@ Editura EIKONBucuregti, Str. Smochinului nr. g, secror Icod pogtal 014605, Rominia

Difuzare / distribuEie carte: tel/fax: 021 34g 14 74mobil:0733 t3t 145,0728 084 gO2e-mail: difuzarepedituraeikon. ro

Redacgia: tel:021 34g 1474mobil 0728 084802,0733 l3t 145e-mail: contac@ediruraeikon.roweb: www.edituraeikon,ro

Editura Eikon este acreditati. de Consiliul Nagional alCercetirii $tiingifice din inviEimXrrtul Sup..io, (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nagionali a RomAniei

ISBN: 928-60 6-49t -an4_9

Editor: Valentin Ajder

Dan Tomuleg

ingeleptul cetatll,

Cu un cuvant inainteal autorului

.Eolll2Arg

CupnINs

Cuvint inainte .............. 5

EUTHYPHROIIsauD espre ignoranya re ligioasd rnilitantd

L Cazul lui Socrate (2a-3e\........ ......14

1. Euthyphron 9i Meletos (2a-b) ......... ......14

2. Coruperea tinerilor Qc-3a)........ ...........203. Zeiivechi gi zeii noi (3b-c)......... ..........264. Pericolul inviEiturii (3c-e)........... ..........32

II. Cazul lui Euthyphron (3e-4e)... .....................351. Eliminarea tatilui (3e-4a) .....................352. Acuzagia de omor (4") ............. ..............373. Principiul nepirtinirii (4b-.).......... ...... 384. Faptele (4c-d).......... .........405. Opinia rudelor (4d-e).......... .................42

III. Euthyphron teologul (4e-5c) .......................441. Un expert ln pietate (4e-5a)......... .........442. Socrate, elevul lui Euthyphron (5a-c) ......................46

IV. Prima tez5. despre natura pietigii (5c-6e) ..... 501. Ideea pietigii (5c-d) ........... 502. Pietatea inseamni si dai in judecati

pe cel neleguit (5d) ............523. Dreptatea lui Zeus (5e-6a) ...................544. Impietatea lui Socrate (6a-b) ......... .......565. Conflictele zeilor (6b-c) ........................576. Nu exemple de pietate, ci ideea pietigii (6c-e)...........59

V. Prima definige a pietigii (6e-9c)......... ............611. Pios e ceea ce le este drag zeilor (6.).........................612. Cercetarea adevirului definigiei (7a-8b)........ ........... 64

2L0

3. Natura confl ictelor juridice (Bb-c)........................... 634. Caracterul dubitabil al cazului lui Euthyphron (9a-c) ...70

VI. A doua definigie a pietigii (9c-11e)........ .......721. O noui definigie (9c-e)........... ..............722. Cercetarea noii definigii (9e-11b) ...........743. Statuile lui Dedal (11b-e) .....................79

VII. A treia definigie a pietigii (1le-15c) ............841. Dreptatea, ca gen al pietigii (11e-12d) ..................... 842. Diferenta specifici a pietigii:

priuitoare la zei (l2d-e)3. Pietate gi serviciu religios (I3a-I4a) .......................... 904. Comergul cuzeii(13b-e) ......................935. Pietatea ca negustorie (14e-15).... ...........95incheiere: nevoia unui nou lnceput (l5c-I6a).,............... 98

APOLOGIALUI SOCRATE

I. Prolog: Critica limbalului juridic (17a-18b) ...................... 101

II. Vechile acuzalii (l8b-24a)..... ......................1071. Lupta cu fantomele (1Bb-19a) ..............1072. Acuzagiile gi scopul lor (19a-20c) .........1123. Arta lui Socrate gi oracolul de la Delfi (20c-23c).... 1i94. Originea acuzagiilor Q3c-24a)..... ........I32

III. Acuzagiile specifice Q4b-z\a).... ................135

IV. Sensurile artei lui Socrate Q8b-32e) ...........1421. Despre eroism (28b-d) ,...1422. Despre frica de moarte gi

teama de nelegiuire (29a-b) .................1453. Despre sursa divini a ericii Q9c-30c) .....................1474. inteleptul, ca slujitor al divinititii (30c-31c)........... 151

