Anul IV, Numărul 48, FEBRUARIE 2011

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

20 de români au nevoie de

sprijinul Vostru Detalii pag.8

MissDiaspora 2011Detalii pag.8

Posibile cauze ale masacrului de la Tucson – declarațiile dure ale politicienilor din Arizona și amendamentul doi din Constituție

Gabrielle Gifford, reprezentanta distric-tului 8 Arizona în Congresul American, a fost rănită grav, în data de 8 ianuarie 2011, în circumscripția sa electorală din Tucson, Arizona. Gabrielle Gifford, în vârstă de 40 de ani, este căsătorită cu astronautul NASA Mark Kelly și este o membră importantă a Partidului Democrat. Gifford se află la al treilea mandat în Camera Reprezentanților, o performanță notabilă, având în vedere că districtul său este considerat un fief republican. Senatorul John Mc Cain fost candidat la președinția Statelor Unite, este unul dintre cei mai puternici lideri Republicani actuali și este de asemenea rezi-dent în Arizona. Incidentul armat de o cruz-ime ieșită din comun, a șocat întreaga planetă.

Evenimentul planificat în 8 ianuarie, Con-gress of Your Corner, este un exercițiu demo-cratic de rutină și urma să fie prima întâlnire

de acest gen a anului 2011. Mitingul fusese anunțat pe site-ul oficial al Gabriellei Gifford și urma să se desfășoare într-un supermarket din nord-vestul orașului Tucson, Arizona. Întâlnirile regulate dintre membrii Congresu-lui American și alegători oferă cetățenilor po-sibilitatea să discute direct cu aleșii lor, într-un cadru neprotocolar, orice problemă sau preo-cupare care implică un interes federal. Eve-nimentele similare organizate anterior în Tuc-son, Oro Valley, Green Valley, Sierra Vista și Douglas, au atras între 75 și 150 de persoane.

Întâlnirea din 8 ianuarie venea după prima săptămână de lucru din acest an a Camerei Reprezentanților. Săptămâna fusese marcată de depunerea jurământului Gabriellei Gi-fford pentru cel de-al treilea mandat, citirea Constituției Statelor Unite și votul pentru introducerea în Congres a unei legi privind reducerea cu 5% a salariului membrilor Con-gresului. Cu o zi înainte, pe 7 ianuarie, Gif-ford acordase un interviu pentru Fox News, referitor la acest vot și proiectele sale pentru cel de-al treilea mandat.

Atacatorul, Jared Lee Loughner, un tânăr cu probleme mentale

În dimineața zilei de 8 ianuarie, în jurul ore-lor 10,00 AM, Jared Lee Loughner, un tânăr cu probleme psihice, în vârstă de 22 de ani , rezident în Districtul 8 Arizona, a deschis fo-cul în faţa magazinului unde Giffords sosise pentru întâlnirea cu cetățenii. Şase persoane, printre care un judecător federal şi o fetiţă în vârstă de nouă ani, au fost ucişi, iar alţi 14 au fost răniţi.

La câteva minute după ce pistolarul din Tucson a tras cele 15 – 20 de focuri, un purtător de cuvânt al FBI declara pentru Washington News că Gabrielle Gifford și alte trei persoane au decedat, mai mulți oameni sunt răniți grav, iar motivul atacatorului nu este suficient de clar. Agenţia FBI a trimis mai mulţi reprezentanţi la faţa locului, iar ulteri-or, doi oficiali de la Casa Albă au afirmat că administraţia de la Washington monitorizează atent situaţia.

Într-un comunicat al preşedintelui Barack Obama din ziua incidentului armat se confirmă că există morți și răniți, dar Gabrielle Gifford trăiește: „În această dimineaţă, într-o

tragedie de nedescris, mai mulţi americani au fost împuşcaţi în Tucson, Arizona, la o întâl-nire a alegătorilor cu congresmenul Gabrielle Giffords. În timp ce continuăm să primim informaţii, ştim că unii dintre ei au murit, iar reprezentanta Giffords este grav rănită", precizează comunicatul Casei Albe. "Nu avem încă toate răspunsurile. Ştim însă că un astfel act de violenţă iraţional şi îngrozitor nu îşi are locul într-o societate liberă. Le cer tuturor americanilor să ni se alăture, lui Michelle şi mie, şi să o aibă în rugăciunile lor pe reprezen-tanta Giffords şi pe celelalte victime ale aces-tei tragedii, dar şi familiile lor”, a adăugat preşedintele american.

Victime colaterale - Christina Taylor GreenFetița ucisă la Tucson era născută la 11 septem-brie 2001 și era unul dintre copiii prezentați drept figuri ale speranței în cartea “Faces of Hope”, o carte care povestește despre un copil din fiecare stat, născut în ziua cea mai neagră din istoria Americii, în care teroriștii au ucis peste 3.000 de persoane la WTC. Christina Taylor Green venise la întâlnirea cu ...

