UE

3
Profilul organizaţiei Uniunea Europeana este o comunitate de 27 de natiuni si popoare europene, reunite in jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune. Repere istorice La baza aparitiei Comunitatilor Europene sta declaratia din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care prezenta un plan pus la punct impreuna cu Jean Monnet, comisar al planului de modernizare a Frantei de dupa razboi. “Declaratia Schuman” a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea, la Paris, de catre 6 tari (Belgia, Olanda, Luxemburg, RF Germania, Franta, Italia) a Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952. Primele succese inregistrate de CECO au determinat ministrii de externe ai celor 6 tari fondatoare sa continue procesul de integrare in domeniul economic, astfel ca in anul 1956 au fost semnate Tratatul Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA) si Tratatul Comunitatii Economice Europene (CEE), care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958. In cei 50 ani de existenta au avut loc cinci valuri de aderare: 1973: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie 1981 Grecia 1986 Spania si Portugalia 1995 Austria, Finlanda si Suedia 2004 Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria; Bulgaria si Romania in 2007. Dupa primele extinderi denumirea tot mai des folosita pentru aceasta structura a fost cea de Comunitatea Europeana care subliniaza unicitatea centrelor de decizie existente, de fapt, inca din anul 1967, cand s-au unificat Comisiile si Consiliile de Ministrii ale celor trei comunitati (Parlamentul European si Curtea de Justitie au fost comune inca de la infiintarea CEEA si CEE). Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, la 1 noiembrie 1993, Comunitatea Europeana a fost denumita Uniunea Europeana (UE). In mod concret, Comunitatea Europeana continua sa existe ca parte esentiala a Uniunii Europene, fiind de altfel complet integrata deoarece domeniile Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) si Justitie si Afaceri Interne (JAI) au inca la baza cooperarea interguvernamentala, cu toate ca Tratatul de la Amsterdam transfera o serie de competente si in aceste domenii de la nivel national la nivel comunitar. In acelasi context, din noiembrie 1993 Consiliul CE devine Consiliul UE, fiind desemnat astfel in special in actele adoptate in domeniile PESC si JAI. In ceea ce priveste Comisia CE, aceasta a devenit Comisia Europeana. În timp, tratatele iniţiale ale comunitatilor europene au fost revizuite prin: Actul Unic European (1987) Tratatul de la Maastricht (1992)

description

Uniunea Europeana

Transcript of UE

Page 1: UE

Profilul organizaţiei

Uniunea Europeana este o comunitate de 27 de natiuni si popoare europene, reunite in jurul unor

valori politice, economice, culturale si sociale comune.

Repere istorice

La baza aparitiei Comunitatilor Europene sta declaratia din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe

Robert Schuman, care prezenta un plan pus la punct impreuna cu Jean Monnet, comisar al planului de

modernizare a Frantei de dupa razboi.

“Declaratia Schuman” a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea, la Paris, de catre 6 tari

(Belgia, Olanda, Luxemburg, RF Germania, Franta, Italia) a Tratatului instituind Comunitatea

Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952.

Primele succese inregistrate de CECO au determinat ministrii de externe ai celor 6 tari fondatoare sa

continue procesul de integrare in domeniul economic, astfel ca in anul 1956 au fost semnate Tratatul

Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA) si Tratatul Comunitatii Economice

Europene (CEE), care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958.

In cei 50 ani de existenta au avut loc cinci valuri de aderare:

1973: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie

1981 Grecia

1986 Spania si Portugalia

1995 Austria, Finlanda si Suedia

 

2004 Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria;

Bulgaria si Romania in 2007.

Dupa primele extinderi denumirea tot mai des folosita pentru aceasta structura a fost cea de

Comunitatea Europeana care subliniaza unicitatea centrelor de decizie existente, de fapt, inca din anul

1967, cand s-au unificat Comisiile si Consiliile de Ministrii ale celor trei comunitati (Parlamentul

European si Curtea de Justitie au fost comune inca de la infiintarea CEEA si CEE).  

Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, la 1 noiembrie 1993, Comunitatea Europeana a

fost denumita Uniunea Europeana (UE). In mod concret, Comunitatea Europeana continua sa existe

ca parte esentiala a Uniunii Europene, fiind de altfel complet integrata deoarece domeniile Politica

Externa si de Securitate Comuna (PESC) si Justitie si Afaceri Interne (JAI) au inca la baza cooperarea

interguvernamentala, cu toate ca Tratatul de la Amsterdam transfera o serie de competente si in

aceste domenii de la nivel national la nivel comunitar. In acelasi context, din noiembrie 1993 Consiliul

CE devine Consiliul UE, fiind desemnat astfel in special in actele adoptate in domeniile PESC si JAI. In

ceea ce priveste Comisia CE, aceasta a devenit Comisia Europeana.

