lay Ingram

ttiinfa lui,,DE (E"^Rispunsuri la intrebiri 2

despre Univers, -Necunoscut

a a,\ a

sr nor rnslne,t

$Traducere:

Bianca-LidiaZbarcea

?

NICULESCU

',|qEtFF'lF*i

Cuprins

Partea intii: Marele Necunoscut

1. SuntemsinguriinUniverssauexistlextrateregtri?'...' ...... 11

2. Putem readucelaviafidinozaurii? ....... 17

3. De ce este cerul albastru? . . . 2l

4. Am putea construi vreodatd un lift spaflal? - ' . . . . 25

5. Ce s-ar intAmpla daci ar dispirea luna? . 29

JJ6. De ce este cerul nopfii intunecat?

7. CeesteatdtdepericulosinTriunghiulBermudelor?..... ... " 37

8. Ce sunt experienfele la limita morlii? . . . . ' 4I

MISTERE DIN ISTONE:Cum a ajuns curcubeul sd aibd gapte culori? ' . . 46

Partea a doua: Corpul uman

1. De ce sughifgicumpotopri sughiprile? ........ 53

2.De cenu mi pot gidila singur? . . . ' 58

3. Ce este mahmureala gi cum se scapi de ea? ' . - ' . . 62

4. Cespunelegeaurinirii?.... .... '.655. De ce nu-mi pot aminti nimic de dinainte de virsta de doi ani? . . . . ' ' 69

6. Putem merge in linie perfect dreapti? . . . . 73

7. De ce avem cinci degete la fiecare mdni qi la fiecare picior? . . . . 77

8. De ce se aude acel sunet cdnd imi trosnesc degetele? . . . . 81

MISTERE DIN ISTORIE:Este adevdrat cd respirdm acelagi aer pe care l-a respirat ;i Iulius Cezar? . ., . . . . . . 84

Partea a treia: Regatulanimalelor

1. Cum isi curenteazi liparii electrici prada? . . .. . . . 89

2. Cumpoate o mangustd sd supravie{uiascd muqcdturii de cobri? . .. . . . 93

3. Care este diferen(a dintre pdinea pritjitit,,in ciderd'9i pisicile in cddere?. . . . . 97

4.Curnsecamufleazdcaracatifele?.... ....1015.Potelefanfiisisari?. ......1056. Pot viermii si-gi digere reciproc amintirile? . . . . 108

7. Ar putea oamenii si hiberneze vreodati?. . . . . . . 1l l

MISTERE DIN ISTORIE:Ora;ulAtlantidaaexistatcuadevdrat?.... .. 116

Partea a patra: $tiinli ;i maginirii neobignuite

1. Cum ricogeazi pietrele pe suprafafa apei? . . . . . . I23. 2.Trdim intr-o simulare pe calculator? . . . . . I27

3. Cum si alegi cel mai intim pisoar intr-o toaleti publici? . . . . . 13I4. Vom putea construiweodati o masini de tip perpetugm mobile? . . . . . . . . . 136

5. CAt de mult urineazi oamenii in piscine? . . . . . . l4Z6. Ceseafliininterioruluneigiurinegre? .......I457.Yor avea vreodatd maEiniriile sentimente? . . . .

8.Ceseascundeinbaiata?.... .....1559.CeestetestulTuring?.... ..160

MISTERE DIN ISTORIE:CeestemecanismuldelaAntikythera?. ......164

Mullumiri ...... I7l

Partea int6iMarele Necunoscut

Suntem singuri in Universsau existi extrateregtri?

Nu avem cum si ne imaginlm micar r[spunsul la aceasti intrebare daci nu

credem ci viala * gi mi refer aici in special la viala inteligenti - ar fi putut apirea

gi pe alte planete in afari de Pimint. Nu trebuie neaplrat si fili de aceasti pirere:

este foarte posibil si fim unici in Univers. Putem crede ci oricdt de multe miliarde

{e galaxii ar exista, fiecare cuprinzAnd miliarde de stele cu neinchipuit de multe

miliarde de planete orbitAnd in jurul lor, noi suntem singurii. insi aceasti

atitudine mdndri care susfine cl noi suntem centrul Universului a inceput si

se domoleasci incepAnd cu anii 1500 9i ne-a restrAns stipdnirea, ajungdnd de

la singurii din lume la una dintre opt planete care orbiteazi in jurul unei stele

monotone intr-una dintre nenumiratele galaxii existente.

