Alice Munro s-a niscut 9i a crescut in \Tingham' Ontario'

si a studiat la Universitatea \Testern Ontario' A publicat

l""atrt.r... colecqii de prozi scurti' un roman ;i doui

"J",i. a. Pouesti)i alei' Dr"-^ lungul remarcabilei sale

cariere a primit numeroase premii 9i distincgii' inclusiv'

al ir.i oii, Premiul p.,,t"' iitt'"turi al guvernatorului

Cr*a.i gi doui Premii Giller, Premiul Rea pentru prozi

r."ria, ptlt"itf Lannan, Premiul \7'H' Smith (Anglia)' Pre-

-i,ri p.r""t, (kalia) ;i National Book Critics Circle Award

iSUAl. Pov.stiril. ei'au apirut in revistele. The Ne,w Yorker'

irtoitt Monthl4, The Paiis kuiew qi in.dte.publicagii' iar

volumele ei de prozi scurti au fost traduse tn treisprezece

limbi. Alice Mun.o triiegte in Clinton' Ontario' lAngi lacul

Huron.---1" ZOOS, pentru intreaga sa activitate literari' a fost

distinsi .., Pr.miul Man Booker International' iar ln 2013

i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literaturi'

Din crealia lui Alice Munro' la Editura Litera au apirut

urmitoafele voluLme: Prea mult'ifericire' Fugara' Dragd uiayd'

gi [Jri., prietenie, dragoste, cdsd'torie'

ATICE MUNRO

Dragi viafi

Traducere din limba englezi

JUSTINA BANDOL

&a'

312 Alice Munm

Vancouver gi nu cunogteam pe nimeni ln grija ciruia si-ipot lisa. Abia daci ne-am fi putut permite,cllitoria, iar

iogul meu dispreguia ocaziile solemne. Dar de ce si arunc

vina pe el? $i eu sirngeam la fel. Ne sPunem cI anumite

gert,rii nu pot fi ienate sau ci n-o sI ni le iertim niciodatiDar iertim. Iertim intotdeauna.

CUPRINS

Dear Life

Alice MunroCopyright @ 2012 Alice Munro

eeLtlEFao

Mitura Litera

O.P. 13; C.P 212, seaot 4, Bucuregti, Romdnia

tel.: 021 319 6390:031 425 1619; 0752 548 372

e-mail: comenziPlitera'ro

Dragd uiaYd

Alice Munro

Copyright @ 2014,2017 Grup Media Litera

pentru versiunea in limba rominiToate drePturile rezervate

Editor: Mdra;cu 9i fiiiRedactor: Irina Ilie

Corector: Ioana Patriche

CoPerti: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Bogdan Coscaru

Seria de ficgiune a Editurii Litera este coordonati

de Cristina Vdragcu Sturza'

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

MUNRO,ALICEDraga viaEi / Alice Munro; trad.: Justina Bandol' -Bucuregti: Litera, 20 17

ISBN 978-606-33-1468-1I. Bandol, Justina (trad.)

821.1rr(73)-3t=135.1

Ne puteli vizita Pe

lAnuur JAPoNTET

Dupi ce ii aduse valizaintren, Peter pi.ru nerabdi"torsi se retragi. Dar nu si plece.

ii era pur si simplu reami ci rrenul avea si porneascl,ii explici el. Rlmase afari pe peron, uirendu-se in sus lafereastra lor, zAmbind gi ftcinduJe cu mena. Zimbetulpentru Katy era larg, senin, fhra nici cea mai mici umbride indoiali, ca si cum ar fi fost convins ci ea avea sL fie side acum incolo minunea care era pentru el, gi el pentru ea,

de-a pururi. Zimbetul citre solia lui pirea plin de sperangisi increzitor gi radia un soi de fermitate. Ceva care n-ar 6putut fi exprimar prea usor in cuvinte - gi poare ci nicin-avea sI fie vreodatS.. Daci Greta ar fi pomenit de asta, eli-ar fi spus: ,,Nu fi ridicoll". $i ea ar fi fost de acord, gisindcL era nefiresc ca doi oameni care se vedeau constant, lnfiecarc zi, si. trebuiascl si-si dea vreun fel de explica$i.

