Anul VI, Numărul 63, MAI 2012

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

CIOLANIADA DIN POLITICA ROMÂNEASCĂAflată la limita decenţei politice

şi la graniţele unei Europe mod-erne construită pe spiritual unei democraţii civilizate şi a bunului simţ faţă de locuitorii ei, România efulează prin demonstrarea practice-lor politice barbare scuturate de către imersiunile fanariot-medievale ale unei pseudo democraţii de cartier.

Ultimele practici de emulare a unei inteligenţe izvorâte din buzu-narele şi interesele “partidelor de carton” post-decembriste divulgă prin jocurile de culise aranjate în spatele uşilor închise ale Palatului Parlamentului impotenţa şi machia-vialismul oamenilor politici români de a conduce destinele ţării într-un mod civilizat, democratic şi paşnic. Meschinăria aşa zisului mers demo-cratic a atins cum era de aşteptat, culmea absurdităţii în ultimele trei luni, când România a ajuns la înalta performanţă de a schimba două gu-verne într-o perioadă când situaţia economică precară a ţării nu o im-punea.

În momentul actual România nu avea nevoie de această schimbare. În ochii cancelariilor occidentale şi a marilor corporaţii internaţionale, ţărişoara de la gurile Dunării a deve-nit un laborator de experimente poli-tice asemănătoare lumii africane sub-sahariene cu păpuşari şi marionete gata să danseze pe ritmul înşelător al unor partide care pun mai presus de orice interesul personal decât pe cel al fraţilor români de rând. Interesul naţional “demagogic” afişat în ul-timele luni de către “fruntaşii” politi-

ci din opoziţie şi de la guvernare audemonstrat ţării întregii incapa-bilitatea actualei clase politice de a conduce România. România nu este guvernabilă. Dragi politicieni dorim să vă reamintim că a-ţi fost aleşi să ne reprezentaţi şi să guvernaţi în fo-losul cetăţenilor şi nu să transformaţi instituţia legislativă a statului într-o

“cuşcă de lei” prezidată de altruişti, traseişti sau falşi impostori politici.Momentan prin criza politică declanşată la Bucureşti, România a pierdut o mare doză de încredere din partea partenerilor europeni, lu-cru care va conduce la câteva măsuri economice coercetive. Astfel cursul monedei naţionale se va deprecia

până la cote minime la bursele de tranzacţionare europene. Preţurile bunurilor de consum vor creşte ver-tiginos inclusive cel al energiei el-cectrice şi la carburanţi. Băncile vor înceta să mai ofere credite cu dobânzi mici pentru întreprinzătorii particu lari şi populaţiei de rând. Dobânda pentru creditele bancare va creşte

simţitor pe fondul deprecierii sec-torului imobiliar cu cel puţin 20% până la sfârşitul anului. Inevitabilul deja sa produs iar această consecinţă nu va putea fi evitată prin nici un pa-chet de măsuri oricât de ambiţios ar fi implementat de către noul guvern.

MIORITA USA

CONTINUARE IN PAGINA 2 >

Altetele Lor Regale Printul Paul si Printesa Lia ai României au participat la ziua Jandarmeriei Române

Jandarmeria Română a aniversat pe 3 aprilie 2012, 162 de ani de la data când domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica a semnat actul de întemeiere a instituţiei: ”Legiuirea pentru reforma Corpului slujitorilor Jandarmi”. Alteţele Lor Regale Prinţul Paul și Prinţesa Lia ai României au fost invitaţii de onoare ai ceremo-nialului militar al înmânării drapelului de luptă Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Omagial, dedicat ”Zilei Ar-mei”. Evenimentul solemn a fost urmat de depunerea de coroane și jerbe de flori la Monumentul Eroilor Jandarmi.

Alteţele Lor Regale Prinţul Paul și Prinţesa Lia ai României salută întregul efectiv al Jandarmeriei Române. ”Alături de Armata României, Jandarmeria reprezintă instituţia în care românii au cea mai mare încredere. Acţiunile jandarmilor din întrega ţară, dar și din zonele de conflict ale lumii, merită lauda noastră. Ei reprezintă principala forţă de ordine şi siguranţă publică cu structură militară în ţara noastră. Alături de soţia mea și de fiul meu, doresc să urez tuturor jandarmilor și familiilor lor multă sănătate!”, a declarat A.S.R. Prinţul Paul al României în cadrul evenimentului festiv.În cadrul evenimentelor dedicate Zilei Jandarmeriei Române, Alteţa Sa Regală Prinţul Carol Ferdinand al României a purtat, în premieră, costumul de jandarm. Acesta a fost realizat special pentru această ocazie la atelierul unde sunt croite toate costumele oficiale ale Jandarmeriei Române.

Biroul de Presa ASR Printul Paul al Romaniei

Welcome Home Discovery - ceremonia de primire a navetei spaţiale la Smithsonian Udvar – Hazy Air and Space Museum

CONTINUARE IN PAGINA 3 >

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ MAI 2012 MIORIŢA USA 2

Poporul român nu este cu nimic vinovat că s-a lăsat înşelat de către aceste fantome decupate din cenuşa comunistă post-decembristă, ci a fost condamnat prin a accepta politici-eni fabricaţi de către PSD, PDL, USL sau PNL. Cu aproape o lună înainte de începerea alegerilor lo-cale România a început să se scalde deja într-o baie politică de sânge fără precedent pe fondul adâncirii crizei economice naţionale. Sa ajuns la momentul în care orice guvern care se va afla la conducere nu va putea întreprinde nimic pentru a scoate ţara din prăpastia economică şi de a evita situaţia critică a Greciei, Span-iei, Portugaliei sau a Italiei.

În 2011 România a fost nevoită să se împrumute de aproape 6 miliarde de euro (7,9 miliarde de dolari) pen-tru a acoperi deficitul bugetar care în 2010 a fost de 6,8%. Autorităţile au redus drastic salariile din sectorul

public şi au urcat taxa pe valoare adăugată la sugestia Fondului Mon-etar Internaţional. Numai la nivelul anului 2009, România a avut nevoie de 20 miliarde de euro (26 miliarde de dolari) din împrumuturi de sal-vare de la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. O parte a fondu-rilor au fost folosite pentru a acoperi plata salariilor şi a pensiilor de stat pe anul 2009, când economia ţării sa contractat cu 7,1%.

Culmea ridicolului a fost atins în 27 aprilie când domnul Victor Ponta a declarat în plenul dezbaterii parla-mentare asupra moţiunii de cenzură la adresa Guvernului Ungureanu că: “Astăzi sa făcut dreptate; Noi nu mai vrem firme dubioase, mite şi vânzări sub preţul pieţei.” Dânsul s-a referit în parte şi la intenţia guvernului de a concesiona pe termen lung marelui gigant energetic ameri can Chevron, extragerea de şisturi bituminoase şi gaze naturale. Această decizie se pare că a stârnit proteste (nn.despre care nimeni nu a auzit) din partea

militanţilor care doresc ca acest proces de exploatare să fie inter-zis aşa cum a fost în Bulgaria şi Franţa, pe fondul adâncirii proble-melor de mediu. După cum se ştie, orice investiţie în sectorul energetic este obligată să respecte normele naţionale şi internaţionale de mediu şi mai presus de toate orice investitor străin cu capital exterior generează noi locuri de muncă si bunăstare în sânul comunităţii. Deci probabil că domnul Ponta este deranjat de acest principiu capitalist şi nu doreşte pro-gresul societăţii româneşti din care face parte.

De ce a venit domnul Ponta in America?

Preşedintele Traian Băsescu îi pro-pusese iniţial domnului Ponta foto-liul de prim-ministru în luna feb-ruarie când guvernul anterior condus de domnul Emil Boc a demisionat pe fondul protestelor de stradă şi a măsurilor dure de austeritate adop-tate. La acea dată domnul Ponta l-a refuzat politicos pe preşedintele

Băsescu deoarece trebuia să se con sulte cu partidele din USL şi mai ales că dorea să-şi consolideze electoratul intern şi cel din exterior care aveau ulterior să-l propulseze la conducerea guvernului şi la câştigarea detaşată a alegerile locale din iunie. În acelaşi timp administraţia prezidenţială de la Washington a dorit să cunoască care va fi poziţia viitorului guvern vis-à-vis de interesele americane din Europa de Est şi Orientul Mi-jlociu. Este lesne de înteles în acest sens scopurile vizitelor efectuate de către domnul Mircea Geoană în perioada 1-4 februarie şi a domnu-lui Victor Ponta în 13-19 februarie la Washington şi la Chicago. În tim-pul acestor întâlniri domnul Ponta a luat cunoştinţă despre politica energetică adoptată de către actuala administraţie americană şi ce măsuri ar trebui să adopte viitorul guvern român împotriva companiei Chev-ron care este o companie private.

Printre întâlnirile de taină se numeră şi cea de la Chicago prin care domnul Ponta a dorit să se in-formeze despre potenţialul electora-tului român de pe continentul nord

american. Cu această ocazie dorim să le sugerăm domnilor Mircea Luba-novici şi celorlaţi potenţiali candidaţi care doresc să-şi continue candida-tura sau să fie aleşi în parlamentul României să facă bine şi să-şi depună cererea de membralitate la partidul USL sau PSD pentru a-şi asigura fotoliul de parlamentar pentru ur-matoarea legislatură.

Este de prisos să mai amintim cât de păguboasă au fost precedentele guvernări PSD-iste şi ce influenţă nefastă a avut-o domnul preşedinte Iliescu, Adrian Năstase & comp. asu-pra conducerii României. Căderea Guvernului Ungureanu este un sem-nal vizibil despre intenţia PSD-USL de a prelua conducerea României de după alegerile locale din iunie şi că după cele generale din Noiembrie alianţa PSD-PNL se va destrăma iar Partidul Liberal condus de domnul Crin Antonescu se va desfiinţa având nobila şansă să devină un semn de carte in paginile negre ale Istoriei României, ca fiind un partid care a retrogradat ruşinos de la principiile sale sănătoase interbelice.

CIOLANIADA DIN POLITICA ROMÂNEASCĂ

GRECO-CATOLICII DIN SUDUL CALIFORNIEI IAU ATITUDINE FATA DE INTENTIA GUVERNULUI UNGUREANU DE A NU MAI RETROCEDA PROPRIETATILE NATIONALIZATE DE COMUNISTI

PR. TERHES

CONTINUARE DIN PRIMA PAGINA >

Intr-o scrisoare adresata Primului Ministru al Romaniei Mihai Razvan Ungureanu pe data de 23 aprilie, mai multi credinciosi ai Misiunii greco-catolice “Sf. Ioan Botezatorul” din Tustin, California, s-au raliat vocilor care condamna la unison proiectul de lege initiat de Guvern prin care acesta doreste sa nu mai retrocedeze in natura proprietatile confiscate de comunisti, ci sa dea in schimb o despagubire derizorie de 15% esalonata pe 12 ani. Plata acestor despaguburi, conform proiectului de lege, va incepe peste cativa ani. Gre-co-catolicii au solicitat modificarea acestui proiect de lege ca intr-adevar Statul sa repare nedreptatile facute de regimul comunist.

"Repararea se poate face prin res-tituirea in natura, acolo unde propri-etatea exista, sau oferirea de despagu-biri juste care sa compenseze pentru

valoarea proprietatii confiscate", au aratat greco-catolicii californieni in scrisoarea lor.

Motivul invocat de Guvernul Un-gureanu pentru refuzul restituirii in natura al bunurilor confiscate este lipsa banilor de la buget. Urgenta cu care s-a initiat acest proiect de lege a fost cauzata de faptul ca se apropie termenul dat de o hotarare pilot a CEDO Romaniei de a rezolva prin-tr-o lege, pana in luna iulie a acestui an, problema proprietatilor confis-cate de comunisti. Hotararea pilot a fost data de peste un an, iar Guver-nul Romaniei nu a facut nimic pana acum pentru a o implementa.

In scrisoarea lor, greco-catolicii au spus: "Lipsa banilor, la care reprezen-tantii Guvernului au facut referire pentru a initia acest proiect, este doar o scuza pentru a legifera abuzurile si furtul facut de regimul comunist. Nu este vina victimelor regimului comunist ca cei care i-au succedat pe comunisti la putere nu au stiut admi-

nistra bunurile tarii, iar solutia gasita acum de actualul Guvern este sa vic-timizeze din nou aceleasi victime.

Restituirea in natura se poate face in multe locuri si nu ar reprezenta nici o cheltuiala pentru buget.”

Primul-ministru Mihai Razvan Ungureanu a recunoscut public ca proiectul creaza o nedreptate si multi sunt nemultumiti, insa cu toate aces-tea Guvernul va continua sa sustina acest proiect. "Faptul ca recunoast-eti public ca acest proiect de lege «creaza o nedreptate», si intr-adevar creaza, dar totusi Guvernul pe care-l reprezentati va continua sa il sustina, creaza un precedent periculos deo-arece Statul Roman poate face orice abuz impotriva cetatenilor sai fara sa mai fie nevoit sa-l repare. Daca astazi Statul nu mai retroceaza bunurile pe care le-a furat de la oameni, sub diverse pretexte, oferind in schimb despagubiri derizorii, ce garantii mai poate avea omul de rand ca maine nu vine Statul si-i confisca din nou ceea

ce are?”, au continuat greco-catolicii scrisoarea lor.

Asociatiile fostilor proprietari deposedati abuziv din Romania au condamnat in termeni foarte fermi acest proiect de lege, catalogandu-l drept o a doua nationalizare. "Ca si crestini nu putem sta pasivi in fata acestui abuz pe care Statul Ro-man doreste sa-l faca impotriva victimelor regimului comunist”, au spus greco-catolicii, care au solicitat in concluzia scrisorii lor Guvernului "initierea unui proiect legislativ care intr-adevar sa repare abuzurile facute de regimul comunist”.

Comentand aceasta initiativa, pr. Chris Terhes de la Misiunea “Sf. Ioan Botezatorul” a spus: "Am vorbit in biserica, la sfarsitul Liturghiei, despre acest proiect de lege, si multi cred-inciosi, de toate varstele, s-au aratat scandalizati de el. Unii dintre cei in varsta sunt direct afectati de aceasta lege, pentru ca asteapta de 20 de ani sa primeasca inapoi ce li s-a confis-

cat de comunisti. Cei tineri au parin-ti si bunici in Romania care asteapta exact acelasi lucru. Am considerat ca este de datoria noastra, ca si crestini, sa luam pozitie impotriva nedrep-tatii.”

