UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”...

4
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS" DIN GALAŢI FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ DEPARTAMENTUL CLINIC - MEDICAL Adresa: Galaţi, Str. Al. I. Cuza nr. 35, Cod 800010 Nr. telefon / fax: +40 236 412100 E-mail: [email protected] PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: PSIHIATRIE A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul de studiu Anul IV Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplină Sem. I Sem. II C Lp C Lp C Lp Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Nr. ore - - 14 14 14 14 - V - 2 1306.4OB06D B. Obiectivele disciplinei: C. Metode de predare învăţare: Prelegerea, explicatia, dezbaterea; Observarea, demonstrarea; Problematizarea si învatarea prin descoperire; Integrarea mijloacelor audio-vizuale în predareaînvatarea fiziologiei (retroproiector, videoproiector, Calculator, CD-ROM, etc); Metode de lucru în grup (învatarea prin cooperare la fiziologie), individuale si frontale; Studiul bibliografiei si a tratatelor de specialitate; Utilizarea instrumentelor, a materialelor didactice si a aparaturii de laborator în vederea asocierii elementelor Teoretice cu experiente practice. D. Forme şi metode de evaluare: Pentru cunostintele dobindite la curs se efectueaza evaluare sumativa prin realizarea unei probe scrise cu pondere 70 %, constind in test grila cu o durata de 2 ore. Pentru cunostintele dobindite la lucrarile practice se efectueaza evaluare continua prin metode orale, probe scrise si practice care se incheie cu o testare finala, constind intr-o proba scrisa, test grila cu o durata de o ora, pondere 30%. Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale psihiatriei; utilizarea lor adecvata în comunicarea profesionala. Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate domeniului. Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice psihiatriei Insuşirea noţiunilor de semiologie şi patologie psihiatriei Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei de psihiatriei Cunoaşterea medicaţiei şi a dozelor medicamentoase Cunoaşterea notiunilor de urgenta in psihiatriei Cunoasterea foii de observatie in psihiatriei ; Realizarea unui examen clinic complet si corect

Transcript of UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”...

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS" DIN GALAŢI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

DEPARTAMENTUL CLINIC - MEDICAL Adresa: Galaţi, Str. Al. I. Cuza nr. 35, Cod 800010

Nr. telefon / fax: +40 236 412100

E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITICĂ

Disciplina: PSIHIATRIE

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul

de

studiu

Anul IV Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplină

Sem. I Sem. II

C Lp C Lp C Lp Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Nr.

ore

- - 14 14 14 14 - V - 2 1306.4OB06D

B. Obiectivele disciplinei:

C. Metode de predare – învăţare:

Prelegerea, explicatia, dezbaterea;

Observarea, demonstrarea;

Problematizarea si învatarea prin descoperire;

Integrarea mijloacelor audio-vizuale în predarea– învatarea fiziologiei (retroproiector,

videoproiector, Calculator, CD-ROM, etc);

Metode de lucru în grup (învatarea prin cooperare la fiziologie), individuale si

frontale;

Studiul bibliografiei si a tratatelor de specialitate;

Utilizarea instrumentelor, a materialelor didactice si a aparaturii de laborator în

vederea asocierii elementelor

Teoretice cu experiente practice.

D. Forme şi metode de evaluare:

Pentru cunostintele dobindite la curs se efectueaza evaluare sumativa prin realizarea

unei probe scrise cu pondere 70 %, constind in test grila cu o durata de 2 ore.

Pentru cunostintele dobindite la lucrarile practice se efectueaza evaluare continua

prin metode orale, probe scrise si practice care se incheie cu o testare finala,

constind intr-o proba scrisa, test grila cu o durata de o ora, pondere 30%.

Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale psihiatriei; utilizarea

lor adecvata în comunicarea profesionala. Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si

interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate

domeniului.

Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice psihiatriei

Insuşirea noţiunilor de semiologie şi patologie psihiatriei

Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei de psihiatriei

Cunoaşterea medicaţiei şi a dozelor medicamentoase

Cunoaşterea notiunilor de urgenta in psihiatriei

Cunoasterea foii de observatie in psihiatriei ;

Realizarea unui examen clinic complet si corect

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:

1. Introducere în psihiatrie. Psihiatria – obiectul şi limitele sale ca disciplină medicală,

definiţie, istoric epistemologie. Etiopatologia tulburărilor şi bolilor psihice. Principalele

curente şi opţiuni în psihiatria contemporană. Semnificaţia relaţiilor epidemiologice în

asistenţa psihiatrică. Psihiatria socială şi organizarea asistenţei psihiatrice. Dezvoltarea

psihiatriei în România. /1h

2. Elemente de semiologie psihiatrică. Date generale despre comportament şi aspectele sale

psihopatologice. Ontogeneza comportamentului. Orientări generale privind examinarea

bolnavului psihic. Semiologia funcţiilor de cunoaştere (senzaţia, percepţia, atenţia,

memoria, imaginaţia, gândirea, limbajul)./ 1h

3. Semiologia stărilor motivaţional-afective. Semiologia voinţei şi activităţii. Semiologia

comportamentului relaţional (temperament, caracter, personalitate).