Reprezinti in mod clar o provocare si aflim daci suntem singuri in Univers,

in condiliile in care nu avem dovezi ci ar exista viali 9i in alti parte' Singura

modalitate de abordare a problemei ne-a fost oferiti de astronomul Frank Drake,

care, in 1961, a creat ceva care se

numeqte Ecualia lui Drake.

Ecualia lui Drake rePrezinti o

serie de cantitifi necunoscute care

ne ajutl si lnlelegem intr-o oare-

care misur[ cu ce ne confruntim,

inainte de a ne exprima convinge-

rea cd existi gi alte civilizalii inteli-

gente. Ea arati aga:

q11SUNTEM SINGURI iN UNIVERS SAU EXISTA EXTRATERESTRI?

Pe infelesul tuturor, ecuafia ne spune ca N reprezintd numirul de civiliza{iiavansate din punct de vedere tehnologic in momentul actual pe care le-am putea

descoperi. O idee cu adevirat captivantd!

N inseamnl viafi pe alte planete! N inseamni extrateregtri! insi N depinde

de toate elementele din dreapta semnului egal. Pe mi,suriL ce fiecare aspect este

luat in considerare, N scade. Acest lucru ne arati ci gansele de a descoperi o altispecie in Univers fluctueazi in funcfie de urmltoarele elemente:

\ = numerul total de stele

fo= ptor"ntajul de stele cu planete

z" = numirul de planete care se afli la o distanli optimd fafi de stelele lor pen-

tru a permite aparilia vielii

f, = acele planete care sustin efectivviafa

/ = planetele unde viafa inteligentd a reugit sd evolueze

f,= cele care au dobAndit tehnologie avansati de comunicafii,iar ultimul factor,

L = numi.rul de civilizafii avansate din punct de vedere tehnologic care supra-

viefuiesc indeajuns de mult pentru ca noi sd le putem descoperi

Atunci cind Drake a compus aceasti ecuafie, multe dintre numere nu puteau

fi decAt ghicite. De atunci insd am mai evoluat, iar acum putem estima pulin maiexact aceste variabile.

12 sTilNTA LUt,,DE CE"2SUNTEM sINGURI iN UNIVERS SAU EXISTA EXTRATEREsTRI?

AdeVdf & FiCliUnei Suntem obiSnuili ca formele de viald sa evoluezein

apa sau pe uscat. Existd insa 5i atte posibititdfi? Doi astronomi cunoscufi, Fred

Hoyte;i Car! Sagan,;i-au imaginat forme de viald gazoase neobisnuite Siferoce.

in romanul S.F. at lui Hoyte, publicat la sfdrSitut anilor 1950, Noru! Negru, un nor

gigantic de praf Si gaz ne invadeaza sistemul solar 5i blocheaza soarele,

ameninldnd viala de pe inttreaga planeta. Norul, mai inteligent decdt noi, se

hrdnea cu energia radialiilor emanate de stele - ceea ce noi numim lumina solard.

Pamdntul a fost salvat atunci cdnd norul a decis sd meargd mai departe. Carl

|agan, lntr-a lucrare pentru NASA, a',emis ipoteza conform carela existd fn ,

atmasfera lai Japitef trd tipuri de arg,anisme gigantice tip balon: plutitori, sifoane ,

qi'vfrnatorl. plrtriloirii s-ar i'ntinde p2:kitomeffi Intregi 5i ar'suprauie.tui pri, ,

consumarea luminii solare sau pr:in procesarea substanlelor chimice din

atmosfera. Sifoanele, asemenea planctonului din ocean, s-ar cerne incet prin

otrnos;ferd, dar ar absorbi alte orgonisme in cdderea lor (precum plutit-arii),.19 fel ,

cum.picdturile de plaaie cresc in mdrirne la cdders, lar vdnd.torii, dupd cum vfr ,

puteli imagina, ar uiza alte orgdnisme pe care sd le absoarbd,

Planetele orbiteazi in jurul stelelor, aEa c6, pentru inceput, trebuie si gtim cite

existi in Univers. Galaxia noastri, Calea Lactee, confine cel pulin 100 de miliarde

de stele gi ar putea exista firi prea mare greutate acelagi numir in fiecare galaxie.