"Daca banii sunt o problema, ret-rocedarea in natura a acestor bunuri confiscate de comunisti nu ar cauza nici o cheltuiala pentru buget,” a spus Pr. Terhes.

"Ma gandesc numai la cati bani, timp, energie, nervi si-au cheltuit saracii oameni sa se judece pentru ce a fost a lor, in timp ce altii se lafaie in aceste bunuri confiscate fiind pro-tejati de catre Stat. Retrocedarea in natura, ori oferirea unei despagubiri la pretul pietei este minimul pe care Statul Roman il poate face pentru a repara nedreptatea facuta de comu-nisti acestor familii,” a concluzionat Pr. Terhes.

MIORIŢA USA MAI 2012 ŞTIRI 3

WELCOME HOME DISCOVERY - CEREMONIA DE PRIMIRE A NAVETEI SPAŢIALE LA SMITHSONIAN UDVAR – HAZY AIR AND SPACE MUSEUM

SIMONA BOTEZAN

Naveta spaţială Discovery s-a retras spectaculos din activitate efectuând zborul final în jurul capitalei SUA, iar zeci de mii de fani entuziasmaţi au salutat apariţia ei pe cer. Discovery a zburat pe plafonul unui avion modi-ficat Boeing 747 - SCA aparţinând NASA. Ea a înlocuit prototipul Enterprise, piesa centrală a colecţiei aerospaţiale a Institutului Smithson-ian Udvar – Hazy din 1985. Enter-prise va fi mutată la muzeul din New York cu acelaşi transportor SCA, în data de 23 aprilie şi va fi expusă ȋn luna iunie. Discovery va fi expusă permanent în unul dintre cele mai frumoase muzee din lume - Smithso-nian Air and Space Museum Udvar-Hazy din Chantilly, Virginia. Este pentru prima dată când o navă de 83 de tone intorsă din spaţiul cosmic, ajunge intr-o zonă atât de populată.

Aflat intr-o vizită privată la Wash-ington pentru sărbătorile de Paşte, astronautul român Dumitru Prunar-iu a pariticipat la festivităţile care au marcat finalul programului spaţial american pe orbita terestră joasă – NASA Space Shuttle 1981 – 2011.

Dintre cele trei navete retrase din activitate, Discovery este prima care a fost transferată de la Cape Canav-eral în noua sa locaţie. În luna sep-tembrie, naveta Endeavour va pleca la Los Angeles, iar naveta Atlantis va fi rămâne la Cape Canaveral și va fi expusă permanent pentru turişti. Discovery este orbiterul cel mai lon-geviv în flota de transfer spaţial a NASA. Ultima sa misiune, STS-133 a inceput la 24 februarie 2011 şi s-a incheiat la 9 martie 2011. Discovery a finalizat 39 de misiuni, a petrecut 365 de zile în spaţiu, a orbitat în jurul Pământului 5.830 de ori şi a călătorit peste 148 de milioane de kilometri intre 1984 şi 2011. Dis-covery a plasat pe orbita trei telesco-ape Hubble in 1990, 1997 şi 1999 şi numeroşi sateliţi de comunicaţie; a participat la construcţia Staţiei Spaţiale Internaţionale, a fost pilotată de primul comandant afro american, Frederick Gregory, in 1989 și de prima femeie pilot spaţial, Eileen Collins, in 1995. Printre pionieratele Discovery se numără şi prima intâl-nire fără andocare cu staţia spaţială MIR in anul 1995, lansarea sondei Ulysse şi transportul celui mai nu-meros echipaj (14 persoane,) pe or-bita terestră.

Sosirea navetei la Washington a fost un moment unic in viaţă, marcat de euforia şi bucuria washingtonien-ilor. "Sunt foarte emoţionată în acest moment. Orbiterul Discovery s-a în-tors din spaţiu și survolează casa mea! Cum să nu mă prezint la întâlnire?” a declarat Emily Crawford din Wash-ington DC pentru postul NBC,

exprimând senzaţia care i-a cuprins pe milioanele de locuitori ai zonei în dimineaţa zilei de 17 aprilie 2012.

Decolarea SCA & Discovery a avut loc la ora 7,00 am de la Cape Canaveral, Florida, iar zborul deasu-pra capitalei SUA a fost prelungit cu o jumatate de oră datorită interesu-lui enorm al publicului pentru acest eveniment. Naveta a sosit la ora 9,45 am în zona metrpolitană si a efec-tuat un prim tur deasupra muzeu-lui Smithsonian Udvar- Hazy şi deasupra aeroportului de destinaţie Dulles International, după care s-a îndreptat către zona turistică, a survolat National Mall, National Harbor, Pentagonul, Casa Albă, Capitoliul, Washington Memorial, Legion Bridge, Memorial Bridge, clădirile Departamentelor de Stat și aeroportul Ronald Reagan. A urmat zona metropolitană care aparţine administrativ-teritorial statului Maryland. Oamenii au părasit bi-rourile, s-au urcat pe acoperișuri sau au ieșit pe stradă pentru a saluta sos-irea navetei la Washington. Locuri in care nu am văzut niciodată pietoni erau suprapopulate. Apoi naveta a fost vizibilă câteva minute deasupra

clădirilor din Bethesda. După 45 de minute, în jurul orei 10, 45 am, na-veta și-a făcut apariţia pentru a doua oară în nordul Virginiei, survolând orașele Tyson Corner, Reston, Hern-don, Chantilly, Ashburn și Sterling.

Copiii de la școlile din Ashburn, VA (situate în nordul aeroportului Dulles) au urmarit zborul navetei pe Internet și au ieșit din clădiri când aceasta s-a apropiat de zona lor pentru a saluta orbiterul. Pilotul le-a răspuns prin mișcări ale aripilor avionului transportor, iar copiii au aplaudat și au strigat entuziasmaţi „Welcome Home Discovery!”

Mii de localnici au invadat Route 28, autostrada Dulles Greenway și Route 50, principalele căi de acces spre aeroportul Dulles și muzeul Smithsonian din sudul aeroportului. Soșelele au fost încetinite, iar apoi blocate din cauza traficului fără prec-edent. Mii de mașini au fost scoase in afara carosabilului, pe cele patru benzi de rezervă centrale și margi-nale ale șoselei 28 și pe căile de acces spre aeroportul Dulles și muzeu, in zona survolată de mai multe ori de naveta Discovery. Oamenii s-au ur-cat pe capotele mașinilor, pe poduri, s-au dispersat in zonele verzi deschise din vecinătate scrutând cerul. Poduri şi spaţii verzi in care nu am văzut niciodată pietoni erau suprapopulate in dimineaţa zilei de 17 aprilie 2012, care va rămâne in istoria SUA şi in memoria americanilor drept ziua „Fly Over Discovery”.

În ultimele 15 minute de zbor, când Discovery a efectuat ultimele trei cercuri deasupra aeroportului și

muzeului, șoseaua 28 a fost complet blocată. Oamenii au oprit maşinile pe benzile de circulaţie pentru a face fotografii și pentru a saluta orbiterul Discovery în ultimele sale minute de zbor. A fost o atmosferă de nedescris - admiraţie pentru realizările Agenţiei Spaţiale Americane, amestecată cu tristeţea datorată încheierii pro-gramului spaţial şi bucuria că Dis-covery va fi expusă permanent în nordul Virginiei. Printre locatarii celebrii ai muzeului Smithsonian se află avionul Enola Gay, modulul spaţial Apollo, sonda spaţială Or-bital; costumele astronauţilor din expediţia pe Lună din 1969; sonda spaţială Viking; capturi de război japoneze și germane; drone; rachete teleghidate; primul avion Boeing din flota comercială a SUA și un avion invizibil.

Mii de oameni și-au luat liber de la serviciu pentru a vedea Discovery Fly Over - un spectacolul unic în viaţă. "A fost un zbor uimitor și plin de semnificaţii. A fost copleşitor să văd naveta deasupra mea, foarte aproape ", a declarat John Penderville din Purcellville, Virginia, căpitanul unui avion de linie al United Airlines, care a aterizat la aeroportul Internaţional Dulles cu câteva minute inaintea na-vetei Discovery.

Pe scările Capitoliului se aflau un grup de elevi de clasa a 6-a din Georgia, care au călătorit 600 de mile pentru a vedea ultimul zbor al navetei Discovery. Mulţi dintre cei care au participat la ceremoniile „Welcome Discovery” au călătorit în Florida în anii anteriori pentru a vedea lansarea navetei de la Centrul Spaţial Kennedy. Ei au dorit să o vadă în zbor pentru ultima dată: "M-am dus în Florida de două ori pentru a vedea decolarea navetei Discovery, dar de fiecare dată am avut ghinion și lansarea a fost anulată", a declarat Carlos Rodriguez din Dumfries, Vir-ginia în timp ce stătea pe scaunul său plasat pe gazonul din faţa muzeului, îmbrăcat în culorile drapelului amer-ican - o pălărie roşu, alb albastru şi un sacou cu aceleași culori. ”Am vrut să o văd în aer măcar acum, la ultim-ul sau zbor, la finalul programului spaţial. Acum este aici și sunt trist... Discovery se retrage... zboară pentru ultima dată."

Autoritatea Aeroportului Mitro-politan și Poliţia Aeroportului Dull-es au estimat că cel puţin 30.000 de oameni au asistat in aeroport la at-erizarea navetei Discovery. Mulţimea care a invadat parcarea muzeului de lângă pista de aterizare sudică, a forţat oficialii să deschidă porţile cu trei ore înainte de începerea eveni-mentului, în incercarea de a menţine fluiditatea traficului pe ruta 28, au

declarat reprezentanţii aeroportu-lui pentru mass media locală. "Am venit în zori pentru a primi un loc de parcare", a declarat John Goy-ette, din Monroe, Connecticut, care împreună cu soţia sa Kate şi cei trei copii se aflau în vizită la o familie din Reston, VA. „Ştiam ca Discovery va ateriza pe aceasta pistă şi am vrut să asiste copiii mei la acest moment is-toric” a spus John.

La eveniment au participat per-soane de pe toată Coasta de Est. Copiii au fost îmbrăcaţi în costume de astronaut, iar adulţii au purtat tricouri de la lansările anterioare ale navetei de la Cape Canaveral, la care au fost martori. "Am făcut un drum pentru a asista la ultima lansare în Florida a navetei Atlantis, misiunea ST-135", a declarat Jennifer Gro-ver de Tolland, Connecticut "Când eram copil am visat să fiu un astro-naut. Este un moment istoric trist... Am asistat la lansarea de debut a pro-gramului spaţial in 1981. Aveam 10 ani, iar astăzi am venit să văd cu ochii mei sfârşitul programului."

Chatilly, Virginia; joi, 19 aprilie 2012

Orbiterul Discovery a fost mutat în noua sa locuinţă permanentă, han-garul James S. McDonnell al Insti-tutului Smithsonian situat în sudul aeroportului Dulles. Space Shuttle Discovery are acum o nouă misi-une - marturia realizărilor omenirii în spaţiul cosmic şi inspiraţie pen-tru generaţiile viitoare de explor-atori. Primirea oficială a navetei în colecţie a avut loc intr-o ceremonie desfăşurată intre orele 11,00 – 14,00, în prezenţa a 14 dintre cei 31 de comandanţi în viaţă ai navetei Dis-covery și a unui număr apreciabil de astronauţi și oficiali străini.

Românii au contribuţia lor unică in explorarea spaţiului, prin astro-nautul Dumitru Prunariu – membru al echipajului misiunii Soyuz 40 din 1981; Henri Coandă - inventatorul motorului cu reacţie care propulsează navele in afara atmosferei terestre; Herman Oberth - părintele zborului spaţial; inginerii români constructo-rii de sateliţi de la NASA și din alte ramuri hi-tech, space & defense. În galeria muzeului aerospaţial Smith-sonin de la Washington, dedicat pionierilor aviaţiei, sunt evidenţiaţi doi români - Aurel Vlaicu și Henri Coandă.

Smithsonian National Air and Space Museum a organizat festivalul „Welcome Discovery” pe durata a patru zile, pentru a celebra sosirea navetei Discovery in noua sa casă. Festivităţile Welcome Discovery au fost organizate în colaborare cu NASA şi s-au bucurat de un sprijin

generos din partea companiilor Boe-ing şi Lockheed Martin. Activităţile au fost dedicate misiunilor spaţiale ale agenţiei NASA; rememorării misiunilor Discovery; au avut loc spectacole şi apariţiilor publice ale astronauţilor, pionieri ai explorărilor spaţiale. Potrivit oficialilor Institutu-lui Smithsonian, s-au difuzat 10 mil-ioane de filme și fotografii pe reţele sociale gen Facebook, Twiter, Flick, in presa americană şi internaţională, iar ceremonia de retragere a navetei Discovery a fost transmisă de tele-viziuni din intreaga lume.

La orele 11: 00 am in data de 19 aprilie 2012, Discovery a ajuns la Smithsonian pe roţi pentru ceremo-nia de transfer. Naveta era insoţită de cei 14 comandanţi prezenţi la cer-emonie şi de fanfara Drum & Bugle a US Marine Corps. Discovery a fost intâmpinată de către membrii echipajului, câteva sute de invitaţi VIP şi câteva mii de spectatori.

A urmat reuniunea ”nose to nose” cu prototipul Enterprise, iar mezzo soprana Denyce Graves a intonat Imnul Naţional. Apoi s-au semnat documentele de transfer şi au urmat discursurile administratorului NASA Charles Bolden; ale Secretarului Institutului Smithsonian, Wayne Clough. Un mesaj emoţionant a transmis directorul Air and Space Museum, Generalul JR "Jack" Dai-ley, care a prezentat comandanţii, echipajul şi misiunile navetei din cei 27 de ani de activitate.

A luat cuvântul fostul senator şi astronaut John Glenn, care a zbu-rat in cosmos pentru prima dată in urmă cu 50 de ani (1962) şi a fost comandant al navetei Discovery. În final a luat cuvântul Preşedintele Consiliului Regenţilor de la Smith-sonian, doamna cercetător știinţific France Cordova, care a amintit pro-gresele tehnologice ale umanităţii datorate programului spaţial ameri-can. Ea a dat exemple de produse şi servicii high – tech, care ne-au schimbat viaţa definitiv şi care astăzi sunt la indemâna tuturor datorită astronauţilor, eroii care şi-au riscat viaţa in spaţiu timp de 30 de ani, in programul Space Shuttle.

