profesiei de mediator.” Ministerul Justiției, 2005. ———. “Proiectul de Lege Privind Medierea Și Organizarea Profesiei de Mediator,” 2005. Natalie Fricero. “L’acces Au Juge.” In Justice & Cassation. Dossier: L’Access Au Juge, 15–19. Paris:
Dalloz, 2008. National Conference on Commissioners on Uniform State Laws, American Bar Association.
Uniform Mediation Act (UMA), n.d. “Office of the Compliance Advisor/Ombudsman.” Accessed April 10, 2016. http://www.cao-
ombudsman.org/. “Organ Donation.” Wikipedia, the Free Encyclopedia, June 10, 2016.
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Organ_donation&oldid=724676865. Organizația Națiunilor Unite. Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1948. ———. Pactul Internațional Cu Privire La Drepturile Civile Și Politice, 1966.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
34
Palo, Giuseppe De, and Mary B. Trevor, eds. EU Mediation Law and Practice. Oxford University Press, 2012.
“Pancasila (Politics).” Wikipedia, the Free Encyclopedia, July 18, 2016. https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Pancasila_(politics)&oldid=730302006.
Parlamentul Angliei. Bill of Rights (Legea Drepturilor). Londra, 1689. http://www.newworldencyclopedia.org/entry/English_Bill_of_Rights.
Parlamentul Australiei. Civil Dispute Resolution Act (CDRA), Act No. 17/2011. Legea Referitoare La Soluționarea Cauzelor Civile, 2011.
Parlamentul Bulgariei. Legea Medierii Din Bulgaria, Publicată În Gazeta Oficială Nr. 110/17.12.2004, Modificată Și Completată, SG 86/24.10.2006, Completată, SG 9/28.01.2011, Modificată Și Completată SG 27/01.04.2011, 2004.
Parlamentul Croat. Codul Muncii Din Austria , 2004, Gazeta Oficială 30/2004, 2004. Parlamentul European. DIRECTIVA 2008/52/CE a Parlamentului European Și a Consiliului Din 21
Mai 2008 Privind Anumite Aspecte Ale Medierii În Materie Civilă Și Comercială, 2008. ———. DIRECTIVA 2008/52/CE a Parlamentului European Și a Consiliului Din 21 Mai 2008 Privind
Anumite Aspecte Ale Medierii În Materie Civilă Și Comercială, 2008. Parlamentul Finlandei. Constituția Finlandei, 1999. Parlamentul Greciei. Constituția Greciei, 1975. Parlamentul Moldovei. Constituția Republicii Moldova, 1994. Parlamentul Olandei. Constituția Olandei, 2008. Parlamentul României. Legea 287/2009 Privind Codul Civil. Text În Vigoare Începând Cu Data de
19 Octombrie 2014, 2009. ———. Legea Nr. 47 Din 18 Mai 1992 Privind Organizarea Şi Funcţionarea Curţii Constituţionale
Republicată. Vol. Monitorul Oficial nr. 807 din 3 decembrie 2010, 2010. ———. Legea Nr. 76/2012 Pentru Punerea În Aplicare a Legii Nr. 134/2010 Privind Codul de
Procedură Civilă. Vol. Monitorul Oficial nr. 365/30.05.2012, 2012. ———. Legea Nr. 86 Din 10 Mai 2000 Pentru Ratificarea Convenţiei Privind Accesul La Informaţie,
Participarea Publicului La Luarea Deciziei Şi Accesul La Justiţie În Probleme de Mediu, Semnată La Aarhus La 25 Iunie 1998. Vol. Monitorul Oficial nr. 224 din 22 mai 2000, n.d.
———. Legea Nr. 115/2012 Pentru Modificarea Şi Completarea Legii Nr. 192/2006 Privind Medierea Şi Organizarea Profesiei de Mediator. Vol. Monitorul Oficial nr. 462/09.07.2012, 2012.