Pe vremea cdnd Peter era inci sugar, mama lui traver-sase cu el in brage n{te mungi ci.rora Greta le uita intrunanumele, iegind din Cehoslovacia comunisri in Europa deVest. impreuni cu algii, desigur. Thtll lui avusese dela"asi meargi;i el, dar fusese trimis intr-un sanatoriu chiarinainte de ziua pleclrii pe ascuns. Urma s5. vini dupl eide lndatl ce ar fi purut, dar pAni la urml murise.

5 Alice Munro

-Am citit Povestiri de gen^ul ista' spusese Greta cAnd

Peter ii istorisise intA"mplirile' in povestirile respective' ex-

pinr.",il.U.luqul incepea intotdeauna si plingi 9i trebuia

in'rrariabil si fie sugrumat sau sufocat' de teami ca zgomo-

tul ,i nu puni in pericol intregul grup. de fugari'

P.t.. rpt,r.r. "e

al ttt' auzise niciodati o asemenea Po-

".r*lrrrr'uoise si-gi dea cu pirerea despre ce ar fi frcut

mama lui intr-o astfel de imprejurare'

Ceea ce fhcuse insi mama lui fusese si ajungiL in

ColumbiaBritanici,undeigipuseselapunctenglezaqiobginuse un Post la un liceu, si predea o rnljtlit care se

^rr*." pe atunci ,,no1iuni dt *i"p"t'oriar''.il crescuse

rt"g"tAi. Peter, il trimisese la facultate' 9i el devenise in-

gin?r. Cl"a u.nea in apartamentul lor 9i' mai apoi' in casa

ior, *"*" lui se ageza intotdeauna in camera de zi 9i nu

int., niciodati in tucitirie decAt daci Greta o invita in

mod special' Iqa ii era felul' Prefera si observe cAt mai

;;*: exagera chiar' Si nu observe' si nu deranjeze' si

,ru'f".e nicio sugestie, des,i, in gospodiLrie' era mult mai

buni decAt nora sa in toate privingele'

VAnduse, tot afa, 'p"""*tt"t'l unde igi crescuse fiul

gi se mutase irrtr-o g"t'o"ieri ln care ii incipea doar o ca-

.rif." r"br.rbili. ,,ientru ca Peter si nu se poati intoarce

t" **r.r"i" o tachinase Greta, dar ea plruse tulburati'

Glumele o mAhneau' Poate era o chestiune de limbi' $i

.,r'4i, ro.b., deja in mod obignuit engleza;i' in plus' era

;;;il;"r. ,i,gr,, limbl pe care Peter o gtia' El invigase

noliuni d. "ritr.p"t'oriat

- de;i nu de la-mama lui -'in ti*p ce Greta xudia Paradisul pierdut' Fa se ferise cu

.ftri"lJ a. orice fel de materie practici' EI pirea si fi

frcut exact contrariul'Separagi de geam 9i siligi de K3Y si-;i,faci intruna

cu mina, se complicuri amindoi in dovezile unei

Ur.t.r"lror.rg. caraghioase, ba chiar de-a dreptul demente'

Dragd uiayd 7

Greta se gnndi cAt de bine ardtael si cum pirea si n-aibihabar de asta. i;i tundea pirul periugl, in stilul vre-

mii - mai ales al inginerilor vremii *, iar pielea lui des-

chisi la culoare nu rogea niciodati. ca a ei, nu se pltaniciodati de Ia soare, ci rlmAnea egalbronzatl, indiferentde anotimp.