Apoi Discovery a fost mutat in hangarul James S. McDonnell al muzeului Smithsonian din Chan-tilly, dedicat spaţiului cosmic, in acelaşi loc in care a fost afişat ante-rior prototipul Enterprise. La orele 16,00 pm publicul a fost invitat să vizualizeze naveta Discovery in inte-riorul muzeului, să ia autografe sau fotografii cu astronauţii. Festivităţile Welcome Home Discovery au con-tinuat până duminică, 22 aprilie 2012.

US ENTERPRISE IN MUzEUl SMIThSONIAN

AIR & SPACE MUSEUM SMIThSONIANPhOTOS: SIMONA BOTEzAN, AP, REUTERS, NASA, SMIThSONIAN

EVENIMENTE MAI 2012 MIORIŢA USA 4

ADEVĂRURI PE O FRUNZĂ DE ARŢARIACOB CAZACU-ISTRATI, TorontoVicepreşedinte al Forumului Românilor de Pretutindeni

“Prima mare regiune care a reve-nit la Patria-Mamă a fost Basarabia. Aceasta s-a întâmplat pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea de către bolşevicia dreptului la autodeterminare. În 1917 în Basarabia s-a constituit Par-tidul National Moldovenesc, care a coordonat mişcarea de eliberare natională. În acelaşi an la Chisinau a apărut ziarul "Cuvânt Moldovenesc.

Cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinau la 25 sep-tembrie/octombrie 1917, s-a consti-tuit un organ reprezentativ numit Sfatul Ţării. Ca organ de coordonare al său a fost fondat Consiliul Direc-torilor, care a proclamat autonomia Basarabiei. Presedinte al Sfatului Ţării a fost ales loan Inculet. În con-ditiile primejdiei reprezentate de pre-tentiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut şi Nistru şi folosindu-se de prevederile Declaraţiei drepturi-lor popoarelor din Rusia la autode-terminare, în decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească…

La 27 martie/9 aprilie 1918 Sfatul tarii, care cuprindea reprezen-tanti ai tuturor nationalitatilor - 138 deputati - a adoptat, cu majoritate de voturi, hotararea Basarabiei de a se uni cu Romania.”

Aceste cuvinte…sau altele asemănătoare se citesc în fiecare an la toate manifestările închinate aniversării a N-ilor ani de la Uni-re… Pentru unii cu regret, că s-a înfăptuit, pentru alţii cu mare bu-curie şi speranţă. De ce i-am plasat pe acei care regretă pe prim plan? Vă spun: de-atâta, că ei stau şi astăzi pe prim plan…în vârful piramidei de conducere a statului artificial, format de către Imperiul Sovietic în 1940…Bine, am fost siliţi să acceptăm acel sistem sovietic pînă în 1990…dar mai departe?..

Declaraţia de Independenţă…Iată buba! Să nu fi fost ea, mai era cum era, dar aşa…suntem independenţi şi su-verani…(independenţi-dependenţi de CSI, suverani?suzerani,vasali ai Rusiei…) Asta e tot ce am câştigat după 1990…Nemaivorbind de pierderile teritorial-administrative din stânga Nistrului şi Găgăturcia...

Nu s-a putut face nimic pentru a ne reuni cu fraţii…De ce? De atâta, că la 1918 bolşevicii lui Lenin erau mai slabi, mai prostuţi, nu aveau puterea de a ţine în frâu tot Imperiul lăsat moştenire de ţarul Nicolae II, şi s-au folosit de slăbiciunile lor, ai noştri strămoşi din Sfatul Ţării şi au înfăptuit unirea…dar la 1990 bolşevicii noştri de la Chişinău, care erau în plină putere, şi deputaţii din primul parlament (bolşevici porecliţi), patrioţi adevăraţi ai neamului s-au…lăsat duşi de …acei bolşevici adevăraţi, comunişti în su-flet şi în gând, şi au semnat actul de independenţă…

Şi de atunci, după ce i-au măturat pe toţi patrioţii primparlamentari, gata, s-a zis cu unirea…

Chiar şi acei patrioţi, care pretind, că i-au doborât pe comunişti, nici ei

nu vor unirea…De ce?De atâta, că…dar despre asta ştiu

cu toţii: nu sunt proşti să lase postul de ministru de dragul unei uniri… Iată cum stau lucrurile!

Noi sărbătorim…cu mare pompă, cu durere şi bucurie. Chiar şi în SUA, Canada şi Oceania se petrec manifestări închinate zilei revenirii Basarabiei la Patria-mamă…Al 5-lea an sunt prezent la aceste manifestări la Câmpul Românesc din Hamilton şi din Toronto, Canada.

Vreau să menţionez acel patrio-tism adevărat şi marea dragoste faţă de Basarabia a Asociaţiei Culturale “Campul Românesc”, despre care am scris de nenumărate ori…care la orice manifestare culturală Basarabia este tratată cu un deosebit respect şi bunăvoinţă. Acest lucru se datorează în mare măsură fondatorului princi-pal şi fost Primpreşedinte al acestei asociaţii Dl.George Bălaşu şi soţiei sale Elena, care din 1957 şi până astăzi a fost mâna dreaptă a soţului şi sufletul românităţii canadiene...

Forumul Românilor de Pretutin-deni cu sediul la Campul Româ-nesc, fondat în iulie 2011 aduce condoleanţe familiei Bălaşu, rudelor şi prietenilor apropiaţi în legătură cu trecerea la cele veşnice a doamnei Elena Bălaşu…care ne-a părăsit în Săptămâna Mare a Sfintelor Paşti. Dumnezeu s-o odihnească în pace, după o viaţă aşa de tumultoasă pe care dânsa a trăit-o alături de noi…

Anul acesta la manifestarea din 24 martie 2112, dedicată revenirii Basarabiei la Patria-Mamă, “Câm-pul Românesc” i-a avut oaspeţi pe prietenii din New York Florin Câr-lan, Preşedintele Fundaţiei “Grigore Vieru” şi Preşedintele executiv al FRP, Romulus Ioniţă, membru de Onoare al Consiliului FRP, Alex-andru Goţea, membru Consiliului FRP. Participanţii s-au bucurat de un banchet frumos, însoţit de melodii populare româneşti. Pentru a ve-dea mai multe momente ale acestei manifestări, accesaţi www.campulro-manesc.ca A doua zi, duminică, am luat parte la manifestarea închinată aceleiaşi date comemorative a Unirii Basarabiei cu Ţara la Biserica “Sfan-tul Gheorghe” din Toronto, paroh părintele Ioan Bunea. S-a făcut

slujbă pentru pomenirea membrilor Sfatului Ţării şi a celor rămaşi prin siberiile comuniste, celor care au de-cedat în urma foametei…Astfel de slujbe şi manifestări s-au petrecut în toate bisericile noastre ortodoxe româneşti din Canada: biserica “Toţi Sfinţii”, preot Ioan Pop, Biserica Ortodoxă Română “Sfântul Ştefan

cel Mare” din regiunea Durham, bi-serica “Sfântul Dumitru” din Win-nipeg, preot Victor Malanca şi alte lăcaşuri sfinte. Suntem la curent cu activităţile cultural închinate ce-lor 94 ani de la proclamarea Unirii de catre Sfatul Ţării la 27 martie 1918, cât şi despre acţiunile anti-unioniste, care au avut loc în RM (România Mică)…Nu vreau deloc să critic pe cineva din organizatorii acestor manifestări unioniste, căci ei îşi merită locul de cinste in isto-ria noastră naţională: Al.Moşanu, N.Dabija, Vit.Pavlicenco şi mulţi alţii, membrii Consiliului Unirii, care împreună cu FDRM, Acţiunea 1812 şi alte organizaţii, asociaţii apolitice din RM au aderat la acea mare organizaţie internaţională WORLDWIDE ROMANIAN FORUM – Forumul Românilor de Pretutindeni care a fost fondată în iulie 2011 la “Câmpul Românesc”, Hamilton, Canada, unde şi îşi are sediul, în frunte cu Preşedintele FRP acad.Nicolae Dabija (amănunte în numărul următor). Noi, membrii FRP credem şi sperăm la o consoli-dare rapidă a forţelor prounioniste, la acţiuni concrete de condamnare a regimului sovietic de ocupaţie, ca ziua de 16 mai să fie proclamată zi de doliu în Basarabia, la fel ca şi ziua de 28 iunie… Dragii mei, oare chiar suntem aşa de miopi, că nu observăm ce se petrece alături de noi?... Mă refer la marele nostru unionist Constantin Tănase…Acum, când am început…, când s-a mişcat carul din loc, noi iar începem a bate în ai noştri, găsind şi noţiuni comu-niste ca unionişti-extremişti ş.a.

“...Şi iată că pe ultima sută de me-tri, ca musca la arat, unii unionişti de fabricaţie mai recentă au lansat iniţiativa de a cere guvernului Filat să declare ziua de 16 mai zi de do-liu naţional şi să organizeze funer-alii naţionale.... Aceştia semnează iniţiativa în numele Consiliului Uni-rii.

Deoarece şi eu fac parte din acest consiliu, mă văd obligat să mă de-solidarizez de autorii demersului şi să declar cu toată fermitatea că respectivul demers este o acţiune contraproductivă şi periculoasă. Este clar din start că guvernul Filat

nu va coborî drapelele în bernă pe 16 mai a.c., ceea ce înseamnă că re-spectiva iniţiativă nu va face decât să plaseze această dată istorică în zona marginală. Să ne amintim cum a fost blocată de către guvernarea AIE-1 iniţiativa lui M. Ghimpu vizavi de 28 iunie 1940. Cine are interes ca şi această dată tragică din istoria

noastră să fie compromisă, ca şi ideea Unirii, fiind percepută ca o acţiune a marginalilor şi extremiştilor politici?

Consider că iniţiativa Consiliului Unirii înseamnă, de fapt, enclaviza-rea evenimentului de la 16 mai 2012, compromiterea lui şi toarnă apă la moara celor care şi astăzi consideră jaful teritorial din 1812 o acţiune de binefacere a Rusiei ţariste faţă de moldoveni. Să fim inteligenţi, să nu le mai facem un cadou duşmanilor noştri istorici.” Mi-i silă de ceea ce a scris dl.C.Tănase mai sus…Mi-e ruşine…Noi, cei aflaţi peste hotare aşteptăm unirea, consolidarea forţelor din ţară pentru atingerea idealului întregirii Neamului, dar…vedem jocuri de păpuşi, teatru a ac-torilor egocentrişti, invidioşi, răi la suflet şi la mânie…Unde mergem, oameni buni? Ori chiar am devenit de paie?...

Da, d-le C.Tănase, în timp ce d-ta cauţi măgarul (ţapul) ispăşitor prin-tre ai tăi, prietenul mătale Kremlin Ivanovici nu doarme…Ca să nu coboare steagul pe 16 mai 2012 “ve-lichii gospodari zemli moldavscoi” Vladimir Filat, Putin a luat-o înainte, exact cum doreşte maria sa marele unionist şi Acţionist 1812 C.Tănase:- “Totodată, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, l-a informat pe Preşedintele Republicii Moldova despre oportunitatea de a participa, pe data de 15 mai, la reu-niunea informală a preşedinţilor sta-telor CSI.”(extras din articol). Oare nu se preconizează reuniunea CSI la Chişinău? Oare nu este întinsă vreo capcană pentru noi? Ca pe15 mai 2012 “în rezultatul manifestaţiilor haotice ale extremiştilor unionişti, în scopul apărării minorităţilor naţionale şi…Să fie întrodusă în RM glorioasa armată a 14-a…” Ce zici d-le C.Tănase de aşa scenariu? Şi vei avea o părticică de vină…pe tot res-

tul vieţii…transmisă şi nepoţilor şi strănepoţilor d-niei voastre! Nu vă jucaţi cu focul! Deviza este una: Credinţă! Speranţă! Victorie! Numai unindu-ne vom învinge. Şi acest lu-cru îl cunosc cu toţii...şi unioniştii, şi comuniştii,şi filatiştii, dodoniştii...numai cel mai Unionist...care scria ieri: Cântă babele-n grădină: „Filat ne-a adus lumină”, astăzi babele îi cântă lui: “Hai, Tanase, nu urla, că Moldova nu-i a ta…”

D-le Constantin cel Tare, Îmi pare rău,ţi-am dat crezare...

Ori ai făcut vreun legământ Să-i bagi pe-ai noştri în mormânt?

Ieri îi huleai pe ruşi, că-s răi, Azi scuipi în suflet la ai tăi...

Nu eşti Lupu să-ţi schimbi părul, Să bagi în mamă Adevărul,

Eşti un Tănase ca un Ghimpul, Ţine-Adevăru-n rând cu Timpul.

Nu te-arăta în două feţe, Vei fi-aruncat, ca două beţe.

Istoria nu uită, ea acuză, Pe cei cu suflet de meduză,

Invidioşi şi fudulani, Te-a condamna şi peste ani!..

Acum mă gândesc: făcea oare să scriu acest articol? Doar şi eu critic pe al meu, pe acel în care am crezut uneori orbeşte…Am crezut în tot ce scria, dar scria bine…Nici acum nu scrie rău, dar…nu ştiu dacă merită să mai cred în cele ce scrie…că parcă nu este scris din suflet, ci la o comandă rece…de interese!

PS. D-le C. Tănase, bunelul Ovid-iu Creangă, prietenul d-tale aşa a spus: “Iacob, transmite-i lui C.Tănase plecăciunile mele şi să nu uite ultima noastră discuţie din Chişinău…Că dacă o uită, atunci el va fi uitat şi de istorie…” Vă amintiţi, dl.C.Tănase? Eu ştiu despre ce aţi discutat, dar nu e momentul…sper, nici să nu apară ca să scriu despre el…

Dumneata ce crezi, cititorule drag?

ÎMPREUNA CU OASPETII DE ONOARE DIN NEw YORk DD.ROMUlUS IONITA SI FlORIN CâRlAN

ÎMPREUNA CU PR. IOAN BUNEA (lEONID VâRlANOVICI, khITChENER, CANADA, NElU GhEORGhINA, TORONTO,

CANADA, FlORIN CâRlAN, NEw YORk, SUA ÎPS PREOT IOAN BUNEA, AlExANDRU GOTEA, SUA, DU-

MITRU RAChITAN, CANADA, IACOB CAzACU,CANADA. PE SCAUN ROMUlUS IONITA, SUA SI DAN ORASANU, CANADA

MIORIŢA USA MAI 2012 SPORT5

CHARITY CUP SACRAMENTO LA A DOUA EDIŢIE

Faza regională a competiţiei de fotbal Charity Cup pe coasta de vest a fost găzduită anul acesta din nou la Sacramento între 27 și 28 aprilie la Cherry Island Soccer Complex. Au avut drept de par-ticipare echipele clasate pe primele 4 locuri la ediţiile din toamnă de la San Bernardino și Portland. La turneul din anul acesta au par-ticipat 5 echipe din Los Angeles, Seattle, San Francisco și Sacra-mento. Turneul s-a desfășurat în sistemul 8 contra 8 și pe jumatate din terenul standard, iar porţile fi-ind 2/3 din dimensiunea standard, cu 2 reprize de câte 20 de minute. Primele 2 echipe clasate la acest eveniment se vor califica la faza pe ţară, care va avea loc la Detroit în luna mai sau iunie.

