Situație economică[modificare | modificare sursă]

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

S-a sugerat ca în pagina Romi să fie inclus conținutul acestei pagini sau secțiuni.

Familie romă trăind sub pragul sărăciei

Cartier de vile şi palate ţigăneşti

Prin toată lumea romii trăiesc în condiții mai joase. Mulți recurg la cerșetorie ca să aibă pâinea zilei. În Europa Centrală și de Estcondițiile sunt într-un mod special rele pentru romi. Din situl Partidei romilor Pro-Europa sunt câteva cifre care demonstrează acest lucru[14]:

51% din familiile romilor chestionate susțin că suferă de foame cel puțin 1-2 zile pe an. 20% suferă de foame 1-2 zile pe lună și 15% suferă permanent de foame.

Dintre cei care suferă de foame, 32% împrumută hrană de la vecini și 5% cerșesc.

În unele țări, până la 30% din familiile romilor supraviețuiesc din asistența socială și până la 24% din ajutorul pentru copii. Doar 26% trăiesc din salariile obișnuite.

În medie, 46% din romii chestionați susțin că sunt șomeri și 21% nu au lucrat niciodată. 37% susțin că ultimul loc de muncă l-au avut în 1990.

Cel mai mare nivel al șomajului este înregistrat printre tinerii romi.

Pentru 78% din romii intervievați, respectarea "drepturilor omului" înseamnă "a găsi un loc de muncă". Pentru 77%, aceasta înseamnă "lipsa foamei" și pentru 68% "posibilitatea de a educa copiii".

62% din romi își au locuințele proprii sau locuiesc în casele familiilor lor, care influențează mobilitatea.

Doar 66% din familii au un pat separat pentru fiecare membru al familiei. Doar 42% dispun de cărți.

Doar 59% din familii au apă la robinet (încă 55% au mașini de spălat), 49% au acces la

sistemul de canalizare, 46% au veceuri în locuință și 55% au veceuri în curte.

Aceste procente privite în comparație cu cele naționale, peste 40% dinte romani au WC-urile în curte și 56% au apa curenta, denotă ca starea economică nu este mai proastă decât a populației majoritare, chiar dacă șomajul este mai ridicat.[necesită citare]

Educație[modificare | modificare sursă]

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Formaţie de dansuri ţigăneşti din Cluj

Una din problemele de rezolvat este acea de a da fiecărui copil o șansa egală la educație. Pentru multe minorități acest lucru este o străduință greu de obținut din cauza barierei limbii și a culturii. În România multe familii ale romilor nu trimit copiii lor la școală fiindcă copiii nu au învățat limba română destul de bine. Există organizații care ar încerca să schimbe acest lucru prin a avea învățători care să predea în limba "țigănească" (romani).

Multe alte bariere există așa cum demonstrează următoarele cifre de la situl Partidei Romilor Pro-Europa[14]:

Mai puțin de o jumătate din romii intervievați au declarat afilierea lor etnică pe parcursul ultimului recensământ național. Peste 28% au declarat că aparțin populației majoritare.

54% din romii intervievați vorbesc limba natală în familie.

Doar 37% (1 din 3) din romii chestionați au absolvit școala primară, doar 6% (1 din 18) au absolvit școala secundară și 1% au frecventat un colegiu.

Unul din 5 romi nu vor trimite copiii la școală din lipsa de îmbrăcăminte decentă.

Părinții își trimit copiii în școli și instituții speciale (deseori pentru copii cu probleme mentale) pentru că ei consideră că "programul școlar este mai ușor și copilul poate să reușească".

Mai mult de jumătate din romii intervievați consideră că printre ocupațiile tradiționale (așa ca meșteșugărit, vindecare, ghicit, etc.) doar comerțul și muzica le poate aduce un venit.

Romii consideră că o persoană are nevoie de o sănătate bună (69%), noroc (66%) și sârguință (53%) pentru a reuși în viață. Asistența din partea statului este pe locul 4 după importanță.

Religie[modificare | modificare sursă]

În lume, pe lângă numeroase practici păgâne, romii dețin în general religia populației majoritare. Astfel, în conformitate cu religia predominantă a României, majoritatea romilor sunt creștini ortodocși. În ultimele două decenii au existat multe cazuri în care romi ortodocși s-au convertit la diverse culte neoprotestante (totuși, majoritatea enoriașilor acestor comunități religioase nu sunt etnici romi, ci români). În unele localități cu o populație predominant maghiară (în estul și nordul Transilvaniei), romii sunt fie romano-catolici, fiereformați (în funcție de confesiunea maghiarilor). De asemenea, în unele sate care dețin (sau au deținut) o populație săsească există mici comunități de romi luterani (de ex. laUila). O bună parte a romilor din Dobrogea sunt musulmani (aprox. 1% din totalul romilor din România, una dintre cele mai însemnate comunități fiind cea din Babadag[15]).

Personalități de etnie romă sau cu origini rome în România[modificare | modificare sursă]

Barbu Lăutaru[16]

Nicolae Gheorghe[17]

Grigoraș Dinicu[18]

Costel Busuioc[19]

Damian Drăghici (muzician)[20]

Inițiativă legislativă[modificare | modificare sursă]

Deputatul PD-L Silviu Prigoană a înaintat un proiect de lege, prin care propunea înlocuirea în documentele oficiale a denumirii de "rrom" cu cea de "țigan" pentru a elimina confuziile dintre termenii "român" și "rom". În aprilie 2011, Camera Deputaților a respins proiectul de lege[21].

În Expunerea de motive pentru această lege, Prigoană scria:[22]

În ceea ce ne privește, ca națiune, cuvântul generează confuzie pe plan internațional. Sute de milioane de oameni de pe planetă n-au studii filologice și de etimologie. Ei fac o asociere firească (și justă!) între terminația -ia / -(an)ia și țara (= națiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “țara briților, a englezilor”; Mauretania = maur +

(et)ania = “țara maurilor”, deci România = rom + ania = “țara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcționare. ... Nu are niciun rost acest subterfugiu. Problemele comunității țigănești (sau/și, de ce să n-o spunem: problemele create de mulți din această etnie) nu dispar dacă schimbăm numele. Nu aducem situația la zero, n-o răsvirginăm. Ea se rezolvă cu totul altfel: prin educație îndârjită, prin programe iscusite, prin respectul legii.

Ziarul Financial Times comenta astfel propunerea legislativă: Aceasta reflectă frustrarea românilor cu privire la confuzia care se poate face între numele minorității rome și cel al țării lor, deși acesta provine din limba romani și nu are nicio legătură cu România[23].

Statistica:-romi-4,9%din populatia regiunii Centru ( 3,3% la nivel naţional); -situatia pe judete :-Alba–4,7%;- Brasov–3,7%;-Covasna–4%;-Harghita–1,8%;-Mures–8,8%-Sibiu–4,8%

Cea mai mare pondereapopulației

araportatlatotalulpopulațieisegăseşteînRegiuneaCentru,urmatădeRegiuneaNord‐Vest,

lapolulopussituându‐seRegiuneaNord‐Est.