În timp, tratatele iniţiale ale comunitatilor europene au fost revizuite prin:

Actul Unic European (1987)

Tratatul de la Maastricht (1992)

Tratatul de la Amsterdam (1997)

Tratatul de la Nisa (2000)

Tratatul de reforma

Page 2: UE

Sub presedentia lui Valéry Giscard D"Estaing, Conventia pentru Viitorul Europei a propus, dupa luni de

dezbateri si negocieri, un Proiect de Constitutie pentru Europa. Acest text da o mai mare coerenta

tratatelor existente si face Uniunea mai usor de inteles pentru cetatenii europeni. Proiectul de

Constitutie a fost adoptat de Consiliul European din 17/18 iunie 2004, prin care s-au incheiat lucrarile

Conferintei interguvernamentale (CIG). Acest text a fost semnat oficial de Sefii de Stat si de Guvern pe

29 octombrie 2004 la Roma.

In urma esecului ratificarii Proiectului constitutional in Franta si Olanda (2005) si la cererea Consiliului

European din iunie 2007, Conferinta Interguvernamentala (CIG) din 2007 a elaborat un nou tratat -

Tratatul de reforma. 

Acest tratat se concentrează asupra nevoilor UE de modernizare si reforma. Principalele sale obiective

sunt:

mai multa democratie, raspunzand asteptarilor cetatenilor europeni legate de standarde mai

inalte de responsabilitate, deschidere, transparenta si participare;

mai multa eficienta si intarirea capacitatii de a oferi raspunsuri la probleme globale cum ar fi

schimbarile climatice, securitatea si dezvoltarea durabila.

Textul final al Tratatului elaborat de CIG a fost aprobat in cadrul Consiliul European informal de la

Lisabona (18-19 octombrie) si va fi semnat de statele membre la 13 decembrie 2007. Semnarea

tratatului va fi urmata de procesul de ratificare in toate cele 27 de tari. Se spera ca noul tratat va intra

in vigoare inainte de urmatoarele alegeri pentru Parlamentul European din iunie 2009.

Procesul de extindere

In prezent, Uniunea Europeana numara 27 membri si sunt in desfasurare negocieri de aderare cu

Croatia si Turcia. Exista trei tari candidate: Croatia, Turcia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Toate celelalte state din Balcanii de Vest sunt potentiale tari candidate: Albania, Bosnia-Hertegovina,

Muntenegru si Serbia, inclusiv Kosovo, in baza Rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.

Uniunea Europeana se bazeaza pe o Comunitate ce evolueaza catre Uniunea Economica si

Monetara, precum si pe cooperarea intre statele membre in domeniul politicii interne si externe.

Uniunea Europeana are misiunea de a organiza, intr-o maniera coerenta si solidara, relatiile intre

statele membre prin:

instaurarea unei cetatenii europene (care completeaza cetatenia nationala fara a o inlocui, si

care confera cetateanului european anumite drepturi politice si civile);

crearea unui spatiu al libertatii, securitatii si justitiei (strans legat de functionarea Pietei Unice si de

libera circulatie a persoanelor);

 mentinerea si dezvoltarea acquis-ului comunitar (ansamblul textelor juridice adoptate de catre

institutiile europene, inclusiv tratatele fondatoare).

Simbolurile Uniunii Europene

Drapelul european este albastru, cu 12 stele. A fost adoptat initial de catre Consiliul Europei, in

1955, si a devenit drapelul oficial al Comunitatii Europene in mai, 1986. Numarul stelelor nu are

legatura cu numarul statelor membre; ele formeaza un cerc si sunt dispuse precum orele pe cadranul

unui ceas, simbolizand plenitudinea si perfectiunea.

Imnul european, adoptat in iunie 1985 de catre Consiliul european de la Milano, este „Oda bucuriei”,

preludiul celei de-a patra parti a Simfoniei a IX-a de Beethoven.

Moneda unica europeana – Euro – a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1999 si a inceput sa fie distribuita,

in bancnote si monede incepand cu 1 ianuarie 2002. Sigla monedei este o litera inspirata din litera

greceasca epsilon si de prima litera a cuvantului Europa, iar cele doua linii paralele simbolizeaza

stabilitatea. 

Page 3: UE

Din mai 2000, Europa are si o deviza – „ Uniti in diversitate” -, rodul unui concurs la care au

participat, cu propuneri, 80.000 de tineri, intre 10 si 20 de ani.

 

sus