Opiniile lui erau intru cAwa asemSnitoare. CAnd se

duceau la vreun film, el nu voia niciodati sil discute

dupi. Spunea ci fusese bun, sau destul de bun, sau accep-

tabil gi nu vedea de ce ar fi trebuit si adauge ceva. Camin acela;i fel se uita la televizor sau citea cirgi. Era ribdi-tor cu ele. Oamenii care le ftcuseri igi diduseri probabiltoati silinla. Greta obignuia intr-o vreme s5. se ia la hargi,

intrebAndul rcpeziti daci ar fi spus acela;i lucru in cazul

unui pod: ci oamenii care il construiseri igi dlduseri. toatisilinga, dar ci silinla aceasta nu fusese de-ajuns, gi podulse pribugise.

in loc si se certe, el ridea.Nu era acelasi lucru, spunea.

Nu?

Nu.Greta ar fi trebuit si-gi dea seama ci aceasti atitu-

dine - neimplicati, tolerantl - era o binecuvAntare penffuea, pentru cL ea era poeti ;i in poeziile ei existau lucrurinici pe departe vesele sau ugor de explicat.

(Mama lui Peter gi muncitorii cu care lucra el - cei care

gtiau ce inseamni a;a ceva - spuneau inc5. ,,poetesi". Ea ilinvilase si nu mai intrebuinEeze cuvAntul acela. in rest, nufusese nevoie si invege pe nimeni. Rudele pe care Ie lisase

in urmi;i oamenii pe care ii cunostea acum in calitate de

sogie casnici gi de mami nu trebuiau inva1ali, pentru cI" nugtiau nimic despre aceastl ciudilenie.)

Mai tArziu in viagl, Gretei avea si-i vin5" tot mai greu

si desparti ce fusese bun in perioada aceea gi ce nu. Sigur,

8 Alice Munro

putea spune ci feminismul nu fusese' Dar atunci se vedea

nevoiti si explice ci ,,feminism" nici micar nu era un cu-

vAnt folosit pe atunci, 9i apoi nu mai putea evita toati po-

.r.rte* d.rpr. cum simplul fapt ci aveai o idee serioasi' ca si

nu mai vorbim de ambilie, ba eventual chiar ;i ci citeai o

carte adwirati putea fi considerat un gest susPect, care avea

legituri cu imbolnivirea copilului de pneumonie, 9i despre

rnodt.rl cum un comentariu politic aruncat la vreo petrecere

la firmi putea sIJ coste Pe so! Promovarea in carieri' Nici

,rr, .orr," d.rpre ce partid politic era vorba' Problema era cinu-gi gineai gura.

i^t oam."ii rideau 9i comentau ,,ei, glumegte'

bineinleles", ;i ea trebuia si replice ,,nu chiar"' Apoi le

spunea cum, pe de alti parte, daci scriai poezie, era intru

cAwa mai pugin riscant si fii femeie decA't birbat' $i aici'

in contextul acesta, cuvintul ,,poetesi" se dovedea foarte

maleabil, ca o bucati de vati de zahir' Peter nu gAndea

asa, spunea ea, dar nu uitagi ci e1 se niscuse in Europa'

irrgel.ge" insi 9i el cum gAndeau birbagii cu care lucra'

in vara aceea, Peter avea si fie, timp de o luna sau

poate mai mu[t, ;eful unei lucriri care se executa la

Lund, in nordul girii - de fapt, cel mai departe loc in

nord unde se Putea ajunge pe continentt' K"ty 9i Greta

nu primiseri cMare.

bn. Gr"t" $nuse legitura cu o fati cu care lucrase

cindva la biblioteca publici din Vancouver 9i care acum

era cisitoriti qi locuL laToronto. Ea 9i sogul ei aveau de

gind si petreacl o luni in Europa in vara aceea - el era

lrofesor-la universitate -, 9i ea ii scrisese Gretei' intre-

tarrd-o dacl nu-i putea face cumva o favoare - era foarte

politicoasi -, anume si vini si stea cu familia, o parte

1 Lund este un sat la capitul principalei gosele care traverseazi

vertical Columbia Britanici. (n.tr.)

