z i a r „

i n d e p e n d e n t

ANUL I I I NR.303

M IERCURI

ft TEURUARIE 1991

S PA G IN I 3 LE I

Neîndoielnic; A liaţii vor pier-:' dc'li'războiul din Golf, 'fiindcă ati. •făciiţ?în ultim a vreme gafă după- gata. S-o luăm metodic. ■ Vasă- zică^ spro sfîrşitul anului trecut, Departamentul-de Stat al . S.U.A.

;ne dă un certificat de bună _ •purtare, u rm at, imediat de' unul din partea'"Dietei japoneze, în ultim a vreme pîriă şi temuta O- landă gîndindu-se că e’ bine y să ne curteze. • D e i cîteva zile, .vest- : europenii ? ne ;. acceptă îri Europa şi. ; colac r peste pupăză), Congre-; sul' american se pregăteşte şă ne. acorde, clauză .naţiunii celei' mai favorizate , ş i ; sînt 'semite că,: îri . j această " derută grozavă v priti ,

: care • trec americanii, chiar o s-o : şi .facă. urm ind, atitudinea ;vest-; europenilor. ■' " " 'V- ■ '•'*

': ia tă/ în acest februarie se îm ­plineşte ;un ; an de ' cînd oameni de bine,, precum. Tokes', " 1 Doina, Cornea, 'Corneiiu . Coposu. Radu

.Câm ppanu şi alţii - au protestat, cuctejneinice ; argumente. împotri­va,. 'intenţiei statelor occidcnta- le de a ne acorda ajutor eco­nomic. - Ce-i; drept, s-a cam ţi­nu t cont de' ei, dar n u : - precît au dorit-o. Iar acum — vedeţi ce s-a întîmplat şi cîte se vor m ai întînyMa,- dacă luăm în con­siderare faptul câ Fondul -Monetar , Internaţional şi Banca Internaţio­nal;! ., pentru ' Reconstrucţie- sf; Dezvoţtare aux renunţat, la fel, să , dea.-curs " înţeleptelor sfaturi‘

-ale,.imentionatilor. Este -evident,:. Occidentul ■ se duce de rîpă. Da­că e-capabil să acorde atita cre­dit- poporului român, neluînd în scamă > sfaturile înduioşătoare ale,; unor *, bravi t politicieni de-aiv noştri.vrOccidentul. va i pierde şi.

PROTESTEîn Golfr Veni-va vremea să re-

, grete câv n-a ţinut seama de pro­testele sus-num^ţilor. ,

r f S în tap rcape ' siiţur că : nu vor fi luate în seamă nici . alte. pro­teste ale - aceleiaşi ;i echipe poli-.-, tice — P.M.Ţ.-c.d. . şi U.D.M.U. :1a" început, care.-sînt partide mai - versate r. în : proteste. - în ce mă priveşte,-, ca 1 ziarist regret - r ă m l s-a luat de lâ gură o . bucăţică ■

t?de. pîine; —i- emisiunile partidelor şl ;,Guvernului. - Acelaşi'jregref: i l împărtăşesc şi alţi,- oameni,, care spuneau > că acestea - sînt, m ăi bune- decît. emisiunile ;de , diver­tisment, j j Murea •, majoritate^ ă populaţiei .afirmă, insă -că. este mai interesată de problemele-? e-, conomice decît de • lamentabilul politicianism d e 1 azi şi şoepteşte ■

.că partidele — fie de guvernă- ; mint, fie de opoziţie — ari fi m a i.' bine să-şi continuedis'pU- ’ tele . în : Parlament, pe ; planul creării unor legi cit mai bune. Nu ştiu ,în s ăd ac ă - majoritatea ,populaţiei; gîndeşte 'mai -; bine -de^ cit, ele exemplu, dl. Raţiu, care: într-un interviu acordat Tele­viziunii . înaintea < plecării j, l a ;

' Strasbourg^ declara că/ Jiu : exis-. tă în R o m â n ia .libertatea presei

că 'nu există; deci.- publicaţii sale partidelor, , publicaţii inde- . pendente ,-orl-s aşa-zise , <4ndepen-: dente, că., nu se, poate exprima

.liber la.R .T .V ,; N ic i. măcar., ma­joritatea electoratului .clujeannu gîndeşte mal , bine decît dl. R a ţiu ,; d in ,, ^inoment „ce, pentru

a obţine mandatul ‘ de - deputat, d-sa a avut< nevoie să se adauge voturilor clujene; alţe cîteva, din alte. judeţe. '■ '

în ce priveşte reducerea gene­rală a ' timpului de emisie al Televiziunii a s ta m ă ' îndure­rează şi pe mine, ca pe toţi' ro-

, mânii, numai că noi n-avem cui să ne plingem. Ş i sînt şi eu de aicord • cu ideea - din protestul U.D.M.U. că trecerea pe pro­gramul If. a jum ătăţii emisiuni­lor în limbile maghiară şi ger­mană este o greşeală. Consiliul de administraţie âl Televiziunii

ja r f i ', putut lua . în considerare ' întreruperea la 'o oră ; rezoria- . bilă, a emisiunii proprii, pentru -a lăsa , canalul- liber pentru emir siunile" studiourilor -' teritoriale, inclusiv în cele, două lim b i' (în ioctil ^ jum ătăţii transferate pe programul , II),- în acest mod d înd , satisfacţie şi telespectato­rilor din'*provincie, . cărora "stu­diourile, ţ teritoriale ie vorbesc despre' .'probleme specifice. Că

lU,D.M.R.; nu acceptă să -împar­tă cu - întreg ' poporul român ne­cazurile acestuia şi- pretinde ca atunci .c înd. emisiunile ■ în lim ba româna ’ sînt-..-reduse,', eele„jn ma­ghiară- să nu .fie (ceea .ce m i­roase, a privilegii), asta e o al­tă : chestiune, care ţine, şe ’ pare,, de^ specializarea în proteste.

Revenind ,1a prima chestiune;; teariiă: mi-e că nici de această dată vest-europenii şi america­n ii nu.'vor ţine seamă de noile proteste. Nu-i aşa că, refractari, l a , ; bunele,.-.: sugestii,, vor..pierde războiul din- Golf?. ; .

Ilie CÂ LIAN

’ - H O T Ă R i R E A G U V E R N U LU I

m v m V ÎM Z A R E A D E LO C tilN T E

; In 'scopul' sprijin irii acţiunii... de viuzare a locuinţelor construi­te din- fondurile statului şi pen- ' tru a veni în sprijinut cetăţeni- . lor care solicită cumpărarea a- cestora, pe caro le deţin în ca­litate de chiriaşi. Guvernul Ro- mâr.iei hotărăşte: r- ; ! ;î - •

AI(Ţ. 1. Prefecturile' judeţene • 1 şi Priţnăria m unicipiului Bucu- ' i-eşti, p fin întreprinderile- pen- truîilvîniăH'a", locuioţelor şi ofi­ciile specializate, precum şi Casa de, I-. l^Conomii şi Consemnftţiuni vbr,ilua. măsurile necesare pentru , ca ,'stabilirea ; preţului locuinţelor construite din fondurile statului, care sq vînd cetăţenilor ce le deţin ‘în calitate de chiriaşi, în . condiţiile' Decretului-Ilege n r .; 61/1990, z 1 precum şl întocmirea

.. tu turorform elor, 1 inclusiv în- ' cheierea contractului" de, vînzare-■■ ■ cumpărare,* să se finalizeze în cel mult 30 de zile de la înre­gistrarea cererilor de cumpărare şi respectiv - 15 : zile de la înre- glstrarea cererilor de credit. , , ,

Cererile: depuse pînă la data “ prezentei hotărîri vor fi soluţio-.

; nate în termen de- c e l . m u l t , 90de zile de la data acesteia. . ..

! :■ AHT. 2 Preţurile . de vînzare către populaţie se stabilesc po­trivit prevederilor anexelor nr. 1 şi 2 la Decrctul-Lege nr. 01/1990, calculele urmînd a se ■ face , pe baza : • evidenţelor; care au fost avute în vedere-, l a . determina­rea chiriei ' ' - -. ,.' •. :ART» 3. : Părţile ■ contractante au dreptul ca în termen, de 30. de zile de : la • încheierea ., con-, tractului de vînzare-cumpărare să •; solicite ,verificarea , suprafeţe­lor care au, fost avute în vedere la • stabilirea preţului'.' potrivit acestui contract.: ; . r ..» Eventualele diferenţe ,rezultate din aplicarea -alin. 1. vor fi^ re­gularizate în mod -corespunzător, prin depunerea . sau ;restituirea

^-acestora, după caz, ’ - ; 1; . •■ A R T .. 4. Ncreşpectarea terme-

. neior ‘ prevăzute . ia - art- 1, atra­ge ; răspunderea ; ţ celor .. vino­vaţi, în condiţiile legii.

Hotărîrea este semnată ‘de pri- - mul-mtnistru, domnul Petre Ro- .m an .; ; -V;-'-

; ANUNŢ .

■ Informăm cititorii noştri şi

• pe toţi ecî interesaţi câ anun-

: ţurile . pentru m ica şi marca

. publicitate sc primesc zilnic

(exceptînd sîmbăta şi dumini-

..ca), între - orele 9-1S, la ad mi-

nistraţia. ziarului, sir. Napoca nr. 16, parter. Rufeăm întreprin­

derile, institutiile, firmele sau

persoanele particulare care do­

resc să - dea anunţuri' de mare

publicitate, să, n i le aducă pre-

fercnţial pentru zilelo de

miercuri şi vineri ale fiecărei

• -săptămîni, cînd .dispunem de

spaţiu publicitar sporit.

TREI MII DE EXCURSidNlŞTi (!?)De' cînd c u ; războiul; din Golf,'

unde ştim noi de ce şi cine cii.. cine se luptă, şi cu "acea confruntare televizată de la Strasbouvg din­tre- domnul. Petre; ROman,. ;,pe..

, de, ol parte, î ,(pe - ceilalţi invitaţi nu-i; ‘ putem: ■ socoti ' alături de primul-miniştru), şi Parlamentul european (împreună cu - plutoa­ne de gazetari din acoţaşi, zonă), pe de altă parte, atenţia" româ­nilor-este atrasă ; num ai de faP" tele; de mare suprafaţă ale ac­tualităţii. ’ 'Biicurîndu-se că,- în sfîrşit, , ayem puţină linişte . în ţară : ş i, ; întărindu-şŢ credinţa in ceea co spunea cineva c5 „ma­rile ‘ evenimente din . , afară au potolit, spiritele ; d inăuntm " :— dinăuntrul' Rom&n,ie,; bineînţeles.

, Precizînd ■ că - există, .o legătură! directă a; oamenilor din România . cărora, le place 1. agitaţia, _. cu; oă-, menii din ^alte ţări,. cărora ia­răşi v; le. • place t agiţaţla: Cu (). singură deosebire: celor clin ur­m ă le place -. agitaţia; din- alte- ţări, n u din a lor. , 1 - ,

; ' In>-'această ratmoşferă- tulbure pe ş- plari inleonaţional '. (să nu u ităm nici ţările, baltice);- -lucră­rile 1 Parlam entu lu i! român conti­nuă intr-un ritm ’ netulburat.. Cu toate: că - se petrec- unele--fapte care "ar trebui, să . ridice . aiăCar semneYde?>întrebares(şi. delmira- re), dacă n u ' ' sâ r ceai^ă' măsuri fermei' în această categorie am putea încadra interpelările din Senat la. adresa Ministerului Cul­turii. 'U n ii senatori au afirmat (deci, n-au .întrebat) că in con­tu l M inisterului Culturii pe , ă- n iî ltr e c u t ar fi trebuit , s ă .f ie trecute .3.000 ‘ de excursii în. stră­inătate. S-a" spus. exact aşa ■— trei m ii. do ..excursii, ‘şi cred că dacă un senator a caracteriza^ astfel călătoriile respective, pot să-i repet cuvintele. 1 7Ue ' sale şi • ale altui senator, care: a nu­anţat' expresia; fără a schimba sensul ei, care rămîne. acelaşi: călătorii' de plăcere. Oricine ştie

Vaier CIIIOREÂNU

(Continuare In pag. II-a)

100 dc cuvinte

GOLFULU n' derrieriţ ' in fan til; a. cucerit

tîlhăreşte‘ Kuweitul. Prin vizie­ra ' unul tanc a azvtrlit un • pe- trodolar ‘ în Golf. ' Lumea s-a a- runcat în miezul Morţii. Tot' în ' Golf. Unde nu se mai .joacă golf cu vorbe rotunde. Cuvtntâ, bombele, şi rachetele; Teroarea, ororilo, ■ deznădejdile, foametea

. bîntule printre oameni .V iu l Te-_ ; rrei este în pericol. Şi a flăm 'cu

stupoare câ dementul, a avut complici . colaterali. I-au dotat pe irakieni: francezii (avioane), sovieticii (avioane, rachete),'1 bel­gienii (bunkere blindate), .rierii- ţii (perfecţionări tehnologice), a- mericanij (muniţii), kuweitienii! O întreagă .babilonie. „Loialii* se b a t ' cu oglinzile. Să urmeze Bagdadul soarta Babilonului? Ori Saddam Hussein va lua pre-

r'miul Nobel pentruIo n ARCAŞ

. ■ INTÎLN IRE "

iDomnul . deputat Vosganian Varulan reprezentant al m i­norităţii armene fn Parlamentul României, va avea 6 întreve­

dere cu cetăţenii de origine ar­meană din oraşul C lu j, vineri,

8 februarie,: ora 17 la sediul U.D.M.R. din :- str. Pavloy nr.

! 21. Sînt invitaţi cei interesaţi.

.. PARLAMENTARA

în Senat, ie r i;a început discu­tarea proiectului de lege priv ind ■ autovizarea. executării construo-. ţiilor şi unele măsuri pentru rea­lizarea -locuinţelor civile, - indus­triale, agricole sau - de altă na- r tură: în Adunarea, Deputaţilor, după o evocare a personalităţii lu i Iu liu M aniu, au fost reluaţe discuţiile asupra proiectului: le ­gii privind impozitul pe . sa lariu ,' fiind adăugate alte -6. articole noi,, ,în final legea euprinzînd. 32 de articole. . .. •

I>IN PARTEA SENATULUI . -r

; ’ VI V . . I-- Comisia • pentru • aflarea, adevă-..

rultii diri decembrie41989 comu­nică următoarele: toţi cetăţenii caro ?pot ' da relaţii^ în legătură cu - răniţii şi m orţii, din. decern- , brie 1989 s în t rugaţi să se adre­seze în scris Parlamentului: Ro­mâniei — Senat, Piaţa Revoluţi­ei nr. l . BUcureşti.. ; i

COMUNICAT

Departâmentul’-rrttieret: din câ- .d r u l . Ministerului. Tineretului şi Sportului reaminteşte organizaţii­lor de tineret şi studenţeşti le­gal constituite, precum şi -secţi­un ilor de tinere t. ale partidelor politice :ca începînd de ieri 5 şi p înă în 16 februarie^ 1991 vor f i ' iniţiate , consultări; priv ind stabi­lirea regimului jurid ic a l patri­m oniului central al 1 fostului U.T.C.’ Cei interesaţi jpot obţine

■ relaţii suplimentare . la telefonul 11-32-20. '

PR IM IR E

Prim ul m inistru al României, domnul Petre- Roman, l-a prim it ieri pe; A lfonsoj Cadaval," preşe­dintele* firmei spaniole „Tfaindu- sa“, fiind discutate posibilităţi de-

> colaborare' cu firme, româneşti l n diverse domenii de;activitate. ;

:]it S ITUAŢIA D IN GOLF^ V ;

• într-un comentariu al 'unui : post' de radio irakian • (citat de Reuter) se; afirm ă că trupele Ira ­kiene aşteaptă-semnalul în vede­rea lansării unei «ofensive zdro* bitoare" împotriva forţelor aliate

; aflate ; îri' Golf. ' Comentariul a coincis cu o serie. de mesaje criptice transmise de radio Bag­dad; U n u l; dintre ele, repetat de trei oţi, afiriria: „Este ziua decisi­vă. .. este ziua voastră,’ a tuturor'

. implementaţi programul ulti« mei’ adunări".; Observatorii' de presă estimează că a r ,pu tea f i_ vorba do mesaje codificate-Sau de elemente ale unui- război psiho­logic. -■ ■1

• Bombardamentele âyiaţiel multinaţionale . efectuate- asupra uzinelor d in Irak ce-pot produce arme chimice au generat un uri­aş nor diri gâze, toxice. D in feri­cire norul nu a avut nivelul d e . densitate care, să-l facă pericu­los — transmite agenţia v Efe. Treptat norul s-a destrămat. ,

• Y itzhak Sliamir, prim ul m i­nistru israeliari, a declarat’ *că Israelul „va lovi Irakul la' mo­mentul oportun“, justificînd -ast­fel politica , de reţinere în- faţa bombardamentelor irakiene.^„Mo­mentul acţiunii directe a 1-Israe­lu lu i contra • Inamicului irakian va veni cînd el va hotărî. - în ; funcţie de circumstanţe. Va tre­bu i să angajăm consultări cu Sta­tele Unite ţinînd cont de realita* tea; m ilitară ; de pe ţeren“ — a 1 spus Y itzhak Sham if in alocuţiu­nea rostită în Knesset. E l a' ex*' clus orice negocieri cu O.E.P., a» firm înd că Yasser Arafat „şi aco­liţ ii săi sînt principalii-suşţină- tori ai lu i Saddam Hussein, asa­sinul dc la Bagdad". \

«/N ici,, vorbă ilcV dczaslru ecologic. . .^ De$co do M ihai DACOCIU

CENiRALĂ UNIY.CLUJ-NARO^o *M ■ ' .

SEARA DUHOVNICEASCA

în fiecare joi a săptămtnii, orele ,18, în Catedrala ortodoxă, program de vecernie arhiereas­că, .conferinţă pe teme teologice şi muzică religioasă. ‘

Joi, 7 februarie 1991, seară du» tiovnicoască Inaugurală. Confe- ţenţiază P.S Episcop-Vicar; Iri- neu Blstriţeanu pe tem a :; „DI­MENSIUNEA MORALA A' FAP­TELOR MĂRUNTE-. Organiza­tori: P.S. Episcop-Vlcar Irineu Blstriţeanu şi Liga Tineretului Ortodox Român — Filiala Clu].« Napoca. (21386). ,

AMVAKUl M C IU 1 PAGINA î

; Teatrul National d in C lu j prezintă la Turda, in salo Teatrului de Stat, jo i 7 februarie, orele 10,30 ţi 12, Spectacolul pentru copii. M-am jucat In îjx j zi, de Andi Andrfe?. Tot Joi, la ora 18, se Joâcă comedia cate a obţinut un mare succes de public ţl de critica: Divorţ ln stil italian, după. Filumena Marturana de Eduardo de F ilippo .In regia Iui Corel Viynn, acest spectacol de marcă este JUcat de actorii: Metania Ufsu, Dorel Vijan, Ion Marian,- Ltgla Moga, Anda Chlrpclean, Vasi- lica Stamatian, Petre Băcloiu, Marius Oodochi, J Radu Amzulescu, Dorin Andone. Scenografia este . semnată de T. Th. Clupe. , r

- Teatrul dc Stat d in Turda prezintă"lâ Cluj, ln* - sala Teatrului Naţional, tot joi, 7 februarie» ore­le 15 ţi 19,00, comedia poliţistă transformată de reputatul tt>«izor Virgil Andrei Vâţă îiţtr-un spec-

. tacdl de idei: Papagaliţa ( i curcanul de Robert

thomds. Capii distribuţiei sint Virgll MUiîer ţi Mariana Miiller, Urmaţi de Radu Ţicudean, Adrl- ana Gădâleăh. Radu Rotar, Narcisa Pintea, Nar­cisa Pcşear. Cornel Miron* V idor Petean, Maria­

na Marihesctt. Scenografiă tete semnătâ de pic- torul Gheorghe Matei.