Din Sacramento au participat 2 echipe: Sacramento Rapids, condusă de John Știr și Adrian Iordache , Sporting Sacramento condusă de Marius Jar ,Tibi Bra-zovan și Marin Mititelu, iar din San Francisco echipa Inter Bay Area condusă de Robert Varga. Iată și componenţa acestor echipe:

Sporting Sacramento: Johnny Mititelu (căpitan), Danny Mitite-lu, John Mureșan, Laviniu Caba, Dan Constantin, Mihai Lucaciu, Arturo Montez, Trevor Freeman, David Covarrubias, Eduardo Ri-vera, Gamaliel G., Adrian Bilţi, Petru Mititelu și bineînţeles an-trenorii/jucători Tibi Brazovan și Marius Jar.

Sacramento Rapids: Adrian Iordache (căpitan), Robert Co-manschi, Jason Flores, Arturo Bar-ragan, Laith S, Jimmy I, Tim Bys-rowski, Jeremy Field, Teo Stoian, Brett Hill, Georgian Moldoveanu, Adrian Mihuleţ, Mircea Mihuleţ, Florin Hobjilă, Ruben Stoian, Mi-hail Vascan

Inter Bay Area: Robert Varga (căpitan), Dariusz Sedgiczi, Ion Ilovan, Dorin Tiutiu, Cornel Al-exandru, Jovanni Baires, Ilie Aori, Igor Georgyesan, Tomas M, Elisei Both, Daniel Guralivu.

Organizatorii au hotărât ca cele 5 echipe să joace în acest turneu fiecare cu fiecare, în prima fază, iar în faza a doua, ocupanta locului 1 va juca finala împotriva echipei de pe locul 2, iar echipele de pe lo-curile 3-4 vor juca în finala mică pentru medaliile de bronz.

Iată rezultatele din prima zi:

California Eagles - Sacramento Rapids 1 - 3Tractor Seattle - Inter Bay Area 2 - 1Sporting Sacramento - California Eagles 4 - 3Tractor Seattle - Sacramento Rapids 0 - 5Inter Bay Area - Sporting Sacramento 2 - 3California Eagles - Tractor Seattle 2 - 5

În ziua a doua au continuat meciurile din prima fază a competiţiei:

Inter Bay Area - Sacramento Rapids 4 - 4Tractor Seattle - Sporting Sacramento 0 - 4

Pentru Sporting Sacramento au înscris Johnny Mureșan (2), Danny Mititelu și Laviniu Caba.

Inter Bay Area - California Eagles 1 – 3

Meciul dintre Sacramento Rapids și Sporting Sacramento nu s-a mai disputat, deoarece indife-rent de rezultat aceste două echipe urmau să se întâlnească și în finală. Dar iată clasamentul final după disputarea meciurilor din prima fază:

1. Sporting Sacramento 3 3 0 0 11 - 5 9p2. Sacramento Rapids 3 2 1 0 12 - 5 7p3. Tractor Seattle 4 2 0 2 7 - 12 6p4. California Eagles 4 1 0 3 9 - 13 3p5. Inter Bay Area 4 0 1 3 8 - 12 1p

În urma acestor rezultate, surprinzător, Califor-nia Eagles, care după disputarea primelor 3 meciuri părea menită să termine ultima în clasament fără nici un punct, s-a calificat în finala mică după ce a învins pe Inter Bay Area cu 3 – 1. Forma bună arătată în această partidă nu a continuat însă în fi-nala pentru locul 3 pe care au pierdut-o în faţa celor de la Tractor Seattle.

Scor final: California Eagles – Tractor Seattle 1-4 Marea finală, evenimentul care a încununat acest

spectacol fotbalistic și așteptat cu nerăbdare atât de jucători cât și de spectatori s-a disputat între echipele locale Sacramento Rapids și Sporting Sac-ramento. Prima repriză a fost dominată de Rapids, dar apărarea celor de la Sporting și mai ales, porta-rul Arturo Montez s-au opus la fiecare ocazie de gol. Sporting a avut câteva ocazii spectaculoase pe con-tra-atac, dar prima repriză s-a încheiat 0 – 0. Odată cu fluierul de început a celei de-a doua reprize, amândoua echipele s-au aruncat înspre porţile ad-verse. Ocaziile de gol au curs la ambele porţi, și Adrian Mihuleţ a reușit să marcheze la o busculadă creată la poarta celor de la Sporting, care au recla-mat că Adrian s-ar fi folosit de mână să înscrie, dar golul a fost validat de către arbitrul rus Vasily Sime-onov, care a condus impecabil toate partidele din a doua zi. Golul egalizator a venit pentru cei de la Sporting prin șutul bine plasat al lui Laviniu Caba, care a reușit să-l învingă pe Brett Hill, portarul celor de la Rapids. Ultima parte a partidei le-a găsit din nou pe ambele echipe căutând golul care să le aducă succesul și cupa mult râvnită. Golul victoriei a venit printr-un autogol al lui Teo Stoian, care a încercat să devieze o centrare venită în faţa porţii. Sporting Sacramento a câștigat cu 2-1 și a devenit campioana ediţiei de Vest a competiţiei Charity Cup.

Ceremonia de premiere a început prin licita-

rea unui tablou montaj cu fotografii ale tuturor echipelor și semnate de căpitani. Mult râvni-tul tablou a fost achiziţionat în final de Mircea Mihuleţ cu $350.00, bani care intră în fondul de donaţii la Charity Cup. Vreau să amintesc aici că pe lânga banii pe care fiecare echipă îi donează pentru a participa la acest turneu, or-ganizatorii au găsit metode inventive de a aduna fonduri, cum ar fi concursul organizat la pauza dintre partide, de a lovi bara, unde participanţii donează $2 pentru fiecare încercare de a lovi bara. Câștigătorul acestei ediţii a primit un Star-bucks gift-certificate. Ceremonia a continuat cu înmânarea trofeelor. Cel mai bun jucător a fost ales Adi Iordache (Sacramento Rapids), Cel mai bun portar: Arturo Montez (Sporting Sacramen-to), Golgeter: Johnny Mureșan (Sporting Sacra-mento) care a marcat 6 goluri, Cel mai frumos gol: Jimmy Bohunita (Tractor Seattle), Premiul de Fair Play a revenit echipei California Eagles. A urmat înmânarea, în uralele tuturor, a medaliilor și cupei însoţită de tradiţionala vărsare de apă rece în capul antrenorului echipei câștigătoare. Ceremonia s-a încheiat cu o rugăciune rostită de Ionuţ Apostu.

Nu pot să închei acest articol fără a menţiona câteva persoane, fără de care, acest turneu nu ar fi fost posibil. În primul rând, vreau să menţionez aportul deosebit adus de John Știr, care și-a pus casa, mașina, banii și timpul la dispoziţia organizaţiei în perioada premergătoare a acestui turneu. Oricând am apelat la el a spus prezent. În al doilea rând vreau să-i amintesc pe Ionuţ Apostu, care este inima neobosită a organizaţiei Charity Cup și Irina Macoviciuc (fotograful oficial, și nu numai, al organizaţiei). Ambii au călătorit din Iași, România, via Detroit și Los Angeles, pentru a contribui la acest eveniment. Ei au fost însoţiţi de Benny Burzo din Detroit și Daniel Bora (fondatorul organizaţiei Char-ity Cup). De asemenea, împreună cu ei a venit Diana Șipoș din Los Angeles, care a asigurat în-registrarea a echipelor și a ţinut evidenţa tuturor meciurilor disputate. Ea a fost asistată de Molly Balestreri și Crystal Lopez din Sacramento în

procesul de înregistrare a echipelor și prepararea continuă a băuturii Gatorade pentru hidratarea jucătorilor. Din Los Angeles, de asemenea i-am avut pe George și Caitlin Puraci, care au prezen-tat organizaţia Charity Cup într-o biserică locală. Arbitrii acestui turneu au condus impecabil și imparţial toate partidele: John Știr, Vasily Sime-onov, Mihaly, Alain Ionescu, Bebe Bădilă. Porţile au fost închiriate fără nici un cost din partea reprezentatului clubului de fotbal Folsom Soccer, domnul Richard Spencer, iar sponsorul principal al acestui turneu a fost, din nou ca și anul trecut compania de produse medicale Inter Medical reprezentată de Daniel Cifor. La capitolul spon-sori vreau să amintesc și contribuţia acestui ziar, Mioriţa, reprezentat de Viorel Nicula (fondator) și Adi Kaszoni (fotograf oficial), care în fiecare an, de la înfiinţare ne ajută să promovăm această organizaţie și toate evenimentele pe care le intre-prinde. În final, vreau să amintesc mititei savuroși pregătiţi de Adi Mihuleţ și băieţii lui, fără de care, nu ar fi fost un eveniment cu adevărat românesc. Poate de aceea a alunecat mingea așa ușor pe mâna lui Adi la golul înscris în finală, păcălind chiar și pe arbitru !!

Vă invităm să obţineţi mai multe informaţii despre această organizaţie non-profit la pagina de internet www.charitycup.com , unde veţi afla de-spre toate acţiunile caritabile intreprinse de această organizaţie în România, Moldova, Honduras și Mexic, avându-i ca beneficiari pe copiii orfani, oa-menii săraci și bolnavi din aceste ţări.

Nu este un sentiment mai nobil și mai creștinesc decât acela de a putea simţi că și tu ai participat cu puţin la ajutorarea și îmbunătăţirea vieţii unei per-soane în nevoie.

Următorul eveniment caritabil planificat de Charity Cup este MT12 (Mission Trip 2012) care va avea loc în orașele Bălţi și Florești în Moldova între 14-27 iulie, eveniment care este finanţat de turnee de fotbal ca și acesta de la Sacramento. În numărul viitor al acestui ziar vom publica și suma exactă de bani care s-a adunat în urma acestui tur-neu.

MARIUS JAR

PhOTOS : ADI kASzONI

PhOTO: ADI kASzONI

ZIG - ZAG MAI 2012 MIORIŢA USA 6

Ce inseamna a fi crestin ?

În România, şi nu numai aici, a fi creştin este redus frecvent la a merge periodic la biserică, a avea legături cu preoţi şi episcopi, a sponsoriza ceva din ceea ce fac aceştia. Ca efect : câţi nu clamează creştinismul, dar în viaţă sunt doar instrumentele, uneori în straie de sacerdoţiu, ale grupărilor (servicii secrete, grupuri de influenţă, suporteri de guverne eşuate etc.) ? Câţi din generaţiile so-cotite tinere nu sunt decât profitori care exploatează clişeele ideologice ale zilei ca „înţelepciune” şi atacă „ierarhia” doar pentru a-i lua locul ? Câţi nu pretind „apolitismul” fiind aserviţi unor „activişti” mediocri, deveniţi peste noapte, prin confu-zia de valori endemică, demnitari ? Nu extind întrebările, căci lista ar fi prea lungă în România actuală, iar orice persoană responsabilă şi le pune, cu siguranţă, astăzi. Peste toate, se pune întrebarea : ce înseamnă a fi creştin şi cât de bine se cunosc creştinismul şi tradiţiile iudaice ale dreptăţii, din care fonda-torul crestinismului s-a revendicat ?

La această întrebare avem astăzi răspunsul mai clar. Nu mă refer acum la ceea ce am citat adesea în emisiuni de televiziune, la Antena 3, Realitatea sau TVR Cluj, pentru a-i scoate pe intelectuali din clişee. De pildă, observaţia Angelei Merkel : „nici creştinismul nu este apolitic”, căci şi în spusele sublime ale lui Ii-sus din Nazareth este un angajament pentru o cauză umană. Nu mă refer aici la literatura majoră generată în jurul întrebării de mai sus, pe care tinerii anilor şaizeci (cu Joseph Ratz-inger, Einführung in das Christen-tum, 1969, şi Hans Küng, Christ sein, 1974, în frunte) o reprezintă plenar. Mă refer la noua carte a arhi-episcopului de München şi Freising, Reinhard Cardinal Marx, Christ sein heisst politisch sein (Herder, Freiburg, Basel, Wien, 2011, 140 p.), al cărei titlu este deja elocvent. Accentuez că este vorba de noua carte, căci pe cea deja clasică a emi-nentului profesor de teorie socială, Das Kapital (2008), am comentat-o nu demult (vezi Andrei Marga, The Destiny of Europe, Editura Acad-emiei Române, Bucureşti, 2012, 495 p.) şi nu o redau, chiar dacă într-un spaţiu mai mare s-ar impune.

Cel puţin câteva judecăţi ale lui Reinhard Cardinal Marx capătă re-lief cu totul memorabil (poate ep-ocal în succesiunea encliticii Caritas in veritate, 2011, a lui Benedict al XVI-lea) şi merită citate ca atare. „Credinţa nu trebuie să se limiteze la aparentîntrebări teologice, ci are de abordat, de asemenea, temele dreptăţii sociale şi mesajul despre eliberarea şi demnitatea omu-lui‘’. Altfel, spus, spiritualitatea şi răspunderea pentru ceea ce se pet-rece cu oamenii în jur, încrederea în prezenţa lui Dumnezeu şi intervenţia personală a crestinului pentru a

înlătura nedreptatea, religia şi po-litica, aşadar, merg

mână în mână, fără ca astfel credinţa să fie instrumentată de politicile zilei ! Episcopii şi oamenii bisericii au nu numai datoria de a răspândi o morală individuală, ci şi pe aceea de a cultiva „etica socială” (Sozialethik) - care nu se suprapune cu morala individuală, ci e nevoie, de asemenea, de structuri şi instituţii, ce corespund opţiunilor etice de bază ale Bibliei ”. Aşa stând lucru-rile, se poate spune fără ezitare că „a fi creştin înseamnă a fi politic !” adică, a te manifesta efectiv in sensul acelor optiuni. Episcopul şi preotul nu devin, în felul acesta, „asistenţi sociali” (Sozialarbeiter), ci rămân de-finitiv prelaţi şi îngrijitori de suflete (Seelsorger) ; ei îşi asumă libertăţile fundamentale şi drepturile oameni-lor, precum şi proprietatea privata, dar luptă contra instrumentării aces-tora ca scopuri în sine, ce duc la vul-nerabilizarea și chiar sclavizarea unei părţi a oamenilor.