5. ingeleptul gi activitatea politici (3lc-33a) ...............153

V. Discipolii lui Socrate (33a-34b).... ................159

2tL

VI. Epilog: Onoarea ingeleptului Q 4c-35 d) ......................... 165

VII. Condamnarea ;i pedepsele alternative (36a-38c) .......... 168

VIII. Discursurile finale (38c-42a)..., ..............173t. Condamnarea la ticilogie (38c-39d) ....1732. Semnul Zeului gi nemurirea sufletului (39e-4ld) ...I75incheiere (4le-42a) ................180

CRITON sau

Prietenia neiluminatd

I. Linistea lui Socrate (43a-c)........

II. Vegtile triste (43c-44b) ............. ..................185

III. Plrerea celor multi ;i riul cel mare (44b-d)...................I87

IV. Pledoaria virtugii neiluminate (44e- 46a) ........................ 190

V. Opiniile mul;imii (46b-49b).... ........,..........194

VI. Rizbunarea (48c-50c) ............t97

VII. Rechizitoriul legilor (50c-54e) ....,...........200

74

l. Cnzur r-ul SocRnre (zn-3e)

t. Euthyphron ;i Meletos (za-b)

La inceputul dialogului, il vedem pe Euthyphronconstatind cu suprindere o intrerupere in rutina vietii luiSocrate, despre care se stia cd.-si petrecea timpul, in mareparte, in preajma gimnaziului aflat in vecinatatea templullui Apollo Lykeios, loc in care mai tirziu Aristotel isi vagine celebrele cursuri. Dupi cum ne informeazi FranciscaBilti.ceanu in notele sale,2 gimnaziul acesta era situat inpartea de nord-est a Atenei si era un loc dedicat cu precidereactivit5.tilor sportive, dar si altor inigiative legate de educa-tia tineretului. Frecventarea de citre Socrate a unei astfelde locatii se explici, desigur, prin prezenga tinerilor. Dupicum gtim din alte dialoguri,3 vechiul filosof se afla mereuin ci.utarea unor tineri capabili, asupra ci.rora s5.-si poatiexercita influenga formatoare. Ginditorul isi asumase sar-

cina de educator al tinerei generagii, fiind probabil convinsci mintea blazatl, gi osificati a celor mai inaintati in v6.rstinu merita o asfel de investitie, de;i nici pe ei nu i-a ocolit.Activitatea aceasta il va aduce, in cele din urmi, inainteainstantei de judecati care-i va rosti condamnarea la moarre.

2 Platon, Opere, vol. 2 (Bucuregti: Editura $tiingifici giEnciclopedici., 1976), p.281, nota 3.

3 Yezi, de exemplu, Platon, Banchetal,2l6d.

inleleptut cetdlii

Spre mirarea lui Euthyphron, agadar, Socrate se aflaacum inaintea porticului arhontelui basileu, un magis-trat atenian cu atributii religioase gi juridice.a PentruEuthyphron, schimbarea locatiei lui Socrare semnala o po-sibili modificare aintereselor si vederilor lui gi dorea si aflece nzutate l-ar fi putut determina pe filosof si.-;i schimbeobiceiurile.

Chiar de la incepur, asadar, Platon ne pune in fagi douiinstitutii majore ale societitii - gimnaziul ;i tribunalul -dar ;i doui. tipuri umane, a ci.ror activitare se desfigoariin preajma acestor institugii si cu mijloacele lor. Cele doui.aseziminte - educagia gi justiEia - por fi gnndite impreuni,dat fiind faptul ci. amAndoui au sarcina de a institui gi dea pistra ordinea sociali, relagia dintre ele constituind fun-dalul tematic cel mai adinc al dialogului. Discutia desprepietate este introdusi pe acest fundal, cu scopul de a subli-nia superioritatea religiei paideice, propusi de Socrate, fati.de tipul retributiv de religie, reprezentat de Euthyphron, siimplicit superioritatea educatiei, fati de deciziile impuse cuforta, in privinga menfinerii ordinii sociale, dat fiind faptulca tribunalul nu are decit functia de a incerca si reparenereusitele gimnaziului. Criza educagiei autenrice se tradu-ce intotdeauna printr-o intensific are a activitiEii juridice.Mai mult, dupi cum bine se gtie, intre cele doud, institutiiexisti gi deosebiri de metodi, pentru ci gimnaziul lucreazila indreptarea cuiva cu ajutorul persuasiunii, in timp cetribunalul o face prin constrXngere sau, cel pugin, ar trebuisa o faci". in consecingi, deplasarea lui Socraie ie la o locatiela alta, in cazul in care scopul siu ar fi fosr acela de a da pecineva in judecati, ar fi semnalat pierderea increderii sale in

15

a Platon, Opere, vol. 2, p.281, nota 4.