Meiââtâ Vrsti, Dorel Vijan, Anda Clilrpetran.In spccţaeo’bl D.Vorţ .n stil italiah, dupăFilu-

^meria Martui-and dft Edtiardo de flllppo ,

ISTORIA D IN CUPA EXCAVATORULUI. Despre o nouă descoperire âN neologifcâ aiâ ita ţ dfe ’VtiTbâ: ^ ţjoi arheologi, 'care tocmăl au, UâScliis o ţVdtiă Jucrâre îft ;j>iaţâ Muzeului: ÎVtiliai Bădăn — Wlt- tenberger $1 Radii Ahlevâri. Dis­cuţia a fost destul de lungă, âm selectat 'citevâ răspunsuri: Ţ;'- . M .li.iy.: In acest şanţ destinat Instalării canalizării pentru uri ,»oti local privatizat, ..fn clădirea de la numărul ‘4, fii - faţa obelis­cului s-au găsit alte dovezi ăfe româniţâţii. Nu 'am' nim ic cu pri-'

. yatizarea, dar şî această âăd ire iste" va mqriument’ istoncV’ preâ lepede s-au acordat {nici nu ştiu «Iacă există o aprobare legală} spaţii pentru privatizare lp clă­diri eare âr trebui îngrijite ln a lt mod. Revenind, în acest şânţ âm găsit un mozaic român, o jnstalaţie 'de încălzire (hypdcas- trum), un inventar deosebit ; ţie bogatj formâţ. din: Vase de stU cia, vase terra sigilata, piese' de fier,, piese de bronz, ţi ceramică uzuala. Aceste urme ne conduc la concluzia că e vorba de ceva fbarte serios şi de ace’ea insîs* tăm să extindem lucrările în e- ventuala reamenajare a pieţii, pâstvînd intacte şi la locul lor vestigiile. Nu e 'o. practică nouă. 'clădiri romane întregi, au .îoât păstrate In diferite ţări occiden­tale, câ să nti vorbirri, de exem- jilu , de bulgari sau ungtM , 081% âîi un respect deosebit pentru istoria !n sine. ' ‘: ii- Vorbeaţi "de o ' neglijenţă crim inală, devenită o practică ' foarte curentă la noi. Ne puteţi «la cîteva amănunte? •

K.A.: Voi da^eu mimai cîteva exemple. Chiar aici, lingă Muzeul de istorie, pe locul clădirii Di­recţie; poştei, s-ău descoperit la săparea 'fundaţiilor,* ziduri impu­nătoare, datînd din epoca roma­nă. Era probabil ‘o clădire publi­că; Lucrările nu riumât că n-au fost sistate; cel puţin temporar, că sâ ne lămurim, deşi 'colecti­

vul Muzeului (d iir 1986) a luptat- iiCti -dinţii* Intervenţia Unor acti­vişti şi ordinul lu i GeauşescU »U 1 bmorit ţbtul. Am prim it ’o' micăporţiune, dar Magazinul^Central* a fost constniitpe hi- inele unui templu roman. 'Sub zbnaCipariu — Babâ-Novac îănt peste 136 de morminte române ilrzn —■ sperăm că măcar pe lo- £iil Viran să mâi putem îace Cî- |eva sondaji.; Dedesiibtui boşu ­lui medieval este braţul român. Acest braj' ’ a -foisi- riîilo c loartfe. prîelriic. geritru o; continuitate7ii-

. Hîâscă. ritţ acest peririietru isto­ric nu există nipturj majore.' Şi e la mintea oricărui om, că se colede-a rîndul fundaţia clădiri­lor a fost folosită în continuâre. Dar pînă sâ convingem pe cine­va . •.. De pildă, şi acum ara gă­sit »•-monedă care dăteazg -din secolul IV. • • Regretâtul profesor Nicolae- Vlasa, cu ani in urmă,

• â găsit tot awst tip de. monede datînd' din tiir.pul lui Constan­tin cel Mare, deci mult timp du­

pâ' retragerea oficială din timpul lu i AUrSliâă. Ştim Sigur că po­poarele migratoare nu foloseau astfel de mdnede.

— Văd bă sinteţi hotăriţl să continuaţi ţântierul; cum «-a re- kolvat totuşi cu lucrarea in curs?

M.B.W.': Am fost isprijiniţi de primărie şi prefecturii şi le m ul­ţumirii doftihildr Teodor Morar, Eugfeiţ Cocan şi Şerban Graţiari pentru că ne-âU ajutât sâ oprim debcâihdată ' lticrarea ‘şi să ne îm^uneiii "condiţiile. De altfel, s-a procedat total (legal. Muzeul nu este consultat niciodată, sau

, foarte rar. şi. nimănui nu pare■ să-i pese de Legea patrimoniului; care în alte ţări esie respectată Cu .sfiriţeriie. De altfel, cu băniio duceri^' ifoărţe rău; poate 's-o găsi, în atîtea societăţi şi asocia­ţii 1 culturale, • sau chiar printre oficialităţi, oameni care ; să-şi -a- minfcească..faptul că istoria aceea Care arii liitat-o ne-a făcut ceea ce Sîntem aşa burii său răi, dar liberi; ’ Dorin SERG IIIE

COLABORARE MEDICALĂ fRANCQ-nO^Ă. Asociaţia mcdicalâ franceză

IVlidccins du IVÎonde (Modicii Liimii) Filiala SlraVbouriî ă in­vitat reccrit ţi-ei medici din Cluj să facă uri stagiu de două săp- tăntîhi lâ Clinicile din Strâs- bourg. în tirnpul stagiului cei trefmcdici, fiecare în spcciali- tatca Iu*,., au avut , ocazia1 să

• facă uri fructuos schimb de ex­perienţă. Medicii români au luat cunoştinţă la aeeste clinici de modul de organizare, dota­rea, activitatea clinicii, au par­ticipat lă vizită, lâ tratamente. In şedinţe de comunicări ştiin­ţifice, de educaţie sanitară â bolnavilor. Au fo s t 'vizitate o clinică din Naney şi un spital diri Mulhouse. 1 ’ ' ’ . ‘

Acest stagiu ; se încadrează intr-o. activitate de ajutor în­cepută anterior în t lu j de Aso­ciaţia M6dCcfns*dtt Mori’de.

Cu ocazia acestui stagiu s-au stabilit şl proiecte de viitor pentru ăjutor şi colaborarc.

’ Mcdicii români mulţunicsc Asociaţiei Mcdccins du Monde, Filiala Strasbourg, pentru posi­bilitatea de â face .acest sta­giu, de-a învăţa din activitatea medicilor francezi şi de-a a- plica la clinicile* din C luj celc însuşite. . •

. 'E i mulţumesc, totodată, anti­cipat . pentru viitorul ajutor, respectiv pentru viitoarea' colâ- borare.

COMUNICAT• Vineri, 1 februarie 1991, lâ Cluj-Napoca s-au desfăşurat lu­crările celei de-a Il-a Reuniuni Consultative Transilvane a Fron­tului Salvării Naţionale din Ro­mânia.

La sfîrşitul lucrărilor, partici­panţii la Reuniune au convenit asupra următorului comunicat:

1. Reuniunea Consultativă Transilvană s a constituit în 15 ; decembrie 1990,. ca un organism permanent strict funcţional, ca un ferment' politie fidel Frontu­lui Salvării Naţionale;

Apariţia Sa Se datoreşte res­ponsabilităţii, -politice faţă de particularităţile istorice şi etnice ale Transilvaniei. ,

2. Subiectul central al dezba­terilor l-a constituit analiza cli­matului social-pOiitiC şi naţional* Spiritul românesc actual, diri perspectiva realităţilor transil­vane. ' i.V.: . ' V

Referitor la faportUl comisiei iftstituitt de GP.U N.» priViiid fettâHMKitţgfe de la t g. Miireş dia martie 1990. Reuniunea Consul- . taţi Vă, frâha lvană apreciază că documentul ă foeţ redactat în- tr-un lim baj pretenţios, puţin convingător mai aleş pentru ce­tăţenii care cunosc In esenţa lor şi trăiesc realităţile Trahsilva- niei. . . -

Rapdjrtul ipste deficitar în pri- ; Vinţa valorificării probelor exis­tente: Totodată, el este evaziv în interpretarea evenimentelor, mai ales îri cazul probelor, eare pun în lum ină tendinţă evident^ a părţii maghiare de a folosi orice , prilej şi orice mijloace pentru

«-*»■; câ tS« ! PJ'ivilecU. : Aceasti maniera de abordare a d«ter™v nat ca raportul s& sufere, in sne da i,la capitolul' „Concluzii",

r Reuniunea Codsuitativs Tran- ; savana face un stăruitor-apel ia ■; parlamentarii- Frontului, Salvării

Naţionale sa-supună raportul u. nor dezbateri profunde,*în vede. rea elucidării „ tuturor cauzelor evenimentelor de la Ttrgu-Mu- reş şi im plicării fiecărei părţi $i să formuleze propuneri, concrete car?, fă înlăture, pe viitor, ori« posibilitate de instigat^ şi orga» nizare a conflictelor inte/etnice.

v Reuniunea Consultativă Tran. silvană apreciază că raportul, prezentat în formula.' cunoscută, a creat posibilitatea speculării deficienţelor lu i de către unds formaţiuni cape Încearcă să pro­fite de ambiguitatea formulării concluziilor, în scopul obţineri de capital politic. .

, 3. Participanţii la Reuniunea Consultativi Transilvană au ‘tiei. bătut uri proiect de piatforniă i- deologică $1 Uh proiect de Statut al Frontului Salvării Naţionale diri România, documente pe care le va supune deibăterii ia cadrai Convenţiei naţionale a partidu­lui, .. - ,

4. S-a convenit - ea Reuniunea Consultativa Trantilvănă să aibă un • orgari propriu de pr^să, cu o redacţie centrală în - Cluj-Napo­ca şi SUbtedâcţli în ' topţe Jude- ţelfe Trântiivaniel.

5. Următoarea Reuniune Con­sultativă Transilvană va a vea'loc la Sibiu, In luna martie 1991.

REUNIUNEA CONSULTATIVA TRANSILVANĂ .

CUM STĂM CU GAZUL METAN ?Asigurarea necesarului de e-

nergie electrică, ’ energie tcrmicS şi gaze naturale reprezintă de Cftva. timp o problem^ frecvent disdutată Ia nivelul Guvernului. Iri ceea ce priveşte gazele natu­rale şi. încălzirea locuinţelor si­tuaţia o 'Simţim fiecare, la casele noastre, la locul de muncă, in instituţii publice etc. Astâ-i sit'u- . aţia! Cauzele, sînt multe dar, în' principal, se rezumă ' la două; scăderea ' importului de gaze na­turale din UKSS cu aproximativ50 la sută, ddpă cum ne-a infor­mat,' luni iscara, piirtătorul de cuvînt al Guverriului, dl. Baltha- zar, şi temperaturile foarte scă­zute din întreaga ţară.

Reducerea. cantităţii de gaze naturale, pe fondul unui consum sporit datorat frigului, a deter­minat o reducere a presiunii ga- • zului în conductele firi^Ie de dis­tribuţie dc la 3 Ia 1—1,1 atmos­fere. Această cădere de presiu­ne conduce la un randament ca­loric redus, cu deosebire în orele dc vîrf: 6—9 şi 18—21. In aceste intervale presiunea este atît de redusă, tncît pericolul dc a se ■sţinge focul ne paşte pe fiecare cu"toâte ! consecinţele nefericite: eare poi apărea. Pînă acum nu s-a întîm plat nimic.■ Ce-i de făcut? Noi, consuma­torii casnici, rin avem iiim ic do făcut, eventual să înjurăm , să tremurăm uneori şl să fini atenţi Ia sobe' să nu ne trezim cu cine

‘ ştie cc; cînd scade mult presio-! nea flacăra st* stinge singură,! iar scurgerea gazului c o n | cu toate consecinţele. —.. . I

Pentru a avea temperatură atl ceptabilă în apartamente şi_ pre­siune mulţumitoare la arzătoa­re există o singură soluţie şi * nume ca principalii consumatori diri industrie să consume mai- pu­ţin pînă cc lui Dumnezeu i se va face mii^ de noi şi va încăls

' vremea. * iSituaţia este deosebit de _ grei

şi cu mariimplicaţii. Presiunea redusă îngreunează procesul ăţ

. producţie, iar reduccreă activiti ţii pentru încadrarea Jrt coti re partizată înseamnă ea o bârţe di» salariaţi să fie trimişi acasă, in- seamnă producţie mai mica, cis-tiguri mai mic», contracte-rieono- rate etc. ,ete. Lste singura solu­ţie pentru aceste zile,’; deoareef speranţe imediate de resurse, d*

' îmbunătăţiri telinice şi trfirioln- gice nici teoretic nu e'xtsta.-’ D» aceste considerente > se. face ® călduros apel Ia conducătorii e* întreprinderi să mai îrichidă li­nele robinete de gaze- riaţUrale. pentru ă aveâ acasă căzură. Ob­sesia frigului nil nte-a părăsit: am trăit prea multe ierrii îri Ir« şi întuneric. Arii face apel şi 1*Cel de Sus, să 'focălzeâscă w

• mea, dar na ştiu dacă ne mai ascultă, după cit de buni s&ik»

Ion GOU

TREI MII I EXCURSIONIŞTI (!?)r ' ' (Urmare din pag. I)

câ In- prezent ăcesţe cfifătorli Pin W um ăi‘Că sc plătesc cu bani grei, cl ţ i Că plata achită în Valută, a cărcl; convertire în -lei îtu ic face ,'du'pă uri ţobej ofi-'cial îa niVelul Guvernului. BPţeîîrosc Sâ fie îtitfebărfi 'cfric au fost "eXCurtioniştli despre : epre eStc vorba, cît s-a cheltuit cti deplusărlle , lor şi - ce ‘s-a : ’cişti- 'găt prin astă. Ce ă clştigat .ţa­ră, evldertt, -‘pentru- cft ’perSoa- rielo în căuzâ estfc sigur căi s-nil ales Cu ceva în u r in a . ’c^lăto-- Iviilor ' făcute. Măcnir CU ,. ■■ ;lm- 'bogăţirc.i 'cuhoştihţelor cuUuralc* î l cti 'zile /nimfmse peti'ecute

pc meleaguri strâine.. Răsptinşul

la aeeste Întrebări ar f i putut

să fie găsit dacă. aşa. cum a

propus unul dintre senatori, s-or fi

«probat alcătuirea unei comisii parlamentarei care să anălizeze felul', fii 'Cârc au fost Selectate

. problemele stringente, precum şi persoanele cele mai in măsu­ră să ofere garânţia că 're's;pec- ’tiVele călătorii aduc un folos rcâl

'ţ ă r i i Iri final, s-ar fi putut fa- ce o evaluare aproximativă ă acestui folos. N-a fost aprobată 'nlcătilfrea comisiei, de fapt n iri nu *e sigur că propunerea res­pectivă ri' fost pusă Ia- vot,:’pro- blciriâ rănitnîrid într-uri dosar

• pe^U;'care probabil nu sc "va mai uita riimeni. Se va spune- că nu

' e nfevoie dc/’o . nouă -romlslc■ parlamentarii, diipS ' Kcvoh)ţ>e 1 atîtea : astfel dc grupuri ilc 'cer»

cotare nu fost ..alcătuite, iar re-

;zuţintQl ţţiiiniti lor ifa rlovqdit

k a fi neconcliirlont. .-KiifrUrilţ .pot

fi privite şl . din uivH „unghi,'

numai că In cazul dat este foar*. ţe posibil ca o eventuală cer­cetare să ajungă la un rezultat concret. . In fond, nu- este. atît de greu de văzut, dacă s-au fă- ’euţ realmente' abuzuri şi dacă a furicţionaţ sisteinul de favori­zare ăs prietenilor ori 'camara­zilor de Idei.

Transpuse într-un alt plan, lucrurile nu sînt chiar atît de siriiple cum par. Dacă excursii­le incriminate de senatori ât« fo s t ' cu Adevărat 'excursii, ă- turiri este foarte grav, deoarece . . . Voi da cîteva; exenlple.' în tim p ce lă nivelul ministerului

•~se practică acesţ sistpm( dacă se practică),' 'orchestra : Fflarrribnicil clujene este nevoitft să ncccpto compromisuri Iri alcătuirea rie- 'pL'rtori.uIiii'pentru apu ’teăt face, Un turneu fn Franţa;. Muzeul do artă din Cluj-Napoca are pro­

bleme ru iliimirtătui în sălile

rd£ expuneri; căTrilnple cultu-

,rale jjt. . ,.bibl}ot^ciie dtp .'mediul

rural arată, în marea lor m ajo­

ritate, mizerabil, fără să mai amintim că sînt îngheţate boc­nă la ora actuală. Toate acestea fac parte din sistemul 'cultural, în îri fruntea e'ăruiâ • se găseşte ministerul pomenit ln şedinţa Senatului din săptămînă trecută. Şi 'exemplele s-ar putea înm ul­ţi; Vreau să Spilri că este firesc să existe un for care să supra­vegheze modul In care diferi­tele ministere cheltuiesc banii puşi lă dispoziţia lor. Şi să a- minteSc încă im caz, al M inis­terului Invăţăm intului, condus 'de un ministru care se lăuda reccrit că a semnat o înţelege­re cu Ungaria pentru Un schimb de bursieri. Dacă schimbul res­pectiv s-ar fi fâcţit cu Anglia, Franţa, S.U:A., Italia,, m iiiistrul respectiv âr putea să se felicite, dar se pare că de schimbul de studenţi cu Ungaria se ’o-

cupă "tot felul de fundaţii şi asociaţii,' care nu: solicită con­tribuţia ministrului- român in

această treabă, i

 G E N P Ar a d io :

MIERCURI. 6 FEBRUARIE6;oo—ă;oo-. «Bună dimineaţa -

actualităţi şi mUzlcă; 10,00 ~ Ambient 2000; 10,30 — La na dorului; ILOO - Chcmarrt păm înt ului; 11,30,, — Artoţ^ip^ muzicale; 12,00 — Reporter16,00 — Agora — Fonirrt; I ţ f

UlUUUl ilIU£lt(t|| * t ta <tea eCbndmlcă; 20.00 - Salono. artelor; 20,30 — .Limba noastr*

SPEC TA C O ti7

Teatrul Naţional -j- M-AM Jf <SAf INTR-O ZI, ora 10.