Existi undeva intre 10 miliarde gi 10 trilioane de galaxii, aEa ci daci inmullim

aceste numere (folosind estimarea superioari a galaxiilor), am ajunge la o apro-

ximare insondabili de 1.000.000.000.000.000.000.000.000. O grimadd de stele.

$tiali Ci... Estimirile difer6, insd ar putea exista p6nd la?

$60 de miliarde de planete locuibile in galaxia Calea Lactee'

Noi tehnologii, precum observatorul spalial Kepler, ne-au olbrit o mai burrir

idee cu privire la cdte stele au intr-adevir planete care orbiteazi in jurul lor. Exis-ti multe planete in spaliu, insd preconizdm cd, acelea care de{in forme de viafdau o mirime aseminitoare PimAntului gi sunt localizate intr-o arie pe care onumim ,,zond,locuibilfi gi anume o por{iune in care existi api sub formd lichidn.Noi, pdmAntenii, avem impresia cd apa, vitali existenfei pe Pimint, va fi la fel de

importanti oriunde altundeva. Asta inseamni ci o planeti nu se poate afla preaaproape de soarele ei (unde cildura ar evapora apa) sau prea departe qi prea rece

(unde apaar inghefa).

Am descoperit deja mai mult de 4.000 de planete care orbiteazi in jurul altorstele gi este foarte probabil ca fiecare dintre acestea s[ aibe minimum o planeti.De asemenea, este posibil ca cel pulin o stea din cinci si dispuni de o planetide mirimea PimAntului in zona ei locuibili. Iar acest lucru nici micar nu ia inconsiderare teoria conform careia 90% dintre planetele galaxiei nu au fost create

inci. Mdrimea unei planete este importanti gi pentru ci este mai dificil ca vialasiL evolueze pe un gigant gazos precum Saturn decAt pe o planetl stdncoasi, maimicu{i, precum a noastrd.

Din picate, nu avem nici cea mai vagd idee cdt de probabil este ca o planetd -chiar Ei una care se afli in zona locuibili - sd poatd susfine via{a. in momentulactual, existi un singur exemplu in sistemul nostru solar: planeta locuitd de noi.Acest lucru ingreuneazi estimarea aplicati altor locuri, insd dacd s-ar gisi mdcarurme de fosti viali microbiani pe Marte, acest lucru ar modifica in mod consi-derabil procentajele. Cercetitorii sunt optimigti cd viafa este rdspdnditi deoarece

compugii chimici esen{iali vielii nu se gasesc exclusiv pe Pimdnt, ci sunt imprig-tia{i in toat[ galaxia.

AvAnd in vedere cdt de dificil este si estimim cu acuratefe cAt de extinsi este

viafa, ce spunem de viafa inteligentd? Degi mai mult o binuiali, cercetitorii par s6

fie de acord cu ideea ci, dacd s-ar gdsi zece planete care sustin viafa, este probabilca pe una dintre ele si se glseasci gi forme de viafi inteligenti. Mai importantdec6t at6t ar fi de stabilit dacl acele specii inteligente sunt capabile si devini apte

din punct de vedere tehnologic, deoarece doar in acel fel le-am putea detecta sau

transmite mesaje.

