UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”...
Transcript of UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”...
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS" DIN GALAŢI
FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ
DEPARTAMENTUL CLINIC - MEDICAL Adresa: Galaţi, Str. Al. I. Cuza nr. 35, Cod 800010
Nr. telefon / fax: +40 236 412100
E-mail: [email protected]
PROGRAMA ANALITICĂ
Disciplina: PSIHIATRIE
A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul
de
studiu
Anul IV Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplină
Sem. I Sem. II
C Lp C Lp C Lp Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II
Nr.
ore
- - 14 14 14 14 - V - 2 1306.4OB06D
B. Obiectivele disciplinei:
C. Metode de predare – învăţare:
Prelegerea, explicatia, dezbaterea;
Observarea, demonstrarea;
Problematizarea si învatarea prin descoperire;
Integrarea mijloacelor audio-vizuale în predarea– învatarea fiziologiei (retroproiector,
videoproiector, Calculator, CD-ROM, etc);
Metode de lucru în grup (învatarea prin cooperare la fiziologie), individuale si
frontale;
Studiul bibliografiei si a tratatelor de specialitate;
Utilizarea instrumentelor, a materialelor didactice si a aparaturii de laborator în
vederea asocierii elementelor
Teoretice cu experiente practice.
D. Forme şi metode de evaluare:
Pentru cunostintele dobindite la curs se efectueaza evaluare sumativa prin realizarea
unei probe scrise cu pondere 70 %, constind in test grila cu o durata de 2 ore.
Pentru cunostintele dobindite la lucrarile practice se efectueaza evaluare continua
prin metode orale, probe scrise si practice care se incheie cu o testare finala,
constind intr-o proba scrisa, test grila cu o durata de o ora, pondere 30%.
Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale psihiatriei; utilizarea
lor adecvata în comunicarea profesionala. Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si
interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate
domeniului.
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice psihiatriei
Insuşirea noţiunilor de semiologie şi patologie psihiatriei
Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei de psihiatriei
Cunoaşterea medicaţiei şi a dozelor medicamentoase
Cunoaşterea notiunilor de urgenta in psihiatriei
Cunoasterea foii de observatie in psihiatriei ;
Realizarea unui examen clinic complet si corect
E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:
1. Introducere în psihiatrie. Psihiatria – obiectul şi limitele sale ca disciplină medicală,
definiţie, istoric epistemologie. Etiopatologia tulburărilor şi bolilor psihice. Principalele
curente şi opţiuni în psihiatria contemporană. Semnificaţia relaţiilor epidemiologice în
asistenţa psihiatrică. Psihiatria socială şi organizarea asistenţei psihiatrice. Dezvoltarea
psihiatriei în România. /1h
2. Elemente de semiologie psihiatrică. Date generale despre comportament şi aspectele sale
psihopatologice. Ontogeneza comportamentului. Orientări generale privind examinarea
bolnavului psihic. Semiologia funcţiilor de cunoaştere (senzaţia, percepţia, atenţia,
memoria, imaginaţia, gândirea, limbajul)./ 1h
3. Semiologia stărilor motivaţional-afective. Semiologia voinţei şi activităţii. Semiologia
comportamentului relaţional (temperament, caracter, personalitate).
Explorări paraclinice în psihiatrie: explorarea oftalmologică, electroencefalografică,
neuroradiologică, biochimică, genetică, psihologică, alte proceduri de investigare a
sistemului nervos./1h
4. Clasificarea tulburărilor psihice. Clasificarea clinico-nosologică a bolilor psihice
(Kraelpelin). Criteriile de clasificare O.M.S. (I.C.D. 10). Criteriile de clasificare ale
Asociaţiei Americane de Psihiatrie (D.S.M. IV). Axele diagnostice D.S.M. : diagnosticul
tulburării psihice; diagnosticul personalităţii; tulburări somatice asociate; factori
psihotraumatizanţi; nivelul funcţionării sociale din ultimele 12 luni. Analiza comparativă
I.C.D. / D.S.M./1h
5. Tulburări psihice organice. Demenţele: demenţa în boala Alzheimer; demenţa vasculară;
demenţa mixtă; demenţele degenerative (boala Pick, Creutzfeldt-Jalob, Huntington,
Parkinson); demenţele de etiologie infecţioasă (PCP, HIV); demenţe în alte boli somatice
(epilepsie, lupus eritematos diseminat, scleroza în plăci, hipotiroidism, intoxicaţii, carenţe
vitaminice). Sindromul amnestic organic (sdr.Korsakov). Delirium (delirul acut).