PAGINA 3? ADEVĂRUL DE C iU l

- Despre evenimentele de la Tîrgu Mureş s-a scris m ult, s-an comentat mincinos imagini te­levizate, S-au descoperit*—dar s-au ţi acoperit»

> documente şi mărturii. Celebrul raport al co­misiei parlamentare teoretizează nu numai rldi-

! col# dar Şl foarte «periculos pentru imaginea ce b formează despre poporul român, asigurîndu-ne

w că fâpte:e so află tn anexe — pe caro Dumnezeu f lie cine are tim p şi putere să Ie analizeze. Iar

' f in 'ce măsură laptele adunate slnt şi suficient de ^concludente — răm îne do văiut. Puţini sînt cei cai-e ştiu că nu au fost'audiaţi de-comisie mar»

~tori precum d-l general mr. (r) Ion Scrieciu (ea- ’ re. i ln legătură cu evenimentele respective, a

înaintat o pllngere penală d-lui procuror gene­

ral^ Robu) sau d-l Dorin Suciu, reporter al Te­

leviziunii Române, care .a înregistrat momentele

• importante. •'

Colegul nostru din Tg. Mureş şi-a găsit, ci* , leva nopţi, răgazul sânOteze telegrafic, într-un jurnal, spaimele trfiito — jurnal întrerupt apoi, dar pe care a dorit să-l publice anul trecut. N-a făcut-o pchtrii a nu „turna, gaz peste Ioc" şi cu-speranţa că materialele sale filmate şi no-- 161o .vale \-or fi prCţioase comisicl parlamentare.

Dar şi el este ifnul dintre 'cei ocoliţi de' mi­nunata Comisie parlamentară, care încă n-o fi aflat, în marea sa cuprindere •ştiinţifică*' a eve­nimentelor» că înasem enea situaţii reporterii sînt o stirsă preţioasă de informaţii. La rugă­mintea noastră — ştiind c^ transmisese televi­ziunii Imagini filmate în acele zile— , colegul nostru Dorin Suciu ne-a încredinţat spre publi­care, chiar şl cu această întîrziere, paginile de. jurnal rf- com pletările; ulterioare. li mu'ţumim, convinşi că în acest mod informăm cititorii dintr-o sursă demnă de încredere. (I.C.) - '

IMi BLÎNOE DIN TÎHGU itM S ^Pagînî de jurnal

.'' Orice jurna l este scris cu dorinţa secretă neex- .* primată - sau cel puţin subconştientă, ca odatS Lişii isdata să Ajungă sub ochii: cititorului*. Nici• acesta*>nu lace excepţie. Ca Orice- jurnal, este subiectiv. Există lucruri — puţine,, ce-i drept-»

care astăzi lo-aş nota sau interpreta altfel. Une­

le nodumcrlrl s-au clarificat.iriţre timp, dar fa-

trebărllo. ca şi răspunsurile, răm ia Ja fol de du-

reroa^e şi neliniştitoare. :

21'DECEM BRIE 1989. ora 18....: acum sînt în faţa Comitetului ju ­deţean' cel puţin 15.000. Se scan­dează: „Josdictatorul*. „Liberta­te”; „Pentrii copii*. .S lntem fraţi”..V ' V

ora 20. Se . trage tn aer cu gloanţe trasoare. Mulţimea fuge, apoi se regrupează. Se scandează tn continuare. Cel m ai impresio­nant răsună «Pentru copiii*. E cutremurător, n u credeam sâ *a- pucvţciipa asta.- r

221 D e c e m b r ie . Ora 9 . . . sînt cel puţin 20.000. Disperaţi şl dez­

lănţuiţi. Se spune câ ieri seară au fost împuşcaţi, cel puţin 15 oameni. Filmez. Mulţimea m ă pri­veşte cu suspiciune. Unii cu ură. Soldaţii la fel. Mi-e cumplit de fr ic ă ... • ■ ' ■

ora 12. Se trage uitlma salvă. : tn aer,1 de bucurie: Ceauş eseu a

fugit! Lumea se îmbrăţişează,- Filmez şi plîng. v.

ora 14. Se ţin discursuri. Sen­zaţie ; stranie^ brusc înţeleg: sîr.t în lim ba maghiară.: Ori, to t :.ce s-a scandat pînă acum ■ s-a scan­dat In lim ba rom ână...

' 23 DECEMBRIE. Stăm lip iţi «le televizor. Se transmite ceea ce am filmat, imagini din Tîrgu M u­reş, tn tim p ce Se comentează,, revoluţia d in Braşov.: îm i vine să urlu. Telefoane de protest de ta prieteni.

Pe post, ambasadorul Ungariei la Bucureşti. Petre Popescu ci­teşte traducerea. La un moment dat se opreşte deconcertat: în text se vorbeşte despre „poporul ma­ghiar din Transilvania*. Reia co- rectînd: „minoritatea' maghiară* Peste cîteva paragrafe o greşeală

asemănătoare: „popoarele din | -Transilvania': Corectează , din 1 ■.nou. '.

, 24 DECEMBRIE. Domokos Geza anunţă formarea Uniunii Demo­cratice a M aghiarilor din- Rom â­nia, reprezentantă a „poporului maghiar din Transilvania*. Nu-l corectează n im en i... '.25 DECEM BKIîv Anticristul n

murit. • S-a născut Cristoa. Ciuda­te şi ironice sînt coincidenţele istoriei. (Vezi şi 23 august 1939.

' Pactul JVlolotov—lîibbentrop, şi 23 august 1944. . . )

28 DECEMBRIE — OdorheiUlS.>cuie-;c. A flu despre m iliţienii .omorîţi la Cristur. Odorhei, Dea- lu; ’Zetea. Filmez ruinele sediu­lu i m iliţiei. M i se povesteşte

. Cumplit. De unde atîla ură şi bestialitate? Faptlft. câ omul e singurul animai care omoară din : plăcere nu .se susţine ca explica­ţie.... Primăria m unicip iului Odorhe­iUl Secuiesc. Inscripţiile in lim ­ba română au . dispărut. Toate sînt acum în limba maghiară Probabil pentru că, aşa cum ne-a. demonstrat pastorul Tâkes, limba română a fost un 'instrum ent de opresiune. „Est modus In rebus*. Cum s-o fi traducînd în maghia­ră? „Miridennek van egy mertâ- ke“? .-y.-;- ..

Făcînd ■ antecameră la , domnul Kolomb^n Găbor — preşedinteleF.S.N, local — . aflu o mulţime

■ de lucruri interesante: OdorheiUl Scuiesc va deveni capitala unui viitor Judeţ sub jurisdicţia Un­gariei; Dl.-Hoszu A ttila nu expli­că cum se va rezolva problema, dar e optimist. Se pare că pri­mul pas a fost făcut: s-a scos placa de', marmură cu inscripţia „Glorie eternă ostaşilor romani* de pe monumentul din localitate.- Trecem şj pe la spital. Sosesc de zor rtuişlni cu ajutoare iin ' străinătate. Coordonează acţiunca dom nul Levente şi m ai hu ştiu

cum: mustaţă zburlită, haină lun­gă de piele, scund şi autoritar, p lin de importanţă. întrerupe dis­cuţia pe care o am cu unul din­tre medici. Deocamdată hotărăş­te: atît medicamentele cit si ma­nualele şi cărţile (?) vor fi des-

'cârcate aici. Peste cîteva « le ur­mează să sosească şl maşinile de tipărit, (sau de copiat). „Să ple­căm de aici* Im» şopteşte colegul meu Fuzesi Dominlc. Ieşim. Pes- - te drum — ruinele miliţiei. De altfel, aproape peste tot' în. jude­ţul Harghita sediile său posturile de m iliţie au fost atacate, devas- / ta te sau incendiate. Printre ex­

cepţii —- Topliţai Mă în to rc ‘la Tîrgu Mureş obosit şi, mărturi-

30 DECEMBRIE 1989. Mă Intil- nesc cu Kovâcs S. — prieten al familiei. „Aşa nu se mai poate— îm i spunes'-Vrem drepturil* „Ce drepturi?* II întreb.. . Mă pri­veşte surprins şl încurcat.

Definiţie: „Opinia publică este . un fenomen psihosocial care de* semnează-.opţiunile unui pubbc - Intr-o chestiune la un moment dat*. Inţriebare: Cine, cum şi de / ce are interesul să influenţeze o- ' pirita unui anum it public la un moment dat? , -

4 IA N U A R IE 1990. S în t infor» m at telefonic că în judeţul Har­ghita, în urma evenimentelor o- rientate" tpt m ai pronunţat do unele elemente împotriva popu­laţiei 'româneşti, v a format un comitet de autoapărare constituit ' din- Jurişti, ingineri, muncitori, m ilitari, profesori. In cadrul unor întrevederi separate, O delegaţie

• a comitetului a prezentat stările : de: lucruri d in judeţ domnilor Dum itru Mazilu. prim-vicepreşe- dinte al şi dom nului Ki-râ l£ Kâroly, vicepreşedinte, ap©»

; iînd la stabilirea . Unor măsuri pentru instaurarea • unu l climat de ordine, lin işte şi încredere.

Dorin SUCIU

nA D/tlCOK, ROM A IAK . ROM ANOK"

Cap. I I I . „A D ikok k râlysă- ţţa.' Okori-bărbăr ăllamisăg i- a Kârpătok ViclfinUdn" (p. 55—115) are ..scopul.-<Ig a dovedi că da­cii nu au putut alcntui fondul etnic şi lingvistic care să for- ’ meze românismul carpatic. N i­mic din ce ,s*a scris In legătură cu dacii nu e recunoscut de G.V.; statul lui Burebista? — aproape o! • fantomă; cultura materială a dacilor, colea nişte' Împrumuturi de la cel ţi, greti etc.; civilizaţia spirituală' î dacică?, - inexistentă:- nici nu cunoşteau scrisul (p 71). Chiar ş i: numele de locuri, an- troponimele, .-„aşa zise dacice!" (p. 90) sînt de fapt celtice, ira­niene : etc. O lungă, şi „savantă" demonstraţie, . .urmează : această aserţiune,- Datorită ei aflăm (cu reală-Bi* uimire!) că numele lu i. Burebista-- este bastam (p. 97), iarwcel de > Decebalus.. . celtic (p. 98) 111 î n ' chip firesc toponi­me ca Dierna , Germisara, etc. sînt româno-albane?e (p. 100). :'■ Concluziile capitolului sînt de-a ■dreptul fantastice. Dacii nu au putut alcătui şl nu au alcătuit.- substratul' pentru romanizare în provincia' Dacia (p., 114); ei, pur şi simplu, nu au existat! AU •k&sSli.. cîţiva daci; dar ' foarte puţini, pe lînnă celţi, băstarni, irapleni (p. 113). Dacă din, ro- maţiifhrea ■ acestora, zice G.V.; s-ar fţ, născut un popor ‘latin, atunci în liijriba lu i ar fi trebuit- Să găsim cuvinte celtice, bastar-

^r^niene. Cum' în l im b a ro-' mariiţ^ nîi se găsesc ': ‘asemenea’ cuvinte Jînsbamnă ' c ă ' nu avem nic-O' Urmă de romanizare.' iar dacă totuşi |a fost d romanizare nu s-a făcut. în Dacia. înrudirea lingvistică româno-albaneză ara­tă — zico el —- cu certitudine că dacii nu au locuit in provin­cia Dacia, căci subfttratul ling­vistic dacic ar, fl trebuit să fie mult mai - mare. Deci limba ro­m ână s-a format în sudul pe­ninsulei - balcanice! Dcci, dupăG.V. s-au romanizat moesii, lllyni. tracii, ’ chiar şl grecii, nu­m a i’ dacii tiu. Era interzis pen­tru ei acest proces• Cap. IV — ^Provincia Dacia’ Aogusti. A rdmal uralom 165 ®vo , a Dunapartjân* (p.116—179) constituie o parte a broşurii Ih carci se neagă total realitatea

istorică. Afirmaţiile curg contra­dictoriu - şi - aberant.- O »V.~ depă­şeşte ! imaginaţia celor m ai plin i de imaginaţie tstorlci.. La p. 122 G.V. face o afirmaţie neaştep-.’ tată,- 'cu ■ totul ieşită din comun la un Istoric ungur: el afirmă că" Dacia romană a -cuprins şi Banatul,' ba chiar şl teritoriile; dintre Tisa şl Dunăre. (în sud). Afirmaţia surprinzătoare, care .ar. putea fi o lecţie bună pen­tru acei istorici rom&ni ciare, în. căutare des inedit şi- originalita­te, neagă şi el apartenenţa Ba­natului Ia provincia Dacia. Se ştiu ei cine sînt! Nu e mai pu­ţin • adevărat că (p. 124) G.V,

, de apă în m ijlocul viitoarei bar­bare. Izolată; fără . legături cu celelalte . provincii, ea n u ' a a-: - vut. încă -de la început, nici o _

, şansă de supravieţuire, r Ş l nici , nu e: de - mirare . . zice G.V.: Dacia se deosebea de toaie ce­lelalte provincii prin .lipsa gra-x riiţelor fluvialei Blneînţoies . că ,

-este o afirmaţie aproape' pueii-, l i (ca, să nu-i zic altfel) pen­tru un om matur. ^Nici Britannla nu a avut graniţă fluvială, nici Syria, nici provinciile africane (Mauritania,^. Africa, L ib ia etc.) Cunoştinţele lu i G.V. în acest domeniu fiind:,aproape nule, n ic i ,, nu ne mai: m iră asemenea abe­raţii. Pentru autorul nostru :- a muta- populaţia unei provincii

m âni nu: e bună. G.V. declară că individul am intit în inscrip­ţie e celt d in . . . Panonia şi nu poate fi. dac.-,,Numai., .triburile celtice, se puteau muta uşor de colo., pînă. colb. . I n i .acelaşi ,con­text regio ansamensiun dintr-o altă inscripţie devine regio ana- digorum, ceea ce arată că Iu- lius Crescens. eră ’german, iar şuba lu i tipic germanică!!! Con­cluzia: în Dacia- romană nu e- xiştă dovezi ale continuităţii au­tohtonilor (p. 137—138), iar to- ponomiâ şi ' antroponomia nu ajută la 'n im ic . Bineînţeles că la baza acestor afirmaţii nu stau - studii româneşti cunoscute si răscunoscute c i . . . afirmaţia lu i A. Mocsy (el ca adversar

o m & j m i Q t o m in tr i istoi

„evacuează* total şi definitiv a- . cest. ‘ teritoriu în anul 118, A- î lăm aici ceva u im itor , (p. 124): sarmaţii iazigl şi-au recăpătat . la 118 păşunile de vară de lâ - izvoarele CraSnei ■ şi Crişurilor. -~ Este uimitor. Or, G:V. habar n u ; are iinde sint izvoarele acestor rîuri’ (adică în provincia D ac ia , pe lîngă ceva castre romane!!);

' or, Intr-adeyăr aceşti .oameni al - stepei aveau un obicei necunos­cut încă la popoarele de stepă: să-şi ducă turmele pe păşuni alpine. Cred că va , fi o contri­buţie de natură etnografică ex-

.celentă1 .După ce descrie într-o manie­

ră proprie, cu totul inedită (şi greşită!) graniţele provinciei Da­cia după anul 119 (căci numai atunci s-au format ele!, ceea ce ' implică - ideea că • vreo, 15 ani Dacia a stat fără graniţe!!), G.V. cade în admirarea unei fraze a lu i A. AlfcildL (cunpscut şl el în istoriografia noastră ca unul ce , nega cu Indlrjire şi sub orice - formă romanizarea dacilor, con- ■ tinultntea daco-romană etc.). Dacia, zice G .V , a fost ca un balonâş de aer, ca o p ic ă tu ră :

romane' de colo-colo este un mizilic. Armata, zice el, putea fi mutată uşor în vremea lu i Hatirianus (p. 125—126) (nu erau decît ■ 50.000 ■; soldaţi!); „m u lţi. ci- vel romani* din Dacia nu în ­seamnă nimic pentru G.V. (deşi alţii -apreciază: numărul lor p î­nă la 150.000!!); locuitorii - din aşezările civile puteau' fi eva­cuaţi odată cu soldaţii (deşi populaţia; era dublu efectivului militar), cu celelalte aşezări nu ar fi fost greutăţi. Domnul G.V. mută ’ dinţr-un condei, fără nicio dificultate, sute de m ii de oa­meni. , La p.-l 27 -îşi pune totuşi întrebarea:' ce s-o fi întlmplat cu puţinii daci din Dacia? Şi tot el răspunde foarte sigur; au fost omorîţi de războaie, s-au sinucis In masă etc. Deci nici nu te : poţi gindi la vreo conti­nuitate dacică (p. 130). Cit des­pre unităţile auxiliare formate a ln daci, era o modă: ele nu au nim ic cu dacii, nu atestă continuitatea lor (p. 111). Demne eforturi, epigrafice face la p. 135— 136 pentru a reciti o Inscripţie de la ’ Căşei (Jud. C luj). Lectura mărilor; ldtinişti străini şl ‘ro-:

f! ^

neîmpăcat al romanizării şi con- • tinuităţii doco-ron>.ine, dar ' fără v nici o lucrare în specialitate!!).