$

..? $tlafl Gi... Filosoful Nick Bostrom sustinea cd nu ar fi de

dorit sd gdsim alte specii in Univers. in opinia lui Bostrom, rarita-

tea formelor de viald inteligenti din Univers reprezinti dovada

cd existd un fel de fenomen, de barierd esenliald care nu per-

mite dezvoltarea decAt a c6torva civilizalii tehnologice foarte

norocoase;i cd p6nd acum noi suntem unicii reprezentanli ai

acelei categorii.

De ce este asta un lucru important? Av6nd in vedere cd acest

pas fundamental se afl6 in trecutul nostru, inseamnd cd noi l-am

depagit cu succes, iar faptul ci din c6te Stim noi pirem singurii

care au ajuns a9a departe denotd cd atingerea unui stadiu teh-

nologic este un eveniment foarte rar. insd dacd noi nu am depS-

5it bariera care presupune atingerea stadiului de civilizalie dez-

voltatd tehnologic gi pe deplin capabilS sd exploreze Universul

in timp ce alte planete au reuSit acest lucru, de ce nu gdsim nicio

dovadi a existenlei lor?

ln mod straniu, ceea ce descoperim pe Marte este vital teoriei lui

Bostrom. El sperd cd nu vom gisi nicio urmi de viald microbiand

" acolo, deoarece asta arinsemna cd viala se dezvoltd frecvent pe

' alte planete. lar dacd acest lucru este adevirat, este mult mai

posibil ca viala inteligentS, ca a noastrd, sd fi apdrut in altd par-

te gi s5 fi fost distrusd. in viziunea lui Bostrom, dacd nu existd

viald pe Marte, ne putem imagina cd suntem unici in Univers.

insd chiar qi in acest caz, asta inseamnd cd ar putea exista efecte

nefaste in viitor pentru specia umand.

Iar aceasti idee ne conduce la ultimele doui cifre din ecuafia lui Drake. Ar fi

intr-adevir minunat sd descoperim specii avansate din punct de vedere tehno-

logic, insi comunicarea cu acestea este adevlratul nostru obiectiv. Noi suntem

o specie dezvoltatl din acest punct de vedere de cel mult cAteva milioane de ani.

(in Kenya s-au gisit unelte de piatri care dateazi de acum 3,3 milioane de ani).

Iar o tehnologie care si ne permit[ efectiv s[ comunicim cu civiliza[ii indepdr-

tate a fost inventati de-abia acum aproximativ o suti de ani. Intervalul nu este

foarte lung daci luim in considerare via{a unei planete (4,6 miliarde de ani) 9i nu

reprezintd o perioadl indeajuns de indelungati pentru ca o alti civiliza{ie sd ne

poati g[si. Acegti indici sugereazd posibilitatea ca extratereqtrii si fi incercat si

SUNTEM SINGURI iN UNIVERS SAU EXISTA EXTRATEREsTRI?sTilNTA LUt ,,DE CE"2 15

ne contacteze timp de milenii intregi gi pur gi simplu si fi renunfat acum multlvreme pentru cd nu le-a rispuns nimeni!

Stiati Gi... Trimitem in mod neintentionat semnale ex-t,?trateregtrilor de mai mult timp dec6t monitorizdm rdspunsurile

lor. inainte de cablu, semnalele TV erau efectiv transmise prin

aer. Este posibil ca acele semnale sd fi cdlStorit prin spaliu in totacest timp. Gandifi-vd la programe detipul ZoneiCrepusculare al

lui Rod Serling, care se deplaseazd din anul 1959 la o vitezd

apropiatd de cea a luminii, ceea ce le plaseazi la 50-60 de ani-lu-

min6 depdrtare. (l-ar putea speria pe extratereStri Zona Crepus-

culardT) Din pdcate, majoritatea transmisiunilor radio nu ajung

dincolo de atmosfera PdmAntului.