15 Dan Tomule!

puterile educaEiei si convingerea ci solugia ultimi la proble-ma umani este forga. Iati de ce Euthyphron doreste si afle

daci Socrate avea de adus ;i el o cauzdinaintea arhonteluibasileu, asemenea lui Euthyphron, sau nu. El voia si gtie

daci Socrate s-a reorientat dinspre metoda pedagogici spre

cea juridica, in privinta promovi"rii ordinii sociale.

S-ar putea ridica impotriva acestei interpretiri obiec-

Eia ci activitatea educativd se afe in armonie cu cea juri-dici ;i cI, in acest dialog platonician, nu rranspare nicioopoziEie intre cele doui institugii. La urma urmei, educa-gia susgine preventiv ordinea sociala, in timp ce justiEia osusgine recuperator. intr-adevir, dupi cum am vizut deja,intre cele doua institutii existS. o anumiti comparibilirare.Euthyphron insusi cauti reparagii, in urma unui fapt dejaimplinit, in legituri cu care simpla educagie persuasivi numai putea face nimic. Mai mult, justigia are si ea o funcgie

educativi, cu toate ci nu neapirat prin folosirea mijloacelorpersuasiunii. Firi indoiali, aga ar fi intr-o situagie norma-li. in dialog insi, obiectia de mai sus ar fi valabile. numaiin cazul in care Socrate ar mai fi facut apel la sistemul dejusti;ie. Textul ne sugereazi insi ci el nu a ciutar niciodatibeneficiile recuperative ale sililor de judecati. Lucrurile care

se puteau recupera la tribunal nu pareau si-l atragi, probabilpentru ci astfel de acgiuni contribuie la deteriorarea rela-tiilor interumane, lucru deloc pe gustul lui Socrate. Ideeanu este ci filosoful ar fi avut ceva impotriva dreptitii, insi,dupi cum se poate constata din Apologia lui Socrate, el nupare si fi fost convins de capacitatea sistemului de justiliede a atinge un asfel de deziderat. El ;tia ci dreptatea realise obgine prin crearea omului drept gi ci orice alrceva nupoate avea decit un catacter rezidual.

inleteptut cetdlii

Daci Socrate ar fi venit inaintea magistratului cu gAndsa acuze pe cineva, el ar fi intrat irnediat in categoria luiEuthyphron si Meletos. Din educator, ar fi d.rrerrit politi-cian, cu toate conotatiile aferente acestui termen. ProfetulEuthyphron il suspecta, agadar, pe Socrate de o astfel detransformare. Evident, prin faptul ci. venise el insusi inain-tea magistratului cu o cauzd, Euthyphron credea in eficienta

;i justetea forgei, mai degrabi decit in roadele pulin con-trolabile ale educatiei;i persuasiunii. Meletos insusi, atuncicAnd il vaacvzape Socrate inaintea instantei, va recunoagtesi el, implicit, ineficienta mijloacelor persuasiunii, desca-lificindu-se ca educator si ariti,ndu-si incapacitatea de ainstrui un om doritor de educagie, cum era Socrate. Trebuie,de asemenea, si, observim ci Euthyphron nu-;i petreceatimpul la gimnaziu, ci, dupi cum vom vedea, prefera si se

adreseze aduni"rii poporului si tribunalului religios, amAn-doui acestea fiind institutii politice. in consecingi, discugiacare urmeazi. se va purta intre oameni marcati de metode

;i mentalititi social-politice complet diferite; ea va avea locintre un educator si un politician cu masci" de profet. (Laurma urmei, ce politician nu se propune pe sine ca soluEie

viitoare la toate problemele prezente?) Diferenta de men-talitate dintre cei doi se va vedea in faptul ci, in timp ce

Socrate va ciuta si afe adevirul, cu scopul de a-;i convingeacuzatorul si judecitorii, Euthyphron va propune metodede manipulare specifice tagmei lui, metode destinate si-lintimideze, eventual, pe Meletos.