Alte dovezi, zice G.V..; nu am - mal avut tim p să examinez ,iar

cele examinate „In fugă*1 ca de pildă cimitirele aţa-zic autoh­tone de la Obreja, Soporu de Cimpie şi Locusteni, nu sînt da­cice c i.. . carpice!! Şi totuşi, sfirşeste el, în Dacia s-a; vorbit latineşte (p. 147). Dar au vor­bit numai coloniştii. Tocmai de aceea latina din Dacia este de bună calitate. Păcat însă că a- ceştl colonişti nu au stat m ult

i în Dapia: au venit războaiele marcomanice pe , la, 160 Şi i-au rărit, (p. 150); s-a făcut apoi b recolonizare a Daciei, cu . greci (p. 151).: şi astfel latinitatea , t a dat > repede înapoi. După un ex­curs lingvistic de toată «frumu­seţea*., G.V. ajunge la form ida­bila concluzie (p. 139) că limba daco— romană nu se - aseamănă cu dalmata pentru că în D ac ia ; se vorbea o lim bă semigreacăll

, Dar.> n ic i;. aceşti vorbitori de.se- migreaeft nu au stat m ult tn Dacia. După anui 200 el au ln-

! ceput sâ se retragă, iar ta 248 i,;'-',,. i'i • ■ 1

s-a term inat cu viaţa roman& d in Dacia (p. 165). Ş i astfel, dom­n u l G.V. a dat gata romanita­tea carpatică. . \:

Apoi (p. 167— 179) ^ G.V. îşirevarsă ~ neştiinţa ’ asupra conti­nu ităţii daco-romane : şi creşti­n ismului. Totul ' :• este pus sub seninul întrebării: nici o desco-

: perire care, ’= a testă pe daco-ro- m ani sau creştini nu: este, vala­bilă. Cînd nu e falsă, datează mai tîrziu: cînd nu: e Urzie, es- te . falsă; cind n il e nici tîrzie, nici- falsă, nu are loc de desco­perire. Acesta este „baiul 'mare* cu descoperirile creştine în- Da­cia. Cele de la Ulpia Traiana nu sînt- sigure „ (p. 167), cele de ia Moigrad provin din comerţul cu - antichităţi (p. 171). Bineînţe­les Că domnul G.V. nu a cer­cetat provenienţele lor. Pe el nu li interesează faptul că din 15 descoperiri creştine, de la Moi­grad numai .2—3 au loc sigur de descoperire. E l declară sim­plu: 'sînt din comerţul de anti­chităţi, câ şi cijm âr fi fost par­ticipant activ la acest comerţ! Ş i G.V. nu se opreşte aici; va­sul de la Socetu este fals-(p. 173), gama' de la -Turda nu e de la Ţurda (nici- măcar nu s-a uitat că în memoriile contelui J. Ke- menyi scrie clar: „romische Al- terthumer die zu Turda aufge- funden und durch mich ange- kauft wurden“; şi contele J. Ke- menyi vnu a “fost un unguraş oa­recare!), . inscripţia de la Cluj este falsă (p. 174—175). Ş i tot aşa Descoperirile romane tîrzii de pe teritoriul Daciei, cite le

. mai ’ recunoaşte, au aparţinut unor pannoniU! (p. 175), iar to­ponimele, latine s-au impus prin slavi, germani ş i . . . unguri! Con­cluzia (p. 178) este clară: d in is­toria Daciei ■ romane apare *în chip luminos faptul că nu se poa­te vorbi de, romanizarea dacilor şi- n ic i, continuitatea lor aici. k im ba română nu se trage' deci d in latina dacică. Chiar dacă ar f i'e x is ta t o latină dacică, ur­maşa el nu ar fi fost lim ba ro- m ână!!! Nici nu mal* trebuie Bite concluzL Domnul : G.V. „ a rezolvat istoria românilor pe

Vreo cinci sccole In cltcva pa­

ginii’

Nicolae GUDEA

ADEVţĂSHdL DE CLUJ PAGINA 4

Opera Română ne promite spectacole de nivel europeanOpera Română-are .un nou director, în persoana

marelui c în tâ re ţ— de pe acţeaşi scenă plecat, şi

întreprinde. Totuşi, de' unde veţi porni: bani, re­pertoriu, trupă de interpreţi?

cunoscut azi în-toată .Jumea — Ion. PISO. Agreabil, » — Nu sînt bani foatte^Jiiulţi, iar asta trebuie s-o volubil, presărîndu-şi frazele'cu cîte un ardelenism înţelegem ou toţii, să „tragem" pentru a avea spec- neaoş,.lon Piso îşi expune programul de principiu* . tacole bune, aţractiye, la cel mai înalt nivel de cu convingere şi adesea ou patimă — patima ar= concurenţă. în privinţa repertoriului, sînt sclavul tistului. - • ' opticii mele. Deci, va trebui să plecăm de ,1a stîl-

— /Inul i trecut, revenind aici Ia .Un spectacol/ pix operei,, de. la capodoperele-clasice. Acum vom am văzut sala nu prea plină, pentru a nuzicegoa- repune „Don Cârlos11, dar ne gîndim că, într-o pe-“ • ' ................................ ' rioadă atît de dramatică, spectatorul nu este atfaş

de lucrări tragice, aşa ca, în acest an IVlozărt, vom . pune. in scenă ceva mai vesel. Repet, vom căuta , să impunem, un ■repertoriu'de ţinută şi de foarte V înalt nivel artistic, pentru că — şi aici ajung la , ,a . treia t problemă, — avem cu cine. JRegizorul I. Ar-

tţii:> cînd instituţiei’ îi merge bine^-bine ii. bore înţi-spunea că a găsit la Cluj-Napoca o.-echi-' şi angajaţilor; cînd îi merge rău,. rău , pă cum -n-a mai văzut.. de vreo. 15 ani.• ___________ î _ T___ .______' _ . t? cî na nci/t n

N lă, iar scena'nu prea strălucitoare, pentru, a nu-i spune sărăcăcioasă. De ce e aşa — o ştim cu toţii,

-în plus — o mentalitate păgubitoare.— A cui? ■ : \ ' • •'— Mă refer\ la colectivul-Operei. In relaţiile

normale dintre o instituţie şi oamenii . ei pot fi două: situaţii le : merge

; le merge şi angajaţilor. în Comunism s-a inventat, — E adevărat,;, ştim şi noi că este o garnitură de totuşi,,o a treia soluţie: să-i meargă rău. instituţiei, <V- valoare, că unii; dintre soliştii* clujeni au mari suc-1 _ _ ___. Y K -_ - ___“1 _ n A 1 -- 2 ■■ 4 i rt n ■ . aX «««« * nurflTdar să le meargă bine oamenilor, ei — ceea ce, pfaetic,‘ nu pqate duce la nimic bun. Deci,'primav mea grijă ţeste să: schimbăm -această mentalitate.-

— Credeţi că situaţia sc datoreşte exclusiv aces­tei;,mentalităţi,Vprîtcticii „micilor „ciupeli" din tur­nee, în,, strainătate, colaborări cu ' alte sfcene, con- - tracte cu operar dinafară, salarii nepotrivite cu pres­taţia rea lă? .

ceSK. în străinătate.-Numai că nu i-airi prea putut vedea pe toţi împreună în. mari -spectacole - aici, „acasă1*. Cum veţi proceda: veţi ţine aici perma­nent toţi soliştii, ori î i nveţi lăsa în continuare să cînte pe,alte scene?

— Excluzlnd concediile;, din 300 de zile dintr-un an, lin solist p&ate. cînta acasă 150 de zile, printr-o bună planificare, aşa cum şe întîm plă peste tot în

— Acestea sînt Rezultatul politicii comuniste fată \,luroe.; Dar nu. e de» imaginat ca instituţia să plă- de artă. Dar sînt şi alte cauze. De exemplu,--ain ' tească salarii ,şi ^pensii -pentru oameni care o ser- asistat ;la o' reprezentaţie cu-„Trubadurul11, lă care vesc în Drea mică măsură- ;,verâu ;în sală 40—60 de oameni. Acelaşi titlu, la

: Opera Maghiară de Stat, eu colaborarea a doi din­tre soliştii noştri,: adusese trei sferturi de sală. M-a întristat fapţul că publicul român este mai dezin-

\ teresat de ■ operă,» în condiţiile în care populaţia C lujului s-a cvadruplat, dei cînd mi-am început eu aici cariera. / v:-'

— Sînt dc luat în considerare şi evenimentele5 de anul trecut, dar — de ce nu? ■— concurenţa cine- '

v*naţografului, televizorului,- a mijloacelor de înre- * gistrâre fono şi video.. . ' = v -

■ -r, Nu pretind 'să se cvadrupleze numărul spec-, taţorilor, ci să fie clţi ău- fost. în privinţa concu­renţei, s-k dovedit că spectacolul viu nu poatd fi înlocuit de înregistrări, cărora le lipseşte " ' reala .trăire •— -sînt „construite* pe "bucăţele şi nici nu

r pot oferi libertatea de 'alegere a -unui- cadru, de revenire asupra unui'interpret etc.‘ Conservele ră- n iîn t conserve. . . * ; :,r’ -'

— Nu • vă ccr, pentru - aceasta prima convorbire, să deconspiraţi acţiunile concrete pe care le veţi

vesc in prea mica măsura.,— Ca şi în 'a lfe , domenii, există anomalii în tea­

tre. De pi, dă, X cîntă..vreo cinci vorbe, dar are acelaşi salar, dacă nu mai mare, decît unul care- trudeşte mai greu, dar are-dezavantajul de a fi mai tinSr, adică in plină forină. Nu vă gîndiţi-la an­sa j,amonte pentru anumite roluri ori pe perioade li­mitate?'- .

— E o problemă grea. Cel care azi nu mai "poa­te face faţă, a trecut,, ;la rîndul lui, prin aceeaşi si­tuaţie. .Asta nu micşorează, însă, nedreptatea cei i se face celuilalt. Trebuie să cîntărim bine, ca să nu nedreptăţim pe nimeni. însă, din păcate, nu pu­tem . îciee nim ic deocamdată: aşteptăm noua îege-a teatrelor; mâfcar legi mai bune, dacă nu dispunem •. de băni m ulii. Dar, repet, trebuie să înţelegem cu toţii, că trecejn priptr-o perioadă — r scurtă, sper,^- rnai grea, in care va trebui şă muncim mult, m ult mai m ult decît sînt lunii obişnuiţi, şi într-o atmos-, feră de bună • înţelegere, pentru interesele , institu-; ţiei, care trebuie să coincidă'cu ale fiecăruia.

TEROAREA IUBIRII

Ilie CALIAN

/ s£gduri i ■- JOCURI CU 'MAIMUŢE

Ovidiu Pecican viiţe dintr-o li­teratură ; complexă, unde -grani­ţele scrisului nu sînt „respecta?' te", avînd o singură obsesie magia construcţiei prin cuvînt: textul.

Romanul Eu şi maimuţa mea, editat la Dacia, în 1990, este o: dovadă a puterii, experimentului şi a perfectului său controla Pen­tru că autorul, care â. ^păcătuit", în proză, poezie şi ec^u.'«ste li­nu l dintre scriţorii ce au rămas credincioşi cu adevărat drumu­rilor deschise de Gheorghe Iova sau Mircea Nedelciu. . Desantul, executat de o pleiadă de tineri înlâuntrul unei literaturi anchi­lozate de bravul realism socia­list sau de psihologizarea trasată cu rigla; a dinamitat o mulţime dc convenţii. Şi aici merită să ne întoarcem Ia cei ce.au repre­zentat ^generaţia tăcută**, scriito­ri maturi-şi cu o mare plăoere a jocului adunat sub aureola iro­niei şi meditaţ ei, a confesiunii de dragul mărturisiri;, regi ai /- stilului: Mircea Horia Simiones- cu, Radu Petrescu. Costache Olă- reanu etc. *• ‘

Toate cele şapte părţi ale., ror mantoul sînt dezvăluiri de, des- tine, în care personaje ' reale (Alexandru şi Ovidiu Pecicari)şi imaginare (Ben Bernea, Fcrdi- nand, Poliana) traversează un joc dl disperării, Toate pbncifele şi kitsch-ul unei epoci sint aduse sa depună un fel de mărturie a truismelor existenţei cu gluga pe ochi. De fapt, autorul şi mărtUr riseşte intenţia de a lua lnr&s-, păr totul: dragostea, teroarea . şi nebunia. Maimuţa- este o umbră n conştiinţei un însoţitor discreit şi concrct, un alter-ego al indi­vidului ce nu poate scăpa 'd in capcanele po. careN 1 le întinde

viaţa; Povestirea în povestire: lu ­gubra povestfe a profesului Elian ' Iâhtrău, care-şi execută^ exaspe­rat -toţi » semenii apropiaţi; ■ că­lătoria pe marc, trupul maimuţei rămas, în timpul fugii, prins In ţepuşa gardului, par evadări ale Unei m inţi nesigure într-o lume ş i'm a i nesigura. De fapt esie o continuă înlăturare a fardurilor- contemporane. Nimic nu este ier- ' tat. Şi prozatorul îşi aruncă o-” glinzile într-un fantastic joc al ide ii, şi limbajului, undeva între vis ş i realitate, într-un dans al neputinţei.: Personajele sale sînt cînd umore-amintiri, cînd reali- tăţi>„aduse“ de palpabilul din ironie. Kitsch-ul iubirilor „cine- matografice1*, teroarea tatălui se- curist Ferdinand, dorinţa , de a scâpa de conformismul cotidian şi imposibilitatea evadării sînt elemente ale permanenţei aces­tei proze de o rară rigoare şi fi­neţe intelectuală. Ovidiu Pecican reuşeşte un fel de tur , de forţă al disperării, Vpunîndu-şi perso­najele să-l construiască sau să-l devore. E un joc cu maimuţe condus cu zîmbetul pe buze: „toată lumea are de-ascuns ceva în afară ‘ de .m ine şi' mainiuţa mea ‘1 Da, dar, .toată această lu ­me descompusă de un vis nedus pînă’ la bapăt' aparţine tot •p‘-07a-» to ru lu i,' dar mai ales dublului său, multiplicat la/ infinit, 1 Ben Berhfea,'Ovidiu Pecican iau irwi-

■ rnuţa, care apare tocmai în cli­pele de.' dragoste sau îp clipa pierderii m inţii, sînt ''chipuri multiplicate ale aceleiaşi oglinzi, „întoarcerea personajului1*; epu­izarea'Iui prin implicarea îrf des­tinul ' nutoru'ui este o practică permanenta a lui Ovidiu Pecl- carlt De■'curînd om citit' Apariţia lu i Lee, o scurtă scricre bazată

pe un fapt real: moartea într-un accident a poetului D.S, Dorind Să-i editeze scrierile, părinţii observă lipsa unor- manuscrise, iar Lee personajul va recupera mapa cu scrieri, apoi va dispare pentru totdeauna, > ’ ;

Ovidiu Pecican' continua o nouă mitologie. A ici personajul face şi desface p înă la a rescrie viaţa autorului. • - .

Dorin SEBGIIIK

Brenda Walker a venit la < luj pentru a se întîln i cu. cei ce sint învă lu iţi', de : aceeaşi - dragoste^ ! ;frumoasă şi tristă, puternică şi bună. care. ne doare pe toţi deo- >

. pdtrivă: ipoezia lu i Eminr-scu. Nu aş fi crezut că^un slujitor ă l cu- .vîn tului poate;, să tălmăcească, într-o: lim bă, străină, versul vo­cii acestui om ce a rămas pentru totdeauna ancorat în mărea veş- ' nicie,-.. ea-o- glorie nesf îrşită a neamului românesc. Şi totuşi a-

••cest lucru s-a, întîmplat . . . De aceea' Brenda Walker păşeşte- în rîndul. fiinţelor fericite, ’ alături de umbra marelui poet, ce ştiu eă o iube.jte. Brenda W alkcf a săvîrşit poate cel mai greu lucru posibil: să traducă vocea Pcetu- lu i despre care severul Arjghezi a spus: „A vorb,.despre poet es­te ca şi cum , ai striga într.-o pes-> teră vastă ,V.; Nu poată să ajun-' gă vorHS pînă la el. fărâ să-i su­pere tăcerea. Numai graiul coar­delor âr putea să povestească pe harfă, şi să legene din depărtare delicata lu i singuratecă slavă. '

' în toate veciile vizitate de a- tleţii :şi ;bîcicliştii filozofiei', el îşi ' are veeia lu i deosebita, închisă. Trebuie vorbit pe şoptite . . .' Intr-Un fel, Eminescu e sfîntul

■ preacurat al ghiersului româ-

nesc.-'Din tuniultu i dramatic ă lVieţii lu i s-a, ales un Crucificat. '

Pentru "pietatea noastră depă­şită,, dimensiunile lu i trec peste -noi, .sus şi, peste văzduhuri, „ţ „

Fiind foarte român, Eminescu e universal. Asta o ştie ■ oricinie citeişteL cu părsre de rău că la ­cătul lim bilor ■ nu poate să fie descuiat cu cheile străine11. ’

Brenda Walker a găsit, cre­dem, p n n .iubirea nesfîrşită, pen-

, tru Umba româna şi pentru su- flgtur-rpmânesc, cheia pierdută.

,, Aceasta este, o teroare gingaşă şi :sfintă .în iacei dur perimetru al ' candorii,icare se numeşte: POE- ' Z1EI

Născută în 1934, în Marea Bri­tanic, Brenda Walker are un e-

, vantai de preocupări demne; de ’ invidiat': este profesoară, poetă;, v editoare, pictoriţă şi traducătoă- ■' , re. Om de cultură de o rară sensibilitate şi rigoare, nu a uitat

r nici rostul femeii pe acest uă- : m înt: âre cinci, copii -şi doi ne­

poţi. A tradus din poezia română clasică şi contemporană; recent . — o antologie a poeţilor tineri diri România. în anul 1989 a e^ d ita t1 volumul In celebration of' M ihai Eminescu. Socoteşte aceas-;

/ -carte, crucială; pentru puntea_

de cultură, româno-briţaniefl” drept „copilul11 ei. ’

, RîndurUe ce Urmează < repro- duc discuţia ce a avut loe între doamna Brenda Walker şi distin­sul critic ş i . traducător . român care este doamna irina Petraş.

I.P.: Doamnă Brenda Walker, ce înseamnă Eminescu pentru dumneavoastră? '

B .W .:- Eminescu ‘ este ■ verigă a sufletului meu — acea .vînă ro-

- mantică, pentru - mine. atotstăpî- nitoare, pe care m ulţi oameni o ignoră sau şi-o reprimă; Emi­nescu este, apoi observatorul lu­

cid, analistul rece: gîndit6rul da-re se ridică deasupra lumii pen- ttu a scăpa de năvala turmei în

, goană. Prin tre ,aceste, dou^ punc- ! te se află, fina cumpănita gir.au- lui._ Pentru mine Eminescu ieste călăuza în căutarea acestei cum-'* pene. Cînd - sînt oarbă*'mă /con­duce, printre cele două puncte.'

• Muzica lu i este mujica sferelor, aşa cum este: muzica lu i Shakes- peare.

I.P . , Ce impresie." v-av . făcut- „Festivalul internaţional -Mihai ;

, Eminescu"?

B.W.: A m găsit, aici, la Cluj, adevărata căldură; a prieteniei, şi ospitalităţii româneşti, dimpre­ună cu spiritul lu i Eminescu. La

' B laj spiritul, lu i Eminescu poate f i descoperit ,în ;raze le de soare sclipind pe ramurile' îngheţate ale teiului, în" inim ile" oamenilor.

’ mai ales ale celor care lucrează aproape de 'pămînt- şi sub *e-‘ ruri .. •. ' ■■Străinul poate învăţa să vadă! v

? I.P.: Ce credeţi despre situaţia politică din România?

