Tursiops truncatus

Student:Balaban DanielaAnul:al II-lea

Universitatea ‘’Ovidius’’ ConstantaFacultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Distributia pe Glob a delfinilor Tursiops truncatus

ETIMOLOGIA DENUMIRII STIINTIFICE Numele de gen provine din tursio , numele mai multor specii de peşte.Tursiops –asemănător cu peş tursio . Numele speciei derivă din truncatus – tăiat (brusc), cumembrele tăiate, mutilat, de fapt cu referire la botul scurt, ca „tăiat” al animalului.

TAXONOMIE Categoria: Animalia  Clasa: Mammalia  Ordinul: Cetacea  Familia: Delphinidae  Genul: Tursiops  Specia: T. truncatus

ArealDe obicei delfinul cu botul gros traieste in apele care au o teperatura la suprafata cuprinsa

intre 10 si 32 grade Celsius. Cu toate acestea unele grupuri migreaza in functie de sezon. Deexemplu populatiile de pe coasta Atlanticului se gasesc in zone tropicale, subtropicale sitemperate.

HabitatDelfinii cu botul gros se gasesc in toate apele oceanelor mai putin in zonele polare. Acestia

traiesc in golfuri, estuare, in apropierea tarmurilor sau in raurile mari care au estuar. Cei caretraiesc in zonele apelor adanci ies la suprafata cam o data la doua minute sa respire, iar cei caretraiesc aproape de tarm respira de doua sau trei ori pe minut. Exista si situatii in care delfinii cubotul gros se scufunda foarte adanc incat respira doar o data la patru, cinci minute.

ReproducereaDelfinul mare cu bot gros se imperecheaza de regula primavara sau vara, iar dupa o gestatie de 10-12luni femelele dau nastere unui singur pui, sub apa.La nastere, mama este ajutata de alti 2 delfini cu rol de "moasa", care o apara de eventualele atacuriale rechinilor, acestia fiind atrasi de mirosul de sange rezultat in urma nasterii. Puiul nou-nascut esteinsotit de un grup de delfini la suprafata apei pentru a lua prima gura de aer. La nastere mamadepinde in totalitate de ajutorul "moaselor". De acelasi sprijin au parte si delfinii raniti.La strigatele disperate ale delfinului ranit, ceilalti delfini se grabesc sa-l ajute. Acestia incearca sa-lduca la suprafata apei, sa poata respira.Mama isi alapteaza puiul timp de cel putin 16 luni, drept urmare femelele dau nastere cate un puidoar la o perioada de 2-3 ani. Cel mai probabil, de fiecare darta se imperecheaza cu alt mascul.

Mod de hranire si vanatoareDelfinii se hranesc cu diferite specii de pesti.Comportamentul lor de pradatori se adapteaza latipul de hrana existent in momentul respectiv. Daca se intalnesc cu un grup mare de pesti,delfinii apartinand aceleiasi specii se aduna cu sutele pentru a se ajuta reciproc in capturareaprazii. La apropierea delfinilor pestii incearca sa se disperseze, dar aceste animale destepte isi"trimit indicatii" unul altuia, adunand pestii inapoi in grup. Suprafata apei serveste ca o capcanafara scapare pentru pesti. Se presupune, ca delfinii induc pestii in eroare si prin intermediulsunetelor puternice emise. Daca pestii inoata in larg sau migreaza in grupuri, atunci delfinii iivaneaza toata ziua. In perioadele in care bancurile de pesti se imputineaza delfinii vaneazanoaptea, consumand sepii si chiar si pesti ce traiesc pe fundul apei.

Durata de viataDelfinii cu botul gros sunt amenintati de o serie de factori atat naturali cat si umani. Moartea

naturala survine din cauza ranirii, a bolilor si prin pradare. Masculii pot trai 40 – 45 de ani, iarfemelele pot trai peste 50 de ani (varsta documentata a celei mai batrane femele este de 53 deani). Din cauza faptului ca in multe instante delfinii cu botul gros se gasesc in ape putin adanciacestia intalnesc oamenii. Echipamentele folosite in pescuitul sportiv pot cauza moarteadelfinilor. Acestia se pot prinde in plase sau pot inghiti carlige de pescuit. Cateodata delfinii potfi atacati de catre rechini, desi aceasta problema este mai rar intalnita din cauza declinuluipopulatiei de rechini. Una dintre cele mai mari amenintari pentru delfini este cauzata decontaminarea mediului, in special din cauza dezvoltarii asezarilor umane de-alungul tarmurilor.Foarte multe substante chimice isi gasesc drumul catre apele oceanelor afectand ecosistemelede coasta.

Bibliografie

www.zooland.rowww.google.rowww.descopera.rowww.e-pets.ro