Reinhardt Cardinal Marx îl invocă mereu pe fostul episcop von Ketteler, care, contemporan cu Karl Marx fi-ind, a optat pentru ajutarea munci-torilor expuşi acumulării primitive a capitalurilor într-o concepţie ce a an-ticipat actuala „economie socială de piaţă” a Germaniei. Reamintind tex-tele lui Ketteler şi optica din Caritas in veritate, cunoscutul cardinal arată că în considerarea economică sau sociologică, filosofică sau teologică a societăţii umane „este vorba despre o dezvoltare întreagă, de viaţa omului în întregimea ei”, nu doar de aspecte economice separate. Aşa cum spu-nea Ketteler, biserica nu trebuie să se teamă de libertatea oamenilor : după ce se asigură de „fundamentul bib-lic”, biserica are de intervenit în dis-cutarea şi soluţionarea problemelor din societate. Abstinenţa socială a bisericii nu are nici o justificare şi este eventual un simplu oportunism străin de creştinism. Pe de altă parte, creştinismul însuşi îi cere proprieta-rului să procedeze creştineşte. „Pro-prietatea îndatorează” (Eigentum verpflichtet) - această deviză ar trebui să fie maxima proprietarului, care veghează nu numai la binele său, ci şi la binele comunităţii. „Proprietatea şi răspunderea (Eigentum und Verant-wortung) ar trebui unite”.

Reinhard Cardinal Marx apără, cu energică şi stringentă argumen-tare, teza după care creştinismul, această credinţă, are şi consecinţe politice ; le-a avut de la început, în luptă cu păgânismul antichităţii şi le are şi acum pentru cine va lua în serios crearea omului după chipul lui Dumnezeu. Prin această imag-ine biblică s-a schimbat profund înţelegerea relaţiei dintre individ şi societate. Celebra formulare biblică s-a aflat, de fapt, la originea ideilor de libertate, de drepturi ale omului şi de democraţie, care au stat la baza societăţii moderne. Ea a putut limita puterea şi exercitarea forţei de-a lun-gul istoriei europene. Plecând de

aici, arată Cardinalul, se poate spune că „religia nu este o piedică pentru o societate democratică şi liberă, ci parte a posibilităţii acesteia”. Oa-menii care împărtăşesc cu adevărat credinţa creştină au, în orice caz, de făcut ceva, nu doar de crezut ! „Noi nu putem crea paradisul pe pământ, dar nici nu ne putem permite să ne mulţumim cu ceea ce este dat în fiecare clipă. Nefericirea şi mizeria unui singur om şi ale acelora mulţi, de aproape şi departe, sunt un te-mei suficient pentru a acţiona”. Oa-menii bisericii au de propovaduit învăţătura despre împărăţia lui Dumnezeu – care este mesajul fun-damental al lui Iisus Christos – nu doar de la amvon, ci „prin acţiunea lor”. Angajamentul bisericii pentru „mântuire (Erlösung)” nu este doar pentru „mai târziu”, ci începe „de pe acum”. „A fi creştin înseamnă a fi politic ! Aici nu este o sarcină specială pentru un «episcop social», ci sarcina şi chemarea oricărui creştin şi ale oricărei creştine … Credinţa noastră creştină nu este o relicvă a epocilor trecute, ci terenul de pe care se hrăneşte viaţa noastră aici şi acum. Să avem astfel curajul de a anima însărcinarea (Auftrag) dată de Iisus, de a fi sarea Pământului şi lumina Lumii, şi pe marele câmp al societăţii şi politicii”. Reinhard Cardinal Marx aduce astăzi pe scena argumentărilor teologiei şi filosofiei sociale, ale dez-baterii publice cea mai profundă şi mai energică argumentare din ep-oca teologica a lui Joseph Ratzinger în favoarea angajamentului social şi uman neînjumătăţit, nefracturat al bisericii şi al celor care o slujesc. El scoate convingător din stagnare și clişee comode o temă preluată greşit şi tratată superficial, de multă vreme, şi o repune în termenii adecvaţi.

Precizare referitoare la “Meditaţie asupra Europei” (Andrei Marga. The Destiny of Europe. Bucureşti, Ed Academiei Române, 2011) : La un secol de la apariţia bine-cunoscutei analize spengleriene dătătoare de ton privind viziunea pesimistă asu-pra unei evoluţii ciclice cu sfîrşit inexorabil a civilizaţiei occidentale, cartea profesorului Andrei Marga, intitulată The Destiny of Europe, îşi propune misiunea de mare anvergură a radiografierii stării actuale a conti-nentului, pentru o diagnoză a stadi-ului de evoluţie pe care-l parcurge şi o prognoză a alternativelor care i se oferă. Constatînd că, în pofida avatarurilor dramatice ale societăţii europene în secolul XX, previziunile sumbre ale lui Oswald Spengler nu s-au confirmat, autorul constată totuşi că o identitate şi cultură de mare tradiţie, generatoare a unei unităţi economice, sociale şi politice existente astăzi incontestabil, cu toate precarităţile sale, se confruntă cu o varietate copleşitoare de dificultăţi, provocări şi crize, a căror analiză, sub aspectul genezei şi efectelor lor, este indispensabilă pentru a putea for-mula un punct de vedere pertinent asupra perspectivelor sale viitoare. În realizarea unei atari întreprinderi de o mare amploare şi responsabili-tate ştiinţifică şi civică deopotrivă, Andrei Marga se întemeiază pe o impresionantă bogăţie a unor lecturi în care este greu să descoperi vreo fisură a informaţiei privind punc-tele de vedere formulate de gîndi-tori de cele mai diverse formaţii şi orientări, în diferite vremuri, de la autorităţile clasice ale secolului al XIX-lea pînă la cea mai apropiată contemporaneitate, în toate limbile de cultură europene. Informaţia acumulată este stăpînită cu autori-tatea şi experienţa unui profesionist al gîndirii şi comunicării deopotrivă,dar şi cu implicarea şi inspiraţia unui intelectual dornic şi capabil a căuta şi oferi soluţii posibile pentru

complexele şi vitalele probleme ale societăţii europene de azi şi de mîine.

Punctul de plecare firesc al anal-izei îl constituie formularea cu clari-tate a concepţiei autorului privind identitatea europeană şi sursele ei. În spiritul teoriei sistemelor, iden-titatea europeană este definită de Andrei Marga drept rezultat al pluralismului interacţional multi-factorial care se materializează în tehnici de producţie şi competenţe tehnice de un nou şi înalt nivel, un comportament economic şi administraţie raţională, o cultură a dreptului, libertate şi autonomie a persoanei, voinţă publică rezultată din confruntarea argumentelor, o cercetare, cunoaştere şi recunoaştere sistematică a realităţii. La baza aces-teia se află ceea ce metaforic poate fi redat ca un triunghi echilateral Ierusalim-Atena-Roma, cu tradiţii – iudaică, greacă şi romană – echiva-lente prin contribuţiile lor, ce pot fi diferenţiate doar în sensul priorităţii cronologice, şi cu o varietate de com-ponente, dintre care cea religioasă, iudeo-creştină, şi cea a filosofiei de sorginte grecească reprezintă rădăcinile din care se hrănesc şi se inspiră valorile fundamentale ale unei civilizaţii de o însemnătate vitală pentru destinul întregii umanităţi.

Valorile perene ale acesteia se confruntă însă astăzi cu o avalanşă de provocări şi crize izvorîte din complexitatea unei lumi global-izate, în care Europa îşi caută locul cuvenit, dar şi din degradarea unor componente esenţiale, de neînlo-cuit, ale eşafodajului său spiritual şi moral, a căror repunere în drep-turi constituie condiţia sine qua non a deschiderii orizontului spre un viitor al unor legitime aspiraţii.

Analiza cu acribie şi necruţătoare rigoare critică a acestei stări de lu-cruri deloc comode şi încurajatoare constată drept fenomene generatoare ale ei şi forme evidente de manifestare: dificultatea corelării identităţilor multiple în vederea realizării echili-brului între politicile demnităţii egale şi ale diferenţei, între egalitatea în drepturi a tuturor şi recunoaşterea concomitentă a diferenţelor cultura-le; criza democraţiei proceduraliste concepute „aritmetic“, lipsite de idealuri, viziuni şi fundamente etice, care generează un deficit de legitimi-tate, apatie civică şi politică, o criză motivaţională, cu pericolul recăderii în autoritarism, corupţie şi manipu-lare; incapacitatea statului social de a-şi îndeplini menirea de a elimina sărăcia, şomajul, inegalitatea socială, în condiţiile lipsei de sustenabili-tate financiară, statul providenţial al bunăstării eşuînd într-un stat cli-entelar ce navighează cu dificultăţi crescînde între Scila centralizatoare şi Carybda neoliberală a abandonării rolului său; guvernanţa care ia locul guvernării clasice, ca un set de reguli şi norme menite a mobiliza diferiţii factori umani şi materiali pentru realizarea obiectivelor societăţii, dar care poartă în sine pericolul detaşării de valorile civice şi morale, al diluării răspunderii, al concentrării obse-sive pe eficienţa tehnică, în dauna democraţiei; o Europă incapabilă deocamdată să identifice soluţia optimă a îmbinării unui cadru statal naţional, aflat în pierdere de pres-tigiu şi importanţă a capacităţii sale de stimul al creşterii, cu formula necesară a unei integrări garantate de o constituţionalitate care să exprime identitatea politică cetăţenească a locuitorilor continentului; în con-textul marilor schimbări intervenite în lume, al crizei multilateralis-mului, lipsa de viziune şi paralizia birocratică a voinţei politice, ruptura între instituţii şi cetăţenii europeni, fragmentarea resurselor, în locul unificării lor, riscă să reducă şi chiar

să aneantizeze rolul normativ al unei Europe de care lumea are tot atîta ne-voie pe cît are nevoie Europa de ea.

Studii de caz în domenii pentru care competenţa autorului prezen-tei cărţi este o garanţie de profunz-ime şi validitate analizează în detalii implicaţiile acestor stări de lucruri generale asupra unei părţi vulnerabile a continentului – cea a unei Europe Răsăritene aflate într-o îndelungată tranziţie de la modelul totalitar la cel democratic –, în care degradarea şi in-strumentalizarea modelului asumat, politizarea economiei, administraţiei şi culturii în dauna competenţei, calitatea slabă a legislaţiei, lipsa de legitimitate a reprezentării politice şi a liderilor agravează considerabil procesul de integrare reală în Uniu-nea Europeană, respectiv asupra unui sector vital pentru aspiraţiile de vi-itor – cel al învăţămîntului superior, formator şi educator al generaţiilor menite a le materializa. Încălcarea valorilor fondatoare ale libertăţii academice, autonomiei universitare, responsabilităţii sociale şi integrităţii, a gîndirii critice, generează astăzi o periculoasă îndepărtare a universităţii de misiunea şi funcţiile sale, definite ca pregătirea de specialişti şi cercetare ştiinţifică competitivă, promovarea inovaţiei, analiza critică a societăţii, implicarea în apărarea drepturilor cetăţeneşti, susţinerea justiţiei sociale şi a necesarelor reforme, cu primej-dia unei inacceptabile renunţări la rolul formativ de personalităţi şi de oferire a unor viziuni înnoitoare pentru societate, în favoarea posturii de modest furnizor de competenţe practice cerute de piaţă, incapabil a face faţă cerinţelor complexe ale internaţionalizării în condiţiile lumii globalizate.

Cauzele fundamentale ale acestor semne de întrebare de mare gravi-tate la adresa viabilităţii şi viitorului unui sistem grevat de numeroase tare funcţionale şi morale deopotrivă sînt descoperite de autor în prolif-erarea relativismului, care implică renunţarea la posibilitatea unor valori ferme şi standarde general recunoscute, reducînd astfel con-siderabil capacitatea de luare a deci-ziilor şi creînd o criză de motivaţie cu consecinţe de mare gravitate. O secularizare cu tendinţe de general-izare, provocînd separarea netă între stat şi biserică, o ruptură fără apel între ştiinţă, filosofie şi respectiv reli-gie induc un deficit de valori morale fundamentale, care se află, în esenţă, la baza fenomenelor evidente de de-gradare constatate.

Sinteza efectelor acestor fenomene complexe se materializează într-o multitudine de diagnoze posibile oferite de gînditorii ultimelor de-cenii: societatea postmodernă a atomizării; societatea individual-ismului narcisist şi hedonist; soci-etatea cinică a instrumentalizării; societatea riscului, în care pericolele se globalizează şi stările excepţionale devin cotidiene; societatea invizibilă, a lipsei de transparenţă şi control; societatea minciunii generalizate; so-cietatea infantilizată, a abandonării responsabilităţii individuale şi sociale; societatea indiferenţei şi a cultului eficacităţii; societatea informaţională, a excesului covîrşitor de informaţie care valorilor ferme ale culturii europene şi contracararea asaltului relativist asupra acestora.

Diagnoza astfel pusă cu fermitate şi convingere, bazată pe calitatea şi probitatea analizei efectuate, se im-pune cu necesitate în final şi progno-za unor soluţii şi alternative capabile să deschidă orizonturile unui viitor european al dăinuirii şi proliferării culturii, identităţii şi unităţii conti-nentului.

ANDREI MARGARector UBB Cluj-N

CONTINUARE IN NUMARUl VIITOR>

MIORIŢA USA MAI 2012 RECLAME 7

CONTINUARE IN NUMARUl VIITOR>

RECLAME MAI 2012 MIORIŢA USA 8

Los Angeles . . . . . . . . . . . . San Francisco . . . . . . . . . . .New York . . . . . . . . . . . . . . Atlanta . . . . . . . . . . . . . . . .

Miami . . . . . . . . . . . . . . . . . .Chicago . . . . . . . . . . . . . . . . Houston . . . . . . . . . . . . . . . . Sacramento . . . . . . . . . . . . .