-.-■;B.W.î' Aici 'fiecare are ipropria viziune asupra situaţiei, diferită de a celuilalt; Aşa că şi noi, stră- inii, ne formăm propria viziun<\ ' propriile opinii ■ înteirieiate; desi­gur, pe ale dumneavoastra. ' .în

-cele din Urmă trebuie;=să ne«n**, dicăm deasupra amărăciunii te-: resţre; cotidiene, şi să fim opti­

mişti. Trebuie •’U ’ ' e . nimic, fiindcă frica voastră hră- ■ neşte duşmanii. Luaţi viaţa în

propriile voastre m îin i şi aju- taţi-vă singuri, t A j utaţi-vă, pen­tru -viaţă, pentru. viitor. • Ca şi creativitatea, succesul -poate fi atins doar prin bune relaţii în­tre copil şi cop’l. copil s; oărin- te, părinte şi părinte, părinte şi politician, politician şi politician. Noroc!

Triftunâ tinerilor compo/iiorl

„Constantin Brâncuşi11 — grafi­

că de Constantin D inu Ilea'

Foto: Radu SÎNXEJUDEAN

Constatăm cu satisfacţie că orchestra Filarmonicii clujene şi dirijorul ei permanent, Em il Si- Aion, continuă şirul concertelor simfonice cu emblemă „Tribuna

•tinerilor compozitori11. S-au afir* mat în această interesant^ com­petiţie artistică patru - talente:. Iu lia Cibişescu, Ion Dobrinescu, Mihaela Stănculescu şi Leonard Dumitru, ale căror prime audiţii absolute le certifică titlu l de / compozitor.

Indiscutabil, prezentarea S im ­foniei recentei absolvente a cla­sei de compoziţie a prof. univ. dr. Cortiel Ţăranu de la Acade­mia de muzică din Cluj, Iu lia Cibişescu, a fost în-măsură să contureze unul din cele mai vi­guroase talente creatoare din u l­timele decenii pe care conser­vatorul clujean le-a produs. Poate nu greşim cînd afirmăm că simfonia tinerei compozitoare anunţă o personalitate în deve­nire care , întjuneşte ■ multiplele , resurse necesare unui compozitor contemporan. Lucrarea. în trei părţi, cîritată „attacca11, elabo­rează în prima parte o ‘formă de sonata cu o deosebită pregnanţă tematică; După această structu­ră cu aspecte serial-modale, par­tea lenta aduce un fericit .con­trast de atmosferă. Cele 6 varia- ţiuni alo părţii finale relevă o pasacaglie de o mare forţă ten­sională. '

Pe cu totul alte coordonate sti­listice şi de factură, piesa „Pen- , tru corzi11 de Ion Dobrinescu, tî-

năr absolvent al conservatorului din Capitală, confirmă Un talent al nuanţelor fine, sensibile prin aura , contemplativă, viu puncta­tă de momente de înălţare forii- că. Compozitorul, cu ,un excelent simţ al proporţiilor, descoperă prin lucrarea sa straturi de mu­zică de o fericită rafinaţie foni­că, capabile de a reflecta în des- făşurare stuctura unui proces so­nor a cărui elaborare capacilează informarea unei degradări sono­re de tipul antitezei. Mihaela Stănculescu, cu toată tinereţea ei, este deja o compoz<toare’-afir- mată pe mai multe planuri: ba­let, film , cantate, etc. PieSa postaze11 pentru orchestră simfo­nică este în fapt un ciclu,varia- ţional, grupat în trei "secţiuni. Compozitoarea relevă îndemîna- re în elaborarea unor structuri sonore cu o reală forţă ilustra­tivă. Coloraţia orchestral# o pre­zintă şi cu o intuiţie deosebită a plasticizării’ . fonice. în sfîrşit. compozitorul Leonard Dumitru (dirijor la Opera !din Iaşi) ne-a prezentat un Concert pentru vioară şi orchestră de coarde (solist Marius Var va roi) eu o e- videntă tentă concertistică. Chiaţ dacă conţinutul muzical este mai

puţin orig inal.. turnurile sonore,,

viu colorate,; relevă un talent

componistic al culorilor orches­

trale şi o figuraţie melodică spe­

cifică instrumentului solist.

Emiliu DRAGEA

PAGINA 5 ’ ADEVARUL DE

OJM SE VĂ APLICA LEGEA FONDIILUIFUNCIAR ? (IV) PUNCTE DE VEDERI • • •

Reluăm ■ discuţia cu d-1 ing,• Augustin Todea asupra unui ca-* pitol d in proiectul de regulament pentru aplicarea Legii: fondului' funciar Jcare,‘ sperăm; va p re zen ­ta un larg interes pentru cititorii noştri. Este vorbă despre emite­rea titlu lu i de proprietate şi px- '

' primareă; opţiunii de către ; pro- .; prietari -asupra formelor de ex­ploatare agricolă a" terenurilor.

— După validarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor, comisia judeţeană va emite titlu l de: proprietate care va fi Jnmî- nat^fiecărui cetăţean.' ' ■

— Cine este titularul titlului?— Titlul de proprietate pentru

cetăţenii in viaţă se emite pe fa­m ilie (soţ, soţie), iar pentru coo- . peratorii decedaţi pe numele tu--, turor moştenitorilor care au so— licitat; în scris,- în ; termenul pre-' văzut de lege,'stabilirea , dreptu­lu i de proprietate. - ‘ '

^ Ce urmează după primirea titlului;, de proprietate? v, ' ' _ •

— ’Urmează.ca'fiecafe proprie­tar de teren' agricol să-şi expri­me „liber, în scris, la Comisiile comunale, .orăşeneşti şi municipa- ■ le ' opţiunea asupra modului de exploatare a .. terenului, care: îi aparţine de acum, total ‘sau par­ţial, -în, diferte forme de aspcie- xe ce se pot în fiinţa în localitate,- cşi acţionar îh societăţi comercia­le, sau- alte forme, indieînd şi

suprafaţa cu care vor participa la aceste forme. • ! ..

■ După centralizarea *■ opţiunilor• tuturor proprietarilor, comisiile ; i comunale, orăşeneşti sau munici-. pale ' vor stabili amplasarea teri­

torială a terenurilor ţt i ' cadrul- perimetrului actual al cooperaţi-■ vei agricole de producţie • şi a'

satelor componente. în acelaşi timp, se va stabili amplasarea is- lazurilSr • comunale pe sate, tn

. funcţie de suprafaţa acestora şi de efectivele şi speciile de ani-

' male existente. Terenurile desti- ; inate producerii furaje lor,de vo- . lum pentru asociaţii, sau societăţi

comerciale specializate; în creşte-' rea vacilor de lapte şi îngrăşăto- rii cjp taiirine:, se vor delim ita în apropierea /gra jdurilor.pentru re- ducerea .cheltuielilor de 1 tran's-

’ port. ' ; ; ! ; v r' — Vă rugăm să vă referiţi la de­lim itarea noilor structuri de pro­prietate. , ‘ • ' t- — Delimitarea- • teritorială 7 ' a

,k' noilor structuri • de proprietate!respectiv de exploatare agricolă

'■ a terenurilor rezultate în urm a a- .- plicării'Legii* fondului funciar,

se’ face în cadrul actualei orga­n izării a teritoriului.- •' Cum sc explica această pro­cedură? : ■■■ > ~

Trebuie sa ţinem cont; ide faptul că in perioada trecută de la cooperativizare şi-pînă în pre-.

zent s-au produs mari transfor­m ări teritoriale prin comasări, schimburi, de teren şi rectificări

' de hotare, schimbări important? în structura categoriilor de -folo­sinţă 'prin înfiinţarea de planta­ţii viticole şi pomicole, executa*

-rea pe suprafeţe mari a lucrări- ; lor de îmbunătăţiri funciare (iris gaţii, desecări, drenaj, combate- -

, rea eroziunii solului) precunf şi m ari. lucrârj de gospodărire' a a- pelor, lacuri de acumulare, înd i­guiri, regularizări de cursuri de ape, canale etc.). De asemenea,

> pentru dezvoltarea economiei na- ţionale în această perioadă! ' , au ; fost scoase d in- circu'itulr agricol

. mari suprafeţe ' agricole pentru; construirea unor "obiective iridus-

: triale Avînd în vedere această ■’vcoirtplejcă situaţie,. în mod obiec- : tiv, atribuirea în proprietate a te- 7 * renurilor pe vechile amplasamen­

te n u .'este posibilă în toate ca­

zurile. :. s — C«ire este soluţia?

—- propunerile-comisiilor co- ' muriale, orăşeneşti - şi- municipale,1 privind- amplasarea In teritoriu a

lim itelor formale , de exploatare, agricolă a terenului-.vor.fi discu­tate în plenurile comisiilor, iar

,- după aprobarea acestora, care va fi consemnată într-un-proces ver-

- bal, so trece la punerea în pose-, sie :a'proprietarilor. . ■

*' u - - ' , : J . • ion ItUS> .

SPERANŢE PENTRU PENSIONARI-întîlnireâ de slmbătă, 2 februarie a.c., dintre par- ' '

lamentaţii de C luj şi consiliu l’de conducere a Uni- un ii;Judeţene a Pensionarilor; s-a vrut o: sensibi- ■ lizare a celor care âu cuvînt greu’ de spus în artul

, de decizie-la . problemele c u c a re se-confruntă cei peste o sută de m ii de pensionari ai judeţului - nostru. -Au fost prezenţi domnii M ihai Tălpeanu, primarul • m un ic ip iu lu i,! Mircea T. vVaida, (senator - P ,NX.)i Iosef .Timen (FiS.N.), doamnaţSzocsr Judita - (U.D.M.R.), OcUivian Căpăţînă (P.U.N.R.)

Diţi partea un iun ii au. vorbit O., Dragea. Gh. Va- silescu. V. Răcătăianu,-Letiţia ■ Triteaqu,'I. Baciu, Pop Romeo. .în luările ide - cuvînt : s-au subliniat unele vicii existente în legislaţia pensiei'.(diferenţe .

: între pensii determinate doar :de data .pensionării, pensia de merit, stabilirea cuantumului ;dei pensie prin . media- salariului tar ifa r 'd in u lt im ii'5;; ani de

. activitate ete.) S-a propus revenirea la prevederile Legii- 27/1966 referitor la pensia suplimentară, sc* > pararea" bugetului de ajutor - social de bugetul ţă­rii, revizuirea compensaţiei acordate ^pensionarilor ■ ' vizavi de liberalizarea preţurilor, repartizarea >■ păr- ... ţii-care i se cuvine U.G.P.R. din patrimoniul fos­tului U.G.S.It..- Apoi au fost -puse în discuţie probleme legate de - activitatea curentă a un iunii: problema extinderii

'spaţiu lu i pe care îl ocupă, posibilitatea' deschiderii r -unui cabinet medical, obţinerea unor înlesniri în

.-organizarea excursiilor: pentru .pensionari în ţară- ş i peste;hotare,,deschiderea unei .case de micro-co- .menzi pentru aprovizionarea cu alimente a pensio-,• narilor. v .-

lăm u r ir ile venite dm partea parlamentarilor au •- JfostJclâre şi cinstite. Domnul-profesor, Timen a &in- -'

tetizat;procedura de lucru în;parlament, procedură care cere tim p. Dar â apreciat.r ca- pozitivă această întîlnire care, â 'p r ile ju it cunoaşterea problemelor ■care, cel-puţin în parte, pot lua forma unor amen- daiiientef la textul* noii legi a pensiei. DOmnul se­nator -Vaida a m enţionat. că unele din problemele ridicate sînt prinse în. n o u a ' legislaţie şi a făcut . o observaţie absolut necesară: nu toate propunerile făcute: sint concordante cu evoluţia viitoare a eco­nomiei ţăriij. oricu itî'am .’ suci-o,- privatizarea este absolut . necesară. Domnul Octavian Căpăţînă -a subliniat perpetuarea vnor tare din. vechiul regim care aqfim dau de furcă, dar pentru -unele aspecte . se poâte apţiona iniedlat, fără să se aştepte apariţia ':

. noii legi (de,,exemplu desfiinţarea pensiei de Jle- galist). : - s - i "

Domnul ' primar M. Tălpeanu a atras atenţia asupra 'unui- aspect esenţial; energiile “nu trebuie îndreptate spre obţinerea unor facilităţi^ ci înspre'' elaborarea unei juste legi a pensiei, lege concepută %. în perspectivă.' De aceea, problemele pensionarilor'; trebuie cunoscute în profunzime. După ce a'expus unele greutăţi legate de: administrarea oraşului, greutăţi care afectează implicit şi existenţa pen­sionarilor, domnul prim ar a dat soluţii pentru pro-

. blemele ridicate şi care sînt de competenţa primă- ' riei, ’încă o dovadă a înţelegerii şi receptivităţii conducerii oraşului la activitatea dificila a uniunii pensionarilor. ’ ’. . , .'.: , ; " ' ;

Ceea ce şi-a-propus această.întîlhire s-a realizat:• parlamentarii ati înţeles-6ă există trei milioane de-, pensionari care- trebuie ajutaţi să trăiască de-

- cent. '- " i v ' ' Flavia SERGHIE

Ne-a fost dat, îa timpul dinurmă, să-, fim-martorii unor e- venimente dintre cele mai di-

'verse, în viaţa politică, dar, deo- potrivă, şi în viaţa economică a . ţării. Evident, peste tot se are în vedere ieşirea la liman, ie­şirea dintr-un impas care dăi­nuie de m ulţi an i.! Dar fttm? Soluţii avem cu toţii şi, fiecare regretăm că nu es­te -urm at puristul nostru de ' vedere- care, ;.desigur, este neîn- • doielnic cel Bun şi,. în oricc caz, mxilt mai bun decît cel care se aplică de fapt, indiferent cui ar aparţine e l .. . Nu-i aşa că aveţi şi dumneavoastră destule solu­ţii miracol, care, din păcate,; încă nu sînt luate în conside­rară? •

Păreri multe şi discuţii a- prinse a suscitat şţ atît de im ­portanta lege a pâmîntului,' tre- : cută, oricum, printr-un filtru de : mare fineţe, care s-a dovedit de-atîtea ori greu penetrabil, Parlamentul României. Şi dis­cuţiile continuă. Pentru că ori- cît de. cuprinzătoare s-ar vrea legea, mai. sînt şi destule situa-' ţii speciale care-şi vor găsi mai greu rezolvarea -şi' car? .vor ge­nerat mai m ari,sau mai \mici conflicte. 1

Ne-a’ vizitat în aceste zile lâ- redacţie uri cititor â l nostru, dl.; ’ Vasile Pop din , Cluj-Napoca, Dinsul a adus cu sine o'^scri- soare adreâată preşedintelui-Ro-' m âniei şi pe care dorea s-o pu- ’ blicâm în ţ ziarul nostru. Spi-

- cuim, doair, d in , 'această scrisoa­re lungă: îndrăznesc să afirm că cel mai m are . neajuns a l le­gii păriiîntului este/nesocotirea . posibilităţii de existenţă, alături de-alte forme de ■ proprietate (publică şi particulară), a pro­prietăţii cooperatiste1*.- După ca-, re; cititorul nostru aduce, argu­mente în sprijinul punctului său de vedere: „Cooperaţia a- gricolă a avut un rol însemnat

1 îrt dezvoltarea economiei naţio­nale, a contribuit la aprovizio-

: narea populaţiei şi a industriei prelucrătoare cu "produsele ne­cesare d e ‘origine vegetală şi a-

- nimaîă. Dacă sistemul, de i^tri-, bu ire 'a muncii era cel normal, pracţicat pînă în anul 1964, şi, ţăranii, n-ar fi fost jefuiţi, a- portul- cooperaţiei agricole ar fi fost m ult mai mare. -Aceasta pentru că unităţile cooperatiste au avut asigurate toate condi­ţiile,. ca urmare a uriaşelor e- forturi depuse de stat şi coope­ratori . . . ( . . . ) . Este limpede ce

ne aşteaptă dacă toată averea

■ unităţilor cooperatiste va" ctirge

pe apa sîmbetei, iar terenul va f i dat tuturor, şi 'chemaţi, şi ne­chemaţi : . . Era ^.normal ca pe baza experienţei asociaţiilor în ­fiinţate în cursul anului 1990, să se legifereze transformarea C A.P.-urilor. în societăţi pe ac­ţiun i . . . O probltemă pe , care Parlamentul nu a avut-o în ve­dere' este şi cea a specialişti­lo r . . . " . în final, se cere preşe- dinteiui României: „S ă aveţi in vedere cele de mai sus, pentru "că nu sîrît baliverne, sînt lu ­cruri concrete dar şi producă­toare de m ări daune pentru na­ţiunea română .1 în orice condiţii ar lucra, ţăranii nu vor suferi, vor suferi, în schimb cei circă17 milioâne de români care spe­ră într-o viaţă mai b u n ă . . . Este un punct de vederel

Un alt punct de , vedere este cel al unor ■ cetăţeni din'Năsal,- ai căror purtători de cuvînt; sînt Dum itru Macavei şi Gheor­ghe Suciu şi care ne vorbesc, spre-deosebire de cele susţinute de către dom nul Vasile .Pop, tocmai despre neajunsurile, des-

- pre necazurile generate de că­tre C.A.P. „Ar fi multe de spus, se fae încă abuzuri, dar dacă organele superioare nu rie acor­dă atenţie, noi;-care -' sîntem m ult prea slabi; nu putem' sis­ta /neregulile, care duc la pagu­be mari, la ceartă'şi duşmănie

,4ntre .locuitorii saţu lu i. . 'J. *■

Sau, un alt punct de vedere, ă l Susanei Vereş din L ivadă: ,;v\m vîndut fîri C.A.Pl-ului, sâ

nu-i m o iră vitele de foame. Nu n i s-au achitat banii, deşi justi-

' ţia ne-a dat ciştig de .cauză, prin sentinţa 537' d in 1990. Eu am 88 de' an i şi sînt bolnăvă iar bătrînul, la 92 de ani s-ă

. prăpădit. Peintni înmorm întare arii cerut sprijinu l rudelor. De lun i de zile nu m ai primesc pensie- de la C.A.P. . . . .

P unc tu l. nostru de vederel-am m ai exprimat in. destule alte situaţii. Nu putem- s ă ' nu recunoaştem că au existat şi ca- zuri de C.A.P.-uri cu, rezultate bune. A m m ai spus-o şi o m ai spunem:, păm întjil trebuie ş ă . a-

- parţină ţăranu lu i.: care-1 va lu ­cra aşa cum crede el de cuviin­ţă: singur sau în asociere, în co-

■ operaţie, cu 'prieteni^ cu nea­muri» cu vecini. Doar el .hotă­răşte. -Nici Guvernul, n ici Par­lamentul, nici preşedintele Ro-

i mâniei nu-şi vor impune, sîn­tem convinşi, punctele lor de

. vedere, în problema de căpătîi a ţă ra n u lu i.. . " ' !

Eriiil LUCA

La „Oser“

AM SA IA U O „VOLGA1* NOUA

M ai ţineţi minte textul u n u i, cintecel - din an ii ’60 din care răzbea dorinţa supremă a unei etnii?: „Am să iau o Volgă no­u ă /. Şi-am să trag cu ea la sca­ră/ Să vedem cine-ndrăzneşte/ Să-mi mai zică-cioară *Y , ■ .

