Dimensiuni Culturale Modele HOFSTEDE HALL Orientare Proiect

7/25/2019 Dimensiuni Culturale Modele HOFSTEDE HALL Orientare Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/dimensiuni-culturale-modele-hofstede-hall-orientare-proiect 1/28

COMUNICARE INTERCULTURAL Ă ÎN AFACERI

©Angelica-Nicoleta Neculăesei (2016), Comunicare interculturală în afaceri



Matricea diversităţii culturale (Geert Hofstede)

Demers : "programare mentală" sau "programare mentală

ierarhizată"

Cultura : "Cultura este abordată ca o programare mentală

componenţii altui grup"

Ipoteza de cercetare : indivizii confruntaţi cu aceleaşi situaţiiadoptă comportamente asemănatoare (în comportamentele

indivizilor există dominante care au fost acumulate anterior ca"modele de gândire, simţire şi manifestări potenţiale") ="program mental".




Metodologie : metode, tehnici şi instrumente de cercetarediferite, o combinare între anchetă, chestionar şi observare

directă pe teren, analiza interpretativă şi modelul statistico-matematic, între holism şi individualism, cercetareapreponderent sincronă, urmărind analiza comportamentuluiuman în situaţii similare.

Variabilele fundamentale : valorile colective, un gen dedimensiuni sintetice ale existenţei, evoluţiei şicomportamentelor, văzute ca rezultante speciale aleagreg ării pozi ţ iilor individuale faţă de aceeaşi caracteristică

culturală.




Nivelurile programării mentale:

1. nivelul universal, general şi comun pentru toate fiinţele umane este celprin care individul moşteneşte o anumită capacitate de a reacţiona instinctiv

în diferite împrejurări (funcţionarea corpului, comportamentele ereditare cabucurie, tristeţe, frică, mânie, dragoste, agresivitate etc.);

2. nivelul colectiv desemnează elementele comune unei culturi date,

elemente acumulate printr-un proces de învăţare într-un mediu determinatspaţial, temporal şi stabil; limbajul, ritualurile de grup, tradiţiile, miturile,stereotipurile, simbolurile de orice tip, referenţiale culturale etc. suntsubsumate acestui nivel desemnând specificitatea culturală;

3. nivelul individual priveşte specificitatea comportamentală a fiecăruiindivid, ceea ce-l diferenţiază pe acesta de alţii din acelaşi grup sau dingrupuri diferite;




“ Dimensiunile pereche" ale specificit ăţ ii culturale :

distan ţ a fa ţă de putere (distan ţă ierarhic ă ) , stabileste relaţia şi poziţiafaţă de autoritate într-o anumită cultură (inegalitate, grad si formă de

dominaţie); controlul incertitudinii sau nivelul de evitare a incertitudinii:gradul de

libertate al individului în raport cu viitorul sau securitatea sa controlulagresiunii şi exprimarea emoţiilor; acest control se poate realiza printehnologie, legi, religie etc.;

individualismul/colectivismul : relaţia dintre individ şi grup, modul în carese realizează convieţuirea cu alţii; masculinitatea/ feminitatea : diferenţiază rolurile femeilor si bărbaţilor într-

o societate, evidenţiază consecinţele sociale pe care le induce naşterea înraport cu sexul;

orientarea în raport cu timpul (pragmatism-normativism) indulgen ţ a (permisivitatea)-constrângerea(austeritatea)




a) Distanţa faţă de putereDistanţă mică faţă de putere Distanţă mare faţă de putere

Utilizarea puterii trebuie să fie legitimă şisupusă unor criterii de bine şi rău;

Puterea este un fapt de bază al societăţiicare anticipează ceea ce este bun sau rău:legitimitatea este irelevantă;

Părinţii îi tratează pe copii ca pe egalii lor; Părinţii îi învaţă pe copii să asculte de ei;

Persoanele în vârstă nu sunt nici respectate,nici de temut;

Persoanele în vârstă sunt respectate şi detemut;

Educaţia este centrată pe student; Educaţia este centrată pe profesor;

Ierarhia înseamnă o inegalitate a rolurilorstabilită în mod convenţional; Ierarhia reflectă inegalitatea existenţialădintre cei de sus şi cei de jos;

Subordonaţii se aşteaptă să fie consultaţi; Subordonaţii se aşteaptă să li se spună cesă facă;

Guverne pluraliste, bazate pe rezultatul dat demajoritatea voturilor şi schimbate paşnic ;

Guverne autocratice sau oligarhice bazatepe cooptare şi schimbate prin revoluţie;

Corupţia este rară. Scandalurile politiceconduc la sfârşitul carierei;

Corupţia apare frecvent. Scandalurile suntacoperite;

Se constată diferenţieri mici cu privire lavenituri, în societate;

Veniturile sunt distribuite neuniform însocietate;

Religiile şi sistemele filosofice dominantesubliniază egalitatea. Religiile şi sistemele filosofice dominantesubliniază ierarhia şi diferenţierea.