———. Legea Nr. 135 Din 1 Iulie 2010 Privind Codul de Procedură Penală. Vol. Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, 2010.
———. Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Vol. Monitorul Oficial nr.441/22.05.2006, 2006.
———. Legea Nr. 202/2010 Privind Unele Măsuri Pentru Accelerarea Soluţionării Proceselor. Vol. Monitorul Oficial nr. 714/26.10.2010, 2010.
———. Legea Nr. 214/2012 Pentru Aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr. 4/2013 Privind Modificarea Legii Nr. 76/2012 Pentru Punerea În Aplicare a Legii Nr. 134/2010 Privind Codul de Procedură Civilă, Precum Şi Pentru Modificarea Şi Completarea Unor Acte Normative Conexe. Vol. Monitorul Oficial nr. 388/28.06.2013, 2013.
———. Legea Nr. 255/2010 Pentru Punerea În Aplicare a Legii Nr. 135/2010 Privind Codul de Procedură Penală Şi Pentru Modificarea Şi Completarea Unor Acte Normative Care Cuprind Dispoziţii Procesual Penale. Vol. Monitorul Oficial nr. 515/14.08.2013, 2013.
———. Legea Nr. 303 Din 28 Iunie 2004 Privind Statutul Judecătorilor Și Procurorilor Republicată Cu Modificările Ulterioare. Vol. Monitorul Oficial nr. 826 din 13 decembrie 2005, 2005.
———. Legea Nr. 304 Din 28 Iunie 2004 Privind Organizarea Judiciară Republicată Cu Modificările Ulterioare. Vol. Monitorul Oficial nr. 827 din 13 decembrie 2005, 2005.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
35
———. Legea Nr. 370/2009 Pentru Modificarea Şi Completarea Legii Nr. 192/2006 Privind Medierea Şi Organizarea Profesiei de Mediator. Vol. Monitorul Oficial nr. 831/03.12.2009, 2009.
———. Legea Nr. 429 Din 23 Octombrie 2003 de Revizuire a Constituției. Vol. Monitorul Oficial nr. 758 din 29 octombrie 2003, n.d.
———. Legea Nr. 554 Din 2 Decembrie 2004 Privind Legea Contenciosului Administrativ. Vol. Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 decembrie 2004, 2004.
Parlamentul Sloveniei. Legea ADR În Materie Judiciară Din Slovenia, Jurnalul Oficial Din Slovenia Nr. 97/2009, 30 Noiembrie 2009, 2009.
———. ”Legea Medierii În Materiile Civile Și Comerciale”, Legea Medierii Din Slovenia, Jurnalul Oficial Din Slovenia Nr. 45/2008, Adoptată În 23 Mai 2008, Publicată În 6 Iunie 2008 Și Intrată În Vigoare În 21 Iunie 2008., 2008.
Parlamentul Ungariei. Constituția Ungariei, 2011. ———. Legea Medierii Din Ungaria Nr. LV Din 2002, 2002. Platon. Opere V - Republica. București: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986. “Portalul European E-Justice - Medierea În Statele Membre - Croatia.” Accessed June 13, 2016.
https://e-justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states-64-hr-en.do?member=1.
Prof. Frank E. A. Sander. “Varieties of Dispute Processing.” St. Paul, Minnesota: West Publishing Co., 1979.
Prof Giuseppe De Palo, Leonardo D’Urso, Prof Mary Trevor, Bryan Branon, Romina Canessa, Beverly Cawyer, Reagan Florence. “‘REBOOTING’ THE MEDIATION DIRECTIVE: ASSESSING THE LIMITED IMPACT OF ITS IMPLEMENTATION AND PROPOSING MEASURES TO INCREASE THE NUMBER OF MEDIATIIONS IN THE EU.” Study. Bruxelles: European Parliament, DIRECTORATE GENERAL FOR INTERNAL POLICIES, POLICY DEPARTMENT C: CITIZENS’ RIGHTS AND CONSTITUTIONAL AFFAIRS, 2014.