Agadar, intrebarea cu care dialogul se deschide este daciSocrate a renunrar la educatie, in favoarea politicii. Desigur,numai un politician purea sa puni o astfel de intrebare.in acelagi timp, nu este intXmplitor nici faptul ci. un dia-log despre esenla religiei incepe tocrnai la ri"spdntia dintre

77

18 Dan Tomulef

justiEie ;i educagie, daci ginem seama de antropologiile ;iteologiile cu care cele doui mentalititi sunt compatibile.

in sf6.rsit, cu toare ci Socrate nu esre adus inainte a inchi-zitiei, arhontele basileu reprezenra totugi, in vechea Ateni,institutia care se apropia cel mai mult de temura organizatiemedievali. Este semnificativ faptul ci mulgi dintre mariiinovatori ai gAndirii si ai spiritului s-au lovit, adesea, de im-potrivirea autoritigilor religioase. Fenomenul, firi, indoiala,ca orice fenomen, este unul complex. El nu ri.mAne totusistriin de simplitatea spirituali a unor oameni care confun-da supu;enia cu iluminarea gi slugarnicia cu virturea, toareacestea proiectA.ndu-se pe fundalul destul de intunecat alarogantei si dorintei de putere, neiluminati.. De multe ori,cei care au contribuit la crearea unor astfel de probleme aufost niste cuminyi, care au urAt ;i s-au speriat de libertateaspirituali a unor minti mai puternice. C6.nd puterea politiciajunge pe mAinile unor astfel de adoratori ai gablonului, ceea

ce se intAmpli destul de des, date fiind frustri.rile oamenilorde felul acesta, produsul nu poare fi decit inchizitorial. Defiecare dati, atlegii spiritului au intrat in conflict cu ologiiminEii, care s-au sprijinit, de multe ori, pe diverse c6.rje.

Este, desigur, adevirat ci. inovatorii spiritului au incercatintotdeauna si revolutioneze modul in care omul se gAndea

pe sine si isi concepea raporrurile cu realitatea, fapt care

a pus (;i continui si pun5") in pericol temeliile consacrateale societitii deja existente si structurile puterii asezare pe

ele. Reprezentantii religiei s-au dovedit mai intotdeauna a fipaznicii acestor subterane importante ale societi.tii, care se

ascund in credintele omului despre sine insusi, pentru cd.,

sub raportul consecintelor sale imediate, religia nu esre arer

de importanti prin ceea ce ne spune despre Dumnezeu, cAr

mai ales prin ceea ce ne spune despre noi insine.

in.teleptut cetd;ii

La poarta judecitorului religios, paznic al temeliilorspirituale ale cetitii, se prezinti., agadar, educatorul ;i poli-ticianul, omul cuvAntului;i omul fortei, omul propunerii gi

omul impunerii. Cel din urmi opereazain interiorul unorcadre menrale deja stabilite, imuabile si indubitabile, pentruel. El nu gAndeste, ci invoci" gAndiri deja consacrate. Miruldiscordiei dinrre cei doi sti,, de obicei, in faptul ci educato-rul dizolvi piedestalul politicianului, fapt careJ obligi peacesta din urmi si caute alianta sau strivirea celui dintAi,in functie de misura fidelitigilor percepute. intAlnirea celordoi are, agadar, loc la temeliile societatii, care sunt de naturireligioasi, adici, antropologici ;i teologici.. Socrate va fiacuzat ci submineazi mentalul religios al societitii si cipune asrfel sub semnul intrebS,rii originea divini a mersuluiconsacrat al lucrurilor. El va fr, acuzat de un cetirean dincategoria lui Euthyphron, un cetigean care nu va ezita sd. se

nuto-constituie in instangi de cenzurS" si acreditare peda-gogici, motiv pentru care, in acest dialog, il vom vedea peSocrate scotand indirect in evidenti obscuritatea intelectu-ali, morali si religioasi a acuzatorilor sii.

Revenind la texr, filosoful se infi,tiseazi inaintea arhon-tclui basileu, nu penrru a aduce inaintea lui vreo acuzatie,ci pentru a se apira impotriva unei acuzagii. Suspiciunealui Euthyphron, ci Socrate ar fi incetat si mai fie Socrare,nu se confirmi, fapt care-l determini pe cel dintAi si se

rcplieze imediat si si. recunoasci faptul ci, intr-adevilr, eragreu de crezvt ci Socrate ar putea trimite in judecata pecineva. Citim in aceasti aritudine a lui Euthyphron ideeaci marele filosof nu credea in putinEa rezolvi.rii conflictelordintre oameni, la tribunal. Adevi.rata solude rimAne, pentrue,l, cea asumati, nu cea impusi.