MASACRUL DE LA TUCSON, ARIZONASIMONA BOTEZANOCTAVIAN CURPAS

Continuare in PaG.2 >>

GaBrieLLe GiFForD

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ FEBRUARIE 2011 MIORIŢA USA 2

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONViorel Nicula

(Director)

Prof. Dr. Marius Petraru(Editor)

George RocaOctavian CurpasSimona Botezan(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

WebPage in Construction

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaTatiana S. Munteanu - BelgiaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelRoxana Curpas - Arizona

Lia Lungu - New YorkNicholas Buda - New YorkAlexandra Hedes - Nevada

Ion Anton - CaliforniaAlina Jar - California

Aura Imbarus - CaliforniaMircea Neagoie - California

Marian Petruta - IllinoisPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressMondo News

PhoenixmissionZona Interzisa

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193

WEST SACRAMENTO CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an in-treg. In pret sunt incluse si tax-ele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si res-ponsabili-tatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATIONcongresswoman Gifford datorită interesului său sporit față de exercițiul democratic. Destinul ei, marcat de violență, adaugă un plus de tragism incidentului armat de la Tucson, Arizona.

Fetița a fost înmormântată pe 13 ianuarie, iar 1700 de oameni au participat la funeralii. Un steag imens de 45 kg, confecționat din rămășite de material recupe-rate după prăbușirea Turnurilor Gemene, au însoțit-o pe Chris-tina pe ultimul drum. Steagul a fost întins între două mașini de intervenție și a fost susținut man-ual de un pompier din New York, în onoarea Christinei Taylor-Green și a idealurilor ei. Treizeci de persoane, îmbrăcate în îngeri și sute de oameni în tricouri albe, au flancat traseul lung de 2 mile, pe care s-a deplasat cortegiul funerar. Povestea fetiței de nouă ani, prima dintre cele șase persoane care și-au pierdut viața în masacru, a cu-tremurat întreaga națiune.

Christina-Taylor Green avea aceeaşi vârstă cu Sasha, fiica cea mică a preşedintelui. În discur-sul său de la serviciul memorial de miercuri, președintele Obama a spus, cu ochii aproape scăldaţi în lacrimi, că micuţa trebuie să fie un model pentru americani: „În Christina, ne vedem toţi co-piii. Atât de curioşi şi încrezători, atât de energici şi plini de magie. Vreau ca democraţia noastră să fie la fel de bună cum şi-a imaginat-o ea”.

Principala țintă a atentatului-Reprezentanta Gabrielle Gifford

Gabrielle Gifford, membră în Congresul American, a supravieţuit miraculos unei împuşcături în cap cu un pistol de nouă milimetri şi a fost supusă unei operaţii de 38 minute, efectuată la scurtă vreme după ce glonţul i-a străbătut craniul. Salvarea ei a de-pins de două persoane, o persoană fiind chiar membru al stafului său, Daniel Hernandez, care şi-a pus viaţa în pericol pentru a-i sări în ajutor. Potrivit BBC, Hernandez care acum considerat un erou, a acționat compresând rana femeii şi ridicând-o, pentru a nu înghiți sângele. Gabrielle Giffords a fost transportată rapid la cel mai ap-ropiat spital, unde a fost preluată de medicul Peter Rhee care a fost medic de front în Afganistan. Ca urmare, medicul a ştiut exact cum să opereze rana făcută de glonţ, salvând viața femeii.

Glonţul a intrat prin ceafă şi a ieşit prin frunte, străbătând partea stângă a creierului, responsabilă cu vorbirea. Medicii consideră că au fost afectate zone care ar fi putut atrage decesul imediat, deoarece statistic, două treimi dintre pacienţii împuşcaţi în cap nu rezistă până la spital. Giffords face parte dintr-un grup infim de supraviețuitori ai unei astfel de plăgi prin împușcare.

Doctorul Rhee a declarat că parlamentara a fost miraculos de norocoasă, deoarece glonţul a

perforat doar o parte a creierului şi nu a afectat şi alte zone care sunt aproape întotdeauna fatale. De altfel, chirurgii nu au fost nevoiţi să elimine prea mult ţesut mort, deși au desfăcut jumătate din cutia ei craniană. În perioada critică, ulterioară operației, neuro-chirurgul Michael Lemole a ținut pacienta în comă indusă, din care echipa medicală a trezit-o periodic

Medicii au dat numeroase declarații de presă optimiste, deo-arece pacienta a depășit cele 72 de ore critice, poate să răspundă la comenzi simple, se simte bine și face progrese. După trei zile, în 11 ianuarie, Gabrielle Gifford era capabilă să respire singură, iar șansele ei de supraviețuire au cres-cut substanțial.