Halucinoza organică. Tulburarea afectivă organică. Tulburarea cognitivă (deteriorativă)
organică. Tulburarea organică a personalităţii. Sindrom postencefalic. Sindrom
postcomoţional–tulburări psihice primare şi secundare postTCC. Epilepsia posttraumatică.
1h
6. Tulburări psihice datorate substanţelor psihoactive. Tulburări psihice datorate
consumului de alcool: termenul de alcoolism cronic în viziune psihiatrică; evoluţia
conceptului de alcoolism cronic. Intoxicaţia acută: utilizarea nocivă pentru sănătate;
sindromul de dependenţă. Starea de sevraj (predelirium tremens). Sevraj cu delirium
(delirium tremens). Tulburarea psihotică. Sindrom amnestic (psihopolinevrita Korsakov).
Conceptul de drogodependenţă şi toxicomanie – aspecte istorice, evoluţie în terminologie,
teorii psihologice, sociale, biologice privind etiopatogenia drogodependenţelor. Tulburări
psihice datorate folosirii derivaţilor de opiu. Tulburări psihice datorate folosirii
derivaţilor de cannabis. Tulburări psihice datorate folosirii derivaţilor de sedative şi
hipnotice. Tulburări psihice datorate folosirii cocainei. Tulburări psihice datorate folosirii
substanţelor stimulente (amfetamine). Tulburări psihice datorate folosirii substanţelor
halucinogene. Tulburări psihice datorate folosirii solvenţilor volatili./ 1h
7. Schizofrenia, tulburările schizotipale şi delirante. Schizofrenia. Schizofrenia paranoidă,
hebefrenică, catatonică, nediferenţiată, depresia postschizofrenică, schizofrenia reziduală.
Tulburarea schizotipală. Tulburări delirante cronice (paranoia, parafrenia). Tulburări
psihotice acute şi tranzitorii: poliforma cu simptome de schizofrenie; poliforma fără
simptome de schizofrenie; tulburarea psihotică acută schizofreniformă. Tulburarea
delirantă indusă. Tulburări schizo-afective: tip maniacal; tip depresiv; tip mixt. /1h
8. Tulburările afective. Episodul maniacal, hipomania, mania fără/cu simptoame psihotice.
Episodul depresiv, uşor, mediu, sever, mania fără/cu simptoame psihotice. Tulburarea
afectivă bipolară. Tulburarea depresivă recurentă./ 1h
9. Tulburări nevrotice legate de stress şi somatofonie. Conceptul de nevroză – aspecte
istorice, definire actuală, polemici în prezent asupra terminologiei. Nevroza astenică
(neurastenia), nevroza obsesivo-fobică (psihastenia), nevroza isterică (isteria), nevrozele
mixte (motorii). Tulburări fobic-anxioase: agorafobia; fobia socială; fobii specifice;
tulburarea mixtă anxioasă şi depresivă; tulburarea anxioasă generalizată; tulburarea de
panică. Tulburarea obsesiv-compulsivă. Reacţii la stress sever: reacţia acută la stress;
tulburarea post-traumatică de stress; tulburarea de adaptare. Tulburări disociative (de
convulsie): amnezie disociativă, fuga disociativă, stupor disociativ, tulburări de transă şi
posesiune, convulsii disociative, abolire senzorială. Tulburări somatoforme: tulburări de
somatizare, tulburare hipocondrială, disfuncţie neurovegetativă somatoformă, tulburare
somatoformă dureroasă specifică. Neurastenia. Sindromul de depersonalizare-
derealizare./1h
10. Tulburări de personalitate: tip paranoic; tip schizoid; tip dissocial; tip instabil
emoţional; tip histrionic; tip anancast; tip anxios (evitant); tip dependent. /1ora
11. Tulburări ale instinctului alimentar. Anorexia nervoasă. Bulimia nervoasă. Hiperfagia
asociată cu alte tulburări psihologice. Voma asociată cu alte tulburări
psihologice.Tulburări de somn neorganice: insomnie; hipersomnie; somnambulism; pavor
nocturn; coşmaruri. Disfuncţiile sexuale neorganice: absenţa sau pierderea dorinţei
sexuale, aversiune sexuală. Insuficienţa răspunsului sexual. Disfuncţie orgasmică.