Prof. Raanbir Singh. Informal Access to Justice. Delhi: Patshala, n.d. Prof. univ.dr. Aspazia Cojocaru, judecător la Curtea Constituţională a României, Dr. Marieta Safta,
prim magistrat-asistent. “Accesul Liber La Justiţie – Principiu Constituţional Şi Drept Fundamental Al Persoanei Apărat Prin Jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României,” n.d.
Radu Chiriță. Convenția europeană a drepturilor omului. Comentarii și explicații. Volumul I. București: Editura C.H.Beck, 2007.
———. Dreptul La Un Proces Echitabil. București: Editura Universul Juridic, 2008. Rafal Morek. Medierea Și Arbitrajul (Articolele 183(1)-183(13), 1154-1217 KPC) Polonia. Varșovia:
C.H.Beck, 2006. Regele John. Magna Carta (Marea Cartă a Libertăților). Runnymede, 1215.
https://en.wikipedia.org/wiki/Magna_Carta. Renate Dendorfer-Ditges. Getting the Deal Through: Mediation 2016. Londra: Law Business
Research Ltd., 2016. Rev. James MacCaffrey. History of the Catholic Church From the Renaissance to the French
Revolution. Imprimi Potest, n.d. Richbell, David. How to Master Commercial Mediation. Pap/DVD edition. London: Bloomsbury
Professional, 2014. “Romania - Geert Hofstede.” Accessed July 17, 2016. https://geert-hofstede.com/romania.html. “Russia’s New Mediation Law.” Accessed July 25, 2016.
http://www.mediate.com/articles/SilbermanA1.cfm. Sahar Maranlou. Accesul La Justiție În Iran. Cambridge: Cambridge University Press, 2015. Said Bouheraoua. Mediation in Malaysia: The Law and Practice. Foundations of Mediation in
Islamic Law and Its Contemporary Application. Malaysia: Lexis Nexis, 2010.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
36
Sally Engle Merry, Neal A. Milner. The Possibility of Popular Justice: : A Case Study of Community Mediation in the United States. University of Michigan Press, 1995.
“Senate Bills in Philippines to Introduce Mandatory ADR Mechanisms in Public-Private Partnerships | ODR - Online Dispute Resolution.” Accessed July 24, 2016. http://www.odreurope.com/news/news/mediation/1189-senate-bills-in-philippines-to-introduce-mandatory-adr-mechanisms-in-public-private-partnerships.
Sfânta Biblie Cartea 2 După Timotei, n.d. “Should Mediation Be Mandatory?” Shepherd and Wedderburn. Accessed July 2, 2016.
http://www.shepwedd.co.uk/knowledge/should-mediation-be-mandatory. Simina Elena Tănăsescu. Principiul Egalității În Dreptul Românesc. București: Editura All Beck,
1999. Singapore Mediation Center. “Mediation Clauses.” Mediation Clauses. Accessed January 17, 2016.
http://www.mediation.com.sg/about-us/#mediation-clauses. Soyer J.-C, de Salva M. Article 6. Vol. La Convention europenne des Droits de l’Homme. Paris: Ed.
Economica, 1995. Sproul R.C. The Glory of Christ. Tyndale, 1990. Stella Vettori. “Mandatory Mediation: An Obstacle to Access to Justice?” African Human Rights
Law Journal 15, no. 2 (2015). http://dx.doi.org/10.17159/1996-2096/2015/v15n2a6. Sternlight, Jean R. “ADR Is Here: Preliminary Reflections on Where It Fits in a System of Justice.”
Scholarly Works. Paper 274, 2003. http://scholars.law.unlv.edu/facpub/274. Theodore Eisenberg, Charlotte Lanvers. “What Is Settlement Rate and Why Should We Care?”
