Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”MAI anul IStefan Corina Andreea

Politica sociala si a ocuparii fortei de munca in UE

Prof. Coordonator: Chindris Vasioiu Oana

1

Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale

Pentru a face faţă concurenţei reprezentate de noile economii emergente, Europa trebuie să creeze locurile de muncă de care are nevoie o societate dinamică, bazată pe cunoaştere. Pentru aceasta, este necesar să se investească în ştiinţă şi educaţie şi în politicile privind ocuparea forţei de muncă, astfel încât UE se ţină pasul cu schimbările şi să depăşească perioada de criză economică.

UE şi guvernele statelor membre răspund împreună de politica în domeniul ocupării forţei de muncă, al afacerilor sociale şi al incluziunii sociale. Uniunea Europeană:

coordonează şi monitorizează politicile naţionale promovează schimbul de bune practici în domenii precum ocuparea forţei de muncă, pensiile, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale elaborează acte legislative şi monitorizează punerea în aplicare a acestora în domenii precum drepturile la locul de muncă şi coordonarea sistemelor de securitate socială.

În baza Strategiei Europa 2020, Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă încurajează măsurile care vizează:

crearea de locuri de muncă dinamizarea şi echilibrarea pieţelor muncii monitorizarea, împreună cu ţările UE, a politicilor de ocupare a forţei

de muncă, prin intermediul următoarelor iniţiative: pachetul de măsuri privind ocuparea forţei de muncă măsurile pentru creşterea ratei de ocuparei în rândul tinerilor iniţiativele incluse în Strategia Europa 2020: ocuparea forţei de

muncă, afaceri sociale şi incluziune.

Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă

Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă îşi propune să creeze locuri de muncă mai multe şi mai bune pe tot teritoriul Uniunii Europene. Ea se inspiră din Strategia Europa 2020.

Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă le oferă statelor membre un cadru („metoda deschisă de coordonare”) pentru a face schimb de informaţii, pentru a discuta şi pentru a-şi coordona politicile în domeniul ocupării forţei de muncă.

2

Se bazează pe Analiza anuală a creşterii, care stabileşte priorităţile UE pentru anul următor în materie de creştere economică şi creare de locuri de muncă şi deschide Semestrul european, care promovează o mai strânsă coordonare a politicilor economice şi bugetare ale guvernelor naţionale.

În fiecare an, acest proces (care este sprijinit de activitatea Comitetului pentru ocuparea forţei de muncă) implică următoarele etape:

orientările privind ocuparea forţei de muncă – priorităţi şi obiective comune pentru politicile în domeniu. Sunt propuse de Comisie, aprobate de guvernele naţionale şi adoptate de Consiliul UE.

raportul comun privind ocuparea forţei de muncă – se bazează pe (a) evaluarea situaţiei de pe piaţa europeană a muncii, (b) punerea în aplicare a orientărilor în materie de ocupare a forţei de muncă, (c) examinarea proiectelor de programe naţionale de reformă de către comitetul pentru ocuparea forţei de muncă. Face parte din Analiza anuală a creşterii, este publicat de Comisie şi adoptat de Consiliul UE.

programele naţionale de reformă – transmise de guvernele naţionale, analizate de către Comisie pentru a garanta că sunt compatibile cu obiectivele Strategiei Europa 2020 (bază de date – programele naţionale de reformă înainte de 2011).

recomandări specifice fiecărei ţări – publicate de către Comisie, bazate pe analiza programelor naţionale de reformă.

Pentru a reacţiona faţă de nivelul ridicat al şomajului în Europa, Comisia a lansat în aprilie 2012 un set de măsuri, care formează aşa-numitul „pachet privind ocuparea forţei de muncă”.

Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă se bazează pe Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă şi este sprijinită de Observatorul european pentru ocuparea forţei de muncă şi Programul de învăţare reciprocă.

Iniţiativele incluse în Strategia Europa 2020

Europa 2020, noua strategie a UE privind creşterea economică, include cinci obiective ambiţioase care vor trebui îndeplinite, până în anul 2020, în următoarele domenii: ocuparea forţei de muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi climă/energie.