Procesul – acuzațiile procuro-rilor de la tribunalul din Phoenix

În 10 ianuarie, la două zile după atentat, în timp ce Gabri-elle Gifford și încă şapte victime luptau pentru supraviețuire în Centrul Medical Universitar din Tucson, atacatorul - Jared Lee Loughner, a apărut în fata unui tribunal din Phoenix pentru a-i fi aduse la cunoștință acuzațiile. El era vizat de două capete de acu-zare pentru crimă, două capete de acuzare pentru tentativă de crimă şi un cap de acuzare pen-tru tentativă de ucidere a unui membru al Congresului. La data formulării acuzațiilor șase dintre victime decedaseră, cinci se aflau în stare gravă la spital, iar doi în stare bună. Două dintre persoane se aflau încă la terapie intensivă, iar procurorii au precizat că ar putea formula şi alte acuzaţii.

O audiere preliminară a fost fixată pentru 24 ianuarie, iar Loughner a primit un avocat din oficiu - Judy Clarke, care s-a mai ocupat de astfel de cazuri intens mediatizate. Clarke i-a mai apărat pe Ted Kaczynski, supranumit Unabomber şi pe agentul al-Qai-da Zacarias Moussaoui. Avocatul apărării încerca să demonstreze ca Loughner are grave probleme psi-hice, documentate prin filmulețe bizare puse pe Internet și prin mărturiile rudelor sau foștilor colegi și profesori, care vorbesc despre tulburările acestuia. Dacă va fi condamnat, Loughner riscă pedeapsa cu moartea.

Deși el a mai fost arestat în trecut pentru consum de droguri și a fost exmatriculat dintr-o școală militară pe motive psihice, experții sunt de părere că nu poate pleda pentru nebunie, deoarece a premeditat prea meticulos atacul: „Nivelul ridicat de planificare va acționa împotriva lui. Este foarte greu să dovedești nebunia la pro-ces. Trebuie să dovedești că boala ta mentala e atât de severă încât nici măcar nu înțelegi că ai comite un act criminal. E aproape im-posibil să dovedești asta”, spunea Paul Callan, un avocat special-izat în cazuri de apărare, pentru CNN. Psihologul criminalist Jeff Gardere este de aceeași părere, mai

ales că s-a găsit în casa lui Lough-ner un plic, pe care era scris nu-mele femeii din Congres pe care a împușcat-o: „Gifford” și „am plănuit”.

Reacția autorităților și a președintelui Obama

Luni 10 ianuarie, preşedintele american Barack Obama a orga-nizat un moment de reculegere, iar steagurile au fost coborâte în bernă în memoria victimelor. Mo-mentul de reculegere a fost ținut în toate instituțiile publice și școlile din zona metropolitană a capitalei americane. Sute de flori, lumânări și fotografii au fost depuse în fata spitalului din Tucson, Arizona și la biroul Gabriellei Gifford de la Washington DC, în semn de soli-daritate cu victimele, familiile lor și supraviețuitorii aentatului de la Tucson.

Miercuri, 12 ianuarie, președintele American a vizitat-o pe Gabrielle Gifford la spital și a asistat la serviciul memo-rial, unde a adus un ultim oma-giu victimelor și s-a adresat celor prezenți – familii, rude și prieteni: „Nu e nimic ce aș putea spune și care ar putea umple golul creat brusc în inimile noastre. Dar să știți asta: Speranțele unei națiuni sunt aici în seara aceasta”, a spus președintele Obama, în discursul său de 34 de minute de la Tucson. Președintele american a evitat să dea vina pe cineva pentru acest gest criminal, în ciuda faptului că mulți au considerat retorica publică dură, mai ales din partea Republicanilor, drept una din cau-zele pentru atacul produs de Jared Lee Loughner.

Liderul SUA le-a dat și o veste bună oamenilor veniți să-l asculte la Tucson: „Vin de la spital, prietena noastră Gabby a deschis ochii pentru prima oară după ce un glonț i-a trecut prin creier. Ştie că suntem aici şi că o iubim.” Mulțimea a ascultat emoționată discursul impresion-ant al președintelui și l-a întrerupt adesea cu aplauze, iar unora le-au dat lacrimile în timp ce-l ascultau pe liderul democrat de la Wash-ington.

Posibile motive ale masacru-lui de la Tucson

„Nimeni nu ştie exact ce a provocat acest teribil atac. Ni-meni nu poate să ştie exact ce ar fi putut să-l împiedice pe ataca-tor, ori ce se află în sufletul unui om violent”, a mai spus Obama. Și totuși, al doilea amendament din Constituţia Statelor Unite se referă la dreptul populaţiei de a deţine şi a purta arme. După masacrul de la Virginia Tech din 2007 soldat cu 32 de victime, deși s-au făcut eforturi pentru a limita vânzarea armelor unor per-soane cu probleme mentale, nu s-a schimbat nimic. Incidentul armat de la Tucson redeschide subiectul armelor de foc, statul Arizona fi-ind recunoscut pentru ușurința cu care le comercializează, sub para-vanul unor slogane comerciale, de genul: „Armele nu ucid oameni. Oamenii ucid alți oameni”.