Cornell Law Faculty Publications 6, no. 1 (2009). Tigroudja Hélène. “L’immunité de Juridiction Des Organisations Internationales et Le Droit
D’accès À Un Tribunal.” Revue Trimestrielle Des Droits de L’homme, no. 41 (2000): 102–4. Timothy K. Kuhner. “Programe de Mediere Conectate Cu Instanțele Comparate: Cazurile
Argentinei Și Statelor Unite.” Legal Studies Research Paper Series - Rober Williams University, School of Law, 2005, 37.
Tom Altobelli. “NSW Supreme Court Makes Mediation Mandatory.” ADR Bulletin 3, no. 3 (2000). http://epublications.bond.edu.au/adr/vol3/iss3/3.
trad. George Grigore. Coranul. Kriterion, 2000. Tudor Drăganu. Accesul Liber La Justitie. București: Editura Lumina Lex, 2003. ———. “Considerații critice cu privire la caracterul absolut atribuit dreptului la liber acces la
justiție de legea de revizuire a constituției din 21 noiembrie 2003.” Pandectele Române, no. 4 (2004): 108–18.
UN Human Rights Committee. “General Comment No. 32, Article 14: Right to Equality before Courts and Tribunals and to a Fair Trial, U.N. Doc. CCPR/C/GC/32,” 2007.
“UPDATE: A Guide to the Legal System of the Islamic Republic of Iran - GlobaLex.” Accessed July 25, 2016. http://www.nyulawglobal.org/globalex/Iran1.html#_The_Court_System.
Ur-Nammu. Codul lui Ur-Nammu, 2112i.Hr-2095i.Hr. Vincent BERGER. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. București: Ed.
R.A.“Monitorul Oficial,” 1997. W. Felstiner. “Influences of Social Organization on Dispute Processing.” 9 Lae & Soc.Rev 63 N. 1,
1974. Wolf, Lord Justice. “Access to Justice, London: Lord Chancellor’s Department.” London, 1996. Working Party on Judicial Reform. “CIVIL JUSTICE REFORM. Final Report. Hong Kong.” Working
Party on Judicial Reform, 2004. World Intellectual Property Organization. “Mediation.” Accessed December 12, 2014.
http://www.wipo.int/amc/en/mediation/. ———. “Recommended WIPO Contract Clauses and Submission Agreements.” Recommended
WIPO Contract Clauses and Submission Agreements. Accessed January 17, 2016. http://www.wipo.int/amc/en/clauses/.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
37
World Ordanization for Conflict Resolution. “WIPO Guide on Alternative Dispute Resolution Options for Intellectual Property Offices and Courts.” WIPO (Joyce A. Tan), Iulie 2015. www.wipo.int/amc.
“Wrestling with the Judge Who Wants You to Settle | Litigation News | ABA Section of Litigation,” July 29, 2009. https://apps.americanbar.org/litigation/litigationnews/trial_skills/tips-judge-settlement.html.
Wu, Xiaohui (Anne) and Cheng (Jason) Qian. “Culture of China’s Mediation in Regional and International Affairs.” Conflict Resolution Quarterly 28, no. 1 (October 2010): 53–65.
“ZALAR Ales - Court-Related Mediation Sarajevo.” UIA - Union Internationale Des Avocats. Accessed July 2, 2016. http://www.uianet.org/en/content/zalar-ales-court-related-mediation-sarajevo.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
38
Listă anexe
Anexa 1 – Tipuri de măsuri legislative de implementare a activității de mediere
Anexa 2 – Chestionar sondaj
Anexa 3 – Lista figurilor utilizate
Anexa 4 – Modelul pragmatic de reglementare a procedurii de mediere
Anexa 5 – Evidențierea grafică a rapotului dintre legislația medierii din România și
alte țări
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
39
Anexa 1 – Tipuri de măsuri legislative de implementare a activității de mediere
Protecția accesului la justiție prin măsuri legislative de implementare a medierii:
SANCȚIUNI
Nr. Măsura legislativă Măsura în relație directă cu medierea
Găsit de C.C. că
limitează accesul la justiție?