$549$549$439$565

$499$505$505$550

Asistenta 24/7 la: +1 818 907 9800 (engleza, romana, rusa si germana)

office@perfect-tour.comwww.perfect-tour.com Mobil: +1 818 726 5151

BILETE DE AVION LA BUCURESTI

EVENIMENTE SPORTIVE SI CULTURALE EUROPENEOlimpiada de la Londra • Tenis la Roland Garros si Wimbledon

CROAZIERE PE MAREA MEDITERANA SAU PE DUNAREDin minunile naturii – Delta Dunarii • Izvoare de sanatate si tinerete

EXPERIENTE EUROPENE DE NEUITATTururi culturale si educationale • Europa vazuta din Orient – Express

EUROPA PE UN BUGET DE PENSIONAR • VACANTE EXOTICE ORIUNDE IN LUME

RAMANETI ALATURI DE NOI PENTRU A BENEFICIADE CELE MAI BUNE OFERTE PENTRU:

Sunati pentru bilete de avion la Cluj, Sibiu, Timisoara, Chisinau si pentru tarife speciale catre toate aeroporturile lumii! Tarifele sunt valabile in perioada 1 Aprilie – 15 Mai si depind dedisponibilitati. Tarifele sunt roundtrip si nu includ taxele de aeroport, de combustibil si de bagaj.

ANGElA RUSU - " TOATE SOGARITElE IUBESC ACEST zIAR "FOTO : C.R.

ASR PRINTUl CAROl FERDINAND Al ROMANIEI

MIORIŢA USA MAI 2012 EVENIMENT SPECIAL 9

Aşa cum relatam de la Balului Vânatorilor, desfăşurat in luna feb-ruarie la Centrul Cultural al Bi-sericii Sfintei Maria din Chicago, petrecerile organizate aici se bucură de toată aprecierea comunitaţii. Ul-tima manifestare, Balul Primăverii – 2012, a demonstrat incă o dată, dacă mai era nevoie, calităţile orga-nizatorice ale dlui Ioniţă Kisereu şi echipei sale. Şi de această dată ciorba

de căprioară a fost revelaţia culinară, păstrarea ei în meniul petrecerilor garantând succesul. Organizatorii au invitat în acest an ” floarea florilor” din Banat, nimeni alta decât cel-ebra interpretă de muzică populară Nicoleta Voica, care împreună cu ansamblul local ”Periniţa” au asigu-rat muzica si voia bună. Desigur, nu au lipsit de pe scenă nici dan-surile populare, ansamblul ”Mioriţa” şi „Românaşul”, cu cele patru cat-egorii de vârstă, încântând audienţa.

Ca orice manifestare care se bucură de apreciere, balul, a avut printre participanţi şi oaspeţi mai deosebiţi, de o altă factură. Ne refer-im aici la ambasadorul României la Washington, Adrian Cosmin Vieriţa, şi consulul român la Chi-cago, Lucian Leuştean, care şi au exprimat aprecierea şi admiraţia faţă de conservarea şi perpetu-area valorilor şi tradiţiilor de către românii-americani din Chicago.

PRIMUL BAL AL PRIMAVERII LA CHICAGOMIORITA USA

TRAIAN IOSIF SI lIANA CIONTOS, DOI PREzENTATORI REMARCABIlI AI EVENIMENTElOR CUlTURAlE - SACRAMENTO, CA. PhOTO : ADI kASzONI

IONITA kISEREU - NICOlETA VOICA NICOlETA VOICA lA ChICAGO

CALEIDOSCOP MAI 2012 MIORIŢA USA 10

[...] Nici opinia publicu-lui mare, ori şi cât de favorabilă ar fi chestiunei stabilizării Sf. Paşti pe o duminică oarecare din aprilie, nu are nici o importanţă hotărâtoare. Hotărâtor este nu-mai votul bisericii învăţătoare. […]

Conştientă de importanţa deosebită pe care o are săr¬bătoarea Sf. Paşti, respectiv Învierea Domnu-lui, pentru întreaga creştinătate şi credincioasă bunelor tradiţii milena-re, Biserica Ortodoxă Română nupoate să serbeze Învierea Dom-

nului la altă dată decât numai în prima Duminică, care urmează după luna plină de după echinocţiul de primăvară. Nu există nici un motiv rezonabil, care ar putea să constrângă Biserica Ortodoxă de a abandona tradiţia ei de până acum şi de a accepta o stabilizare a sărbătorii de Paşti pe o duminica oarecare a lunei lui aprilie. […]

Am auzit mai sus, că în ce priveşte serbarea Sf. Paşti această Comisi-une vrea să stabilizeze Sf. Paşti pe o du¬minică, care se va găsi cam pe la mijlocul lunei lui aprilie. Cu alte cuvinte zis, ea tinde, ca să de-zlege sărbătoarea Sf. Paşti, com-plectamente, de marii luminători ai cerului, de lună şi de soare şi să

o lege pe viitor numai de instituţia schimbăcioasă a calendarului, fie a celui care este de prezent în vigoare, fie a altui calendar perpetuu, pe care-1 au în vedere, ca să-1 introducă pe viitor în viaţa civică mondială.

Încercarea de a desface sărbătoarea Sf. Paşti de legă¬tura ei şi firească şi istorică şi tradiţională cu marii lumină¬tori ai cerului, soarele şi luna, este un atentat, am putea zice de-a dreptul criminal, la adresa Sfintei no-astre Biserici. […] Hotărâtor este nu-mai votul bisericii învăţătoare. […]

Din motivele arătate noi vom tre-bui să zicem că Bi¬serica nu poate să renunţe, nici pe viitor, ca să-şi ser-beze Paştile în altă duminică decât numai în duminica întâia de după

prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. Ea nu poate să accepte, aşadar, ca Paştile să fie fixate pe o duminică oarecare a lunei aprilie.” (Pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu).

De asemenea oameni mari și luminaţi, ca Părintele prof. dr. Vasile Gheorghiu de la Facultatea de Teologie din Cernăuţi din anii 1931, când era România Mare, are nevoie istoria noastră de azi. De menţionat este adevărul că Facultateade Teologie Ortodoxă de la Cernăuţi a fost în vremea aceea una dintre cele mai mari Facultăţi de Teologie Ortodoxă din lume. De ce? Pen-tru că a avut profesori pe cele mai mari genii ale neamului, ca Pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu, născut la 16

Iunie, 1872, în Câmpulung Moldo-venesc și decedat la 29 Noiembie 1959 în Cut, jud. Neamţ, după ce a trecut prin închisorile comuniste.

Să rugăm pe Milostivul Dumne-zeu ca să ne ajute să putem merge și în viitor pe drumul orândurii Sale dumnezeiești, ca înaintașii noștri, și să fim meru cu „ochii aţintiţi la Iisus începătorul și plinitorul credinţei…” (Evrei 12:2), ca să nu hotărâm în viaţă peste legile și rânduielile dumnezeiești și să cădem în păcat. Deviza Bisericii ca și a întregii omeni-ri trebuie să fie Nihil Sine Deo, adică „Nimic fără Dumnezeu”. Amin.

SCHIMBAREA DATEI SFINTELOR PAȘTI ESTE ÎMPOTRIVA ORANDUIIRILOR DIVINE

PR. AUREL SAS

> CONTINUARE DIN NUMARUl TRECUT

Hristos a înviat!

Într-o lume neortodoxa, marcata de un crestinism palid cu o cred-inta la un nivel lipsit de orice an-gajament într-o autentica urmare a lui Dumnezeu, am sarbatorit aici departe de tara noastra Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Nu este om care sa treaca printr-o moara si sa nu se albeasca cu faina – zice o întelepciune veche. Fiecare generatie de credinciosi este influ-entata de diferite curente culturale. Hristos marturiseste: “Împaratia mea nu este din lumea aceasta”. Adica cultura Bisericii cultiva spiritul omenesc pentru a-l pregatii sa fie”

compatibil” cu Împaratia Cerurilor, în care ar fi bine sa intram cu totii.

Cultura care înalta cu adevarat omul este cea bisericeasca, care nu este de natura omeneasca, ci vine de sus de la Dumnezeu, daruita noua de însusi CReatorul a toate întrupat. O, ce bine ar fi sa credem acest lucru si sa ne daruiasca Dumnezeu tuturor sa întelegem cât mai clar acest lucru. Nu este nimic mai înaltator decât sa-ti înalti întreaga fiinta pentru unirea cu Dumnezeu. Caci Sfânta Biserica ne învata ca nu este o unire simbolica si reala. Ne îndumnezeim! Cel ce nu are Duhul Sfânt nu poate sta în comuniune cu Dumnezeu. Adica, daca nu avem ochelari de su-dura este o durere sa te uiti la soare.

În Vechiul Testament s-a întâm-plat ceva similar. Sfântul Profet

Moise înainte sa primeasca de la Dumnezeu cele doua table ale legii în Sfântul Munte Sinia s-a pregatit pentru momentul acesta cu post si rugaciune timp de 40 de zile. Sfân-tul Moise, desi nu s-a împartasit cu Trupul si Sângele Domnului când a coborât din Sfântul Munte stralucea la fata atât demult încât poporul l-a rugat sa-si acopere fata cu un val, caci astfel nu se puteau uita la el.

La fel si noi daca vine Împaratia Cerurilor si viata de veci, pe care marturisim în Crez ca o asteptam (“astept învierea mortilor si viata de veci. Amin) vederea lui Dum-nezeu va fi o durere si nu o bucurie Multumim pentru toate darurile cu care Dumnezeu ne-a împarta-sit. Multumim pentru Sfintele Sar-batori ale Pastelui. Multumim si

dumneavoastra tuturor care, ati îmbogatit slujbele prin frumoa-sele. raspunsuri date în Sfânta Bi-serica Multumesc în mod special organizatorilor, celor doua atât de importante evenimente Masa de Florii si Agapa Sfintelor Pasti. Aici romanii si americanii s-au întâlnit si într-un duh românesc al dragostei aproapelui si au petre-cut momente frumoase împreuna.

Multumim celor ce au organi-zat Masa de Florii: fam. Gherga, fam. Stefan, fam. Tanase, fam. Tri-fan, fam. Radu-Radulescu, fam. Popescu, fam. Stanke si fam. Lungu.

Multumim organizatorilor si sponsorilor Masei de Paste: fam. Râd, fam. Staniciu, fam Bâzgan, fam. Bursan, fam. Tanase, fam. Decuseara, fam. Cioaca, fam.

Moisa, fam. Lung si p-sa Ramona.Sfânta noastra parohie va multu-mesc tuturor pentru donatiile care în aceste zile s-au strâns pentru biserica noastra. Cu vânzarile de lumânari si de carti împreuna cu donatiile star se s-a adaugat la micul buget al parohiei noastre suma de $8519.

Va multumim tuturor, dar în mod special organizatorilor mentionati. Este un efort deosebit sa organizezi mese si acasa si la Sfânta Biserica.

Dumnezeu sa socoteasca fami-liile organizatoare în rândul sfintelor mironosite care de-a lungul celor doua milenii de ex-istenta a Bisericii au daruit atât de mult tuturor celor în nevoi.

Slava lui Dumnezeu pentru toate!Hristos a înviat!

MULTUMIM PENTRU DRAGOSTEA DUMNEAVOASTRA

PR. OCTAVIAN MAHLER

MIORIŢA USA MAI 2012 INTERVIU11

“I'VE ALWAYS HAD GOOD MEMORIES OF ROMANIA”Omaima was born in Amman,

Jordan. She graduated from high school and went on to study den-tistry in Romania. Her first year of medical school was at Pitesti, fol-lowed by five years of medicine at Cluj(dentistry). Upon receiving her degree, she returned to Jordan where she married Jerry, an electri-cal engineer by profession. Omaima and Jerry would soon move to the United States and have two beautiful children: Johnathan (age 11) born in Las Vegas and James (age 4) born in Phoenix, Arizona. Initially they lived in Nevada; then, they then moved to New York, where she con-tinued to further her study in den-tistry and thereafter returned to Las Vegas, Nevada for other two years. During this period she attended an internship at a medical center of a prominent and well known senator (also a dentist by profession) provid-ing the best dental equipment in the United States. Omaima has been in Phoenix for five years, working as a dentist within a dental clinic, and has recently opened her own practice in Sun City, Arizona. Dr. Samain Omaima was kind enough to grant us an interview.

Reporter: - When did you em-brace the idea of becoming a doctor?

Dr. Samain: - I wanted to be a doctor since I was fifteen. At eigh-teen I decided to go into dentistry.

Reporter: - What led you to study dentistry in Romania?

Dr. Samain: - I had friends at our church, who have studied in Roma-

nia and that encouraged me to do the same thing, as well as my father who worked in the Jordanian army until he retired at the age of 75. He is now 83. He also worked in the Ministry of Defense (in Jordan) and owns a factory of olive oil. He had pushed me to pursue my dreams no matter what!

Reporter: - What difficulties have you encountered in Romania? Did you have a language barrier?

Dr. Samain: It was a problem to learn Romanian. I already knew English when I went to Romania. In the first year (preparatory year) at Pitesti I was admitted into the dental program. So they sent me to Cluj. After I learned Romanian, I learned French and Spanish. I can say that I am also talented in music and for-eign languages.

Reporter: What impressed you the most about Romania?

Dr. Samain: Romania is a beauti-ful country with a varied landscape. I was impressed by the hospitality of the people. I love the Romanian food and how menus are served: always start with soup, followed by the meal and then dessert. I also love how Romanians are generous people hospitable beings, and sincere hearts.

Reporter: Please tell us something about Jordan. What are the most beautiful places that a tourist might visit?

Dr. Samain: The most well known tourist town called Petra is in Jordan.

City of Petra, the rock city, as is called, is an important relic from Jordan, built during the Region of Nabateean. Rich in pink stone, the

archeological complex is located in a deep canyon, and the city access is made through a magnificent color in 11 shades. Doesn’t make sense!!! Petra is known as the "Red Rose". There is a town of Aqaba by the Red Sea port, the border town of Eliat in Israel. Aqaba is known for its beaches and is a diving resort. Another tour-ist attraction is the River Jordan. Many people go there to be baptized "to receive the blessing."

Reporter: What hobbies do you have?

Dr. Samain: I like skating (Ice Skating), playing tennis, going to the gym four times a week (I like to lift weights). Finally, I enjoy spending quality time with my children.

Reporter: That’s wonderful. Please tell us a few words about your chil-dren.

Dr. Samain: Jonathan plays hock-ey; he is one of the best hockey play-ers in Arizona (for his age group). James also started playing hockey a few months ago, when he reached the age of 3.

Reporter: What is your philoso-phy of life?