Iniţiativele majore care intră în sfera ocupării forţei de muncă, a afacerilor sociale şi a incluziunii sunt:

Tineretul în mișcare: pentru a le oferi tinerilor mai multe şanse de a-şi găsi un loc de muncă, este necesar să-i ajutăm pe studenţi şi pe stagiari să

3

capete experienţă în alte ţări, să ameliorăm calitatea sistemului european de educaţie şi formare şi să-l facem mai atractiv

O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: este nevoie să reformăm piaţa muncii, pentru a-i ajuta pe cetăţenii europeni să dobândească noi competenţe profesionale, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a adapta legislaţia UE în domeniul muncii

Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale îşi propune să stimuleze munca la toate nivelurile, în vederea atingerii obiectivului principal al UE, acela ca până în 2020, cel puţin 20 de milioane de persoane să nu mai sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă

Prin această iniţiativă, Comisia doreşte să ajute UE să îşi atingă obiectivul în materie de ocupare a forţei de muncă stabilit pentru 2020: acela ca 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă.

Lansată în 2010, iniţiativa face parte din strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, care va fi pusă în practică cel puţin în următorii 10 ani.

De asemenea, Agenda contribuie la îndeplinirea altor obiective ale UE: reducerea ratei abandonului şcolar sub nivelul de 10% şi obţinerea unui procent de 40% de tineri cu studii superioare sau tehnice, precum şi reducerea numărului de persoane ameninţate de sărăcie şi excluziune socială cu cel puţin 20 de milioane.

Agenda propune o serie de măsuri concrete, care vor contribui la:

impulsionarea reformelor destinate ameliorării flexibilităţii şi securităţii pe piaţa muncii („flexisecuritate”)

dotarea cetăţenilor cu competenţele de care au nevoie pentru a fi competitivi pe piaţa muncii

ameliorarea calităţii locurilor de muncă şi asigurarea unor condiţii de muncă mai bune

ameliorarea condiţiilor pentru crearea de locuri de muncă

De ce? În prezent, în Europa sunt 23 de milioane de şomeri – 10% din

populaţia activă. Pentru ca economia noastră să se dezvolte şi să se menţină

competitivă, avem nevoie de mai multe locuri de muncă. Începând cu 2012, populaţia de vârstă activă va începe să scadă.

Pentru a asigura durabilitatea sistemelor noastre de protecţie socială, numărul lucrătorilor trebuie să crească.

4

Noi competențe pentru noi locuri de muncă

Iniţiativa „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă ” , lansată în 2008, stabilea programul de acţiune al Comisiei vizând anticiparea, corelarea şi îmbunătăţirea competenţelor. Ea este în curs de derulare, urmând să continue şi în viitor. Î

In ciuda denumirii foarte asemănătoare, iniţiativa majoră „O Agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” are însă un domeniu de aplicare mult mai vast, care include flexisecuritatea, calitatea locurilor de muncă şi condiţiile de lucru, precum şi crearea de locuri de muncă. Aşadar, dezvoltarea competenţelor este doar unul dintre cele patru domenii principale pe care le are în vedere iniţiativa majoră.

Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale

(Definitie)Platforma europeană de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale este una dintre iniţiativele majore ale Strategiei Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

A fost elaborată pentru a ajuta statele membre în îndeplinirea obiectivului care vizează scoaterea a 20 de milioane de persoane de sub ameninţarea sărăciei şi a excluziunii sociale.

Platforma a fost lansată în 2010 şi va rămâne activă până în 2020.

Răspunsul politic

Platforma are la bază cinci domenii de acţiune:

elaborarea de măsuri care să acopere tot spectrul politicilor: piaţa muncii, venitul minim garantat, îngrijirile de sănătate, educaţia, locuinţele şi accesul la un cont bancar de bază

o mai bună utilizare a fondurilor UE pentru a sprijini incluziunea socială. Comisia a propus alocarea a 20% din Fondul social european combaterii sărăciei şi excluziunii sociale.

promovarea de date fiabile care să demonstreze eficienţa sau lipsa de eficienţă a inovaţiilor în materie de politică socială înainte ca acestea să fie implementate pe scară largă

derularea de parteneriate cu societatea civilă pentru a susţine mai eficient punerea în aplicare a reformelor politicilor sociale. Participarea persoanelor care se confruntă cu sărăcia s-a dovedit a fi un catalizator pentru strategiile privind incluziunea.

coordonarea consolidată a politicilor statelor membre a fost stabilită prin utilizarea metodei deschise de coordonare în materie de protecţie şi

5

incluziune socială (MDC în domeniul social) şi, în special, prin intermediul Comitetului pentru protecţie socială.

Obiectivul Stategiei Europa 2020 în materie de reducere a sărăciei incită Comisia Europeană să pună un accent mai mare pe aspectele sociale în Analiza anuală a creşterii.

Răspunsurile politice sunt conforme cu abordarea în materie de investiţii sociale.

