TULBURAREA BIPOLARA - Centrul de Psihoterapie … bipolara (maniaco...√ Care este interventia...
Transcript of TULBURAREA BIPOLARA - Centrul de Psihoterapie … bipolara (maniaco...√ Care este interventia...
√ Ce este tulburarea bipolara?
√ Care sunt simptomele tulburarii bipolare?
√ Care este tratamentul tulburarii bipolare?
√ Care este interventia cognitivcomportamentala in tratamentul tulburarii bipolare?
Psih. Elena Pana www.psyclinic.ro Psihoterapeut Cabinet PsyClinic [email protected]
TULBURAREA BIPOLARA
√ Ce este tulburarea bipolara?
Tulburarea bipolară (sau tulburarea maniacodepresivă) este o problemă severă de sănătate mentală ce afectează aproximativ 1% din populaţia generală.
Tulburarea bipolara se caracterizeaza prin succesiunea de episoade maniacale şi episoade depresive.
În timp ce unele persoane pot avea doar un singur episod de manie şi depresie în decursul vieţii, un procent de 95% dintre persoanele diagnosticate cu tulburare bipolara au episoade recurente. Probabilitatea de a avea un nou episod de depresie sau manie creşte odată cu numărul recăderilor. Există de asemenea studii care arată că, în timp, durata dintre episoade descreşte. Acest lucru înseamnă că persoana va avea perioade de remisie din ce în ce mai scurte, pe măsura ce tulburarea avansează. Din acest motiv şi rata tentativelor de suicid în rândul persoanelor care suferă de tulburare bipolară este ridicată, ajungând până la 25%.
Schimbările marcante în comportament, dispoziţie, personalitate şi gândire inevitabile în tulburarea bipolară au adesea efecte semnificative în domeniul relaţiilor interpersonale. Labilitatea afectivă, extravaganţele financiare, fluctuaţiile gradului de sociabilitate, comportamentul sexual de risc, impulsivitatea sunt cu siguranţă o sursă de nelinişte, conflict şi îngrijorare atât pentru cei care suferă de această tulburare precum şi pentru familiile şi apropiaţii lor.
Există mai multe tipuri de tulburare bipolară:
* Tulburarea bipolara I: Tulburarea bipolară de tip I se caracterizează prin prezenţa unuia sau mai multor episoade depresive majore şi a unuia sau mai multor episoade maniacale sau mixte. Indiciile care ar putea ghida specialistul către un diagnostic de tulburare bipolară sunt:
istoric familial de tulburare bipolară semne şi simptome ale unui episod depresiv în adolescenţă frecvenţă crescută a episoadelor depresive recurente (mai mult de două episoade pe an) probleme din sfera psihomotorie sau hipersomnie în timpul episoadelor depresive majore
Unele persoane cu tulburare bipolară de tip I nu se confruntă doar cu episoade simple de depresie şi manie ci şi cu episoade mixte. În episoadele mixte sunt prezente atât simptomele de depresie cât şi cele caracteristice maniei, în acelaşi timp (exemplu – în aceiaşi zi). În unele cazuri, persoanele sunt întrun moment al zilei extrem de triste şi lipsite de speranţă şi, în alt moment, sunt foarte încrezătoare în posibilităţile lor şi cred că pot face orice. Frecvenţa episoadelor mixte este relativ scăzută (aprox. 610% din numărul total al episoadelor) însă efectele lor sunt semnificative şi produc o mare suferinţă.Vârsta la care apare primul episod se situează, de obicei, între 18 şi 30 de ani. * Tulburarea bipolara II: Tulburarea bipolară de tip II se caracterizează prin prezenţa unuia sau mai multor episoade depresive majore intercalate cu unul sau mai multe episoade hipomaniacale. Simptomele în episodul hipomaniacal sunt aceleaşi ca
Psih. Elena Pana www.psyclinic.ro Psihoterapeut Cabinet PsyClinic [email protected]
şi în cazul maniei cu menţiunea că ele sunt mai puţin severe. În timpul episodului hipomaniacal persoanele sunt în mod evident diferite faţă de cum sunt în mod obişnuit; nevoia de somn este semnificativ mai mică, sunt euforice sau iritabile, au o gândire rapidă şi o activitate mult mai intensă. Creşterea încrederii în sine şi optimismul pot determina aceste persoane să încerce activităţi noi dar riscante.Episoadele hipomaniacale pot dura câteva zile sau săptămâni şi alternează cu perioade asimptomatice sau depresive. Este posibil ca o persoană cu tulburare bipolară de tip II să dezvolte un episod maniacal. Aproximativ 10% din persoanele cu acest diagnostic evoluează spre o tulburare bipolară de tip I, după primii cinci ani de suferinţă.