- Cîntecul ar trebui ^modificat pentru că. Volga.p ieşit din mo­dă, acum purtîndu-se „Dacia**, „Meix^des*, Fiat“, „Ford" şi alte asemenea. Sau ar trebui aban­donat, fiindcă-scopul a fost atins în superba epocă postrevoluţio­nară. . - . ‘ •

La Agenţia C.E.C. de pe Cuza Vodă, săptămînă trecută, un domn rom a depus -7 (şapte) mi- liane de lei economii. Puţine u- nităţi productive de stat. au- rea- lizat un asemenea beneficiu (profit) pe anul trecut. Despre cercetarea ştiinţifică nici să nu mai vorbi m r Probabil că toţi cercetătorii clujeni la un loc nu au ajuns la performanţa per­sonajului în discuţie. Iar un ită­ţile care ou c îştig ţt.: cîte' ceva, .nu ;pot dispune încă (le banii oroprii. Vechile legi economice, n-au fost pe de-antrcgul abro­gate. (A se vedea art. 58 din Legea 15 din 1990). Morală?

DUMINIGÂ FR AIEftiLORCine-i harnic .şi munceşte/ Ori. e prost, ori nu gîndeşte. >

FABRICA DE TOCAT BA N I* I •

Cine are .bani ; şi nu ^şţie cum şă-i - cheltuiască, poate -. merge liniştit. la<-„Oser“. .'A ici societa­tea de : consum este în floare. Duminică (cea mai friguroasă' -din această > iarnă) drumurile înspre şi de la „OserH gemeau de luriie. ■ Pe-, strada' Timişului am numărat, la dus.'opt voinici care tapau fraierii cu-:„alba- neagra“, costul unei' ■ încercări fiind de 200 de Jei. Uriul din şmecheri' se folosea, pentru a-,

-tragerea clientelei, de .numele preşedintelui ţării şi ăl premie­rului. Pozele nu le aveau însă. Din cinci în cinci • metri se vindea băutură. Preţul-' unui pă­hărel de băutură era de 30 de lei, paharele fiind făcute ,,postş“ de respectabila clientelă. Doam­ne t u fuste creţe vindeau „Bu • cegi* şi „Carpaţi" cu 15 ,‘respec­tiv '30: de lei ' pachetul., diri ' co- lete-, mari de cîteva sute.-.M-am uitat lă producători şl am vă­zu t.a tit fabrica ;diri Tg. J iu , cît şi cele din Sf. Gheorghe'şi Ti­mişoara. Deci sursa nu e -numai de furate, ci şi din livrările p r in ; depozite, sau magazine. Rog

comerţul să nu protesteze la a- dresa - ziarului, să-şi controleze m ai - bine proprii lucrători care: colaborează cu bişniţarii.

în tot ,,Oserul“ am întiln it doar jtloi producători cinstiţi care vindeau jersee de' damă cu 600 de lei şi pantaloni pentru copii, la 350—400 de leir*

E PL IN Ă LUM EA DE T1MP1ŢI

Nici nu pot să le spun altfel cumpărătorilor care, în loc să vadă mai întîi ce se vinde în magazine,’' toacă banii! la „Oser“. Ce mărfuri, vînd '■.'şmecherii? Sprayuri de „Farmec" — „Lau- ră" ;şi „Simbol*, (care la „Cen­tral** se vînd cu 64, de lei) cu 100 ‘de lei, săpun - „Palmolive1*

(care se >vinde la parfumeria.^de pe strada Napoca cu 70 de lei) t u 150 de lei ghete şi cizme cu ,1300 — l600 cle lei (la maga1

z in u l; din ■ Cipariu ;au fost, la discreţie cu ’ 600, respectiv 900 de. lei), apă de toaletă „Avista** cuj 300 de lei (la „Central" s-a vlridut ;cu • 1411 de lei). Deci, mar­fă I care se află ln magazine şi se vinde la preţ dublu, profi- tîndu-so. de ignoranţa (era să zit’ 1 prostia)' cuinpărătorilor. . ■

Nu-*i mai puţin - adevărat - că piaţa liberă de la „Oser* supli-

T

" neşte . neajunsurile comerţului.; D e . p ildă, sînt ■ ăduse, becuri! fn i- ' riioş ambalate de la Fieni. Asta e lin lucru buri: Prost este că le v înd scump (60 — 70 de lei becul) şi că nu plătesc Impozit pentru veniturile realizate. .Tot; -aşa, cineva vindea un televizbr color „Selena“ cu 55 de m ii (la „Central** se vînduseră, cu cî­teva zile înainte, cu 48 000). Ce alte bunuri se mai găsesc la „Oser"? -De' toate. Oalei' ciobite aduse cu o maşină de Mureş, pie-, se de schimb, robineţi de baie, reviste .porno. „Pif“-uri (o . în ­treagă colecţie) cu 70 de le i bucata, anticoncepţionale, me­dicamente îmbrăcăminte ş i. în ­călţăm inte uzate, gunoaie de la

'vreun spital (seringi de plastic folosite şi foarte murdare); cio­rapi, lenjerie diri TUi-cia) blugi, ptilpvere cu ’selipîci etc„ ete.

lllL C IU L DEŞERTĂCIUNILOR

, „Oserul“ ar putea fi rebote- zat şi aşa. Muzica creează un

• ,fond ţigănesco-balcanic, , romii fac foc cu cauciucuri - şi lansea­ză o • perdea de fum protectoare pentru toată zona^ afaceriştii'îşi:

; desfăşoară nestingheriţi. niunca, marfa furată este vînduţă in yă-' zul, tuturor, lucrurile sînt întinse pe jo s ,: tn . amestec cu . gunoaiele işi i paiele, obrăznicia atinge, co-' te ‘maxime, no ii burghezi .cum­p ă r ă : valută, ţigănia - deDăşeşte. l i­

mitele perimetrului cunoscut, ajungînd pînă la staţia de ma­şini, „vechiturile" . aduse spre' vînzare sînt" noi-nouţe, din m a­gazin sau din fabrică, bişniţarii se p lim bă cu maşinile, ruşii sînt singurii care v înd mai ' re-; zonabii p înă dă uri rom' de ei şi le ciiihpâ toată marfa, oame­n ii de ondine lipsesc cu desă- vîrşire, impozite la stat nu se încasează - diri aceste afaceri, banii curg înspre buzunarele cî- torvâ, iar ale altora se golesc cu repeziciune. O ţijgancă v in­dea ness, ‘ cutie de 200 de gră- riie, cu 300 de lei. O persoană care- mă îrisoţea a vrut să o desfacă'pentru că am balaju l eră dubios şi i-a sărit .ceata de ţi­gani îri cap, Probabil că s-a gă­sit un fraier ‘ care să cumpere marfa, fără garanţiei ' Aproape tot: ce se întjjanplă . acolo este îna- fara legii. Numai că, din nefe­ricire, cei cc-ar trebui'-să se afle la faţă locului şi să sanc^ tioneze furtul, specula, inducerea în eroare, atentatul la morală, evaziune fiscală ş.a.m.d.. nu sînt nicăieri. Cînd vrei să fa d ’ o treabă legală* însă, to loveşti de.j ' ; domniile - lor la tot pasul, priciitn, duminică la „Oser* de­zordinea a fost completă, iar li­bertatea bişniţarilor a fost de­p lin ă ,' ,. ,

M. SANGEORZAN

ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 6

SOCIETATEA COMERCIALĂ „T.C.I.•- S.A.* CLUJ

- • , execută

• stilpi şi plâcî pentru garduri _• grătare, pane şi grinzi pentru construcţii agro­

zootehnice• borduri ţi dale pentru drumuri: r• fîşii cu goluri cu deschidere pînă lâ 6 ni• dale prefabricate pentru plânşee -• panouri de Închideri — trislrat — pentru con*

-strucţii agrozootehnice şî construcţii industriale• grinzi $i stîlpi > v• fundaţii pahar - .. *• chesoane pentru acoperişuri (t,5X6,0)

• • tuburi pentru canalizări 0 200, 400, 500; 600, 8 0 0 ţi 1000 '■

• confecţii metalice diverse ,De asemenea, livrează beton şi mortar proaspăt

d r {a staţiile de betoane şi mortare din Turda şl Războieni, ; ~

Livrările se fac pe bază de,comenzi Şi contracte încheiate intre părţi la preţuri avantajoase, ‘

Informaţii fa-, telefon: 951/4-54.38; 4*60-38; 4-63*38; 4-69-38, int 285. (47) r ,

• REGIA AUTONOMA D l SALUBRITATE CLUJ

Invită toate asociaţiile de locatari din cadrul mu- nlcfpluîui Cluj-Napoca la sediul întreprinderii, din B-dut 22 Decembrie nr. 67, pentru încheierea con­tractelor de transport reziduuri menajere pe anuli w t . - .

Birou) abonaţi are program cu publicul în fleca­re il lucrătoare, inlte orele 9-Î3. (159)

SOCIETATEA COMERCIALA „AVICOLA* GILAU

cu sediul in comuna Floreşti. str. Abatorului nr. 1,• - judeţul Cluj

anunţă concurs, Irvdata de 20 februarie 1991, ore­le 8,ia sediul unităţii, pentru ocuparea următoare* lorposturî;

* un post economist contabilitate plan'* un post economist mijloace fixe şi reţineri* un post contabil principal* un post economist pentru sector mecanic w

■ • doua posturi merceologi* un post jurisconsult •*»* un post epîzootolog şef ' -* doua posturi responsabil economic pentru fer­

me. : j; './ A;.:-Condiţii concurs; vechime şi studii conform Legii

12/1971. .Relaţii la telefon 3-05-29 sau 3-40-48. (112)

ŞCOALA DE ŞOFERI AMATORI CLUJ-NAPOCA

str. tineretului nr. 63

informează pâ lofi cursanţii planificaţi pentru se* rid martie-aprilie-1991 sâ se prezinte pînâ în data de 8 februarie pentru achitarea taxei, zilnic între orele 8-10. (145) -

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECbNOMlCE î ,

organîzeazâ (contra cost)• pregătirea pe grupe mici a candidaţilor pen­

tru admiterea 1991. -'. i ' v .înscrierile candidaţilor sepot face numai în in­

tervalul 11-15 februarie, la secretariatul facultăţii din Cluj-Napoca, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 1.(148)

INSTITUTUL DE CERCETĂRI Şl PROIECTĂRI MINIERE PENTRU SUBSTANŢE NEMETALIFERE

CLUJ-NAPOCA. ^

, ‘ Str Tudor Vladlffilrescu nr; ÎS-17 : r ; ' telefon 8‘60*15 int,-122 ; .

elaborează

cu personal autorizat proiecte pentru extindere de conducte din distribuţie, branşamente şi instalaţii de_utilizare pentru GAZE NATURALE IN TERMEN şî ,la preţuri avantajoase. Facilitează încheierea contractelor pentru execuţie şl asigurăp© t6t par* cursul asistenţă tehnică de specialitate. (1Î0)

U.J.CC, CLUJ.

oferă prin ^

AGENJIA DE TURISM

bilete de odihnă şi tratament in staţiunile:• NEPTUN (12 iile - 2570 tei/pers.)• SĂNGEORZ-BAl (18 iile — 3591 lei/pers.)• VATRA DORNEI (12 zile - 2331 lei/pers.). •STINA DE VALE (12 zile - 1953 Iei/pers.)• FELIX (14 z ile- 3087 lei/pers.)• TUŞNAD (12 zile - 3326 lei/pers.)• BAZNA (18 zile — 2079 Iei/pers.)• GOVORA (18 zile - 2740 lei/pers.) Se organîzeazâ şxcursii la Budapesta, fn perioa­

dele: 8. 02 - 10. 02, 15. 02. - 17. 02. 1991 şi 22. 02 — 24. 02. 1991, cu cazare şi masă la Felix, Preţ informativ 1200 lei/persoană....... Angajăm urgent: ghid—colaborator extern.■Informaţii la sediul U.J.CC. Cluj, B-dul Eroilor

nr. 9, telefon: 1*12-23, Cluj-Napoca. (173)

Î N C E R C - C l u j ;- oferă prompt şi (a un nivel calitativ- ridicat',

pentru agenţi economici si persoane fizice*ÎNCERCĂRI; • teren si sisteme de fundare®materiale*elemente

de construcţie o construciiii „în situ ” • nedistructiveEXPERTIZE. IN VEDEREA •s ta b ilir ii stării tehnice a construc-

t iilo r o remedierii^ si /s a u consolidării • retehnologizorii .--• Schimbării destinaţiei

ASISTENţE. TEHNICE • Şl EXECUŢIE •realizare de beton u§or si foarte uşor «precomprimare • urmărirea comportării î n . timp •re fa ce ri si consolidări • injectări. • elemente de

. construcţie : y y 'V ■'" >:PROIECTARE «soluţii, de refacere si c o n s o l i d a r e «clădiri st

extinderi «elemente de construcţii

Relaţii la ÎNCERC Cluj, 'Calea Floreşti nr. 117 tA r * \ telefon • 61018j 61988. Telex- 3 H 0 3 incer r

■„ jiu mem.

‘'c h n e id e rMaşter Co oferă

si calitatea informaţiei

microcalculatoare compatibile IBM PC/XT/AT, 0S/2 în configuraţii variabile şi materiale auxUiare; " ;EUR0 PC 2 8088y9MHz/768KbRAM/3.57Hercules imprimanta 80 caractere/preţ 209.0S0 l e i y “836sx40 80366sx/16Mhz/1 MbRAM/3.S“FD/YGA/ 42Mb/28ms HD/impr 132 car/preţ 623.276 lei ; ‘ 636^16.60 80386/16MHz/2HbRAM/3.S*FD/VGA/ 68Mb/22ms HD/impr 132 car /pret 838.640 lei -impr SCHNEiDER 264 132 car7360dpi/color/24 ace/preţ 209.995 iei/se accepta ş» plata în valutfi in pret sini include garanţie I an,manuaie.diskete originale eu doc. In engleza, asistenţă tehnica soft toate acestea in condiţii ireproşabile .

Maşter Computers62495 orele 5-14 B99ÎI orele 17*21

telex 3l268msc (306^)

ANUNŢSEC|IA UTILAJ GREU TRANSPORT TEHNOLOGIC

. • CLUJ ■ ■Str. Fabricii 131-131/A, teiefon 4-66-66; 4*41*27

încadreazăpriri transfer sau repartiţie de la Oficiul'forţelor de Muncă: ' -

• MECANICI UTILAJE IN SPECIALITATEA INSTA­LAŢII HIDRAULICE

• FIERAR-FORJOR >Condiţiile de încadrare slnt cele prevăzute de

Legea 12 din 1971 şi Legea 57 din 1P74; (124)

SOCIETATEA COMERCIALA TEXTILA „ROMAT* S A CLUJ-NAPOCA

Str. Salcimului nr, 37 •' -angajează prin transfer sau Oficiul Forţelor. de Muncă, următorul personal; - ,

© UN TRACTORIST RUTIER * r .• UN CONDUCĂTOR AUTO (posesor al perml*

sului de conducere categoriile B, C,): © UN FOCHIST (grad de autorizare I, carnet ISCIR, categoriile III, IV)

Informaţii la telefon 6-25-38, interior 135 (155)

COMPLEX COMERCIAL PENTRU DESFACEREA PRODUSELOR AGRICOLE (GOSTAT)

VINDE MERE rezultate din sortare pentru sucuri, produse de patiserie'şi distilare, persoanelor fizice .şi juridice.

Informaţii:, str. E/nile Zola nr, 1, telefon 1-16-42;1-58-18.(139) . . . ■ •• r.. <

CASA DE CULTURĂ A STUDENŢILOR , / CLUJ-NAPOCA

Piaţa Păcii nr. 1-3

anunţă următoarele posturi vacante:• ECONOMIST PRINCIPAL, specialitatea finan­

ţe—contabilitate; „ ' : . —• PORTARI-PAZNICI. ' ^ Condiţiile de încadrare sînt cele/prevăzute in re*.

glementările legale în vigoare. V . , « Informaţii suplimentare la sediul instituţiei,i tele­

fon 1-80-24 sau l-^J-14, (161) .

ŞCOALA PROFESIONALA NR. 18 CLUJ-NAPOCA

cu sediul în str. Fabricii*de Zahăr nr. 51 ; .

. angajează de urgenţă — '• CONTABIL PRINCIPAL pe durată determinată,

pînă la întoarcerea din concediu medical al titu­larului. ■ - ■ - - - ■ ■ ■ •

Condiţii: studii medii. / ' - ;Informaţii suplimentare la secretariatul şcolii, te­

lefon 4r78-27,(zilnic între orele 7-15. (162)

PAGINA 7 ADEVARUl DE C IU I

. ; DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE* A JUDEŢULUI CLUJ

; anunţă

. ;i . Posesorii de. autorizaţilde funcţionare eliberate

tn baia Decretului-Lege 54/1990 sînt invitaţi pen*

tru vizarea pe anul 1991 la. sediul nostru dfn Piaţa

Victoriei nr. 19, etaj II, cam. 117. , ■

Vizarea autorizaţiilor se face începînd cu data

de i i februarie 1991, zilnit între Orele 8-14.

La viză se vor prezenta următoarele acte:

I • autorizaţia în original ’-

• chitanţa. de achitare a impozitului pe 1990

Pentru * evitarea, aglomeraţiei prezentarea laviză

se va face In funcţie de numărul' autorizaţiei de funcţionare "altfel: :

Perioada Autorizaţiile cu nr. între:

• 11 februarie-15 februarie 1 9 9 1 1 - 1 0 0 0

, • 18-22februarie 1991 - 1001-2000

• 2S februorie-1 martie 1991 2001-3000

- • 4-8 martie 1991 3001-4000

• 11-15 martie 1991 peste 4000.

De asemtinea, aducem la cunoştinţă tuturor de­

ţinătorilor de autorizaţii de funcţionare să depună ’

^ ta organele fiscale, pe râza cărora îşi desfăşoară octFyiţatea. declaraţii de impunere (pentru asocia­

ţiile familiare şi persoanele fizice) sau buget de

ţ$niţuri şi cheltuieti (pentru intreprinderi mici sau

.ajţciaţii cu scop lucrativ), pe anul 1991. (171), *

SOCIETATEA COMERCIALA ERS - CUG SA.

asigură prompt, la preţuri avantajoase, pe bază de comandă, cu personal autorizat de înaltă cali­ficare profesionala, următoarele servicii; v , .