19

20 Dan Tomule!

in cel privegte pe Meletos, acuzatorul siu de mai tirziu,acesta era un tinir oarecare, lipsit de faimi. Un individcare nu avea nimic remarcabil, in afari de faptul de a fi fost

suficient de orb pentru a se lega de cea mai sclipitoare mintea Greciei antice. Pentru un orb, desigur, nimic nu sclipe;te.

Din nefericire, mulgi sunt convingi ci. zvArcolirile din mintea

lor ar fi idei gi ci, prin faptul ci se intAmpli si fie martoriipropriului lor zgomot mental, s-ar afli pe picior de egalitate

cu cel care cugeti. Cum pot fi abordagi altfel de oameni,

daci nu cu instrumentele ironiei socratice? Spre binele lor,

ei trebuie s5" se confrunte cu ridicolul propriei condigii gi cu

tragedia situatiei in care se gisesc, lucru care nu se cuvine

totugi confundat cu batjocura sau cu sarcasmul, acestea fiindamAndoui produse ale urii gi ale dispregului.

z. Coruperea tinerilor (zc-3a)

intrebat asupra naturii acuzagiei, Socrate afirm5. ci invi-nuirea care i se aduce vizeazS.un lucru deosebit de importantgi ca, prin urmare, tdni"rul siu acuzator trebuie si fie un omcu totul deosebit, daci se pricepe la lucruri atA.t de insemna-

te. Cu alte cuvinte, Meletos, se pare, s-ar pricepe si spuniin ce fel sunt corupgi gi in intregime distru;i tinerii cetigii

;i cine sunt cei care-i strici in felul acesta. Mai mult, omulacesta pare si ingeleaga in ce consti negtiinga lui Socrate gi

vine, pe buni dreptate, si se plAngi de el inaintea cetitii,ca inaintea unei mame a tuturor.

Prin felul oarecum ironic de-a vorbi, de care se folosegte

Socrate, textul ne informeazd. cu seriozitate totu;i ci. educa-

1ia este un lucru suficient de complicat, pentru ca un tanir

in;eleptul cetdyii

de genul li Meletos s5. nu se priceapi la a;a ceva. Dupi cumaflim din alte scrieri ale lui Platon, esenta educatiei este pai-deici;i metanoici.,5 motiv pentru care misiunea educatoru-lui nu este aceea de a spori inteligenta elevilor sii, pe aceasra

avAnd-o sau nu de la naturi, ci aceea de a le inroarce privirilernintii in directia corecri., adici., spre nobletea si frumuse-tca divinului liuntric.6 in viziunea sa, educagia nu esre, inprimul rAnd, un transfer de informaEie, ci mai degrabi untransfer de idealuri si valori, adici, de formd suflereasci", unt ransfer care are loc prin contaminarea cu spiritul maestru-Iui. Numai un ideal asumat il poate face pe educator sa deacc are mai bun 9i numai observarea acesrui ideal asumat ilpoate face pe elev si primeasci darul acesruia. Prin materiapc care o predai, te predai, in primul rAnd, pe tine insuti, caom, transferul eficient de informagie avAnd loc doar in acesre

r:onditii si reprezentAnd doar pretextul adeviratei educatii.Iriri indoiali, pregi.tirea profesionali. este, la rAndul ei, im-portant5", dar inainte de a se na;te profesionistul, trebuie sa

il fiinti omul capabil sa practice asa cum trebuie profesia

l)c care si-o asumi". Iati. de ce educatia nu este un lucrusirnplu 9i de ce ea nu poare fi facuti decAt de cirre un om(';rre este deja bine format, adicl, de citre inEelept; gi chiarin astfel de conditii, activitatea educativS" se incheie aproapeirrtotdeauna cel putin cu impresia falimentului. Nu-i este

tl;rt intotdeauna semi.ni.torului si se veseleasci de priveligtea,,rrc bucuri ochii seceritorului. Putine si rare sunt cazurile(.:rrc par sa justifice cu adevirat efortul depus de educator.( lcea ce se ascunde in spatele acrszagiei lui Meletos, agadar,

1rc linga infama lui dorinta de faimi si interesele politice de

5 Dan Tomule E, ,,Mediagii la gura pegterii", in Consideralii (in)uti-I r,lispre datinul f losofei (Bucure;ti: Eikon, 2017), p. 3i5-51.