Ejaculare precoce. Vaginism neorganic. Dispareunia. Activitate sexuală excesivă./ 1h
12. Întârziere în dezvoltarea mintală: uşoară, medie, severă, profundă./ 1ora
13. Noţiuni de psihofarmocologie. Medicaţia anxiolitică. Medicaţia hipnotică. Medicaţia
neuroleptică (antipsihotică). Medicaţia antidepresivă. Medicaţia normotipizantă.
Medicaţia nooanaleptică. Principii generale terapeutice, efecte secundare, riscuri ale
terapiei psihotrope.Noţiuni generale de psihoterapie. Psihoterapia de scurtă durată (de
susţinere). Psihoterapia de grup. Psihoterapia individuală. Artterapia, meloterapia,
ergoterapia, terapia ocupaţională./1h
14. Calitatea vieţii bolnavului psihic./ 1ora
F. Conţinutul lucrărilor practice / număr de ore pentru fiecare temă: 1. Particularităţile examinării clinice a bolnavului psihic (prezentare cazuri). Întocmirea foii de
observaţie clinică. Examenul clinic. /1h
2. Integrarea explorărilor pe aparate şi sisteme în examinarea clinică de psihiatrie. /1h
3. Particularităţile examinării clinice a bolnavilor cu tulburari motivational-afective /1h
4. Particularităţile examinării clinice in tulburarile psihice organice: dementa, sindromul
amnestic organic, delirium,halucinoza organica, tulburarea afectiva organica, tulburare
cognitiva organica, tulburare organica a personalitatii./1h
5. Particularităţile examinării clinice in epilepsii - integrarea datelor de explorări paraclinice
pentru precizareadiagnosticului – eeg, peg, examinări neuroradiologice./ 1h
6. Particularităţile examinării clinice in tulburarile psihice datorate substantelor psihoactive:
alcool, droguri, solventi volatili./ 1h
7. Particularităţi examinării clinice în schizofrenie si tulburarile schizopatice si delirante./ 1h
8. Particularităţi examinării clinice în tulburari afective, episodul maniacal, episodul depresiv,
tulburare afectiva bipolara şi tulburarea depresiva recurenta./ 1h
9. Particularităţi examinării clinice în tulburarile nevrotice legate de stres si somatoforme,
tulburarile fobic-anxioase,tulburarile obsesiv-compulsive, reactia de stres post-traumatica,
tulburarile de adaptare, tulburarile disociative./ 1h
10. Particularităţi examinării clinice în tulburarile de personalitate /1h
11. Particularităţi examinării clinice in tulburarile instinctului alimentar şi tulburarile de somn
neorganice /1h
12. Particularităţi examinării clinice psihiatrice ale copilului si adolescentului./ 1h
13. Examinarea clinica, la cabinetul de consultaţie de la serviciul triaj al spitalului, a bolnavilor
veniţi pentru consult medical sau internare. (lucrare practica demonstrativa cu întreaga
grupa)./ 1h
14. Proceduri de intervenţie în urgenta psihiatrica; elemente practice de competenta expertizei
medico-legale psihiatrice./ 1h
G. Bibliografie de elaborare a cursului
1.Chiriţă Roxana “Elemente de psihiatrie clinică şi etică psihanalitică”, Ed.Fundaţiei Andrei Şaguna,CT
2.Chiriţă V. “Psihiatrie – dimensiuni etico-medicale şi expertale”, Ed.Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanta
3.Chiriţă V. , Chiriţă R. “Etică şi psihiatrie. Prolegomene filosofice”, Ed.Synposion, Iaşi, 1995;
4.Gelder M. , Gath D. , Mayou R. “Oxford Textbook of Psychiatry”, Oxford Universitaty Press, 1989;
5.Georgescu M. , Psihiatrie – ghid practic, Ed.Naţional, Bucureşti, 1998;
H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1
1.Chiriţă Roxana “Elemente de psihiatrie clinică şi etică psihanalitică”, Ed.Fundaţiei Andrei Şaguna,CT
2.Chiriţă V. “Psihiatrie – dimensiuni etico-medicale şi expertale”, Ed.Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanta
3.Chiriţă V. , Chiriţă R. “Etică şi psihiatrie. Prolegomene filosofice”, Ed.Synposion, Iaşi, 1995;
4.Gelder M. , Gath D. , Mayou R. “Oxford Textbook of Psychiatry”, Oxford Universitaty Press, 1989;
5.Georgescu M. , Psihiatrie – ghid practic, Ed.Naţional, Bucureşti, 1998;
Data aprobării programei analitice în departament 30.09.2016
Prof. Univ. Dr. Doina Carina Voinescu
(Semnătura)
1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele
pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind
particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.