Dragd uiagd 9

din dmp, in casa lor din Toronto, ca si n-o lase goall.Greta ii rispunsese povestindu-i despre lucrarea lui peter,

dar acceptAnd oferta pentru sine gi pentru Katry.

$i de aceea fXceau acum cu mlna, fhrl oprire, togitrei - de pe peron gi din tren.

Pe vremea aceea exista o revistl numiti Tbe EchoAnswers, care api"rea cAnd gi cind la Toronto. Greta ogisise la biblioteci gi trimisese la redacgie cAteva poezii.Doui. dintre ele i se publicaseri ;i, drept urmare, atuncicAnd redactorul-sef venise la Vancouver cu o toamnl inurmi, Greta fusese invitati la o petrecere, ali"turi de algiscriitori, ca s4-l cunoasci. Petrecerea se ginu in casa unuiscriitor ciruia Greta descoperi ci ii gtia numele, s-ar fi zis,dintotdeauna. Era dup5.-arniazatirziu,la o orl cAnd peter

incl lucra, aga ci ea angajl o boni gi lul autobuzul deNorth Vancouver pesre Lions' Gate gi prin parcul Stan-ley. Apoi trebui si astepte in faga Golfului Hudson un altautobuz, cu care merse mult in afara oragului, pini incampusul universitigii, unde locuia scriitorul. Cobori laultima statie, gisi strada si porni in lungul ei, ciutind nu-merele de pe case. Purta tocuri, care ii incetineau consi-derabil mersul, gi cea mai sofisticatl rochie neagri" a ei, cufermoar la spate pA.ni sus, strinsl pe talie si lntotdeaunapugintel prea strAmtS" pe coapse. Arita probabil cam ri-dicoli, se gAndi ea in timp ce mergea impiedicAndu-sedin cAnd in cAnd pe stri.zile serpuiroare, flrl trotuar,singuri in dupi-amiaza tot mai palidi. Case moderne,ferestre largi, cu vederi frumoase, ca in orice suburbiepromigiroare - nici pe departe genul de cartier la carese asteptase. incepu si se intrebe daci nu cumva gregisesrada gi simgi ci nu i-ar fi pirut rlu s-o fi gregit. S-ar fiputut intoarce la statia de autobuz, unde exista o banci,

10 Alice Munro

si-ar fi scos pantofii 9i ar fi stat linigtiti si a;tepte calatoria

lungi gi singuratici pA"n5' acasi'

bu ^po:rulou

nra;inile parcate' numirul de pe casi' 9i

fuoreatirziusisemaiintoarci.Dinspateleugiiinchise,1rb1rr^zgomot. Tiebui sI sune de doui ori'

Fu intlimpinati de o femeie care pirea. si fi aqteptat

p. ;;**. ,intimpinata" nu era cuvintul potrivit - fe-

Leia deschise r.rg", ;ic"t" spuse ci probabil aici se ginea

Detrecerea.t--:4"; arati? intrebi femeia, sprijinindu-se de tocul

usii. si rimase acolo, blocAnd trecerea' pini cind Greta

rp"t., ,i*t da;i voie si intru?"' 9i atunci femeia se didu

l" o prrt. cu o miscare ce parcl i-ar fi provocat o durere

considerabili. N-o inviti pe Greta sl vinl. dupi ea' dar

Greta o urmi oricum'

Nimeni nu-i spuse nimic 9i n-o bigl in seami' dar'

la scurt timp dupi aceea' o adolescenti ii lmpinse sub

,rm o ,rrre * p"ir",. al ciror conlinut semina cu o Ii-

,no.r"dn ror. Gr.,r lui unul s'i il didu pe git insetati'

"p"il"lu unul. ii mulpmi fetei 9i incerci si innoade o

lo.r,r.rrr9i. despre cum ciutase casa Pe strizile lncinse

de soare, dar f"i",., manifestl nici un interes 9i se inde-

f arte, ind.plinindu-gi in continuare atribugiile'