Sc.legitim Proporțio
nalitate23
Stimulent /
Sancțiune
Țara Model
1. Obligativitatea participării la o ședință de informare cu
privire la beneficiile medierii sub sancțiunea
inadmisibilității cauzei (pentru anumite tipuri de
cauze)
Directă Da24
Nu / Nu Sancțiune Romania B
2. Dacă o parte refuză nemotivat participarea la ședința
introductivă privitoare la beneficiile medierii, instanța
poate limita acordarea cheltuieli de judecată în cazul în
care decide în favoarea ei
Directă Nu - / - Sancțiune Cehia B
3. Indiferent de rezultatul procedurilor judiciare, la
solicitarea celeilalte părți, instanța poate să dispună ca
partea care a obiectat în mod nerezonabil la sugestia
instanței de a utiliza medierea să restituie în tot sau în
parte cheltuielile de judecată ale celeilalte părți
Directă Nu - / - Sancțiune Slovenia,
Hong
Kong,
UK,
India,
Singapore
B, C
4. Suportarea în tot sau parte a taxelor de timbru ale
celeilalte părți pentru neîndeplinirea procedurii
prealabile de soluționare amiabilă în anumite litigii
(orice soluționare amiabilă în afara instanței)
Indirectă Nu - / - Sancțiune Ungaria,
UK
C, D
5. Participarea la mediere este obligatorie în anumite
tipuri de cauze (i.e. familie), fiind procedură prealabilă
acțiunii judiciare, sub diverse sancțiuni (sancțiunea
plății unei amenzi în valoare de 5% din salariul de
bază al unui judecător)
Directă Nu - / - Sancțiune Argentina
,Luxambu
rg, Malta,
UK
C, D
6. Instanța are dreptul de a impune justițiabililor să
participe la mediere împotriva voinței lor. În cauzele
cu minori, medierea este procedură prealabilă sub
sancțiunea neaudierii cauzei sau a acordării de costuri
în sarcina părții care nu a făcut un ”efort real” de a
Directă Nu - / - Sancțiune Australia D
23 Raport de proporționalitate între mijlocul utilizat și scopul urmărit 24 Curtea Constituțională a României, DECIZIE Nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, 2014, sec. Curtea Constituțională a României 266.
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
40
Nr. Măsura legislativă Măsura în relație directă cu medierea
Găsit de C.C. că
limitează accesul la justiție?
Sc.legitim Proporțio
nalitate23
Stimulent /
Sancțiune
Țara Model
media sau a refuzat participarea la mediere.
7. Persoanele trebuie să ”depună toate diligențele” pentru
soluționarea cauzei înainte de instituirea procedurilor
judiciare, medierea și ADR fiind posibilități. Modul în
care avocatul își informează clientul cu privire la acest
aspect și modul în care justițiabilii fac dovada că au
”depus toate diligențele”, sunt factori de care instanța
ține cont în acordarea cheltuielilor de judecată.
Directă Nu - / - Sancțiune Australia D
8. Procedură prealabilă prin crearea unor instituții
specializate care că acționeze ca un filtru înaintea
instanțelor de judecată.
Directă Nu - / - Sancțiune Bahrain,
Chile,
Columbia
D
9. Instanța poate aplica sancțiunea obligării la plata totală
sau în cea mai mare parte a cheltuielilor de judecată, în
situația în care o parte refuză oferta propusă de cealaltă
parte iar soluția dată este instanță este aproximativ
egală cu oferta refuzată
Directă Nu - / - Sancțiune Estonia,
Irlanda
B
10. Obligația de a participa la prima ședință de mediere
sau conciliere organizată în cadrul centrelor din
instanțele de judecată, sub sancțiunea unei amenzi de
2% din obiectul cauzei
Directă Nu - / - Sancțiune Brazilia C
11. Introducerea de mecanisme administrative menite să
preia soluționarea cauzelor pe sectoare de activitate
prin proceduri hibride non-adjudecative și adjudecative
Directă Nu - / - Sancțiune Emiratele
Arabe
Unite
C
12. Condiționarea acordării ajutorului public judiciar de
utilizarea metodelor ADR
Indirectă Nu - / - Sancțiune Hong
Kong
B
13. Participarea obligatorie la o primă ședință de mediere,
cu posibilitatea părților de a opta (opt-out) să nu mai
continue medierea după această primă ședință, sub
sancțiunea suspendării cauzei din oficiu de instanță.