6 Platon, Republica,5lS b-d.

21_

22 Dan Tomule!

moment, pare a fi tensiunea dintre educagia care re lnviEi siginde;ti singur si cea care te invati ci algii gAndesc penrrutine. Este opozigia dintre idealul uniformitiqii sociale qi celal armoniei sociale.

Ca orice ingelept, Platon tngelege ci. actiunea politici.obisnuita nu-si meritd. cu adevirat numele, deoarece mersulreal al treburilor omenesti nu se administreazd, prin deci-ziile forgei, ci mai degraba prin persuasiunile minEii ;i ale

inimii. Astfel, educagia este mai importanti. decAt politicagi chiar decit economia, pentru ci pe temelia ei stau celelal-

te doui. Educagia metanoici decide narura;i profunzimeaproblematicilor economico-politice gi, in aceeasi mi.suri",reu;ita proiectelor iniEiate in aceste domenii. Lucrul acesta

e cunoscut omului de stat, care lucreazi spre folosul ob;tesc,

dar;i politicianului, carelucreazi in folos personal. in "..as-ti ultimi situagie i;i afli ridicinile manipularea educagiei,

respectiv, tentativele de indobitocire spirituali sistematica

a tinerei generagii 9i de subminare birocratici a eficienteiactului educativ, pentru ci, desigur, se profiti cu mai mul-ti uguringi" de pe urma unei muldmi de dobitoci aflaEi inconfict, decAt de pe urma unei comunitigi de inrelepti care

triiesc in armonie.il vedem apoi pe Socrate Iiudind strategia pe care

Meletos pare si o foloseasci.. Asemenea unui gri.dinar pri-ceput, ne spune textul, el se intereseazl,mai intAi de soarra

celor tineri, eliminAnd pericolul reprezenrar de ne;tiintaunor oameni ca Socrate, urmi.nd, desigur, ca mai t|lziusa se ocupe si de cei mai in virst5., aducind astfel beneficiiintregii cetagi. Metafora gradinarului nu este una gratuiti.,ci ilustreazi destul de bine activitatea de instruire gi formarea sufletului omenesc, pentru ci ea presupune crearea condi-tiilor propice de dezvoltare a fiintelor umane, cu precidere

in;eleptul cetdlii

a celor tinere. Este vorba despre afdnarea morali si spiritu-:rla a culturii, in solul cireia tAnirul sufler va fi sidit si vaincolgi. Lucrurile se cer mLrungite pe misura lui, penrru caradicinile si i se tnfiga cu usurinti.. El trebuie alimentatcu invigS.turi nutritive gi ferit de buruienile care i-ar puteairnpiedica dezvoltarea. Niciun gospodar priceput nu accepri

l)rezenta biliriilor in gridina lui, pe motiv cd ar fi si ele nisteplante care cresc in mod natural. Dimpotrivi, le zmulge;ilc distruge cu ierbicid. Educatia nu esre nici ea o acrivirarernai naturali decAt agricultura. Nu putem lisa totul in sea-rna naturii. Daci. natura se descurci singuri, atunci nu mairrre niciun rost si vorbim despre educatie. Omul civilizat('ste un produs artificial, nu un fenomen al naturii. Prinurnare, numai un orb ar purea confunda a gridini lisatiirr paragina cu apogeul agriculturii.

in acelagi timp, gasim aici ;i primul element de legituriirrtre Meletos gi Euthyphron, care actioneazi.amindoi im-l)otriva unor persoane in vArsti, fira si acorde, de fapt, prearrrulti importanti tinerilor. intr-o forma exrrem de fini,f 'laton atrage atentia cititorului asupra similitudinii dintre, ci doi militanti fundamentalisti.

in sfhrgit, felul in care Socrare vorbeste despre Meletosrrc obligi si ne amintim de celebra ironie socratici. FiriirrrloialS., in modul in care ne sunt prezentare lucrurile, gi-r.irrr o dozi. importanti de ironie, insa ironia lui Socrate nu('stc una de rind. Socrate nu esre un batjocoritor. Cuvintelelrri cxprimi, mai degrabl", pozitiaunui om de maximd. sin-r crirate, a unui om la fel de inocent si de pur ca un copil.Mctafora mamei si a copiilor ei nu este nici ea inti.mpli-t,rrrrc. in ironia lui, Socrate se comporri de parci l-ar vedea

1,,' Meletos in exclusivitate prin lentilele unei bunitigi fhrirrr.rrgini. in ftlul in care el descrie acgiunea acuzatorului

23