Greta lrecu mai departe' flri si inceteze si zAm-

beasci. Nimeni nu pare" s-o recunoasci sau si se uite la

." ""lfa".t. - 9i de ce ar fi frcut-o? Privirile musafirilor

"l rrr""rr', pe llngi ea, 9i conversaliile continuau' Oame-

.rii .ad.*. ToJ lr.l*t" in afarl de ea avea la dispozigie

;;;, glume, replici pe jumitate secrete'. toati lumea

i:.." *dgarit pe cineva si-i ureze bun venit' Mai pugin

XJot.r".ngii "., L1. posomorAte care continuau neobosit

si imparti biuturile lor roz'

Nu renunga totuqi' Biutura ii prindea bine' 9i' de in-

dati ce trr" igi fbcu din nou aparilia' hotiri si mai ia un

Dragd uiald 11

pahar. Ciuti un grup de discugii cu o verigl lipsl, pe cares-o poatl suplini. Tocmai pSrea s5. fi gisit unul, cAnd auzimentionate numele cAtorva filme. Erau filme europene,dintre cele care incepeau si fie proiectate in Vancouverla vremea aceea. Auzi titlul unuia pe care ea gi Peter ilvlzuseri la cinema. Cele patru sute de huituri.

-A, l-am vlzut!Vorbise tare ;i cu enruziasm. Toati" lumea se uitl la

ea, gi una dintre membrele grupului - purtitoarea lui decuvAnt, evident - spuse:

- Serios?

Greta era beati, binelnteles. Diduse pe gdt, in vitezi,Pimmt No. 1l cu suc de grepfrut. Nu puse agadar la inimiingepitura aceasra, cum ar fi ftcut poate in mod normal.Rltici doar mai departe, dAndu-gi seama cL era cumva inderivi, dar cipitind tor mai mult impresia cL in inci.peredomnea o atmosferS. permisivi, usor arnetitoare, si cI nuconta ci nu-si flcuse prieteni, putea pur si simplu si um-ble ftri flnti gi s5. emiti singuri judecili.

Intr-o arcadi didu peste un grup mic ;i compact deoameni importangi si intre ei il vLzu pe amfitrion, scrii-torul ciruia ii cunostea numele si chipul de at1ta vreme.Ficea conversagie zgomoros gi cu inficlrare, gi in jurullui gi al altor doi birbagi p5.rea si pluteasci primejdia,ca si cum erau gara mai curlnd sl-gi arunce o insultidecit si se uite la tine. Sogiile lor, se convinse Greta, al-cS.tuiau cercul in care incercase si intre cu atAta aplombmai devreme.

Femeia care ii deschisese usa nu fl.cea parte din niciunul dintre grupuri, pentru ci. era ea insisi scriitoare.Greta o vizuse intorcindu-se cXnd cineva o srrigase pe

1 Lichior din frucre, de productie americani, foarte popular, intrealtele, la petrecerile din campusurile universitltilor britanice petimpul verii (n.tr.)

t2 Alice Munro

nume - numele unei autoate care scria in rwista unde fu-

,o. gt ." publicati. in cazul acesta, n-ar fi fost oare posibil

si seduci la ea gi sI i se prezinte? Poate s-ar fi dovedit o

egali, in ciuda ricelii de la u'gi'"

D^racum femeia igi legina ugor capul pe umirul bir-

batului care o strigase Pe nume, ;i cu sigurangi' o intre-

rupere nu le-ar fi Picat bine'

Refeqiile ,"..r." o fhcuri si stea jos gi'.pentru ci

nu erau scaune, se agezi pe podea' Se glndi la ceva' La

o petrecere cu ingineri unde mersese odati cu Peter' at-

*orf.r, furere pli"uti, degi conversalia o plictisea' Asta

f.n,ru cl toatilumea avea un statut deja fixat 9i clar' cel

puln Pentru moment. Aici, in schimb' nimeni nu era in

,igurr.rga. Oricine putea fi judecat pe la spate' chiar 9i cei

dljn ".rrro..,rgi

gi iublicagi' Ca urmare' togi' indiferent

cine erau, cipitau un aer de istegime sau de nervozitate'