Directă Nu - / - Sancțiune Italia D
14. Partea care nu acceptă ”propunerea” formulată de
mediator poate plăti cheltuielile de judecată ale
celeilalte părți în cazul în care hotărârea instanței este
similară cu propunerea mediatorului
Directă Nu - / - Sancțiune Italia E
15. Programe multi-door de mediere (anexate instanțelor
de judecată). În Indonezia, se programează prima zi de
înfățișare după finalizarea ”etapei” de mediere
Directă Nu - / - Sancțiune SUA,
Pakistan,
Indonezia
D, E
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
41
STIMULENTE
Nr. Măsura legislativă Măsura în relație directă cu medierea
Găsit de C.C. că
limitează accesul la justiție?
Sc.legitim Proporțio
nalitate25
Stimulent /
Sancțiune
Țara Obs
1. Restituirea în tot sau în parte a taxelor de timbru plătite
pentru învestirea instanței
Da Nu - Stimulent Romania,
Bulgaria,
Ungaria,
Estonia,
Germania
, Brazilia
-
2. Suspendarea cursului termenului perimării pe perioada
desfășurării procedurii de mediere
Da Nu - Stimulent Romania -
3. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea
părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu
executoriu în condiţiile legii
Da Nu - Stimulent Romania -
4. Partea care a inițiat sau a participat cu bună credință la
procedura de mediere poate beneficia de reducerea
cuantumului taxelor de timbru
Da Nu - Stimulent Croația -
5. Persoana care îndeplinește condițiile pentru a putea
beneficia de ajutor public judiciar, se poate bucura de
servicii gratuite de mediere
Da Nu - Stimulent Spania -
6. Deducerea onorariului mediatorului din taxa de timbru
în cazul în care persoana are dreptul de a beneficia de
ajutor public judiciar
Da Nu - Stimulent Ungaria -
7. Instituționalizarea procedurii de mediere la nivelul
justiției statale prin introducerea de programe anexate
instanțelor judecătorești
Nu Nu - Stimulent Africa de
Sud
-
8. Introducerea obligației ca avocații să își informeze
clienții cu privire la utilizarea procedurii de mediere și
verificarea de către judecători a îndeplinirii acesteia
Nu Nu - Stimulent Africa de
Sud
9. Justițiabilii care fac dovada că au încercat soluționarea
cauzei pe calea medierii vor primi termene cu
prioritate
Da Nu - Stimulent Australia
10. Introducerea medierii la ”pachet” cu alte metode ADR
sau ca parte a unor mecanisme hibride gen med-EEE
sau con-med
Da Nu - Stimulent Bahrain,
Italia
25 Raport de proporționalitate între mijlocul utilizat și scopul urmărit
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
42
Nr. Măsura legislativă Măsura în relație directă cu medierea
Găsit de C.C. că
limitează accesul la justiție?