Cele mai mari scoruri ale indicelui distanţei faţă deputere s-au obţinut pentru ţările est-europene, ţărilelatine, cele asiatice şi ţările africane, iar scorurile cele

m i mici entru ările ermanice i entru ările

occidentale vorbitoare de limbă engleză




b) Individualism-colectivismIndividualism Colectivism

Fiecare trebuie să aibă grijă de el/ea şi defamilia sa (familia nucleu);

Oamenii se nasc în familii extinse sau clanuricare îi protejează în schimbul loialităţii;

Copiii învaţă să gândească în termenii „eu”(conştiinţa individualităţii); Copiii învaţă să gândească în termenii „noi”(conştiinţă de grup);

A vorbi deschis este o caracteristică a uneipersoane cinstite, este un lucru sănătos;

Trebuie menţinută armonia şi evitateconflictele directe;

e man es rep u a n m a e; resu e a apar ne es e pu ern c;

Ceilalţi sunt percepuţi ca indivizi; Ceilalţi sunt văzuţi ca f ăcând parte din grupsau fiind în afara grupului;

Este de aşteptat ca oricine să aibă o opinieproprie (o persoană înseamnă un vot);

Opiniile şi voturile sunt predeterminate deapartenenţa la grup;

Delictul duce la sentimente de vinovăţie; Delictul conduce la ruşine. Onoareaindividului şi a grupului din care face parteeste afectată;

Cuvântul EU este indispensabil; Cuvântul EU este evitat;

Scopul educaţiei este de a învăţa cum să înveţi;

Scopul educaţiei este de a învăţa cum se faclucrurile;

Sarcina este mai importantă decât relaţia. Relaţia este mai importantă decât sarcina.




Individualismul predomină în ţările dezvoltate şi înţările occidentale, iar colectivismul în ţările mai puţindezvoltate şi în ţările estice. Japonia se situează la

mi locul cestei dimensiuni.




c) Masculinitatea-feminitateMasculinitate Feminitate

Se constată o diferenţiere maximă a roluriloremoţionale şi sociale între sexe;

Apare o diferenţiere minimă a roluriloremoţionale şi sociale între sexe;

Bărbaţii ar trebui să fie, dar pot fi şi femeile, încrezuţi şi ambiţioşi; Atât bărbaţii, cât şi femeile, trebuie să fiemodeşti şi îngrijiţi;

Munca prevalează asupra familiei („a trăipentru a munci”);

Se caută echilibrul între viaţa de familie şislujbă („a munci pentru a trăi”);

Se manifestă admiraţie pentru cel puternic; Se manifestă simpatie pentru cel slab;Taţii se preocupă de fapte, iar mamele desentimente;

Şi taţii, şi mamele se preocupă de fapte şisentimente;

Fetele plâng, băieţii nu. Băieţii trebuie sălupte atunci când sunt atacaţi, nu şi fetele;

Atât băieţilor, cât şi fetelor, le este permis săplângă, dar niciodată să se lupte;

Taţii decid mărimea familiei; Mamele iau decizia privind numărul decopii;

Există puţine femei în funcţii politice; Există multe femei în funcţii politice;

Religia se concentreză asupra divinităţii; Religia se concentreză asupra credincioşilor;

Domină atitudinile prozaice cu privire lasexualitate. Domină atitudinile morale cu privire lasexualitate.