Ea insi;iiiutase cu disperare la algii un subiect - ori-

care, cit de mirunt - de conversagie'

Limpezindu-gi teoria aceasta despre lipsa de amabili-

tate dinlur, Greta se simgi cumva despovirati gi^nu-i mai

plrn pt." mult daci ii vorbea cineva sau nu' 19i scoase

prrr,ofii, cu o uqurare imensi' Stitea cu spatele lipit de

i.r.,. gi cu picioarele ieqite pe unul dintre.culoarele mai

*i"i dirrrr. grupurile de petreciregi' Nu voia si rigte si-gi

verse biutura Pe covor' aqa ci o termini ln grabi'

DeasuPra ei se Posti un birbat'

-Cum ai ajuns aici? o intrebi'Ea il compitimi pentru picioarele mari qi nltlnge'

Compitimea pe oricine trebuia si se ridice ln picioare'

ii tprrs" cL fusese invitatl'

-Da, dar ai venit cu magina?

-Am venit Pe jos.

Dar nu era-suhcient, 9i, dupi un dmp' ea reuqi sl-i

ofere ;i restul, ca Pe o ofrandi:

Dragii uiap,i 13

-Am venit cu autobuzul, apoi am luat-o pe jos.Unul dintre birbagii din cercul acela special stitea

acum in spatele celui cu pantofi.

-O idee foarte bunl, zise el.P5.rea de fapt gata si stea de vorbi cu ea.Birbatului dintii nu-i prea pisa. Gisise pantofii Gretei,

dar ea ii refuz5., spunind ci o stringeau pr." r"...-Ia-i in mAnL. Sau ii iau eu. pogi si te ridici?

. .Ea se uiti dupi birbatul cel important s-o ajute, dar

el dispiruse. $i atunci igi aminti ce scrisese. O piesi des_pre duhoboril, care iscase un lntreg scandal pentru ciprotagonigtii trebuiau si aparl pe scenl goi. Bineingeles cinu erau duhobori adevlra,ti, ci actori. $i, in cele din urmi,nu li se dlduse voie sL aparl complet dezbricagi.

Incercl sl-i explice toate acestea birbatului care oajutase si se ridice, dar el nu arlti nici cea mai mici. urmide interes. Ea ll intrebi ce scrie. El spuse cI nu era genulacela de scriitor, era jurnalist. Venise in viziti acolo, incasa aceea, cu fiul gi fiica sa, nepogii gazdelor. Copiii eraucei care lmpirgeau biuturile.

-Mortale, spuse, referindu-se la ele. Criminale.Iegiserl afari. Ea merse doar in ciorapi prin iarbi, evi_

tind in ultima clipi o biltoaci.-Cineva a virsat aici, spuse ea cltre blrbatul care o

insogea.

-intr-adevar, zise el s,i o duse si se ageze intr-o ma;inI.Ei aerul de afari ii schimbase starea de spirit _ de la o

exalta"e nesiguri ffecuse la ceva apropiat de stinjeneali,chiar de rugine.

-North \&ncouver, zise el. probabil ci ea ii spuseseast". in reguli, pornim. Lions'Gate.

-rE"ji

r.-ligi.*i ruseasci, apiruti in secolul al XWIIJea si prigo-niti ln Imperiul Jhrist. Majoritatea membrilor.i ,u

"migrail"slhrqitul secolului urmitor, in Canada. (n.tr.)

14 Alice Munro

Ea sperl ci n-avea s-o intrebe ce ciuta Ia petrecere'

Dacd'arfrfostnevoitlsispunicierapoete,atuncisituagia., d.