$

Este evident c[ in ciuda progresului nostru, nu $tim inci numerele exacte pen-

tru toate variabilele din Ecualia lui Drake, ceea ce face imposibili o concluzie cuprivire la viala extraterestri. Soluliile la aceasti formuld variazd de la o singuricivilizalie din galaxia noastri (noi) care gizduiegte viafa dezvoltati din punct de

vedere tehnologic, la sute sau chiar mii.Cercetdtorii au inceput de curdnd si modifice Ecuafia lui Drake pentru a gdsi

rispuns la intrebarea: CAt de posibil este ca viafa inteligenti s[ fi apdrut vreodatiin Univers? Concluzia lor a fost cain cam.l in care Eansele nu sunt mai mici de

I la 10 miliarde de trilioane (1 la 10.000.000.000.000.000.000.000), atunci via{ainteligenti trebuie si fi apirut undeva. $i, in mod sigu6 procentul trebuie si fiemai mare de atdt, nu? Este adevirat, nu am primit inci niciun semn de la aceste

civiliza{ii, insi continuim si sperim ci ne vor contacta la un moment dat. Poate

doar agteapti o invitafie din partea noastri.

STilNTJ LUt,,DE CE"2 PUTEM READUCE LA vrATA DtNozAURll?

Putem readuce Ia vialidinozaurii?

Motivul pentru carc lurassic Park este un film 9i nu proiect gtiinlific este pen-

tru ci reafizareaunui film este mai simpli decit readucerea la viafi a unui dino-

zaur - qi chiar gi in cazul bugetelor cinematografice imense, mult mai ieftini. Iar

readucerea la viafi a dinozaurilor nu ar fi cea mai inleleapti decizie.

O primi provocare o constituie recuperarea de ADN intact de dinozaur. in

Iurassic Pdrk acest ADN a fost obfinut dintr-un lAnlar umplut pdnd la refuz cu

sdnge de dinozaur, care apoi s-a impotmolit intr-o rigini inci lichidi. Aceasta

s-a intdrit apoi, transformindu-se in chihlimbar, pistrAnd astfel insecta in stare

intactl timp de mai mult de 60 de milioane de ani.

CAt de probabil este acest scenariu? Cel mai aproape de realizarea lui ne-am

aflat atunci cind au fost descoperite rimdqifele unui !6n{ar plin cu singe de acum

46 de milioane de ani, conservate in argila gistoasi din Montana. Asta inseamnl

aproximativ 20 de milioane de ani dupi disparifia dinozaurilor, ceea ce nu ne

ajuti foarte mult la reinvierea lui T. rex. Existi doar alte doui fosile de lAnlar

C',rvzi ci p"Io,'v' rwotli ln frrlOl

lltt, snr#blora{4M s.rafru 9i po nine, .

unwaAvatct? \

ilrcleajuns de vechi incdt sd fi putut coexista cu dinozaurii: una clintre acestea,descoperiti in Burma, contine materie care nu a fost incd analizatd,; cealaltd, dinAlberta, provine de la un mascul, iar masculii nu musci. Firi mugcituri, nu exis-td sdnge; ftri sAnge, nu avem ADN de dinozaur!

Asta nu inseamnd ci nu vomgisi specimenul perfect intr-ozi. Faptul ci sAngele este pistratintr-un exemplar vechi de 46 de

milioane de ani este uimitor gi neconferi speran{i: chiar gi carapa-cele groase ale gAndacilor se degra-deazi intr-un interval atdt de lung.insi cel mai probabil vorbim defapt de o insectd de tipul puricilor.

Chiar gi cu sAngele in posesia noastrd, tot ne-am afla departe de recrearea Juras-sic Park, dar avem gi vegti bune: existd acum dovezi cum ci s-ar putea nici sd nuavem nevoie de insecta in cattzi.

in ultimul deceniu, mai multe laboratoare au gisit lesut de dinozaur sub for-mi de proteine conservate in fosile, o descoperire gi o surprizi uriage, av6nd invedere cd fosilele sunt, prin insdgi natura lor, nimic mai mult decdt roci. Existiintr-adevir o diferenfi mare intre proteine gi ADN, dar faptul ci exist6 un nivelatit de ridicat de conservare ne oferd in mod clar o umbri de speranfd.

sd ne imagindm ci putem gisi ADN conservat, cd acesta este chiar de dino-zaur gi este intact, poate fi extras, iar cantitilile pot fi amplificate, astfel incdt sdpoatd fi prelucrate. $i apoi ce facem? Aplicdm tehnicile de clonare!