Masculinitate ridicată întâlnim în Japonia, în ţările

vorbitoare de limba germană şi în unele ţări latine,precum Italia şi Mexic. Valori destul de ridicate ale

masculinităţii au fost evidenţiate în ţările occidentale,

nordice şi în Ţările de Jos. Valori moderat scăzutes-au înregistrat în unele ţări latine şi asiatice (Franţa,Spania, Portugalia, Chile, Coreea şi Thailanda).




d) Evitarea incertitudinii

Evitare puternică a incertitudinii Evitare slabă a incertitudinii

Incertitudinea inerentă în viaţă este resimţită ca oameninţare continuă, împotriva căreia trebuieluptat;

Incertitudinea inerentă în viaţă este acceptată înfiecare zi aşa cum vine;

Individul percepe puternic starea de anxietate (stresputernic);

Individul percepe un nivel scăzut al anxietăţii (stresslab, autocontrol);

Percepţia subiectivă privind bunăstarea şi starea desănătate este negativă;

Percepţia subiectivă asupra sănătăţii şi bunăstăriieste pozitivă;

Se manifestă suprimarea ideilor noi şi intoleranţa la Se manifestă toleranţă la idei şi comportamente

periculos; curios;

Apare nevoia de claritate şi de structură; Individul se simte confortabil cu ambiguitatea;

Profesorii ar trebui să aibă toate răspunsurile; Profesorii pot spune „nu ştiu”;

Subiecţii nu-şi schimbă slujba chiar dacă nu leplace;

Schimbarea locului de muncă nu este o problemă;

Se manifestă nevoia afectivă de reguli, chiar dacăacestea nu se respectă; Nu trebuie să existe mai multe reguli decât estenecesar;

În politică, cetăţenii se simt şi sunt priviţi caautorităţi incompetente;

În politică, cetăţenii se simt şi sunt priviţi caautorităţi competente;

În religie, filosofie şi ştiinţă se exprimă credinţa înadevăruri finale şi teorii fundamentale.

În religie, filosofie şi ştiinţă domină relativismul şiempirismul.




Evitarea incertitudinii este ridicată în ţările EuropeiCentrale şi de Est, în ţările latine şi în Japonia şi

redusă în ţările vorbitoare de germană şi engleză, înările nordice i în cultura chineză.




e) Orientarea pe termen lungOrientare pe termen scurt Orientare pe termen lung

Cele mai importante momente din viaţă au avutloc în trecut sau au loc acum ;

Cele mai importante momente din viaţă vor avealoc în viitor;

Mulţumirea, gratificarea este imediat aşteptată; Mulţumirea, gratificarea poate fi amânată;

Sunt reguli universale pentru ce e bun şi ce e rău; Ce e bun şi rău depinde de circumstanţe ;

Tradiţiile sunt sacro-sfinte; Tradiţiile sunt adaptabile situaţiilor;

Viaţa familiei este ghidată de imperative; Viaţa familiei este ghidată de sarcini împărţite;Ce spune şi gândeşte cineva trebuie să fieadevărat;

Ce face cineva trebuie să fie virtuos;

Copiii trebuie să înveţe toleranţa şi respectul; Copiii trebuie să înveţe să fie economi;

Se pune accent pe cheltuire si consum social; Se pune accent pe economisire, investiţii;

Problemele sunt rezolvate într-o manierănestructurată;

Problemele sunt rezolvate într-o manierăstructurată;

În afaceri, se urmăresc câştigurile imediate. În afaceri, se urmăreşte poziţia viitoare a firmei.




Ţările orientate pe termen lung sunt cele est-asiatice(China, Hong Kong, Taiwan, Japonia şi Coreea deSud) şi, într-o măsură mai mică, India şi Brazilia.Majoritatea ţărilor europene au o orientare pe termen

mediu, iar S.U.A. şi Marea Britanie sunt mai multorientate pe termen scurt. Ţările din Africa şi uneleţări islamice au o orientare pe termen foarte scurt.




f) Indulgenţă-constrângereIndulgenţă - culturi „libere” Constrângere - culturi „îngrădite”Nivel macro:

Factor i istorici şi ecologici( for ţ ele care creează nevoia de ordine socială şi predictibilitate)

Densitate scăzută a populaţiei, lipsa ameninţăriiteritoriale, resurse bogate;

Densitate mare a populaţiei, conflicte teritorialeşi politice, dezastre naturale, lipsa resurselor

naturale, temperaturi extreme, procent ridicat demusulmani;Factori socio-politici

(institu ţ ii sociale care consolidează predictibilitatea)Democraţie, libertatea mass-mediei, libertăţieconomice, rate mai mici de criminalitate