Charles Heller, președintele Ligii pentru Apărarea Cetățenilor

din Arizona, declara pentru ziarul The Arizona Republic : „Deţinerea unei arme este un drept funda-mental al cetățenilor, care nu poate fi afectat. Este la fel de vital ca libertatea de exprimare a aces-tui popor”. Și totuși, este ceva în neregulă cu un sistem care spune că Loughner este prea nebun pen-tru a merge la şcoală, dar poate să meargă la un magazin să-și cum-pere o armă semiautomată. Este la fel de aberant ca și cum ai crede că un om care a picat testul antidrog, poate să vândă sau să transporte droguri. În Arizona se discută despre legi care dau dreptul cetățenilor să dețină arme semi-automate, cu care poate să tragă 33 de gloanțe fără reîncărcare, și că fiecare cetățean poate avea câte două arme asupra sa. În schimb, nu se pune problema că deținătorii acestor arme trebuie să fie în deplinătatea facultăților mentale. La ce-i folosește unui om normal un asemenea arsenal?

Anul trecut, un an electoral, Arizona a relaxat legislaţia privind dreptul populaţiei de a deţine şi a purta arme. O serie de inițiative legislative au sprijinit „dreptul de exprimare” al pistolarilor din Ves-tul Sălbatic, legi care prevedeau ca cetăţenii să aibă dreptul de a purta arme fără a deţine un permis de portarmă; că nu mai este necesar ca armele produse în Arizona să fie înregistrate, iar cadrele didac-tice din învăţământul universitar sunt libere să fie înarmate în in-cinta campusului. Cu asemenea mentalități și suporteri ai armelor de foc ne putem aștepta la inciden-te similare oricând. Declarațiile publice dure ale politicienilor din Arizona, legislația extrem de permisivă privind armele de foc și problemele psihice ale agresorului, ar putea constitui principalele mo-tive ale masacrului de la Tucson. Mesajul de susținere din partea cetățenilor americani de origine română

Astăzi speranțele noastre se îndreaptă către autoritățile ameri-cane, de la care așteptăm pedep-sirea exemplară a vinovaților, pentru ca asemenea acte violență să nu se mai repete. Doar tim-pul, adevărul și dreptatea pot să readucă liniștea în casele ameri-canilor și pacea în sufletele celor direct afectați de incident. În aceste momente grele, comuni-tatea românilor-americani este alături de familiile îndoliate. Gân-durile și rugăciunile noastre se îndreaptă către victimele și răniții din Arizona și familiile îndure-rate ale acestora. Adresez sincere condoleanțe familiilor afectate, în numele redacției noastre și al cetățenilor americani de origine română, marcați de incidentul vi-olent din Arizona. Suntem alături de voi, vă susținem și ne alăturăm declarației lui John Boehner, Preşedintele Camerei: „Un atac asupra cuiva care serveşte ţara este un atac asupra tuturor celor care servesc ţara. Actele violente şi ameninţările la adresa ofi-cialilor nu îşi au locul în societatea noastră”.

God Bless America!

Masacrul din Tucson, Arizona>> Continuare Din Prima PaGina

Din pacate la cateva saptamani dupa transplant, stare de sanatate a lui Raluca Ana Maria a inceput sa se inrautateasca. Durerea fami-liei o simtim cu totii. Parintii mi-au marturisit ca doctorii au ajuns la capatul alternativelor.

Nu mai au o solutie, ii calmeaza durerile administrand calmante puternice si se bucura de putinele ore zilnice in care este active.

Va indemn sa ne unim inimile in rugaciune, in fiecare zi si sa-I cerem Bunul Dumnezeu sa ierte daca este de iertat, sa implineasca ce este de implinit, prin acesta fetita a carei durere a atins inimile

multor crestini. Poate nu ne ru-gam destul, sau poate noi romanii ne-am departat de Dumnezeu si prin aceasta unire in rugaciune, poate, ne vom apropia din nou. Nu stiu. Am credinta in bunatatea si dreptatea si intelepciunea lui Dumnezeu care le randuieste toate spre mantuirea noastra a tuturor, caci judecatile noastre sunt atat de

indepartate de judecatile lui Dumnezeu, pe cat de departe este rasaritul de apus. Multumesc toturor celor ce ne-au insotit in rugaciune in sfanta nostra biserica inaintea Sf. Ioan Maximovitch si in casele dumneavoastra.