Fapt ,,damonstrat gti1, lfic:, cloiarea','o,: fr*g,,, a', re,a5itd ,irl,,cazulmamiferelor din timpurite noastre - o mai lineli minte pe oi,ta Doily? - daranimalele respectiv{;reprezintd u.n caz ideat, cu.Dally a,,fast ugor sa obsinemnnu-it urt il*i: Eiitilti ri;utlut foiui'iuut deoaie,ra t*rrpiontan o*totintr-o femela ;i sa permitem sorcinii s;d avanseze. lnsa Dotty o fost un singur cazreugit din 277 de incercdri!

/auT-^/rt,,r-

nf

Cincl vine vorlra rle clonnrca rlirtozauriklr ins[, nu avem nici ADN, nici <lvule

viabile (cele pe ctre le clc(incm sunt fosile) gi nici o femeli care sd poarte sarcina.

lixisti totugi soltrfii. Cele mai apropiate rude ale dinozaurilor sunt pisirile, deci

irm putea implanta ADN de dinozaur intr-un ovul de stru!, iar apoi si transferimovulul intr-o femeli stru!. (Nu este nevoie de fertilizare, deoarece ADN-ul confi-

nc deja contribulia genetici a ambilor pnrinli).Dacd nu ai la indemAni decAt ADN incomplet de dinozaur, atunci poli ad[u-

ga acele gene unui grup de gene de stru!. Asta ar fi in mod sigur un compromis,

rlcoarece rezultatul ar fi mai mult pui de stru! decdt de dinozaur, dar cel pufin aga

i ar cregte gansele de supraviefuire. Chiar gi cu un set complet de gene de dinoza-

rrr, dezvoltarea embrionului ar depinde de un grup de stimuli atent sincronizalirlin partea mamei, urmagul iegind un fel de hibrid ciudat de pasire-dinozaur. Un

singur hibrid ciudat de pasdre-dinozaur, iar asta daci reugegte si supravie{uiasci.

4/\i-^f.l se^a,nA^i la;+ f-" cxe,A cAar.on Avgrzbitc' pog*ag"l.

6noIar acel unic pui va avea nevoie si minince. Pisirile sunt urmagii dinozaurilor

teropozi - precum T. rex sau velociraptorul, care erau carnivori. Iar o existenlisinitoasi pentru asemenea creaturi presupune mai mult dec1t o halci de carne:

bacteriile intestinale sunt fundamentale. Pe acelea unde le-am putea gisi? $i nu

in ultimul rAnd, pentru a putea recrea o populalie autonomi, ar trebui produse

inci cinci mii de animale din specia respectivi gi plasate pe o bucatd de pdmdnt

de mirimea, cel pu(in, a unui parc nafional. Lipsa unor cunogtin(e suficiente inmaterie de nevoi ecologice ale dinozaurilor ar conduce aproape sigur la egecul

unui proiect de asemenea anverguri.

Daci eqti dispus si te mulpmegti gi cu o specie care nu este chiar dino-zaur, atunci lucrurile se imbunitilesc considerabil. Alege un mamut bldnos, de

9TilNTA LUt,,DE CE"2 PUTEM READUCE LA VIATA DINOZAURII? 19

exemplu. Existi specimene inghefate mai tinere de cinci mii de ani gi a fbst recu-perat ADN de mamut in stare perfectd; de fapt, intregul genom de mamut a fostsecvenfiat. Pe deasupra, elefantul din zilele noastre, in special specia indiani, este

o rudi apropiatd a mamutului. Existi tehnici genetice care pot fi folosite pentru a

inlocui genele de mamut cu cele ale elefantului indian, reugindu-se astfel clonareamamutului.