Nivel ridicat de autocraţie, grad mai redus dedeschidere a mass-mediei, constrângeri

, , ,

omogenitate etnică;Nivel mediu:

Situa ţ iileGradul de constrângere întâlnit zilnic, în diverse situaţii; gama de comportamente permise înanumite situaţii, într-o cultură (o paletă mai largă de comportamente permise, inclusivcomportamente noi, în culturile libere; comportamente limitate la ceea ce este permis – în cadrulculturilor „îngrădite”)

Nivel micro:Factori psihologici

(adaptarea psihologică la situa ţ iile întâlnite zi de zi)Nevoie redusă de structură, tolerareaambiguităţii, acceptarea unei game largi decomportamente, preocupare redusă pentrusancţionare.

Nevoie de structură, de ghiduri de comportament,tolerare slabă a ambiguităţii, prudenţă,obedienţă, controlul impulsurilor, cenzuracomportamentelor nepotrivite, capacitate de

automonitorizare, o mai mare preocupare pentrusancţionare. ©Angelica-Nicoleta Neculăesei (2016), Comunicare interculturală în afaceri



Austeritate: Europa de Est, Asia de Est (Coreea,Taiwan), Pakistan, Thailanda etc.

Permisivitate: nordul Americii Latine (Venezuela, Mexic,. , ,

general vorbitoare de limbi germanice etc.




Decodajul culturilor (Edward T. Hall)

Cultura : fapt social total, având regulile sale informale,dimensiunea sa ascunsă în timp şi spaţiu.

Ipoteza fundamental ă: regulile informale ce caracterizează n mi r n i i n z m r m n

oricărui individ.

Metoda de descifrare a culturii : decodajul cultural princare se realizează identificarea şi interpretarea diferenţelorcomportamentale şi atitudinale dintr-un anumit spaţiu, anumittimp sau context în raport cu referinţele culturale, în legătură deci cu factorii culturali, sociali, economici şi, în ultimă instanţă, istorici care le-au generat.




Niveluri ale comunicarii culturale:

1.- Nivelul tehnic : reguli tehnice stabilite de sistemul de organizaresocială: legi, moduri de folosire, reglementări; elementeletangibile ale valorilor culturale specifice fiecărui grup, pe bazacărora acesta funcţionează convenţional (prin respectarea unui setde norme şi principii) la un moment dat sau într-o anumită perioadă

.

2.- Nivelul informal : reguli informale, care condiţionează comportamentul indivizilor în mod inconştient. Limbajul corpului şi, în general comunicarea non-verbală, se formează şi funcţionează la acest nivel.

3.- Nivelul formal : reguli formale care favorizează funcţionareanormală şi eficace a unui sistem cultural dat.




Criterii de diferenţiere cultural

ă:

Timpul (microtimp): monocronie, policronie

Spa ţ iul ("proxemia”) : apropiat, dep ărtat, închis, deschis

Contextul comunic ării : bogat, sarac




Timpul

" Timpul este un limbaj , el structurează şi organizează oriceactivitate. El intervine în orice tip de experienţă. Este deciimportantă iniţierea în limbajul interlocutorului venit dintr-o altă cultură a comunica cu el" "un a re at de conce te de

fenomene şi ritmuri care acoperă o foarte amplă realitate".

Micro-timpul : în raport cu amploarea, omogenitatea şiextensia acţiunii, el poate fi monocronic (pentru sistemele încare nu se face decât un singur lucru în acelaşi timp) sau

policronic (pentru sistemele în care se fac mai multe lucruri în acelaşi timp).




Monocronism-policronism

Monocronism Policronism

Realizarea unui singur lucru la un moment dat(separarea activităţilor în spaţiu);

Realizarea a mai multor lucruri în acelaşi timp(concentrarea activităţilor într-un singur loc);

Timp liniar, cuantificat (pierdut sau câştigat),

controlat (planificare, verificare, corectare);

Timp circular, f ără orare sau programe stricte;

Capacitate crescută de concentrare asupralucrului facut;

Uşor de distras de la o activitate începută;

Accent pe termenul la care trebuie să sefinalizeze activitatea

Accent pe ceea ce se va realiza;

Munca este pe primul loc; Relaţiile primează;

Nu se împrumută lucruri sau se împrumutăfoarte rar;

Se împrumută lucruri des şi cu uşurinţă;

Accent pe promptitudine; Promptitudine bazată pe factori relaţionali;

Mecanisme interne de control (conştiinţa); Mecanisme de control extern;

Mecanisme de feedback lente; Mecanisme corectoare foarte rapide;

Timpul este inflexibil, tangibil. Timpul este flexibil, fluid.