Dumnezeule lumineaza-ne si ne miluieste pe toti, iar Ralucai daruieste-I sanatate si viata vesnica!

RALUCAPr. Octavian Mahler

MEDX EXPRESS DIAGNOSTIC INC., (ULTRASOUND* LAB* LIFE SAFE SCREENING)

ULTRASOUND LAB EXAMS TESTS AND SCREENING

*ABDOMINAL * HIV * VIRUSES(HEP A,B&C)

* GYN(Non OB) * CBC * BACTERIA

* OB(gender identification) * TSH * PARASITES

* THYROID GLAND * FSH * SALMONELLA

* KIDNEY * PSA * COXSCKIE

* PROSTATE GLAND * LIPID PANEL * H-PYLORY

* BREAST * CANCER PROFILE * CANDIDA

* ECHOCARDIOGRAPHY * BLOOD GLUCOSE * WARTS

* VASCULAR(VENOUS & ARTERIES) * URINE (random& culture)

We accept the patient with and without a doctor’s referral who is however, self pay. Come and get amassed by the cost of services and time frame yhou will get all of your diagnostic results back.

6381 Auburn Blvd., #A Citrus Heights, CA 95621 ph. ( 916)289-0737 (916) 289-0415

EVENIMENTE FEBRUARIE 2011 MIORIŢA USA 4

Ganduri la 11 ani de la moartea ilustrului Ion RATIU

In data de 17 ianuarie 2011 s-au împlinit 11 ani de la dispariţia dlui Ion RATIU – numit cu ironia mintii românului cea de pe urma : „cel mai bun Preşedinte pe care Româ-nia … nu l-a avut", Domnia sa si-a consacrat viata luptei pentru democaţie în România atât în tara cât si din exil de la Londra. Cauza lui este continuată cu succes si azi prin Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda, condus de inimosul sau fiu, Indrei Raţiu, sprijinit de la Londra de fiul cel mai mic Nicolae Ratiu.

Ion Raţiu s-a născut la Turda, pe data de 6 iunie 1917. A absolvit Dreptul la Cluj şi apoi a intrat în armată, studiind la şcoala de ofiţeri de artilerie. În aprilie 1940 a intrat în serviciul diplomatic şi a fost trimis la Londra pe pos-tul de cancelar diurnist al Legaţiei române, sub conducerea ministrului plenipotenţiar Viorel V. Tilea. La puţină vreme după sos-irea sa în Anglia, odată cu alinierea României cu puterile Axei, tânărul Raţiu a demisionat şi a obţinut azil politic în Marea Britanie. A câştigat o bursă şi şi-a continuat studiile, de data aceasta ştiinţe economice, la St. John's College din Cambridge. În 1945 s-a căsătorit la Londra cu Elisabeth Pilkington.

După venirea la putere a comuniştilor în România, în 1947, Ion Raţiu a ales să rămână în exil la Londra. Încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a alăturat luptei împotriva totalitarismului de orice culoare politică, contribuind la formarea Central Eu-

ropean Student and Youth Society. Spre sfârşitul anilor '50, Ion Raţiu a început

să publice pe cont propriu „Presa Română Liberă" („The Free Romanian Press"), un bu-letin de ştiri săptămânal. A colaborat în mod constant cu serviciul român al BBC, cu Radio Europa Liberă şi cu Vocea Americii. În 1957 a publicat „Policy for the West", o carte de mare succes prin care a criticat atitudinea Occiden-tului faţă de Uniunea Sovietică şi comunism.

Ion Raţiu a fost un constant şi acerb opo-zant al dictaturii comuniste din România şi al lui Nicolae Ceauşescu. Ca preşedinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, vocea lui s-a ridicat de nenumărate ori îm-potriva abuzurilor puterii de la Bucureşti. Astfel, în anul 1975, când a publicat „Con-temporary Romania", Ion Raţiu a decis să-şi dedice toată energia luptei pentru o Românie liberă, democratică. A jucat un rol decisiv în înfiinţarea Uniunii Mondiale a Românilor Li-beri. A fost ales preşedintele acestei organizaţii în cadrul primului congres ţinut la Geneva în 1984. Imediat după aceea a început să pub-lice Românul Liber / The Free Romanian, un ziar lunar cu ediţii în română şi engleză. Acest ziar a fost, în cuvintele lui Ion Raţiu, „locul unde am putut prezenta problemele României; aici am antamat şi discutat toate problemele majore şi le-am prezentat întregii lumi libere. Românul Liber a fost primit, şi este primit în continuare [în 1990], de toate cancelariile occidentale, de toate marile ziare, şi am avut nenumărate articole preluate."