^.rr*, risftgul ""t""

it'dt'lgtnt' ar fi sunat lamentabil

de stereotip. Nu era inci intuneri c afari" dar se lisa seara'

d;;;;i." si se indrepte in direcgia buni' de-a lungul

,r.r.i rp., apoi peste un pod' Podul Burrard' Din nou pe

strizi, jl Greta incepu si tnchidi 9i si deschidi ochii' ui-

tAndu-se la copacii crre treceau ln fugl' apoi si-i inchidi

din nou, ftrl sl vrea' CAnd ma;ina opri' gtiu ci era prea

devreme si fi ajuns acasl' Acasi la ea' adici'

Deasupra lor stiteau copaci mari 9i deqi' prin care nu

strS.bitearri.iorr.".D"tptapisclipeacwa'intreloculunde se afau 9i luminile oraqului'

-Stai pugin 9i chibzuiegte' zise el'

Ea fu fascinati de cuvAntul acesta'

-Chibzuieqte'-Cum ai si intri in casi, de pildi' Pogi si te gii demni?

Nu siri calul! Sau nongalanti? Binuiesc ci ai un so1'

-Tiebuie si-gi mulgumesc in primul rind c[ m-ai

condus acasi, zise ea' A;a ci trebuie si-mi spui cum te

numegti.El rispunse ci ii spusese deja' Poate chiar de doui ori'

Dar, fie, inci o dati' Harris Benneft' Bennett' Era gine-

..1.'grrd.lo, de la petrecere' Adolescengii care impirleau

biuirrile erau copiii lui' Veniseri in viziti din Toronto'

Era mulgumiti?

-Au;i mami?

-Sigur ci au. Dar este in sPital'

-imi Pare rlu.

-Nu . nevoie. E un spital chiar foarte plicut' Pentru

probleme mintale' Sau emogionale' se Poate spune'

Ea se grlbi atunci si-i spuni ci sopl ei se numea

Peter, ci era inginer 9i cl aveau o fetigi pe nume Kary'

Dragi uiap,i 15

- Bravo, foarte frumos! spuse el gi incepu si dea cuspatele.

Pe podul Lions Gate, adiugl:-Scuzi-ml ci gi-am vorbit a;a. Mi gandeam daci sI

te sirut sau nu, si am hotlrd"t si nu.Grera crezu ci voia si spuni. ci ea nu se ridica la

inilgimea unui slrut. Umilinga fu ca o palml care o trezila realitate.

-Dupi ce trecem de pod mergem drept pe MarineDrive? conrinui el. Ghideazi-mi ru, .. ,ogi

in cursul toamnei, al iernii si aI primiverii care urmari.,Grea se gAndi aproape in toate zilele la el. Era ca si cumar fi arut acela;i vis chiar in clipa cAnd adormea.'igi re_zema capul de spltarul canapelei, inchipuindu_gi ci sti inbragele lui. Nu te-ai fi gandit ci. aveacum si-si mai amin-teasci de chipul lui, gitotugi, el ii apirea brusc in mintein toare detaliile - chipul unui birbat ridat 9i mai degrabiobosit, ironic, genul de om care-si petrece cea mai marep,arte a timpului in inclperi inchise. Iar trupul lui era siel acolo, destul de uz.at, du capabil, gi radiind un farmecsingular.

Aproape plAngea de dor.

$i totugi, fanteziile acestea dispireau, intrau in hiber_nare arunci cind Peter se inrorcea acasi. Sentimentele dezi cuzi iegeau atunci in prim-plan, trainice ca intotdeauna.

Visul ei semlna de fapt foarte mult cu vremea dinVancouver - un soi de tAnjire posomorA.ti., o tristege plo-ioasi, onirici, o greutare care apisa, schimbAndu_gi Le-reu Iocul, asupra inimii.

Dar refuzul acela de a o si"rura, care ar fi putut si pariun gesr atit de lipsit de curtoazie?

Ea il anuli pur si simplu. Uiti cu totul de el.

$i poezia?