• verificare şt reparare aparatură de măsură 'şi control în domeniile: etectric, presiuni, lungimi, au­tomatizării temperaturi, forţă, masă ^

• analize chimice şi metalografice, fonte, oţeluri, minereuri şi neferoase

• încercări mecanice > /. J •? analize spectrale prin fiuorescenţâ *de raze

; •' /- / • analiză spectrofotometrică pentru elemente J n concentraţii reziduale ,-;>v

• analize gâze din oţeluri , v ,

; <• analize difractometrice ;' % >

• analiză de gaze îi Spălări chimice la punerea în funcţiune a cazonelor de abur şi apă calda

• analiză uleiuri şi combustibili | ~

• elaborarea de structuri organizatorice, respon­sabilităţi, proceduri, procedee, orientate câtre im* plementarea conducerii cOlităjii — cuprinse în sis­temul de asigurare a calităţii SAC (manual de asi­gurare a calităţii, proceduri etc)

• elaborare „pion calitate* f> „audit-ul călită* f*i* — supravegherea calităţii.

informaţii: telefon 951/5-44*25: 5-54*25, interior 1103, 1117, 1118-Clu/*-Napoca. (164) . r '

MONTEZ, ŞLEFUIESC Şl LACUlESC PARCHET SAU PODEA DE BRAD. MAŞINA CU ASPIRATOR.

Telefon: 8-24-24, orele 17-22. (21346)

. ÎNTREPRINDEREA „CANTOR*

execută o gamă variată de confecţii metalice:

. • garduri ■• porţi , . _ .• gherete

" • închideri bolcoune . •• grilaje ,. ' . •■.

: • mobilier metalic. ' Pentru asociaţiile de locaT&ri executăm: ? - • grătar antifurt pentru becuri -

• cutii antifurt pentru sticle de lapter Cumpărăm transformator de sudură ta 220 V.

_ Informaţii luni-vineri în str. Bulgarilor nr. 10,‘ în­tre orele 10-18 sau la telefon 6-22-53; 4-16*32, orele 20-22. (20823)

J

y l ^ O ^ - V - M.S.F. OLANDA

■ , . . . cauto'

• UN ŞOFER. V : 'Cpndiţii;

; * . să fie şofer experimente»

• cunoştinţe de limba engleză ......

■ • cunoştinţe tehnice despre maşini

• să posede spirit-de echipă

• yirsto peste 25 de ani. Acest, post esţe numai temporar, pentru

rea transportului în timpul proiectelor. Răspuns la M.S.F, Olanda, str. Bacău nr.

fon 1-29-13. (20856)

■f.wlf <ariz*~ -Krr.-

tZTŢŞ'i'..V - V

osigura-

7, tele:

-v- MATRIMONIALE . u

• Intelectuală, fără copii. do­resc cunoştinţă cu domn pînă la 45 de ânî, eventual căsătorie, prefer să aibă copil în întreţi­nere. Relaţii la telefon 8->29-75. (20735) • v

VINZARI-CUiV1l>AllAIU

• V înd urgent Skoda 1000 MB ţ i piese de schimb vşi televizor -

> .Saturn'1. Telefon 3-97-75. (20918)• închiriez sau vînd pe valută

' apartament 2 camere, condiţiideosebite antenă parabolică. Te- tefon 7-29-73, seat;a tîrziu. ■

. (21428)¥ Vlnd apartament 2 camere

cu dependinţe,' curte .şi grădină, 'centrai, pe valută. Relaţii la te­lefon '5-11-91, între orele 18—20. <21281)y ♦. V înd Renault 16 şi catgut cu ■ ac enfclfcs. Telefon 1-38-46. ^ <20?46),"4 ' Vînd televizoare superco)or ITT şi Lowe cu diagonala 68 cm '

. stare , foarte ! bună. Telefoft: - . 2-00-06. (20739) , " :

Vînd televizor color «Wega*/. ŢeJefon 6-34-63.'(20755) . ‘ ’ ~

V înd’ sau închiriez casă cu Spaţiu comercial ultracentral pe valută. Glii], str. Napoca nr. 15, , ap. 3; (20758)

• V înd televizor .Slrivis", CEÎG lDacia 131Q, 1989 sau 1990, mag­netofon „Unitra'1 stereo., Infor­m aţii telefon 3-32-35, după masâ. (20668)

■ • Vînd galerii perdele. Tele-- fon 6-09T66, după ora 16, (20711)

• Vînd injecţii Zinaecf şi O- disţon. Telefon 8r80-18. (20196).

• . V înd i/Tauredon" pentru po-> llartrită . reumatoldă evolutivă, mobilier şi altele. Informaţii te­lefon 3-48-20, diipâ ora 20, - (20218) '.

• Vînd .2 .butelii aragaz. Tele-• fon 1-19-53, între orele 17—21."

(20783) ....' • V lnd televizor color. Telefon

7-24-16. (21363)• V îrid' televizor sp<}rt alb-

negru, Telefon 4-10-62,; după ora i7. <20791) , .

• Vînd coroane colioslovace. Telefon 6-08-52, 1-53-88, (20687) ,

Yînd GEC Hacio 1300 iulie .1988. Telefon 4-28-8‘3. (20216)

iii;- • i V ind pătu ţ,. cuverturi pat, ţesute «lin lină preţ convenabil. Telefon 5-94-30! (20788-A)

• Vînd videorecorder nou. Te­lefon 4-74-14, după ora 14.. ' . (21333) ’

• Vînd m obilă1 bucătărie „Flo- relă'1, tablou Litteţchi 1929. Te­lefon 1-30-52. (20683)

• Vînd televizor .O rion“ alb- negru cu piese de' schimb de re­zervă. . Telefon 1-99-89, str. Pe- iofi nr. 16, ap. 10. (2067U) ' ‘

• Vînd mobilă de lemn de 'c i­reş şi mobilă de* bucătărie. Tele­fon 6-59-63, între orele 8—9. (20701/A) . '

• Vîttd videorecorder, .Orion* - HQ VH 107 0 RC. telefon 1-65-08. (21255) ■: . y, : • Vînd CEC Dacia 1300 ins cri­ere 1987. Telefon '953/1-45-05. (21267)'''.;'.,..; ;

' • V înd cameră, bucătărie, lîri-' gă piaţă Abator. Telefon 3-90-78.. (20715) v.-;..-- < y- y-

• V înd arâgaz cu patru ochiu­ri. 'Telefon '7-39-38, între orele18—20. (21821) -y

‘ • Vînd pat simplu, dublu pen­tru copii. Telefon ' 7r20-83, după - ora 18. (21352) ;

• V înd televizor alb-negru, funcţionare ireproşabilă. Telefon7-77-34, după masa. (21357):

^ Vitid CEC Dacia lăOO, martie 1989, ţdfiVenablt după ora l î , te- * lefon 7-98-36. (20778)

• V înd TV color, foarte ieftin, dubă V W LT 31, 43.000 km, 75 IIP ,"im prim antă măre, Epson FX 100 +. Informaţii 'str. Aviator. Bădescu nr. 36. (21367)

• De yînzafe TV color, bute­lie de aragaz, separâtoi; de lap ­te. Telefon 5-61-84, după ora 17. (20863) ■' ' ■ ' y • ' .: !

• Vlnd TV color . şi videore­corder, .Sha^p*. Telefon 7-95-32, după ora 15. (20861) ,,y

SC IIIM tU IR I

• Schimb apartament de stat,' două camere, central, Braşov CU sim ilar *Turda. Informdţli E luj. telefon 6-77-26 <(20724)

• Schimb 'garsonlerg confort măriţ ICRAL. cU apartament 2— • 3, .camcrc ICHAL, ' Telefon: ■6-26-68, dupâ ora 17. (20748)

• Schimb apartament proprie­tate personală. Ultracentral. 2 cai» mere Satu Mare, pentru sim ilar

- sdu 3 camere îh C luj. Exclus Ma- năştur* şi Zorilor; in form aţii la '

- telefon 6-06-15. (21308) f• Ofer apartament l cameră, '

confort măriţ, str. Pata 36. Cer apartament două sau trei came­re, .zona Grigoreseu sau Plopilor. Intormaţii telefon 8-57-40. ; (21326) - ' -■■ ■■ ■■

• Schimb gar&onieră confort I ; cu apartament 2 său 3 camere, zona Gheorgheni Mărăştl, cen­tru. Ofer bani plus, Telefon: ■5-29-07. (20787) j i - ■- • -Schimb apartament una ca­meră, zonă centrală, cu aparta­ment 2—3 camere. Telefon:1-34-49, între orele 10—22. (21309)-

• Schimb apartament proprie­tate 2 camere, coiifort 1 cu apar- :

. tament 3 sau 4 camere, prefera* bil cartierul Zorilor. Telefon2-29-40. (21793) , y ' .

• Schimb garsonieră Detunata cu apartament 2—3 camere. Te- ' lefon 4-87-21. (20670) ■ ’ *'

• Schimb apartament 2 came­re, confort I, ÎCHAL Gheorgheni cu 3 sau 4 camere, exclus Mâ-

* năştur. Telefon 5-72-55. (20227)

• Schimb garsoniera confort :' m ărit IGRAL, partefy înalt, Ga-, lea Mănăştur cu o garsonieră la etajele I—IV, eventual aparta- ' ment: Informaţii telşfon 8-42-58, după ora 18. (20689) .

. . • Schimb apartament 3 came­re, etaj IV, diri Oradea pentru Cluj. Telefon 4-30-81. (20695)

• Ofer apartament 3 camere ICRA L la demisol cu ieşire la curte,' str. Horea. Ger “aparta-, ment 3 camere. Telefon 3-77-25,

• Schimb locuinţă IC R A L 4 camere, Mănăştur cu 2 camere său 1 garsonieră, de preferinţă Zorilor. Telefon 7-30-74. (20701)

Schimb apartament proprie- tăte personală 4 camere, strada Pata cu apartament 2 camere sau 1 garsonieră, zona Pata său Cen­tri. Telefon 5-40-74 (20208)

• Schimb apartament proprie-, tate 2. eamere Grădini Mănăşttir cu apartament mai mare sau ca­să. Suport diferenţa. ‘Telefon:6-78-01. (21249) -

• Schimb apartament central 2 camere Baia Mar<»eu gnrsonieră

. sau s im ilar’CHiJ-Napnca, prefera- :• bil Gheorgheni, Pata. Telefon 951/4-67-57. (212?>4)i ,

• Sphimb apartament IGRAL,,.,2 camere confort I I > u . trei ca-"1 mere. Plătesc diferenţh. Tt’k'fon.

6-82-86, brele 16-18. (21258) 6

: • Schimb apartament ICRAI^, “ 2 camere, parter inalt, P iaţa Ci-

pariu cu apartament 3*—4 came­re. Telefon 5-07-94. (21822) :s

• Schiţnb garsoniefă ' confort I, M ănăştur cu apartament 3 ca­mere (eventual 2) exclus zona

- între Lacuri. .Telefon 8-09-14, în­tre orele 18—20. (20864-A) .,

’• Oradea, schimb apartament ' proprietate personală, - 3 camere,- .. confort I, etaj 1, ciî 2—3 camere . Gluj-Napoca. Telefon 6-45-32, du­pă ora 17. (20106-A) ,

- • Schimb garsonieră. ICRAL, confort mărit, cu apartament 2.-3, 4 ycamere.' Plătesc avantajos diferenţa de confort. Telefon:7-62-86. (20857)

DIVERSE

• Caut furnizor serios, strun­gar în lemn, - autorizat. • Solicit

• Urgent minere strimjite din lemn esenţa tare pentru ştampile; Co­manda permanentă, cu livrare la cerere. Telefon 3-56-50 sau str. Gloşca nr. 1, Cluj-Napoca.,(20777) ' ' ’ . '

, FirmaHROTTA oferâ\o zi la- Budapesta, cu 948 lei. Informa­ţii telefon 6-72-02, între orele16—20. Pentrti studenţii în va-' canţă 6 zile la Borsee. (20559) -

Profesori, predăm engleză,' cursuri de cinci luni. Telefon:-6-29-13, dupâ ora 20. (21366)

• NOU!. Confecţionez ja luze le ' d in material plastic tip „Neker--*

. ma'n“' diferite culori şi rolete plastic. Teîefon. 6-39-34. (20839-A)

... • Predau convenabil ertgleiă■ pentru începători. T elefon:'.

8-63-25. (21392) ' .

î n c h ir ie r i

• Închiriez camere nemobilate, bloc.’ Str. 'Răşinari, 5, ap, 10 (lingă Hermes). (20741)

f închiriez apartament 3 ca­mere mobilat, cu telefon, ln bloc vechi cărămidă^~str. Grigore» A- lexandrescu, Mănăştur, în valu­tă. Gondlţii avantajoase. Infor­m aţii 'zilnic tntre orele 16—21/ telefon 6-74-52. (21806-B)

O Caut garsonieră, apartament închiriat. Cumpăr televizor por­tabil. Telefon 6-71-44. (20684)

• Dau In chirie apartament 3 camere, mobilat. Telefon 3-93-42. (21778) , , • y,

. • închiriez ~pe valută aparta­ment două camere, cartier Mâ- oăştur Telefon 6-80-47., (20792)

’ ® Dnu în. chirie apf»>tr.m’ent 2 camere cu telefoti':;'Plata in *va-r Iută. Telefon 7-04-53. (21355)

• Ofer In chirie apartament 2 camere, mobilat. Telefon 8.-59-03. (21369) ' ' î

• Dau ta . chirie garsonieră mo> bilată, cu telefon, lin g ă comple­xul Flora. P lata ln valută Te­lefon 8-02-72, după ora 1T. ; (21306) ; t.;;-- y

• Dau In chirie camerâ m obi­lată cu telefon, intrare separa- '

. . tă, preţ convenabil. ;. Telefon: 5-94-30.(20788) - -

• Tineri - căsă toriţi dorin i să închiriem apartament 2 camere sau garsonieră. Telefon 6-36-29, dupâ ora 16. (20841) j

• închiriez hpartament 2 ca- mere, telefon, la studente, nefu-

y mătoare. Telefon 6-14-96. (20826)• Gaut de închiriat aparta­

ment mobilat, p la ta iii lei sau y- în valută, prefer în Zorilor sau Grigoreseu. Telefon 8-67-04.>(20845) , 3

P IERDERI 'y' . :î . ,y'

. • Roman Gheorghe pierdut fi­şa suprafeţei locative, Închiriate de ICRAL. O declar nulă. (20706)

• Pierdut ştampilă tutunge­rie 259 eliberată de ÎCS Meta- ,

•' lo-Chimlce. O declar nulă. (21288)• Oltean Constantin, pierdut •

contract de închiriere d in 1980, eliberat de ICRAL. ÎI declar' nul. (21304) ■ ' *

• Berce a Ioan pierdut autori­zaţie de zidar cu nr, 2293/1990.O declar nulă. (20760)

• Gaftori Vasile pierdut .con- « tract de închiriere GIGCL- nr. 400835 I I declar nuL (20217)

• Vanea Vasile pierdut con-, tract de închiriere nr. 24440 din1980, str. "Bălţa nr. 8, ap. 23, II declar nul. (21261) •

e Tuşa Iu l iu p ierdut' contract închiriere nr. 41140/19 octombrie 1973, > liberat de IG R A L t l de- - clar nul. (21265) ’ ■

• ' I.M. -.Sarmls* pierdut con­tract de închiriere IC R A L cu nr. 104/19 iulie 1990. ÎI declarăm ni^. ■(20796)

• Nuţ Augustin picţrdut auto­rizaţie oe vînător cu nr. 3754. O declar nulă. (20779) . , N

• Macal Ioan pierdut legitima­ţia de serviciu. Q declar nlilă.

• Pierdut In 29 Ianuarie J991, la restaurantul „Ardealul*^ grnn- tă neagră cu acte personal»1. Re­compensă mare. Telefon G-91-25.

• Pierdut portofel cu acte per- . sonale ln . seara zilei de 30 in- , nuarie 1091, în Jurtil orvlot 20, conţlnlnd buletin, carnet dr şo­fer Găsitorului recompensă^ Rri- ş.->n Mirccn, str. Riehedint» nr. 66-^C8, bloc D 2, î l . eta) 1* ap. 50. (21742)

t.

ftDEVARUl, PE CLUJ PAGINA 8

y,l-N,ZARI,C IJfM-PÂR.ĂM.

3BI

• Vînd TV color_ Telefon;7-49-03. (20860)

, • Vînd televizor color prefera- ■ bil în valută. Telefon-1-98-76. (20858) .. ' • - - '\ • Vînd CEC Dacia 1300 din .1987. ' Relaţii la „Dacia service"; str. Maxim Gorki, Dejeu, .după masă. (20814)' ' ' . ' ..../ ® Vind TV color nou. cu tele- ■ comandă. Telefon 8-80-01. (20825)' * V lndchestionare L pentru Şcoala de şoferi. Telefon 3-08-92.- (20831)

• Vînd CEC Dăcia," înscriere1989. Telefon 8-43-92. .(20840) ■, '

• Vînd cărucior, pătuţ copil, excelente. Telefon 1-62-71. (20848)

Cumpăr garsonieră," ofer CEC-Dacia" din mai 1989. Telefon 5-26-23, orele 17—20. (20753)

. • Cumpăr medicamentul CY- ■ CtiO 3-FORT în capsule sau fio­le. Informaţii la telefon 3-20-46. 1 Cluj. (21317) ' ,

• Cumpăr garsonieră şi apar­tament 2—3 camere. Plata în lei, Eventual şi valută. Telefon 4-19-03 .după mapă; (20662) . ■. \’. • Cumpăr garsonieră Sau: apari ■' tament 2 camere (valută şt iei). Telefon &-69-80. (20661) .. î C u m p ă r , televizor color, vi-", deo şi cascte convenabil. Telefon7-41-64. (20684-Â) .'' O ; Cumpăr "apartament sau gat- < sonieră în. lei.,.Telefon 4-30-81. (20696) ■' '■;■ ■■ ■■ . -•■-• * Cumpăr apartament' 2 (1) ca­mere, exclus,ultim ul etaj, par- r. ter. Telefon 2-22-92. (21242) - -

•"■Cumpăr;valută vest. Telefon8-22-41, (20798) ' . ;

• .Cumpăr, televizor, color, im ­port nou sau număr cu ridicare.; imediată. Telefon 7-49-76, < după ora 16. (21818) ' . - ,

• . Cumpăr maşină Injectat, plastic hidraulic.. Informaţii te— lefon 1-99-18. (21831) i -t • Cumpăr înscriere sau apar-. .

tament 2—3 camere, cu preluare de rate £n Zorilor sau Gheor­gheni. Telefon 4-05-44. (21371) j - : • Cumpăr apartament 2 came­re. sobe teracotă. Telefon 1-86-87. (20817) .:.. • C um păr Valută .vest şi forin- ţi. Telefon 3-08-78. (20732)

• Ctlmpăr apartament 2 sau 3 camere, eventual pe valutg ş i; i Cumpăr rulotă. 'Telefon 6-34-26. ; (20842) ... ; " ." ■■■

• Vînd televizor alb-negru. Te-.; lefon 8-52-74, zilnic orele 14—16. . (21395) . i . . . - :• -r

• V înd selector-parabolic sa-, telit. Telefon 6-60-33. (21393)V: • V înd repartiţie Dacia din • 1982. Se poate scoate şi Aro. .Te­lefon 3-43-13. . (20870) , _