Sc.legitim Proporțio
nalitate25
Stimulent /
Sancțiune
Țara Obs
11. Atunci când instanța recomandă utilizarea medierii de
către justițiabili, judecătorul fixează onorariul
mediatorului
Da Nu - Stimulent Franța
12. Prezența avocaților la mediere este obligatorie Da Nu - Stimulent Grecia,
Brazilia
13. Obligația statutară a avocaților de a estima costurile pe
care clienților lor le vor angaja pe parcursul
procedurilor judiciare, inclusiv a costurilor celeilalte
părți, în vederea alegerii procesuale (mediere sau
instanță) în cunoștință de cauză
Nu Nu - Stimulent Irlanda
14. Introducerea serviciului de mediere judiciară furnizat
de instanțele de judecată, în cadrul sistemului justiției
și cu acoperirea c.p.c., în paralel față de sistemul privat
Da Nu - Stimulent Brazilia
15. Stabilirea de către stat a unei politici care favorizează
utilizarea procedurilor amiabile de soluționare a
litigiilor înainte de procesul judiciar
Da Nu - Stimulent Brazilia
16. Reglementarea ”clauzei de mediere” prin legislația
medierii
Da Nu - / - Stimulent Brazilia
17. Încurajarea praciticlor tradiționale de soluționare a
diferendelor, care, în raport cu procedura de mediere,
sunt proceduri hibride care combină metode
ajudicative cu metode non-adjudicative
Nu Nu - / - Stimulent Cambodia
18. Introducerea medierii prin jurisdicții necontencioase la
care părțile aderă prin clauza de mediere (i.e. contract
de furnizare utilități)
Da Nu - / - Stimulent India
19. Subvenționarea de către stat în tot sau în parte a
onorariului mediatorului în anumite tipuri de cauze
Da Nu - / - Stimulent Olanda
20. Înființarea de centre de mediere specializate în
medierea anumitor tipuri de cauze (ie familie, mediere
comunitară, mediere la locul de muncă )
Da Nu - / - Stimulent Singapore
21. Crearea de jurisdicții pentru medierea cauzelor
comunitare la nivelul administrației publice locale
Directă Nu - / - Stimulent Pakistan
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
43
Anexa 2 – Chestionar sondaj
Universitatea din Craiova
Facultatea de Drept, Școala Doctorală
Tema de cercetare: ”Medierea și Accesul la Justiție”
Îndrumător: Prof. Univ. Dr. Dan-Claudiu Dănișor
Drd. Constantin Adi Gavrilă
ÎNTREBĂRI SONDAJ
1. Vă rugăm să indicați următoarele informații despre dumneavoastră:
a. Numele și prenumele:
b. Bifați: □ Mediator; □ Avocat; □ Judecător; □ Profesor universitar; □
(Potențial) utilizator de servicii mediere; □ Parlamentar; □ Altele ______
c. Alte informații (eg funcția):
2. Apreciați că legislația medierii ar trebui să cuprindă măsuri stimulatoare,
de natură să confere beneficii și drepturi persoanelor care recurg la
mediere?
Da / Nu / Nu știu
Comentarii: ...
3. Apreciați că legislația medierii ar trebui să cuprindă măsuri sancționatorii,
de natură să introducă obligații (și sancțiuni în cazul nerespectării acestora)
referitoare la recurgerea la mediere?
Da / Nu / Nu știu
Comentarii: ...
4. Apreciați că este posibil ca prin mediere să fie facilitat accesul la justiție?
Dacă Da, puteți oferi exemple concrete de astfel de măsuri legislative?
Da / Nu / Nu știu
Comentarii: ...
5. Apreciați că este posibil ca prin mediere să fie împiedicat accesul la justiție?
Dacă Da, puteți oferi exemple de astfel de măsuri legislative?
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
44
Da / Nu / Nu știu
Comentarii: ...
6. Apreciați că pentru modificarea cadrului legislativ din domeniul medierii ar
trebui derulat un proces elaborat de consultare între părțile interesate?
Dacă ”Da”, vă rugăm să identificați părți interesate.
Da / Nu / Nu știu
Comentarii: ...
7. Doriți să adăugați și alte comentarii în legătură cu tema de cercetare
(”Medierea și accesul la justiție”)?
Da / Nu
Comentarii: ...