Principalele acţiuni

Monitorizarea reformelor economice şi structurale ale statelor membre prin intermediul semestrului european

Toate statele membre ale UE au transpus obiectivele Strategiei Europa 2020 în obiective naţionale şi politici de consolidare a creşterii. Aceste eforturi individuale trebuie să fie coordonate pentru a facilita obţinerea impactului dorit asupra creşterii şi coeziunii.

Tabloul de bord

Comisia a identificat o serie de acţiuni care ar putea fi implementate la nivel european pentru a garanta atingerea obiectivelor în materie de combatere a sărăciei. Acestea sunt prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte Comunicarea privind Platforma europeană de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale.

Comisia va publica periodic tablouri de bord referitoare la progresele înregistrate.

Acţiunile platformei – finalizate

Acţiunile platformei – în curs

Convenţia anuală a Platformei europene de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale

Convenţia anuală le oferă factorilor de decizie, principalelor părţi interesate şi persoanelor care s-au confruntat cu sărăcia posibilitatea de a face schimb de idei.

Convenţia din 2012, Bruxelles (Belgia)

Convenţia din 2011, Cracovia (Polonia)

6

Programe de finanţare europeană

Principalele programe care sprijină ocuparea forţei de muncă şi politica socială sunt:

Fondul social european (FSE)

FSE este principalul instrument prin care Europa susține crearea de locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru toți cetățenii UE. Fondul funcționează prin investiții în capitalul uman al Europei – angajații, tinerii și toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Finanțarea FSE de 10 miliarde EUR pe an îmbunătățește perspectivele de angajare pentru milioane de europeni, în special pentru cei cărora le este dificil să își găsească de lucru.

Programul PROGRESS

Programul PROGRESS este un instrument financiar destinat să sprijine dezvoltarea şi coordonarea politicii UE în următoarele cinci domenii:

ocuparea forţei de muncă incluziunea şi protecţia socială condiţiile de lucru combaterea discriminării egalitatea de gen

Programul PROGRESS este deschis participării:

statelor membre ale UE ţărilor candidate şi ţărilor potenţial candidate ţărilor AELS/SEE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein)

Principalul scop al programului PROGRESS este de a contribui la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)

Fondul se adresează în special persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă în urma schimbărilor survenite în structura comerţului mondial, de exemplu când o întreprindere de mari dimensiuni îşi închide porţile ori se mută în afara UE.

În perioada 1 mai 2009-30 decembrie 2011, au fost disponibile finanţări FEAG şi pentru lucrători rămaşi fără locuri de muncă din cauza crizei economice şi financiare. (de reintegrare).

7

Instrumentul de microfinanţare Progress .

Instrumentul european de microfinanţare Progress (microfinanţarea Progress) a fost lansat în 2010 pentru a facilita accesul întreprinderilor mici la microcredite (împrumuturi mai mici de 25 000 de euro).

Instrumentul nu oferă fonduri direct antreprenorilor, ci sprijină furnizorii de microcredite selectaţi la nivelul UE, oferindu-le:

garanţii, reducând astfel riscul unor eventuale pierderi finanţare, pentru a mări volumul de microcredite.

Furnizorii de microcredite pot fi bănci publice sau private, instituţii nebancare şi organizaţii non-profit care acordă microfinanţare.

Condiţiile de creditare de care vor beneficia antreprenorii (sumă, durată, dobândă, comisioane, timpul necesar pentru obţinerea împrumutului) depind de furnizorul de microcredite la care apelează.

Microfinanţarea Progress nu poate fi folosită pentru a acoperi linii de credit (overdraft, linii de credit revolving pe termen scurt etc.).

Răspunderea în domeniul politicii sociale şi al ocupării forţei de muncă le revine în primul rând statelor membre. Finanţarea europeană este menită să sprijine eforturile naţionale şi să vină în completarea acestora.

Bibliografie:

1. http://europa.eu/pol/socio2. Andresan-Grigoriu Beatrice - Dreptul Uniunii Europene. Editura CH

Beck, Bucuresti, 2010.3. Albu Cornel, Andreescu Eugen, Carata Viorel - Piata comuna si

perspectiva anului 2000, Bucuresti, 1993.4. Alexandrescu Gr., Popa V. - Posibile arhitecturi institutionale europene,

Editura Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti, 2004.5. Bibere Octav - Documente de baza ale comunitatii si Uniunii Europene,

Iasi, Ed. Polirom, 1999.6. Calinoiu Constanta, Duculescu Victor - Drept Constitutional European,

Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008.7. Gilca Costel - Reorganizarea intreprinderilor. Analiza dispopzitiilor noului

cod al muncii in raport cu legislatia si jurisprudenta europeana, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005.

8. Irimia Alexandru - Dimensiunea politico-economica a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2000.

8