* Tulburarea ciclotimică În tulburarea ciclotimică persoanele au episoade scurte de hipomanie intercalate cu episoade scurte de depresie de intensitate medie (simptome care nu întrunesc numărul şi intensitatea pentru a fi clasificate drept episod depresiv major). Pentru a putea pune diagnosticul simptomele trebuie să fie prezente cel puţin doi ani (un an la copii şi adolescenţi) iar perioadele libere de simptom să nu depăşească 2 luni continue.Sunt rare momentele în care nu simptomele nu sunt prezente. Deşi aceste persoane pot funcţiona adecvat, din când în când, afectarea lor este semnificativă în domeniul social, profesional şi interpersonal.Debutul tulburării are loc în adolescenţă sau la vârsta adultă timpurie. Debutul tardiv poate sugera prezenţa unei tulburări afective datorate unei condiţii medicale generale.
* Tulburarea bipolară fără altă specificaţie: Include acele tulburări din sfera bipolarităţii care nu întrunesc criteriile pentru nici o tulburare bipolară specifică.Exemple:
Alternare foarte rapidă între simptomele maniacale şi cele depresive care nu au durata necesară pentru a fi încadrate drept episod maniacal, hipomaniacal sau depresiv
Episoade hipomaniacale recurente fără simptome depresive intercalate Episoade hipomaniacale alternativ cu simptome depresive cronice, care nu sunt atât de frecvente pentru a
putea pune un diagnostic de tulburare ciclotimică Situaţii în care specialistul a concluzionat că există o tulburare bipolară dar nu poate să determine dacă
este primară, datorată unei condiţii medicale generale sau indusă de substanţe
√ Care sunt simptomele tulburarii bipolare?
Tulburarea bipolară este dificil de diagnosticat, chiar şi pentru specialiştii cu experienţă în domeniul psihiatriei, datorită varietăţii şi intensităţii diferite a simptomelor precum şi a particularităţilor de manifestare la fiecare persoană.Mania, hipomania şi depresia sunt categoriile generale de simptome prezente în tulburarea bipolară.
Mania începe cel mai adesea cu o creştere a nivelului de energie, creativitate şi uşurinţă în dezvoltarea relaţiilor sociale. Persoanele care nu au un insight asupra maniei nu îşi dau seama că ar putea fi ceva în neregulă şi chiar îi acuză pe ceilalţi că au ceva împotriva lor.
Psih. Elena Pana www.psyclinic.ro Psihoterapeut Cabinet PsyClinic [email protected]
În episodul maniacal unele sau toate simptomele următoare sunt prezente pentru cel puţin o săptămână şi persoana are probleme în a funcţiona normal:
• Dispoziţie euforică, optimism exagerat şi încredere crescută în sine• Nevoie scăzută de somn fără oboseală• Idei de grandiozitate, exagerarea importanţei propriei persoane• Iritabilitate crescută, comportament agresiv• Activitate mentală şi fizică crescută• Vorbire rapidă, trecerea de la o idee la alta, distractibilitate• Critică slabă, impulsivitate• Comportamente de risc precum condus cu viteză ecesivă, conduită sexuală de risc, cheltuieli exagerate
Orice persoană care are aceste simptome pentru mai multe zile şi nu le poate atribui consumului de alcool, medicamente sau alte substanţe ar trebui să consulte un specialist.
Hipomania se caracterizează prin aceleaşi simptome ca şi mania numai că intensitatea acestora este mult diminuată. Prietenii şi apropiaţii persoanei care este în episod hipomaniacal pot observa o creştere a nivelului de energie, nevoia scăzută de somn, încredere în sine crescută, euforie sau iritabilitate, comportament impulsiv şi doar uneori idei de grandiozitate.
Depresia majoră este caracterizată prin prezenţa a cel puţin cinci din simptomele de mai jos, prezente pe durata a cel puţin două săptămâni şi care afectează în mod negativ capacitatea de funcţionare a persoanei:
• Dispoziţie depresivă aproape toată ziua, interes sau plăcere scăzută în toate activităţile, în cea mai mare parte a zilei
• Schimbări semnificative în ceea ce priveşte apetitul şi somnul• Lipsa plăcerii şi bucuriei în activităţile uzuale• Lipsa de motivaţie• Nivel de energie scăzut, letargie persistentă• Sentimente de vină şi inutilitate• Capacitate de concentrare diminuată, dificultăţi în luarea deciziilor• Încetinirea vorbirii, a gîndirii şi a mişcărilor corpului• Agitaţie fizică şi nelinişte• Gânduri recurente despre moarte şi suicid
La unele persoane se pot adăuga simptome precum iritabilitate, mânie, îngrijorare, agitaţie, anxietate şi simptome fizice precum durere sau greaţă.
√ Care este tratamentul tulburarii bipolare?
Tulburarea bipolară afectează funcţionarea persoanei în toate domeniile vieţii sale. De aceea şi tratamentul este unul complex incluzând alături de medicaţie specifică şi psihoterapie, psihoeducaţie, reabilitare psihosocială.Fiecare persoană beneficiază de un plan de tratament individual, ceea ce funcţionează bine pentru unii poate să nu funcţioneze la fel pentru alţii, chiar dacă diagnosticul este acelaşi. Specialiştii pot să încerce mai multe scheme de tratament până când găsesc cea mai bună variantă.