Dr. Samain: My philosophy of life is that God must be the center and without Him we cannot do any-thing. He is everything in life, and we must praise and honor Him every moment.

Reporter: Let us now return to your profession. What do you love the most in the dental field?

Dr. Samain: I enjoy working with people. I like to give them some-thing: a beautiful smile. Each time, after I finish someone's teeth, that

person has more confidence. Den-tistry is not a simple task.

Reporter: You recently opened a dental practice in Sun City, Arizona. What is your objective to distinguish it from other specialists in dentistry?

Dr. Samain: Yes, I opened the cabinet and try to offer exceptional quality at prices that are reasonable. What differentiates us are: honesty, quality and timeliness of services serving our patients. Our motto is: "Best service at Lower FEES. Each person is treated as a family member. I am a person who gives meticulous attention to details. I take my great care to complete any dental work to be sure that I provide exactly what he/she wants. I use one of the best dental laboratories, and the advan-tage is that it is in the same building with us.

Reporter: What is the importance of dental assistant in dental practice?

Dr. Samain: The Dental assistants are the most important person after the physician. They help with all procedures. Their role is very im-portant. They make the patient feel comfortable and make the whole process a pleasant one.

Reporter: I noticed that you are passionate to discuss issues of health and diet.

Are you vegetarian?Dr. Samain: Yes, my whole family

is vegetarian. Two years ago I decided to completely give up meat. Vegetar-ian diet is much healthier. I give ad-vice to my patients on oral hygiene and recommendations on health in general. Dental health depends on our overall health. I want my

patients to enjoy good health, and expose them to the beneficial effects of vegetarian food while encouraging them to make changes in their diet.

Reporter: What would be your fi-nals thoughts for our readers?

Dr. Samain: It is my pleasure to serve the Romanian community be-cause I feel it is a part of me. I belong to the Romanian community, be-cause I've always had good memories of Romania. To study in Romania was my choice. I had the support of my father whom I respect very much. Romania is a very beautiful country. My message is that God will take care of your health and health begins with oral health care, so we recommend you visit your dentist regularly. Coming to my office will be like visiting family and each per-son will be treated as a special per-son, with love and respect.

OCTAVIAN CURPAS

Interviu cu doamna Doina Cornea - realizat de Adalbert Gyuris- S-a născut la 30 mai 1929 în Braşov -Este poetă şi disidentă anticomunistă din România. - A fost asistentă univeritara - În 1983 a fost destituită de la Universitatea din Cluj-Nap-oca şi supusă unor anchete, in-terogatorii, bătăi, ameninţări. - Practic, apoi a fost arestată la do-miciliu până la 21 decembrie 1989. -După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Naţional al FSN, organism din care şi-a dat demisia la 23 ianuarie 1990 V o l u m e p u b l i c a t e : - "Liberte?" (Ed. Criterion, Paris, 1990), "Libertate?" (ed Humanitas, Bucureşti, 1991), -"Scrisori deschise şi alte texte" (Ed. Dacia, Cluj, 1991), -"Faţa nevăzută a lucrurilor" (Ed. Da-cia, Cluj, 1999), "La face cachee des choses" (ed Du Felin, Paris, 2000), -"Traduceri" (Ed.Dacia, Cluj, 2000).

A primit un mare numar de distincţii, titluri şi premii, dintre care cele mai importante sunt: Pre-miul "Thorolf Rafto" (Norvegia, 1989), Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989), Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer (Franta, 2000), Ordinul "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2000).

Doamna Doina Cornea este un opozant marcant al regimului comu-nist din ţara noastră.

Pentru mine a fost o mare onoareşi desigur o deosebită plăcere să pot dialoga cu domnia sa.

Are o voce blândă,mereu optimistă şi sigur că nu face parte din categoria dezamăgiţilor cu toate necazurile de care a avut parte.

Nu sunt zgârcit şi de aceea dorescsă vă împărtăşesc bucuria trăită din discuţia cu doamna Doina Cornea.

,,Patriot este cel ce îşi respectă şi cinsteste valorile neamului.”

Adalbert GYURIS: - Credeţi că în fiecare dintre noi există un luptător sau sunt unii predestinaţi pasivităţii ?

Doina CORNEA: - Nu există predestinaţi pasivităţii.Există doar voinţa omului de a nu trăi degeaba,de a face ceva pentru colectivitate,de a răspândi nişte idei.

Dacă stăm pasiv şi ,,dormim” noi ne degradăm.Lucrurile bune se învaţă în familie,în şcoală,sau ar trebui.Din păcate în şcoală se învaţă prea puţin în această direcţie.Poate de aceea so-cietatea românească se află într-o de-gradare morală şi spirituală,în primul rând datorită învăţământului.

Învăţământul comunist care nu forma oameni,îi instruia,e adevărat,li se ,,băgau” în cap cunoştiinţe,dar nimica care să îi formeze spiritual ca fiinţe umane ca să trăiască pentru un anumit proiect de viaţă,într-un anu-mit ideal.

Să nu ne îngustăm orizontul cunoaşterii ci dimpotrivă să ne lărgim existenţa interioară.Să nu de-venim mai mărunţi,mai mici ,mai degradaţi.

Astfel omul de cultură la noi a fost înlocuit cu activistul.Omul reli-gios înlocuit cu un ideeolog.Religia înlocuită de ideologie. Degradar-ea e peste tot în lume,însă la noi e accentuată.

Oamenii în general din toată lumea,doresc în putinţa lor de a progresa,de a înainta spiritual,de a deveni într-adevăr nişte fiinţe care să se situeze pe o treaptă mai înaltă.

- Sunteţi de religie greco-catolică,credeţi că şi biserica ortodoxăa avut vină,în suprimarea acestui cult sau doar regimul comu-nist ?

- Lumea a fost manipulată,mulţi oameni au fost de ,,slabă calitate”.

Mulţi au renunţat la religia lor sub teroare.Când treci la altă religie de bună voie e altceva.

Securitatea a făcut ca mulţi să-şi calce demnitatea cu propriile lor neputinţe.

Au fost familii terorizate şi n-au avut tăria să reziste.

Vina mare este a regimului comunist,a securităţii şi într-un fel al bisericii ortodoxe care a consimţit.

Patriarhul Nicodin a preferat să moară,n-a vrut ca biserica ortodoxă să fie sub partidul comunist.Au fost şi ortodocşi care s-au comportat foarte demni,au sfârşit ca şi episco-pii noştri grco-catolici cu domiciliul forţat, prin mănăstiri şi apoi mureau nu se ştie de ce.Aşa a murit şi ultimul patriah necomunist.

Din păcate biserica ortodoxăa fost trecută prin filtrul comunismului,supusă partidului.

Am cunoscut oameni demni şi din rândul ortodocşilor.Unul din ei este Înalt Prea Sfinţitul Nicolae CORNEANU,Mitropolitul Banatu-lui care şi-a recunoscut vina imediat după 1990,spunând că a colaborat cu securitatea.A recunoscut acest fapt nesilit de nimeni.

Eu îl amintesc de câte ori am prilejul,este un adevărat păstor în mijlocul turmei sale.

Oamenii de seamă,episcopii noştri sunt de fapt ai ţării,ai tu-turor.Ei au dat dovadă de dem-nitate şi rămân pilde pentru noi.

-L-aţi cunoscut pe părintele Todea,v-a fost îndrumător spiritual,,,cardinalul iubit” cum l-a numit Papa Ioan Paul al II-lea care a îngenunchiat în faţa cardinalului.

Cum l-aţi descrie pe omul Alex-andru Todea.( s-a născut la 05 iunie 1912 la Teleac,judeţul Mureş a mu-rit la 22 mai 2002,în Reghin ).

-A fost un OM de neînfrânt,avea

o forţă spirituală extraordinară.A stat mulţi ani în închisoare,fizic l-au călcat în picioare însă moral avea verticalitate.Rămâne în conştiinţa mea ca un model.Oameni ca el ar trebui să fie cinstiţi de tot neamul nostru.

-Între 1982-1989 aţi difuzat 31 de proteste şi texte la radio ,,Europa Liberă”,azi după atâţia ani,privind peste umar ce spuneţi a meritat ?

-Da bineînţeles că a meritat.Niciodată, nici o clipă nu-mi trece

prin minte să zic că nu a meritat.În primul rând a meritat că au fost

câţiva oameni în ţară cărora le-am dat efectiv speranţă.

Afirm acest lucru că după 1990 au venit la mine şi mi-au spus:,,Doamnă va mulţumim,că ne-aţi dat nădejde !”

Că mojoritatea românilor n-au recepţionat nimic din textele mele,e o altă problemă.

Dacă pe doi oameni sau unei persoane,prin cele 31 de texte le-am dat o fărâmă de speranţă,eu zi că a meritat.

Apoi a meritat şi pentru mine pentru că aceşti ani de luptă m-au format.Eu m-am format în aceşti ani şi în continuare mă formez.În fiecare zi un om are ce învăţa şi forma.

Dacă o persoană a învăţat din experienţa mea:e bine!

Chiar dacă nimeni n-ar fii învăţat nimic,eu am învăţat multe.

-Ce ar trebui neapărat să facă un OM într-o zi,în fiecare zi ?

-În general să-şi propună să rămână el însuşi de dimineaţă până seara.Să nu-şi trădeze propriile aspiraţii,însă trebuie să le ai acele aspiraţii. În al doilea rând avem obligaţia ca în fiec-are zi să năzuim să devenim fiinţe umane şi să ne ridicăm spiritual.

Dacă în fiecare zi facem un lu-cru bun putem să dormim liniştiţi.Făcând un lucru bun facem un ser-

viciu altora şi implicit şi nouă.-Sunteţi gravată în conştiinţa mea

ca o adevărată luptătoare,de aceea vă întreb: ce este un patriot?

-Patriot este cel ce îşi respectă şi cinsteste valorile neamului.

-Arta poate salva frumuseţea unor sentimente care azi riscă să fie măcinate de partea materială ?

-Din păcate da.Arta e imaginea noastră.Sunt curente,mode,mofturi care cu trecerea timpului vor dispare.

O parte din muzica uşoară are mai multă gălăgie.Nu e sănătoasă pentru noi.Muzica de calitate se bazează pe acorduri,pe reguli armonice.

-V-au ameninţat,v-au jignit şi chiar aţi fost bătută,a venit cineva la dumneavoastră cerându-şi iertare ?

-Nu ,n-a venit nimeni,nici n-am aşteptat să vină cineva să-şi ceară ier-tare.

Dimpotrivă după 1990 m-au făcut micinoasă.Unii au spus că nu m-au bătut.Eu nu am cum să dovedesc,acuma că m-au bătut.

Am avut certificat medical,în care era scris că am vânătăi,toate leziunile care mi le-au provocat.Însă nu ştiu unde e acest certificat,cred totuşi că mai am o copie.

Am trimis atunci la radio ,,Europa Liberă”.

Din păcate unii oameni uită şi preferă sa ,,arunce cu pietre”,e mult mai uşor. Asta e !

-Doamnă Cornea eu vă mulţumesc în numele tuturor celor care au în-credere în dumneavoastră,în dreptate şi în adevăr.

Cei care v-au lovit,jignit şi nu au crezut în domnia voastră sunt de mult morţi,pe când dumneavoastră veţi rămâne de-a pururi.

Vă doresc sănătate şi încă multă putere de muncă.

CULTURA MAI 2012 MIORIŢA USA 12

Într-o lume în care pragmaticul “time is money” a devenit dictonul de eminenţă, pare greu de crezut că se mai găsesc oameni, în speţă româ-ni, capabili să îşi risipescă timpul şi banii pentru recuperarea patrimoni-ului istoric-naţional. Ca o luptă din-tre Zmei şi Greuceni, de mai mult de un deceniu, un grup de daco-români încearcă reconectarea cu nemul dac aproape debranşat de la sistemul de valori naţionale. Doctorul Napleon Săvescu este cel care prin mobiliza-rea de conştiinţe, înfiinţează Dacia Revival – Reânvierea Daciei – In-ternational Society, la New York în decada anilor ‘90. Lui i se alătură câţiva colegi de breaslă, între care doctorul Nik Stoian, sau Lucian Dajdea, bănăţean din Voivodina cedată, care împreună cu alţi patru, vor constitui comitetul de înfiinţare. Cu timpul, lor li se adaugă consilieri, directori, patroni, precum şi mem-bri care, an de an se înmulţesc ca număr. Preşedintele Societăţii, Na-poleon Săvescu, ca-n orice demers care vizează o structură complexă, a creat un Congres Internaţional de Dacologie, cu sesiuni ştiinţifice anuale, o revistă – Dacia Magazin, întruniri bilunare/lunare ale mem-brilor societăţii atât în New York cât şi la sediile filialelor din ţară, dezbat-eri, simpozioane, conferinţe publice, Forum online, Facebook, etc. La umbra Daciei Revival, fenomenul Globalizării culturii, parcă nu îmi mai dă frisoane. Pentrucă acest

fenomen ne rămâne din păcate opac, o spun acum deschis, în cazul în care va reuşi să îşi impună criteriile de operare, globalizarea, care va de-veni groparul ideal al culturii. De aceea, sau cu atât mai mult, apreciez conştiinţa intransigentă şi uneori exaltată, a doctorului Săvescu de a repune în drepturile ei, adevărata istorie a neamului daco-valah. Preşedintele Societăţii Dacia Revival cunoaşte bine procesul descrimina-toriu impus, pe care înşine ca neam, din laşitate poate, din servilism sau mercantilism, l-am acceptat. Ide-ile statutului Societăţii este con-testat din acelaşi mercantilism şilaşitate. Cartea doctorului Săvescu, “Noi nu suntem urmaşii Romei” acuzatoare prin evidenţele istorice de necontestat, este contestată. Tăbliţele de la Tartaria, dacii de pe Columna lui Traian, impozanteles-tatui ale mândrilor daci din muzeele europene, monedele dace, în fine, o limbă dacă de netăgăduit din tăbliţe, poate chiar mărturiile incontest-abililor istorici precum Herodot şi Strabon pot fi contestate atunci când nevoia istorică a vremii o cere. Ce faci însă când, Herodot menţionează Zeiţa Bendis ca fiind împrumutată de traci de la daci? Sau ipoteza con-form căreia tribul din care prove-nea Isus " învăţătorul", esenienii, erau comparaţi cu polistaii daci, sau Ktistaii" întemeietorii de neam", ar putea fi casta preoţească care prac-tica medicina? Nu demult o scrisoare deschisă a unor istorici din ţară, revoltaţi de fenomenul Dacia Revival

şi de “artizanul” societăţii pe care o consideră “apocaliptică”, promovând idei şi “istorii revărsarte”, ei, dacolo-gii şi membrii lor, “nişte diletani, nişte neica nimeni, declară …. noi istoricii profesionişti, recunoaştem, suntem invidioşi atunci când mun-cim 5 ani la o carte şi vindem 200 de exemplare în doi ani, în timp ce o carte scrisă sub revelaţie de un purtător al “adevărului istoric” se vinde în 200.000 într-o săptămână, iar femeia de la chioşcul de ziare din colţ, acolo unde se distribuie respec-tiva carte, are rugăminţi pe răboj de a păstra un exemplar, încă de dinaintea apariţiei, pentru cetăţeni înflăcăraţi care vor să cunoască “adevărul”. Suntem invidioşi şi pen-tru că atunci când cineva deschide internetul şi caută informaţii despre daci, rezultatele “gugălite” sunt în proporţie covârşitoare dacomaniace. Recunoaştem! Până la urma lucru-rile acestea nu ne deranjează atât de tare. Este şi vina noastră, a istoricilor profesionişti, că nu luăm atitudine. Mulţi oameni cu biblioteci în spate, cu sute de studii ştiinţifice publi-cate, istorici pur-sânge de calibru, se mulţumesc în a strâmba din nas la contactul cu diletanţii “dacolo-gi” sau a trece cu indiferenţă peste manifestările acestei lumi paralele”.