• Cumpăr apartament 4 came­re cu garaj sau casă (vilă). Pla­ta în lei sau valută. .Telefon:'-1-93-16. (20865) *

• Vînd receptor satelit. Tele­fon 8-68-44. (21385) / •• • Vînd TV color „Saba“ 67 cfn. . Telefon 5-62-59. (21382) . ;

• Vînd Dacia71300, stare ex­cepţională. Telefon 5-21-50 '■ ore­le 16—20. (21376) / ...... :

^MATRIMONIALE.TInăr 28/180/84, caut priete­

nă, eventual' căsătorie,, sinceră, drăguţă. Telefon 2-40-48, orele16—20. (20874) . '

rm "• Schimb apartament IG R AL,’4 camere cu 3 camere. Exclus Zorilor şl Mănăştur. Inform aţii str. Teleorman' 67, bloo T 10, ap. 24, (21253)

• Bucureşti schimb, urgent a- partament 3 camere, ICRAL, pentru sim ilar Cluj-Napoca. Te-

: lefon 6-45-91, după ora 16. ■ - (19998-A) ,

• Schimb apartament IC R A L ,'. 3‘ camere, Mănăştur, cu 2—3 ca­

mere.. Telefon 8-90-86. (21785)• Schimb , apartament Baia

Mare, 2 camere, proprietate * de stat cu similar în Cluj-Napoca. Telefon 951/2-33-76, orele 9—15

.(21342) : . " '\ • Schimb apar.tamqnt 2 came-, ne, proprietate. Turda,, cu simi-

C Iar * (variante). Cluj-Napoca. In ­formaţii: telefon 951/6-01-78 sau

- 953/1-45-88. (20802) /

• Specialist, acord sprijin pen­tru înfiinţarea de societăţr co-' merciăle, conform Legii 31/1990. Informaţii: } telefon; 2-84-74, după ora 16. (20621-A) 1 ; l , ; ,. • Inginer, " meditez matemati- ■

■ Câ; clasele V—X . Telefon 5-76-11., (21765) rţ :

S3E

♦ Lungu Horia, .pierdut con­tract ICRAL. î l declar nul. -(20129) ■

0 Sintem alături de . fratele, cumnatul şl unchiul nostru loan tn marea durere pricinuită de , moartea soţiei, MINERVA BO.TAN. Fjun. Gavril ISojan,

• Sincere condoleanţe familiei ţtefan Jancic la dispariţia tată­lui. Familia Tăufam (20767)

• Şl acum la I ani, timpul ca­re a trecut nu a şters lacrimile şl durerea din'sufletul-meu, de clnd, pila grea şi rece acoperă pe ■ bunul meu soţ NICOLAE JUCAN (LIŢA). Dumnezeu să-l odihneas­că In pace. Soţia în veci nemîn-, gîlată. (21808) ■ -• -

0 Neşţearsă amintire la Împlini­rea a patru ani de la trecerea ln eternitate a inginerului MIRCEA CIRLANARU. Familia. <30334)

• Un gtad pios, o lacrimă, o floare,' pentru t ing. MIRCEA

CRIŞAN, la împlinirea a 3 ani de la trecerea In' eternitate. Mama şi sora. (30592) ' , " ' .

• Cu inimile zdrobite de du-; rere ne despărţim âe scumpa noastră fiic4, soră; cumnată şl mă tuş ă MINERVA BOJAN,' năs-; cută BURZ ln vlrstă de 53 de ani. Va rămîne. veşnic ln - lnimllo noastre. Părinţii,' surorile,” cum­naţii şl nepoţii. (21810) '

• Lacrimi ş l; flori pe mormin- tul iubitei noastre fiice, surori şl mătuşi GABBIELA CENAN, la; 3 ani de la trista despărţire.. Te vom păstra' veşnic ln amintirea noastră:. Familia.' (21852)

• Cu acelaşi regret, la Împlini­rea unu l. an de la stingerea prof. univ.- ION MOINA, copiU anunţă comemorarea slmbătă, .9 februa­rie Ia biserica Sf. Nicolae. Dum­nezeu să-l odihnească. Relaţii la telefon 3-66-01. FamlUa. (21819)

• Cu durere ln suflet anun(tm Încetarea din viaţă In data de2 februarie 1991, a Iubitului nos­tru sot, tată şl bunic DUMITRU NICOtAE, ln vîrstă de 63 de'ani, pensionar T.C.I. Cluj. tnmormln­tarea va avea Ioc Joi, 7 februa­rie 1991,.. orele , 13, ln cimitirul Crişan, Familia Îndurerată.(21837) ,

• Sintem alături de/ coleganoastră Angela In aceste momcii_ te grele la pierderea mamei dragi. Colegii de la sector Cazare — T.C.C. (21*30)

9 . i„ urma unul tragic acci­dent, petrecut chiar ln faţa în­treprinderii pe care a slujit-o cu devotament 22 de ani, a Încetat să bată Inima deosebit de bună şl generoasa a colegei noastre DOCZI EBZSEBET (SZOSZIKE). Toţi ne pregăteam pentru ban­chetul el de pensionare, nu 'pen­tru ,a o conduce Îndureraţi pe drumul fără Intoarccre. Dumne­zeu să o odihnească in pace. Sin­cere condoleanţe. 'fauUliel Îndo­liate. : Colegii de serviciu v de la D I. cărnii Cluj. . . ,

P Cu mult regret ne dcspăr„ ţlm dc bunul nostru vecin

DUMITRU NICOLAE' şi ne alătu­răm familiei greu Încercate cu şentimeisţe de adincă compasiu- . ne. Locatarii din str. Unirii nr.

29. (21839), , ."S-

w sîntem alături de fam. Du­mitru lă pierderea celui care. a

. fost cuscrul nostru drag ^ ” DUMITRU NICOLAE.'' Odihneas- că-se In pace. Fam. Vasile : şt' Florica Vlad. (21838)'* > •

« Sîntem alături de voi, dragii noştri Sorin, Coca, Marius şi Ro- ŢtarJa, la pierderea scumpului;.

; vostru tată, socru ş i . bunic - DUMITRU flCOLAE. Dumnezeu şă-1 Ierte. Titus, Corina şi Ale­xandră Popa. (21833-A) • v '.' ‘ î

0 Ultim omagiu fostei locatare ELISABETA COMAN ’ şi condole­anţe , sincere ' familiei îndoliate - din partea Asociaţiei de locatari, str. Horea SG—106. (21840) - ‘

© Sintem alături' de colega noastră Constanţa Lascu în a- ccste. clipe grele. Sincere condo­leanţe.- Colegii do birou — „Sim- pcx“. (21343) . , .

O Sintem alături do vecinii noştri, fam. Margareta şl Andrei Şipoş, în :marea durere pricinu­ită. de moartea tatălui ţlrag şl respectiv, socrului. Sincere coiv doleanţe din partea fam.. Ii ucur. (31348) - .

.. - O Sintcmwalături dc familia domnului: loan Bojan la , marea durere pricinuită : de trecerea în nefiinţă ă soţiei sale dragi. Cu sinceră compasiune . colectivul Expoziţiei de mobilă. (21350)

• Sintem alături de - colega noastră Aurica Cătinaş ln marea durere . pricinuită de moartea ta­tălui drag. . Colegii din comp. CTC — Laborator. (21354) '

• Cutremuraţi de vestea câ bunul nostru vecin ALEXANDRU STAN a încetat din' viaţă atlt de neaşteptat, exprimăm . familiei întreaga noastră compasiune şl sintem alături In momentele grele prin care trec. Vecinii din strada Bel» Brelner. 1 (21358) -

• Un ultim omagiu celei ce a fost MINEBVA BOJAN şi sincere condoleanţe familiei Îndurerate. Colegii de muncă CTC — „Armă­tura» Cluj-Napoca. (21373) .

• Sincere condoleanţe fam. Anca din Dej Ia pierderea sufe­rită. Fam. Flueraş. (31361)

• Tuşa Paulina, adine Îndure­rată şt In veci nemîngilată aduce un ultim omagiu dragului şi sin­

gurului ei nepot ANCA SEPTIMIU (TITI) din Dej plecat dintre noi prea timpuriu. Sufle­tul lui'drag să şe odihnească ln pace.' Tuşa Paulina'Poruţlu. (21361-A)

• Catedra de ştiinţa şi Tehno­logia Materialelor a ' Institutului Politehnic Cluj-Napoca exprimă colegului prof. dr. Ing. " Horea Colan, Întreaga compasiune în a- ceste momente grele pricinuite de decesul mamei sale. (21362)

• Sintem alături - de colegul nostru Szabo Attila în marea, du­rere pricinuiţi de decesul tată­lui . său. Colegii de grupă. (308S5)

• Sîntem alături de fam. eoni. şef loan Nlstor din ducea ' la pierderea tragică a fiului drag, FLORIN, Fam. Roşu şl Vldican. (20815)

t Cu lacrimi ln ochi sintem a- lâturi de colega noastră Rodlca,' greu încercată de moartea tată? Iul ei. Diriginta şl colectivul cla­se i’a xil-a B. l — Liceul econo­mic. (20816) ' . I

® S-a stins din viaţă demn, aşa, I cum a trăit 89 de ani, iubita

noastră mamă şi soacră CHARLOTTE FALAMAŞ. înhuma­rea la cimitirul Central, îd ziua de 1 februarie 1991, orele 12. Dumnezeu s-o odihnească. L iaşl Iuîlu. (20809)

O. Regretăm profund Încetarea din viaţă a fostului nostru coleg BERECZKI NICOLAE. C Transmi­tem cor.doleanţe familiei tndolia- te.v Colectivul D.R. TV. cluj. ’ (20818)

Ua ultim omagiu celui care a fost colegul şl prietenul nos­tru COSTICA ARGHIR, Sincere condoleanţe familiei Îndoliate. Colectivul- Secţiei reparaţii — Unirea I. (20824)

O Sîntem; alături dc colegul nostru Petrică Arghir In : : marea; dufere pricinuită dc moartea ta­tălui 'drag. Colectivul -CTC .— Turnătorie — Unirea. (20830)

•j • Mulţumim tuturor celor ca­re au fost alături de lio i Ia des­părţirea de Soţul,' ţatăl şi bunicul ’£• Iubit, . Ing. NICOLAE . CUEŞDEANU." Familia. (20833) £

• Cadrele, didactice, studenţii ş l salariaţii^ Institutului Politeh­nic din Cluj-Napoca slnt alături şi r împărtăşesc, durerea familiei prof. dr. ing, .-Horia Colan, pri­cinuită de trecerea |n nefiinţă » mamei dragi,;; ELENA COLAN, Sincere condoleanţe.- (20836) . ;

, O Azi, 6 februarie, se Împli­neşte un an'de .lacrimi şl durere de clnd ne-a' pUrăslt , pentru tot-* deauna ■ iubitul -nostru;; soţ, < tată, fiu şi ginere NELU FAGADAR. Ii vom păstra o veşnică 'amintirii. Soţia, copiii şl maina.’ (20847) !;

• Sincere condoleanţe şl ln-;; treaga noastră; compasiune , dom? nulul - prof; dţ; ing. 'Horia Colan, rectorul Institutului Politehnic Cluj-Napoca, ; in marea, durere pricinuită ae moartea . mamei sale. ConsUlui profesoral al Fa­cultăţii Construcţii de Maşini. •- (20851) : .1 ......-- '■■i-

• ; Sintem alături do domnul prof. dr. Ing.].Horea Colan, rec­torul Institutului Politehnic Cluj- Napoca In marea durere pricinu­ită de moartea iubitei mame şl-i transmitem sincere' condoleanţe. Facultatea de Mecanică. (20850) "

O Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost

TITI ANCA, asistent, Ia C.F.R. Dej, sof, tată, fiu. Inmormlnta- rea azi, 6 februarie, ora' 13, din Dej, str» Karl M ari nr. 14. Dum­nezeu să-l ierte. Familia îndure-

retă.; (21381) ' , ; - ■ ‘ '

® Un ultim omagiu prietenului nostru OTTO DRASER, stins ful- gerăteir şl neaşteptat; din viaţă. Sincere cohdoleanţe pentru Vall şi D ori.' Familia .Vlorel Timoce. (21377) -r: : .; '•

0 Amintim tuturor celor ce l-au cunoscut că se Împlinise 20 de ani de clnd. ne-a părăsit, iu- . bitul nostru, prof. dr. SILVIU ROŞU. Ii aducem pe această cale Un pios omagiu. Familia. (21375) •

O Mulţumim din suflet tuturor, celor care au fost alături de noi cu gindut şl cu . fapta la marea, durere prilejuită de trecerea tn

eternitate a celui care a fost ALEXANDRU STAN. , Dormi In pace suflet blînd şi nobil. , Fami­lia îndoliată. (21383) - /

, 0 Sintem alături - de - Dumitru Sorin, greu Încercat Ia Încetarea din viaţă a tatălui -său. Condo­leanţe Întregii familii. Colegii de muncă de la U.J.C.C. Cluj. (172)

0 Sintem alături dc fratele Pe-. trică, la decesul soţiei. O vom purta mereu ln suflet. Familia George Gălă(an. (20879)

0 Se împlinesc şase săptămlni de clnd nc-a părăsit bunul nos­tru naş GIIEORGIIE GABOR. U vom păstra ln veci o pioasă a- mlntlro. Fam, Nlcoarâ. (30867) /"

0 Sintem alături de domnul loan Bojan : ln greaua Încercare prin pierderea soţiei dragi./ Co­legii sectorului Mobilă. (20868)

0 Sintem alături de' elevul şl colegul .nostru Gabriel Bojan % durerea pricinuită de pierde­rea mamei dragi. Diriginta şi co­legii clasei ă ix-a a — Liceal ,,Traian V u laV (21390) '

0 Sintem. alături de vecina noastră Şia Bereczbl In . marea durere pricinuită de . moartea fulgerătoare • a soţului ei •’ : drag, Locatarii blocului MUţa nr; ,12, . (21386) . ' r : ' ' ,,

0 Sintem alături de locatara Valeria Drasslcr-in clipele grele pricinuite ;de," pierderea sotnlol drag. Vecinii de scară. (21387)

; ® împărtăşim durerea colegei noastre^ prof. Aneta katona, u pierderea, tatălui drag. colectiva Liceului ' teoretic Avram Iancu” Cluj-Napoca. (21397)

0 Cu nemărginita durere a- nunţăm trecerea ln eternitate a scumpei r.castre ANUŢA BOCHIŞ, a Iui Arsinte, mamă, soacră , şi bunică devotată, , ln vlrstă de 71 ani. Inmormîntarea , va avea loc joi, 7 februarie, ora 12, tn comu­na 'Borşa. Familia îndurerată. (20882) -

0 Cu adîncă durere? ’ antm'Jum încetarea- din v iaţă,:după o lun­gă şi grea suferinţă, a. scumpei, noastre mame,* soacre, bunici şi Străbunici : B1ARIA ? MORAR din Morău, in vlrstă. de 86 de ani, pe care n u ; o .vom uită niciodată. Familia, in veci nemlngnata. in- mormintarea va avea Ioc în 7 februarie 1991, ora 13, dm capela nouă Mănăştur.- (21403) *

0 Cu adîncă durere' anunţăm încetarea din viajă a scumpului , nostru soţ'şi tată NICOLAE

LUJERDEATÎ,' In’ vîrstă4 de 55 ânl, după o lungă;- suferinţă. Slujba de pomenire va avea Ioc p# str. Codrului 46, îh data de 7 febru­arie 1991, ora 13. Nu-I vom uita niciodată, Veronica, .Laurenţiu, Eugen. (21460) . - '

0 A trecut îh: nefiinţă fulgeră­tor şi • tragic ; soţia mea SESI. Duce cu sine .un suflet frumos nu ■ îndeajuns . preţuit.'Odihnească în pace şi mînglierej Ion l'etruş

(21409) ©

0 Cu Inimile Îndurerate, anun­ţăm Încetarea , din/v iaţă a Iubi­

tului nostru ing. TRAICA EUGEN (Puiu) VICENŢ IU. In- mormîntarea are loc azi, mier­curi, 6 februarie 1991 în Sângeorz- Băi. Familia 'îndoliată. (31411)

- 0 Cu adîncă durere" ln - suflet anunţăm Încetarea din via^i, du­pă o grea suferinţă a scumpului nostru tată,' socru, bunle şi stră­bunic ANCA IOAN (Ioanlci) de87 ani, Inmormîntarea va- avea loc jo i,. 7 februarie- 19*1, v orele 13 în; comuna Berchieşu. Familia

îndurerată. (21114) • - '

; 0 - . Cu . adîncă durere- anunţăm încetarea, din viaţă, după o . grea

suferinţă la vlrstă de • ** an* a scumpei .noastre soţii,- mame,

soacre' şi bunici • VALEBlA.. GÂl AţEANu / pc care nu o vom uita niciodată. Inmormîntarea va avea loc joi, 7 februarie 1991, o- rele 1 t din capela ; l a cimitirului

Central.. Familia Îndoliată. (308J3)

0 CU: inimile - zdrobite Şi ‘ adln­că durere In suflet . anunţăm, în­cetarea fulgenătoare din viaţă la numai 134 ani a scumpului nostru soţ şl. tată OTTO DRASSER. în­humarea va avea loc pe data d®8 februarie 1991, ora 13 la cimi­tirul Mănăştur din capela nouă. Pe veci vel rămlno ln Inimii* noastre, Valerica şl - Dorothca.

(20903). , ■ ;• . '• ',

0 Cu sufletele îndoliate ne des părţim de cel cţlre a "fost OTTO DRASER,' administratorul Liceu­lu i Economic Cluj-Napoca, ■ Ple" căt dintre noi prlntr-o tragică Şl Neaşteptată Intîmplare. Dăruirea lut profesională, devotamentul, generozitatea şl atitudinea prie- tenb&să vor rămîne neşterse 1“ Inimile noastre. Familiei Îndure­rate, sincere condoleanţe. Cole®" tivul de salariaţi ai Liceului B- conomlc Cluj-Napoca. ' (20892)

OOLEGUIL bB REDACŢIE: Iile Sfillan (redactor şef).

Dan Rcbreano (redactor »e* adjunct).' Traian Bara (so*

crctar general de redacţie). Vaier Chloreann, Emil l.aca,

Ion Ras, Maria SAngcorzan. Bndn Vida. . '

.REDACŢIA: « lu j, str Napoca nr 18. TELEFOANE: 1-10-32 (redactor şef)i l -75-07 (redactor şef

-adjunct şi secretariatul de redacţia)) 1-74-18 (secţia culturală)! 1-73-07 (secţia problem» social-

Iconomlce): 1-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti)! 1-73-04 (administraţia ziarului) Mica' publi-

*3 ta te se primeşte cilntc, tntre orele 10—10, numai ia administraţie, str. Napoca nr. 16. (la par-

terX Stmbăta si duminica tnchls. ’ ■ . " ' -