Psih. Elena Pana www.psyclinic.ro Psihoterapeut Cabinet PsyClinic [email protected]
Terapia medicamentoasă include: timostabilizatoare (carbonatul de litiu, valproat monosodic, carbamazepină, lamotrigina), antipsihotice convenţionale (haloperidol, clorpromazina) şi atipice (olanzapina, quetiapina, risperidona, clozapina), antidepresive (sertralina, paroxetina, fluvoxamina,mirtazapina). Obiectivele administrării tratamentului medicamentos sunt: în primul rând de a controla simptomele episodului acut de depresie sau manie şi, ulterior, de a preveni recăderile prin menţinerea tratamentului. Psihoterapia poate ajuta la succesul tratamentului şi poate fi începută în orice moment, însă cu cât intervenţia este mai aproape de debutul tulburării cu atât eficienţa este mai ridicată.
√ Care este interventia cognitivcomportamentala in tratamentul tulburarii bipolare?
Intervenţia cognitiv comportamentală în tratamentul tulburării bipolare se bazează pe următoarele ipoteze:
1. Gândurile, emoţiile şi comportamentele persoanei sunt întro relaţie de interdependenţă. Variaţiile de dispoziţie şi schimbările în modul de a gândi caracteristice episoadelor depresive şi maniacale influenţează inevitabil comportamentul persoanei. Răspunsul comportamental întăreşte informaţia procesată în mod eronat şi starea afectivă, transformânduse întro profeţie autoîmplinită.
Exemplu: O persoană aflată în episod maniacal, să presupunem un agent de vânzări, crede că este cel mai bun profesionist în domeniul său, are un nivel crescut de energie şi motivaţie şi este încrezător în forţele sale. În aceste condiţii el reuşeşte să aibă un umăr foarte mare de vânzări şi acest fapt îi confirmă gandul că este cel mai bun agent de vânzări. În episodul depresiv, însă, când starea sa afectivă este de tristeţe, motivaţia este slabă, are dificultăţi de concentrare şi crede despre sine că este un amărât de agent de vânzări nu îşi mai poate îndeplini munca la fel de bine. Prin urmare, numărul de vânzări scade şi îi confirmă ideea că este incompetent.
2. Pacienţii care înţeleg ce înseamnă să ai tulburare bipolară vor putea să aibă un rol activ şi să ia decizii mult mai bune în ceea ce priveşte tratamentul lor. Pentru aceasta una din primele intervenţii ale terapiei cognitiv comportamentale este psihoeducaţia.
3. Identificarea timpurie a semnalelor de alarmă ale unui posibil episod depresiv sau maniacal oferă posibilitatea unei intervenţii adecvate pentru prevenirea recăderilor. Psihoeducaţia asociată cu monitorizarea simptomelor oferă o soluţie pentru detectarea timpurie a semnalelor de alarmă.
4. Intervenţiile cognitivcomportamentale oferă pacientului instrumente utile pentru prevenirea recăderilor. Simptomele prodromale de intensitate medie pot fi ţinute sub control cu ajutorul psihoterapiei, fără o ajustare a tratamentului medicamentos.
5. Creşterea complianţei la tratamentul medicamentos permite pacientului să aibă un beneficiu maxim din administrarea acestuia. Intervenţiile cognitivcomportamentale sunt mai eficiente dacă pacientul urmează şi un tratament medicamentos adecvat.
6. Un management mai bun al problemelor de natură psihosocială, care constituie o sursă de stres pentru pacienţii cu tulburare bipolară şi exagerează simptomele, poate ajuta la prevenirea recăderilor.
Psih. Elena Pana www.psyclinic.ro Psihoterapeut Cabinet PsyClinic [email protected]
7. Abordarea cognitivcomportamentală pune accent pe învăţarea unor modalităţi de coping la simptomele şi consecinţele tulburării bipolare. Scopul acestor tehnici este şi acela de a ajuta pacientul să îşi gestioneze problemele şi după ce terapia se încheie.
Obiectivele intervenţiei cognitivcomportamentale în tulburarea bipolară:
• Educarea pacientului şi a persoanelor apropiate despre tulburarea bipolară, posibilităţi de tratament şi dificultăţi comune asociate cu boala
• Oferirea unei metode de monitorizare care să ajute pacientul să surprindă circumstanţele, severitatea şi succesiunea simptomelor depresive şi maniacale
• Să faciliteze complianţa la tratament• Să ofere strategii de coping la problemele cognitive, afective şi comportamentale asociate simptomelor
depresive şi maniacale• Să asiste pacientul în dezvoltarea unor mecanisme de a face faţă factorilor de stres care pot interfera cu
tratamentul sau care pot precipita apariţia unui nou episod de depresie sau manie
Psih. Elena Pana www.psyclinic.ro Psihoterapeut Cabinet PsyClinic [email protected]