Câte laşităţi, câte trădări se as-cund îndărătul diplomelor, al lo curilor călduţe, care nu te trimit pe şantierele arheologice, fără a-ţi împinge conştiinţa să strige adevărul cu orice preţ!

Fără îndoială, curentul dacologic,

suferă de fenomenologia exaltării, care este un manifest al supravieţuirii. Il prefer, dacă valorile reale ale neam-ului îi sunt ţinta. Si nu pot să nu admit faptul că turnătoria, trădarea, devorarea valorilor naţionale şi nu în ultimul rând dezbinarea, este o în-deletnicire a neamului pe care ne-o pune în ochi Herodot însuşi. Sa ex-emplific succint: un dac l-a trădat pe Decebal, un valah l-a trădat pe Mi-hai, tot valahi au adus domni şi din alte seminţii, românii i-au contestat şi i-au alungat pe Eliade, pe Brâncuşi... Noi nu avem nevoie de străini care

să ne împingă de la masa de valori a omenirii, chiar dacă avem “monu-mente” în cultura universală – ne răsturnam noi, unii pe alţii.

Dincolo de bagatelizări, Dacia Re-vival, îşi continuă sesiunile de la New York, Congresul din acest an va avea loc între 30 Iunie şi 2 Iulie, sub Poar-ta Sărutului, pe axa Coloanei fără de Sfârşit la Târgu Jiu. Dacii de pe Capi-toliu, de pe Columna se vor uita la fel de mândri şi siguri, plini de speranţe.

Exaltaţi, pornesc Revoluţii şi Revoluţionează.

Dacia Revival – Reînvierea Daciei LIA LUNGU

1. Nu-i cere omului mai mult decât poate să dea, ci caută să-i dai mai mult decât speră el să primească.

2. A te încrede prea mult în se-meni înseamnă să cauţi fericirea în dezamăgiri garantate, a nu te încrede deloc în semeni înseamnă să-ţi afli fericirea într-o amăgire înverşunată. Tragedia omului rezultă din dificul-tatea aflării căii de mijloc.

3. E mult mai greu să fii tu însuţi decât să fii cineva.

4. Tot încercând să fie altcineva, iar nu el însuşi, până la urmă a ajuns un nimeni.

5. Neputând dezlega tainele vieţii şi ale morţii, precum şi pe cea a necu-noscutului de după moarte, omul s-a pus temeinic pe dezlegarea cuvinte-lor încrucişate ale Universului: timp, spaţiu, microunivers, macrounivers, mişcarea planetelor etc. De parcă i-ar folosi la ceva că de la Copernic încoace el ştie că nu Soarele se în-vârte în jurul Pământului!...Oricum n-a renunţat la expresiile care fac din Pământ buricul Universului, aşa că pentru el, marea minune a creaţiei (sic!), în continuare Soarele va răsări, se va ridica pe cer şi va apune.

6. Fiind diametral opusă bogăţiei exterioare, care se măsoară în bani, ar fi mult mai corect ca bogăţia

lăuntrică să poarte numele de antibogăţie. Iar atunci când omul va conştientiza că doar ea îl face cu adevărat bogat, cea exterioară trebuie desemnată cu termenul de nebogăţie.

7. Umilinţa este premiul de excelenţă acordat de viaţă răbdării.

8. Nu mila este leacul indicat pen-tru tratarea deznădejdii.

9. Există un grăunte de cruzime într-o milă seacă şi prelungită.

10. Mult mai de preţ este mila negrăită decât cea zgomotos exprimată.

11. Nu totdeauna un zâmbet larg reuşeşte să ascundă pereţii crăpaţi şi scorojiţi ai sufletului.

12. Sunt atâţia semeni, de altmin-teri bine intenţionaţi, care nu te lasă nici să trăieşti, nici să mori.

13. Decât otrava vorbelor miero-ase ale ipocritului, mai bine securea grea a călăului.

14. Nimeni nu se dispreţuieşte într-un asemenea hal încât să ajungă să-şi iubească semenii mai mult ca pe sine însuşi.

15. Atât de ticăloşită este lumea, încât tare bine ar prinde o nouă ve-nire a Omului, care să-i biciuiască până la sânge pe zarafii de azi. Numai că tot atunci este de presupus că ar putea-o păţi chiar mai urât decât la prima Lui venire...

16. Nu timpul are nevoie de

existenţă, ci existenţa are nevoie de timp pentru delimitarea ei.

17. Până şi nonexistentul îşi are un timp al său de natură necurgătoare.

18. Fiecare om caută să înţeleagă timpul după modul cum îl percepe: favorabil sau nefavorabil, liniar sau circular.

19. Cauzele timpului fiind o taină imposibil de dezlegat, omul căutător îşi îndreaptă atenţia înspre efectele sale imprevizibile şi necruţătoare.

20. La ce i-ar folosi omului să cunoască timpul, dacă efectele lui oricum nu pot fi schimbate?!

21. Fiind captiv în plasa inexorabilă a timpului, omul îşi furnizează argumente specioase de genul Trăieşte-ţi clipa.

22. Nu timpul fuge după viu, ci viul îşi caută cu insistenţă sinucigaşă împlinirea în aspra mângâiere a tim-pului.

23. Dacă timpul este ca o apă fără sfârşit în întindere şi adâncime, nu-i de mirare că cei mai buni înotători se îneacă taman atunci când cred că au ajuns la liman.

24. Fiecare trăieşte cum îi dictează conştiinţa şi moare cum îi porunceşte destinul.

25. Oricât de puternică ar fi dra-gostea de viaţă, conştiinţa sfârşitului inevitabil îl obligă pe om să rămână cu picioarele pe pământ.

The purpose of this article is to analyze the main elements that constitute youth identity accord-ing to students’ opinion and fur-thermore to discuss how this iden-tity links to an individual’s ideas about the future.

The results are based on a quali-tative research implemented in Bologna, during 2010.Given the nature of the research, focused on 30 students of the University of Bologna, Italy, age was a recurrent issue throughout, and for this rea-son, this article deals with such a topic-youth identity.

Therefore, the main argumen-tation of the paper is based upon the main elements that construct a youth identity which are, ac-cording to the research findings, a person’s way of thinking, the envi-ronment around him and his pres-ent lifestyle. In addition, I dem-onstrate that the notion of youth clearly correlates to the student identity- being a university student undoubtedly helps many people to feel young and dream their future.

INTRODUCTIONIn the words of Therbon, ‘The

present is the beginning of the fu-

ture rather than an extension, a pro-longation, a repetition or a decay of the past’(Therbon 1995:126). In other words, it is only by truly under-standing the present that we have a chance of predicting the future. This anthropological research, by seeking to understand the present lives of young Italian students at the Univer-sity of Bologna, hopes to also gain an insight into how they view their own futures.

This research was conducted in the Italian city of Bologna, an espe-cially interesting location in which to explore education and the lives of students owing to their great number and the prevalence of uni-versity groups throughout. Focusing on those university students, I will examine their views and opinions. Additionally, Bologna is home to Europe’s oldest university and many of Italy’s most prominent political and social movements. The city is, and will continue to be well into the future, at the forefront of Italian education. In 1999 the declaration of Bologna began the so-called Bologna Process which aims to facilitate an intercultural education throughout Europe.

Cuvinte-ncuminţite VIIGEORGE PETROVAI

(Pilule fără efecte secundare)

Youth Identity and Future Aspirations: A Case Study in the University of Bologna

FIORENTINA POULLI, LIMASSOL, CYPRUS

CONTINUARE IN NUMARUl URMATOR >

MIORIŢA USA MAI 2012 PUBLICITATE13

- Angajam caregiver, preferabil cuplu live-in sau schimburi. Conditii excelente,camera si baie privata.Pentru informatii sunati la : 916 761 5795 -Angajez caregiver part time/full time la casa de batrani in Sacramento, acte si engleza necesare. Sunati la 916-717-0438.-Angajam caregiver la casa de batrani in Surprise, Arizona. Conditii bune de lucru si salariu stimulativ. Tel. (623)518-6890 sau (623)451-7556.- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.- Prepar mici la comanda.La fiecare pound vandut ,donez $1 Parohiei Invierea Domnului-Hayward,CA.Informatii la tel.(510) 258- 2241"- Cetatean,72 de ani, stabil financiar, fost marinar din Constanta, caut doamna rezident pentru ajutor reciproc. Tel.(207) 892 -7150 "- Caut pe Iuliana Molnar, din Brasov. Nr. de telefon (909)965-0131, CA, sa sune la (207)892-7150 - Caut femeie pentru ingrijirea unei batrane, zona Los Angeles.Informatii la telefon : (310) 699-6917

M I C A P U B L I C I T A T E

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

SCOLARA Orizontal: 1.Un tip cu minte. 2.Se face la inceputul orei.-Exponenti.3.Util temei de acasa.-Povestita. 4. In curs! – Prezinta tinuta de ultima ora.-Ambientul zburatoarelor.5. Raze de tip nou.- Metode de rezolvare. 6. Este numai ochi si urechi.- Cromatica(pl).7. Ispitit.- Unitate de uz plastic folosita cu talent.8. Una si una! –Unitate de timp.- Cursuri. 9.Sfioasa.- Unul din halogeni.10. Apelul la distanta – Atrageri in cursa. 11. Persoane facute de basm – Ultima stire! - Sunt tunse! 12 Alta unitate de timp. - Pus in evidenta.

Vertical: 1.Data spre reciclare. 2. Ustensile de laborator – Unitate scolara. 3. Furnizor de ceai calmant – De prim rang in cancelarie si nu numai. 4. Curs pentru incepatori – Uman. 5. Flacara la purtator – Suprafata ca marime. 6. Apt dar tras pe dreapta! – Depus aici fara dubii! – Abreviatie pentru contopisti (vechi) 7. Vine dupa o descarcare furtunoasa – Tinut in frig. 8. Limita finala! – Luata in competitii –X ca semn aritmetic. 9. Marfa pastrata in siloz – Cleopatra pe scurt. 10. Radacina patrata dintr-un numar negativ.11. Usturoiate la dublu,- Epilogul unei pagini transmis la urma-gtoarea.12. Meserie de tunar.

Rezolvarea careului anterior: “INDUSTRIALA”ORIZONTAL: 1. Aparat – Dosar. 2. Laminat – Roca. 3. I - Amu – Cadru. 4. Ambala – Ritma. 5. Ii – Anion – Ur. 6. Role – As – Aula. 7. Aripa – Tatuat. 8. Situat – Post. 9. Tar – Rata –Op. 10. Vital – Sertar.11. Acetati – Eire. 12. Re – Anual- Ret. VERTICAL: 1. Alia – Ras – Var. 2. Pa – Mioritice. 3. Amabilitate. 4. Rima – Epurata. 5. Anula – Aa –Lan. 6. Ta – Ana – Tr – Tu. 7. Tc – Ist – Asia. 8. D – Aro –Apte – L. 9. Ordinatoare. 10. Sort – Uus – Tir. 11. Acumulatoare. 12. Ra – Arat – Pret.

Careu realizat de MIRCEA NEAGOE, San Jose, CA.

RECLAME MAI 2012 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2012

Sacramento County, CAComcast CableThursday @ 8:00 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Vancouver, WASunday 11:00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh 95 - Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park Ch 97 - Anaheim, Villa Park Ch 98 - Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

GREAT SPECIALS

Customer Service Position-Flexible 30 hour, Monday thru Friday work week. Proficient in Quick books, Excel and Word. Duties include but not limited to : A/R, A/P, Posting Deposits, Data Entry, Filing, creating spreadsheets. Please email resume with salary history and work references to email : anthonyadams0012@gmail.com

MIORIŢA USA MAI 2012 PAGINA CITITORULUI15

Hoinărind prin Argentina şi înapoi acasăCONTINUARE DIN NUMARUl TRECUT >RADU MIHALCEA

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONProf. Dr. Ing. Mircea Ratiu

(Director Onorofic)

Viorel Nicula(Director)

Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Dana Deac(Redactor Adj.)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia

Mara Circiu(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New YorkDan Boanta - ChicagoMarius Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Maria Diana Popa - Romania

Colaboratori presa: AgerpressD C News

N Y Magazin

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni cal-endaristice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si res-ponsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

... american participând la diferite concursuri. Câtă graţie au aceştia, ce precizie a mişcărilor, ce eleganţă…De balerina amintită mai sus…nici nu pot să mai vorbesc…De calitatea (uluitoare) a spectacolului de la Chicago Symphony…nici atât!

Şi…pe când automobilul meu se scufunda în noapte, am găsit explicaţia răspunsului spontan aruncat ofiţerului de la controlul paşapoartelor din Miami, primul aeroport american la care am ajuns după periplul argentinian: “Sunt aşa de bucuros că m-am întors acasă!”…Ce condiţii extraordinare de viaţă avem aici…!

Da...şi aceasta a fost apoteoza lunii februarie, petrecută atât de neobişnuit!

VEDERE PARTIAlA A CASCADEI IGUAzU

DETAlIU Al GhETARUlUI PERITO MORENO: PERETElE FOTOGRAFIAT ARE 60 M ÎNAlTIME