Explorări paraclinice în psihiatrie: explorarea oftalmologică, electroencefalografică,

neuroradiologică, biochimică, genetică, psihologică, alte proceduri de investigare a

sistemului nervos./1h

4. Clasificarea tulburărilor psihice. Clasificarea clinico-nosologică a bolilor psihice

(Kraelpelin). Criteriile de clasificare O.M.S. (I.C.D. 10). Criteriile de clasificare ale

Asociaţiei Americane de Psihiatrie (D.S.M. IV). Axele diagnostice D.S.M. : diagnosticul

tulburării psihice; diagnosticul personalităţii; tulburări somatice asociate; factori

psihotraumatizanţi; nivelul funcţionării sociale din ultimele 12 luni. Analiza comparativă

I.C.D. / D.S.M./1h

5. Tulburări psihice organice. Demenţele: demenţa în boala Alzheimer; demenţa vasculară;

demenţa mixtă; demenţele degenerative (boala Pick, Creutzfeldt-Jalob, Huntington,

Parkinson); demenţele de etiologie infecţioasă (PCP, HIV); demenţe în alte boli somatice

(epilepsie, lupus eritematos diseminat, scleroza în plăci, hipotiroidism, intoxicaţii, carenţe

vitaminice). Sindromul amnestic organic (sdr.Korsakov). Delirium (delirul acut).

Halucinoza organică. Tulburarea afectivă organică. Tulburarea cognitivă (deteriorativă)

organică. Tulburarea organică a personalităţii. Sindrom postencefalic. Sindrom

postcomoţional–tulburări psihice primare şi secundare postTCC. Epilepsia posttraumatică.

1h

6. Tulburări psihice datorate substanţelor psihoactive. Tulburări psihice datorate

consumului de alcool: termenul de alcoolism cronic în viziune psihiatrică; evoluţia

conceptului de alcoolism cronic. Intoxicaţia acută: utilizarea nocivă pentru sănătate;

sindromul de dependenţă. Starea de sevraj (predelirium tremens). Sevraj cu delirium

(delirium tremens). Tulburarea psihotică. Sindrom amnestic (psihopolinevrita Korsakov).

Conceptul de drogodependenţă şi toxicomanie – aspecte istorice, evoluţie în terminologie,

teorii psihologice, sociale, biologice privind etiopatogenia drogodependenţelor. Tulburări

psihice datorate folosirii derivaţilor de opiu. Tulburări psihice datorate folosirii

derivaţilor de cannabis. Tulburări psihice datorate folosirii derivaţilor de sedative şi

hipnotice. Tulburări psihice datorate folosirii cocainei. Tulburări psihice datorate folosirii

substanţelor stimulente (amfetamine). Tulburări psihice datorate folosirii substanţelor

halucinogene. Tulburări psihice datorate folosirii solvenţilor volatili./ 1h

7. Schizofrenia, tulburările schizotipale şi delirante. Schizofrenia. Schizofrenia paranoidă,

hebefrenică, catatonică, nediferenţiată, depresia postschizofrenică, schizofrenia reziduală.

Tulburarea schizotipală. Tulburări delirante cronice (paranoia, parafrenia). Tulburări

psihotice acute şi tranzitorii: poliforma cu simptome de schizofrenie; poliforma fără

simptome de schizofrenie; tulburarea psihotică acută schizofreniformă. Tulburarea

delirantă indusă. Tulburări schizo-afective: tip maniacal; tip depresiv; tip mixt. /1h

8. Tulburările afective. Episodul maniacal, hipomania, mania fără/cu simptoame psihotice.

Episodul depresiv, uşor, mediu, sever, mania fără/cu simptoame psihotice. Tulburarea

afectivă bipolară. Tulburarea depresivă recurentă./ 1h

9. Tulburări nevrotice legate de stress şi somatofonie. Conceptul de nevroză – aspecte

istorice, definire actuală, polemici în prezent asupra terminologiei. Nevroza astenică

(neurastenia), nevroza obsesivo-fobică (psihastenia), nevroza isterică (isteria), nevrozele

mixte (motorii). Tulburări fobic-anxioase: agorafobia; fobia socială; fobii specifice;

tulburarea mixtă anxioasă şi depresivă; tulburarea anxioasă generalizată; tulburarea de

panică. Tulburarea obsesiv-compulsivă. Reacţii la stress sever: reacţia acută la stress;

tulburarea post-traumatică de stress; tulburarea de adaptare. Tulburări disociative (de

convulsie): amnezie disociativă, fuga disociativă, stupor disociativ, tulburări de transă şi

posesiune, convulsii disociative, abolire senzorială. Tulburări somatoforme: tulburări de

somatizare, tulburare hipocondrială, disfuncţie neurovegetativă somatoformă, tulburare

somatoformă dureroasă specifică. Neurastenia. Sindromul de depersonalizare-

derealizare./1h

10. Tulburări de personalitate: tip paranoic; tip schizoid; tip dissocial; tip instabil

emoţional; tip histrionic; tip anancast; tip anxios (evitant); tip dependent. /1ora

11. Tulburări ale instinctului alimentar. Anorexia nervoasă. Bulimia nervoasă. Hiperfagia

asociată cu alte tulburări psihologice. Voma asociată cu alte tulburări

psihologice.Tulburări de somn neorganice: insomnie; hipersomnie; somnambulism; pavor

nocturn; coşmaruri. Disfuncţiile sexuale neorganice: absenţa sau pierderea dorinţei

sexuale, aversiune sexuală. Insuficienţa răspunsului sexual. Disfuncţie orgasmică.