După întoarcerea în România în 1990, Ion Raţiu a fost nominalizat candidatul la

Preşedinţie al Partidului Naţional Tărănesc, Creştin şi Democrat (PNŢ-CD), în cadrul primelor alegeri libere de după căderea regimului comunist. Cu toate că a intrat în Parlament, servindu-şi ţara cu devotament mulţi ani, Ion Raţiu a suferit o dezamăgire în urma insuccesului din alegerile prezidenţiale. Nobilul crez al lui Ion Raţiu, atât de necesar în societatea frământată din România post-comunista, este chintesenţa democraţiei deo-arece poate fi exprimat într-o singură frază : voi lupta până la ultima mea picătură de energie ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine ! Fraza asta a fost rostită de Ion Ratiu pentru prima oară într-un interviu TVR in timpul campaniei electorale pentru funcţia de preşedinte al României, în mai 1990.

Prin felul său de a fi, deschis şi blajin, prin manierele sale impecabile, deosebit de afable si elegante, prin stilul său de sorginte britanică, neuitand a menţiona idealurile sale înalte şi munca neobosită pentru binele ţării sale de origine, Ion Raţiu a fost un per-sonaj întru totul aparte pe eşichierul politic românesc. Mulţi oameni l-au simpatizat şi datorită obiceiului său de a purta întotdeau-na papion. Dragostea sa pentru acest obiect vestimentar l-a făcut să fie cunoscut în toată ţara ca „Domnul Papion". Dar „Domnul Pa-pion" a fost privit nu numai cu simpatie, ci şi cu admiraţie pentru calmul său şi pentru puterea de a impune respect - după cum a dovedit şi în timpul mineriadei din septem-brie 1991, când minerii au ocupat Camera Deputaţilor în marşul lor spre Piaţa Victoriei.Jurnalist de presă şi radio, autorul multor volume politice precum şi al unor piese de teatru, Ion Raţiu a fost şi un om de afaceri de succes, în domeniul transporturilor mari-time şi imobiliare. Imediat după Revoluţia din 1989 s-a întors în România pentru a continua lupta împotriva rămăşiţelor elitei comuniste. A fost ales deputat în Parlamentul României, reprezentând municipiul Cluj şi apoi Arad, devenind după aceea vicepreşedinte al Ca-merei Deputaţilor. Ion Raţiu a candidat de asemenea pentru Preşedinţia României şi a fost un stalucit ambasador al României, nego-ciator al integrării ţării în structurile NATO. După o scurtă suferinţă, Ion Raţiu a murit la Londra în data de 17 ianuarie 2000, înconju-rat de familie, insa, conform dorinţelor sale, a fost înmormântat în cimitirul din Turda - oraşul sau natal. Cortegiul funerar a numărat peste zece mii de persoane.

Din pacate in anii ‘90 Ion Ratiu a fost privit cu rautate de unii ca fiind un inamic al romanilor. Poate ca doar peste decenii Ro-mania va fi capabila sa aprecieze un astfel de om, fiindca astfel de personalitati remarcabile si atasate valorilor românesti nu se nasc prea curand pe plaiurile mioritice. Intr-un context bulversant, Ion Ratiu a revenit însa in Roma-nia fie prea devreme … fie prea tarziu. Incer-cand sa dea un sens politic haosului de dupa imbulzeala lui ‘89, dl Ion Ratiu, cu zambet-ullui larg, de o inegalabila inocenta, a parut un monstru apocaliptic pensionarilor salba-ticiti de cozile ceausiste. Nevoia de dialog - in