Spa ţ iul : "proxemia", "ansamblul observa ţ iilor şi teoriilorprivind folosirea spa ţ iului de c ătre om ca un produscultural specific", percep ţ ia fa ţă de distan ţă.

Distan ţ e spa ţ iale la om : intim ă, personal ă, social ă şipublic ă. Individul posedă un număr de "personalit ăţ isitua ţ ionale" care determină un comportament inconştient.




Contextul comunic ării

Condi ţ ia de baz ă a comunicarii : identificarea clară an m i ir m n r n x i m ni rii

în care se realizează actul comunicării de către fiecare dinparticipanţi (emiţător şi receptor, de fapt).




Context cultural bogat – context cultural sărac

Context cultural bogat Context cultural sărac

Mesaje mascate, implicite, utilizarea metaforelor,cititul „printre rânduri”, viteză în comunicare;

Mesaje directe, explicite, simple şi clare;comunicare lentă;

Control extern, învinovăţirea altora în caz de

eşec;

Control intern, acceptarea eşecului;

Accent pe comunicarea nonverbală; Accent pe comunicarea verbală;

Rezervă în exprimare, „mască”, „protejareaobrazului”, transmiterea indirectă, pe ocolite sauprin intermediari a lucrurilor dezagreabile;

Reacţii vizibile, externe, exprimare directă,transmiterea directă a lucrurilor dezagreabile;

Distincţie între cei din interiorul grupului şi ceidin afara grupului; acces greoi al străinilor într-ungrup cultural;

Flexibilitate în ceea ce priveşte grupareaindivizilor, în funcţie de obiective; încurajareaaccesului străinilor în grup;

Obligaţii faţă de familie şi faţă de grupurile deafiliere;

Sentiment redus al loialităţii;

Angajamente pe termen lung. Relaţia este mai

importantă decât sarcina;

Angajamente relativ puţin durabile. Sarcina este

mai importantă decât relaţia;Timpul este flexibil. Procesul este mai importantdecât produsul, finalitatea;

Timpul este bine organizat. Finalitatea este maiimportantă decât procesul;

Accent pe cooperare; Accent pe competitivitate;




Decizii intuitive, relaţionale; Decizii logice, liniare;

Planificare implicită, orală, informală; Planificare scrisă, explicită, formală;

Orientare spre viitor, cu respect pentru trecut; Orientare spre prezent;

Context cultural bogat Context cultural sărac

Cunoaşterea este situaţională; Cunoaşterea este pe deplin transferabilă;

Teritorialitate scăzută; Teritorialitate ridicată;

Acţiuni previzibile, înrădăcinate în trecut,extrem de stabile.

Acţiuni puţin previzibile, riscante, schimbărifacile, rapide.

Responsabilitatea pentru acţiunile subalternilor

revine şefilor .

Responsabilitatea este difuză.




Contextul si sensul sunt legate in mod inextricabil!

Con ţ inutul comunic ării este cu atât mai susceptibil de interpretare şivariabil cu cât :

mesajul este mai ambiguu,

contextul este mai bogat şi managementul este mai dominat de colectivism.

Stabilitatea şi constan ţ a comunic ării apar atunci când: mesajul este clar şi precis formulat, contextul cultural este sărac şi managementul este orientat spre individualism.




Bibliografie:

Bosche Marc, Le management interculturel , Nathan, 1993; Dupriez Pierre, Simons Solange (eds.), La resistence

culturelle , DeBoeck, 2000; Hall Eduard, The Silent Language , Doubleday & Company,

Hofstede Geert ş.a., Values Survey Module 2008 Manual ,http://stuwww.uvt.nl/~csmeets/ManualVSM08.doc; Zaiţ Dumitru, Management intercultural. Valorizarea

diferen ţ elor culturale , Economica, 2002 Onea Angelica-Nicoleta, Diversitate cultural

ă în management ,

Editura UAIC, 2011/2014.


Dimensiuni Culturale Modele HOFSTEDE HALL Orientare Proiect

Documents

Transcript of Dimensiuni Culturale Modele HOFSTEDE HALL Orientare Proiect