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
45
Anexa 3 – Lista figurilor utilizate
Figura 1 - Conflictul ca aisberg
Figura 2 - Evoluția Conflictului
Figura 3 - Exemple de procese ADR
Figura 4 - Cele patru perspective ale caracterului voluntar al medierii
Figura 5 - Criterii de soluționare a conflictelor
Figura 6 – [Rezultate sondaj] Participanții la sondaj
Figura 7 - Ar trebui ca legislația medierii să cuprindă măsuri stimulatoare, de natură să confere
beneficii și drepturi persoanelor care recurg la mediere?
Figura 8 - Apreciați că legislația medierii ar trebui să cuprindă măsuri sancționatorii, de natură să
introducă obligații (și sancțiuni în cazul nerespectării acestora) referitoare la recurgerea la
mediere?
Figura 9 - Apreciați că este posibil ca prin mediere să fie facilitat accesul la justiție? Dacă Da,
puteți oferi exemple concrete de astfel de măsuri legislative?
Figura 10- Apreciați că este posibil ca prin mediere să fie împiedicat accesul la justiție? Dacă Da,
puteți oferi exemple de astfel de măsuri legislative?
Figura 11 - Apreciați că pentru modificarea cadrului legislativ din domeniul medierii ar trebui
derulat un proces elaborat de consultare între părțile interesate? Dacă ”Da”, vă rugăm să
identificați părți interesate.
Figura 12 - Cele trei niveluri ierarhice ale programării mentale
Figura 13 - Straturile conceptului de cultura (Hofstede)
Figura 14 - Stilurile de răspuns la conflict (Modelul Thomas - Kilmann)
Figura 15 - Legislația medierii în funcție caracterul voluntar sau obligatoriu
Figura 16 - Cele cinci modele de reglementare legislativă a procedurii de mediere
Figura 17 - Modele de reglementare legislativă a procedurii de mediere
Figura 18 - Legislația medierii și accesul la justiție
Figura 19 - Evoluția cadrul legislativ al medierii din România din punct de vedere al accesului la
justiție
Figura 20 - Sistemul de motivație care generează practica medierii
Figura 21 - Elementele de obligativitate ale modelelor de reglementare a medierii
Figura 22 - Modelul pragmatic de reglementare a procedurii de mediere
Figura 23 - O soluție posibilă de repoziționare a cadrului legal al medierii pentru asigurarea
accesului la justiție și a funcționalității activității de mediere
T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E
46
Anexa 4 – Modelul pragmatic de reglementare legislativă a medierii
Inițierea
procedurilor
judiciare
Evoluția procedurilor
judiciare Inițierea
procedurilor
judiciare
Inițierea
procedurilor
judiciare
Inițierea
procedurilor
judiciare
Inițierea
procedurilor
judiciare
Stimulente
Sancțiuni
Gradul de obligativitate
F.MODELUL
PRAGMATIC
Încălcare
acces la
justiție
A.Caracter pur voluntar
B.Opțiunea părților de a iniția medierea
C.Opțiunea părților de a se retrage din mediere
D. Parcurgerea completă a procedurii
E.Soluționare obligatorie indirectă
Încălcare
acces la
justiție
Încălcare
acces la
justiție
Inițiere Participare Soluționare Perspectivele caracterului
voluntar al medierii
Axa timpului
Informare
Anexa 5 – Evidențierea grafică a rapotului dintre legislația medierii din România și alte țări
Stimulente
Gradul de obligativitate
A
Îngrădire
acces la
justiție
Îngrădire
acces la
justiție
B C D E
Sancțiuni
ESP AUT
BGR
PHL PAK
HRV BHR
IND ECU GRE
RUS FRA
KHM NLD
POL HKG GBR
HUN GER CZE
ZAF IRL
LUX
EST
MLT
LUX NGA
ARE IRL
CZE HUN
POL
GBR ZAF
SVN SGP
SGP SVN
COL
ITA
BRA
ARG
USA AUS
BRA
ITA
AUS
USA
IRN ROM
ROM
EST IRL