vocata obsesiv si fals de catre liderii puterii al celui de-al 2-lea val de comunisti de atunci - gasea in dl Ion Ratiu un adept fervent. Pana in 1990 nu vazusem - un om mai dispus sa vorbeasca inclusiv cu aceia care duceau dispu-ta pana la suprema invectiva. Mi-l amintesc, intr-o imagine insuficient mediatizata, incon-jurat de mineri. Mugetelor generale, Ratiu le raspundea folosind o tehnica straveche de dia-log - lasa preopinentul irascibil sa se epuizeze in toata mitocania lui vehementa, dupa care, cu o logica impecabila incerca sa-l aduca la ra-tiune. Dovada ca Ratiu rationa stralucit, stiti cum le-a raspuns acelor neaveniti pusi ca sa-l lichideze ? Le-a zambit, desi ar fi trebuit sa le spuna pe fata : Doamne iarta-i ca nu stiu ce fac ; dar n-a facut-o din prea mult bun simt ! Inafara de asta Ion Ratiu lega ratiunea de bunastare, ideea lui fiind ca nimeni nu poate gandi liber si lucid atata timp cat este supus privatiunilor materiale. Visa cu pragmatism englezesc o Romanie a bunastarii cu parfum interbelic balcanic. Un om neinteles nici ma-car de catre cei care se faceau ca-i impartasesc ideile. Si nici n-avea cum sa fie inteles, pentru ca venea dintr-o lume spirituala la care gen-eratiile formate intre doua sedinte de partid nu aveau acces. O personalitate care a murit in mintea unora, inclusiv a unora dintre apro-piatii sai, cu mult timp inaintea decesului sau biologic. Un personaj - singurul de altfel, care si-a permis luxul de a patrona un ziar care sa nu impartaseasca opiniile prietenilor politici, lucru pentru care a fost urat cu statornicie. Ziarul sau Cotidianul pe care l-a fondat in 1990 a fost transformat ulterior intr-o un-ealta infecta a securistilor si a mafiotilor care au distrus Romania de 21 de ani incoace. Rusine celor care mai pot rosi in obraji daca sunt cumva inca sensibili la un astfel de senti-ment. Probabil ca nu vom afla prea curand ce a vrut Ratiu de la noi, pentru simplul motiv ca nici noi n-am prea stiut ce sa facem cu dl Ion Ratiu cât era printre noi ... Eu l-am venerat ca om cunoscandu-l ca român autentic, de mare finete intelectuala si prea periculos pen-tru cei ce aveau cate ceva sa-si reproseze din perioada comunista. Nu toti au invatat ceva de la el fiindca a stat prea putin printe noi ! Poate ca daca ar fi stat o viata cu noi, am fi fost indispusi sau incapabili sa-l ascultam cu-adevarat ! Am vrut doar sa-l deceptionam, sa-l devastam material si spiritual ? Dumnezeu sa-l odihneasca in pace : a fost un lord si jumatate. Pacat ca n-a fost votat nici inteles … la timp. Cu el, romanii ar fi avut oportunitatea unei sanse precoce de reconstructie morala, de veri-tabila deschidere spre lumea civilizata, spre bunastare, o sansa de reconciliere nationala pe fondul unei impacari cu trecutul si istoaria noastra, o ocazie de a-si redobândi identitatea, mândria si demnitatea de români … Dar nu l-au lasat politrucii, BOB-istii, PCR-istii, CI-istii, securistii, parvenitii, YESmenii, pitifelni-cii, sugaii de tot soiul de licurici, fatarnicii si ticalosii, mincinosii, hotii si lenesii, incultii, indobitocitii al caror vot e cumparat sistemat-ic si cu prea mare usurinta cu bere, mici si cio-lan cu fasole, clientii nechezolului si mâncato-rii … salamului cu soia sau cu soaie ceausista !

Membrii Asociatiei «Miorita» cu sediul social la Sacramento – USA, prieteni, simpa-tizanti si membri ai familiilor RATIU si BU-CUR, ne asociem pentru a exprima Sincere condoleante familiei si a impartasi impreuna tristetea disparitiei dintre noi a stimatei do-amne Rodica RATIU nascuta BUCUR, sotia ilustrului domn Mircea RATIU – Presedinte de onoare al Asociatiei «Miorita».

Fie ca Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul in pace, primindu-l in imparatia cerurilor!

Vom pastra cu sfintenie in memorie afec-tiunea profunda si tandretea lui Rodica, brava sa devotiune pentru reusita nobilei sale fami-lii, distinsul si inconditionatul sau atasament autenticelor valori romanesti, deosebita sa fru-musete spirituala, solicitudinea si umanismul de care a dat dovada prin toate faptele sale asociate armonios unor inalte virtuti morale

si spirituale, ca de-altfel demnitatea sa in fata vi-cisitudinilor vietii – care dupa spusele lui Alfred de Musset est asemenea unui trandafir ale carui petale par simple iluzii in timp ce fiecare spin risca sa devina o crunta realitate.

Speram de asemenea, dragi prieteni, ca veti gasi in pioasele noastre rugaciuni si ganduri, putina reconfortare, incredintandu-va ca dis-paritia sa brutala i-a tranformat totusi viata in destin. Desi bunul Dumnezeu a voit ca suferintele sale de dupa penibilul accident suf-erit in America, sa fie definitiv uitate in pacea caminului din casa parinteasca din Turda unde s-a intors pentru a-si petrece amurgul vietii ci sotul sau devotat Mircea RATIU, noi suntem datori de a-i evoca si impartasi mereu amin-tirea, gesturile noastre de afectiune si priete-noasa simpatie fiindu-i ultima sa consolare. Cu incredintarea indefectibilei noastre prietenii,

Theodore BUCUR – Director Europa al Asociatiei «Miorita»

In Memoriam Rodica Ratiu

ProF. theoDore BuCur, DL. mirCea ratiu, Dna roDiCa ratiu, Dr CameLia BuCur

CORESPONDENT

 

MIORIŢA USA FEBRUARIE 2011 EVENIMENTE 5

SIMPOZIONUL ANUAL MIHAI EMINESCU LA CONSULATUL ROMÂN DIN NEW YORK

Sambata 15 ianuarie 2011, la Consulatul General al Romaniei la New York, a avut loc Simpozionul anual Mihai Eminescu – „Mihai Eminescu, de la idolatrie la contestatie”. Sim-pozionul a fost organizat de Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, Cena-clul „M. Eminescu”, Revista „Lumina Lina” şi Galeria „Spiritus”, ce apartine aceluiasi In-stitut, avand co-sponsori Societatea Romana Crestina „Dorul” si Academia Oamenilor de Stiinta din Romania.