Geneticianul George Church de la Harvard a sudat deja gene de mamut inADN de elefant indian - peste patruzeci in momentul actual. A selectat cele maiimportante gene pentru supravieluirea in climate reci, inclusiv urechile mai mici,pirul, straturile de grisime gi chiar sAngele, eficient in transportarea oxigenului.Progresul este uimitor, insd existd inc6 obstacole imense care trebuie depigite.

in primul rAnd, cele patruzeci gi ceva de gene reprezintd, doar o mici parte

din diferen[ele genetice dintre mamuli 9i elefan{ii moderni. Ca si nu mai vorbimde posibilitatea ca genele de elefant 9i de mamut si nu se imbine armonios. Pe

lingi asta, Church a explicat ci embrionul ar urma s[ fie crescut intr-un pinteceartificial: nu s-ar putea gisi justificiri pentru a face experimente de acest tip pe

un elefant indian, specie pe cale de disparifie de altfel. insi acel pdntece artificialar trebui si poati proteja un animal ciruia i-ar lua pAn[ la douizeci gi doui de

siptimAni si atingi maturitatea gi si ajunga si cintdreasci mai mult de 90,7 kilo-grame.

Genomul de mamut ales pentru reprezentarea speciei constituie o provocare

in sine. Acesta a fost preluat de la ultima populalie care a triit pe Insula Wrangeldin Rusia arcticd, dezvoltind defecte genetice grave carzate de cosangvinizare,care au contribuit probabil la extincfia speciei.

Ruqii construiesc un Parc Pleistocenin Siberia, dar chiar daci Church reuqegte

ce gi-a propus, nimic nu garanteazd, cdva fi loc pentru mamufii renisculi, iar cuaceasti problemi s-ar confrunta orice specie pe care o readucem la via!6.

O ultimi observalie la acest capitol:

resursele gi atenfia oferitl acestor anima-le charismatice ale trecutului - mamutul,pasirea Dodo gi porumbelul cildtor - ar

fi mai de folos eforturilor de a salva nenu-miratele specii inci in via![ in momentulactual, dar care se afli gi ele pe cale de dis-parilie.

20 sTilNTA LUr,,DE CE"2 21

De ce este cerul albastru?

Chiar gi cAnd vine vorba despre o intrebare atAt de simpld existd subtiliteti

care trebuie luate ln considerare, ins[ partea principali a rlspunsului este destul

de clari:lumina solar6, care este albi, nu poate circula neafectati prin atmosfera

tcrestri. Atunci cind aceasta intri in contact cu moleculele de aer, ea este disper-

sat6 in toate direcliile. insi lungimile de undi mai scurte sunt mai sensibile la

ircest fenomen dec6t cele lungi - astfel, lumina de la capitul violet gi albastru al

spectrului este dispersati mai intens decAt rogul, galbenul sau chiar verdele.

Dac[ soarele este la r[s[rit, iar tu privegti cerul citre apus, albastrul pe care ilpercepi este lumina dispersatl de la soare gi apoi cltre ochii tii. in orice caz, dacd

privegti in direcfia soarelui la risirit sau la apus, cerul arati rogu sau portocaliu.

Asta se intdmpli pentru cd soarele se afli in apropierea orizontului gi vi desparte

un stat mai gros de atmosferi, iar tu poli percepe doar o micd parte din spectrul

solar, aceea cafe se disperseazd cel mai greu, formati din rogu gi portocaliu.

Noua informalie nu a fost una de mare ajutor, datd fiind biografia deloc

impresionanti a omului de Neanderthal, ciopliti in piatrd. Vechea zicall,conform

cireia cirlile de istorie sunt scrise de invingitori nu a fost nicicdnd mai veridicl.

La inceput, faptul ci noi incieram acolo, iar ei, nu, plreasi spund intreaga poveste. La

scurt timp dupl ce i-au in-tAlnit pe oamenii moderni(pe noi), neanderthalii s-au

retras incet in cAteva zone

izolate din sudul Spaniei gi

DE CE ESTE CERUL ALBASTRU?

bv c.ve'slt',*,r"1olbas{z."?

f-t/,OS.\\o/

\---l-

Pe'tt{u," d,eaAu oa a7"slnciJt.k-

--los.\ ---Vl--/

I \'