Ejaculare precoce. Vaginism neorganic. Dispareunia. Activitate sexuală excesivă./ 1h

12. Întârziere în dezvoltarea mintală: uşoară, medie, severă, profundă./ 1ora

13. Noţiuni de psihofarmocologie. Medicaţia anxiolitică. Medicaţia hipnotică. Medicaţia

neuroleptică (antipsihotică). Medicaţia antidepresivă. Medicaţia normotipizantă.

Medicaţia nooanaleptică. Principii generale terapeutice, efecte secundare, riscuri ale

terapiei psihotrope.Noţiuni generale de psihoterapie. Psihoterapia de scurtă durată (de

susţinere). Psihoterapia de grup. Psihoterapia individuală. Artterapia, meloterapia,

ergoterapia, terapia ocupaţională./1h

14. Calitatea vieţii bolnavului psihic./ 1ora

F. Conţinutul lucrărilor practice / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Particularităţile examinării clinice a bolnavului psihic (prezentare cazuri). Întocmirea foii de

observaţie clinică. Examenul clinic. /1h

2. Integrarea explorărilor pe aparate şi sisteme în examinarea clinică de psihiatrie. /1h

3. Particularităţile examinării clinice a bolnavilor cu tulburari motivational-afective /1h

4. Particularităţile examinării clinice in tulburarile psihice organice: dementa, sindromul

amnestic organic, delirium,halucinoza organica, tulburarea afectiva organica, tulburare

cognitiva organica, tulburare organica a personalitatii./1h

5. Particularităţile examinării clinice in epilepsii - integrarea datelor de explorări paraclinice

pentru precizareadiagnosticului – eeg, peg, examinări neuroradiologice./ 1h

6. Particularităţile examinării clinice in tulburarile psihice datorate substantelor psihoactive:

alcool, droguri, solventi volatili./ 1h

7. Particularităţi examinării clinice în schizofrenie si tulburarile schizopatice si delirante./ 1h

8. Particularităţi examinării clinice în tulburari afective, episodul maniacal, episodul depresiv,

tulburare afectiva bipolara şi tulburarea depresiva recurenta./ 1h

9. Particularităţi examinării clinice în tulburarile nevrotice legate de stres si somatoforme,

tulburarile fobic-anxioase,tulburarile obsesiv-compulsive, reactia de stres post-traumatica,

tulburarile de adaptare, tulburarile disociative./ 1h

10. Particularităţi examinării clinice în tulburarile de personalitate /1h

11. Particularităţi examinării clinice in tulburarile instinctului alimentar şi tulburarile de somn

neorganice /1h

12. Particularităţi examinării clinice psihiatrice ale copilului si adolescentului./ 1h

13. Examinarea clinica, la cabinetul de consultaţie de la serviciul triaj al spitalului, a bolnavilor

veniţi pentru consult medical sau internare. (lucrare practica demonstrativa cu întreaga

grupa)./ 1h

14. Proceduri de intervenţie în urgenta psihiatrica; elemente practice de competenta expertizei

medico-legale psihiatrice./ 1h

G. Bibliografie de elaborare a cursului

1.Chiriţă Roxana “Elemente de psihiatrie clinică şi etică psihanalitică”, Ed.Fundaţiei Andrei Şaguna,CT

2.Chiriţă V. “Psihiatrie – dimensiuni etico-medicale şi expertale”, Ed.Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanta

3.Chiriţă V. , Chiriţă R. “Etică şi psihiatrie. Prolegomene filosofice”, Ed.Synposion, Iaşi, 1995;

4.Gelder M. , Gath D. , Mayou R. “Oxford Textbook of Psychiatry”, Oxford Universitaty Press, 1989;

5.Georgescu M. , Psihiatrie – ghid practic, Ed.Naţional, Bucureşti, 1998;

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1

1.Chiriţă Roxana “Elemente de psihiatrie clinică şi etică psihanalitică”, Ed.Fundaţiei Andrei Şaguna,CT

2.Chiriţă V. “Psihiatrie – dimensiuni etico-medicale şi expertale”, Ed.Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanta

3.Chiriţă V. , Chiriţă R. “Etică şi psihiatrie. Prolegomene filosofice”, Ed.Synposion, Iaşi, 1995;

4.Gelder M. , Gath D. , Mayou R. “Oxford Textbook of Psychiatry”, Oxford Universitaty Press, 1989;

5.Georgescu M. , Psihiatrie – ghid practic, Ed.Naţional, Bucureşti, 1998;

Data aprobării programei analitice în departament 30.09.2016

Prof. Univ. Dr. Doina Carina Voinescu

(Semnătura)

1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele

pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind

particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.