Organizat in cinstea zilei de nastere a mare-lui nostru poet national, simpozionul s-a a-flat la a saptesprezecea editiea sa si reprezinta cel mai mare eveniment cultural si academic dedicat poetului, pe teritoriul Statelor Unite.

Ca si in anii precedenti, au participat la simpozion scriitori, critici literari, cercetatori, poeti, artisti plastici, si iubitori ai operei emi-nesciene, admiratori si comentatori ai person-alitati sale politice.

In partea intaia a programului, dupa cuvan-tul de deschidere rostit de prof. Pr.Dr. Teodor Damian presedintele Institutului a urmat o emotionanta rugaciune, dupa poemul „Ru-gaciune” de Mihai Eminescu cantata de renu-mita artista Lia Lungu.

Excelenta sa Marian Parjol, Consulul Generalal Romaniei la New York, a adresat un mesaj aniversar dedicat momentului, salutand initiativa institutului de sarbatorire a poetu-lui national. Atat in cuvantul de deschidere oficiala cat si pe parcursul simpozionului, Ex-celenta sa si-a aratat surprinderea si admiratia fata de continutul sinivelul inaltul standard academic si estetic al simpozionului, sublini-ind importanta acestuia in contextual cultural actual, cand in Romania se inre-gistreaza va-dite tendinte de marginalizare al marelui nost-ru poet national. Ca o dovada a aprecierii sale, Domnia Sa si-a exprimat credinta ca acest simpozion este de o mare valoare culturala pentru Romania si a lansat invitatia de colab-orare cu institutul, oferind gazduirea acestui eveniment si in anii viitori.

Partea intaia a programului s-a incheiat prin cuvantul presedintelui Societatii Romane Crestine „Dorul”, Ing. Cristian Pascu, care a vorbit despre initiativele legate de „Proiectul Eminescu” - crearea si amplasarea bustului poetului intr-un spatiu public din New York.

In partea a doua a simpopzionului, s-au prezentat ample comunicari ale participan-tilor.

Doina Uricariu a vorbit despre: „Emines-cu: Patrimoniu ca o prada”. Analizand critic fenomenul Eminescu, scriitoarea precizeaza faptul ca atat inainte cat si dupa revolutie, critica literara a deformat imaginea poetului din considerente extra estetice. Daca inainte manualele au modificat titluri, elemente biografice, contexte si sensuri, astazi exista o tendinta de marginalizare a poetului venita din partea unor personalitati influiente din cadrul culturi romanesti. Scriitoarea sublin-iaza necesitatea crearii unui Institut Eminescu dupa model occidental, care sa puna in lumi-na multiplele valentele si complexitatea per-sonalitatii marelui nostru poet national.

M.N. Rusu, critic si istoric literar, emi-nescolog, vorbeste despre „Eminescu, insur-gentul” scotand in evidenta, in urma studiilor sale facute in arhivele din Budapesta si Viena, un element biographic important si elocvent pentru formarea unei imagini mai clare asu-pra vietii si atmosferei politice in care poetul a petrcut ultima parte a vietii sale: existenta unui pistol pe care Eminescu avea permisi-unea sa il poarte permanent, chiar si in spital, pentru a se apara.

Dr. Theodor Damian, in comunicarea sa „Accente crestine in poezia lui Eminescu” priveste cu ochiul critic al teologului dar si cu subtilitatea filozofului si a poietului, opera eminesciana si scoate in evidenta profundul sentiment crestin al lui Eminescu, care sta la baza pietatii sale in poemele religioase, pietate ce apare implicit ca izvor al conceptiei sale de-spre lume, oglindita in opera sa poetica.

Valentina Ciaprazi, a vorbit despre „Mi-hai Eminescu, Charles Baudelaire si Septime Gorceix “ si traducerea lui Eminescu in limba franceza, evidentiind valoarea universala a poeziei eminesciene. In incheiere cu un re-marcabil talent actoricesc, V. Ciaprazi a recitat intr-o franceza impecabila un poem de Mihai Eminescu.

Doru Tsaganea, a prezentat lucrarea: „Sem-nificatia Congresului de la Berlin in publicis-tica lui Eminescu”. O nota deosebita a acestei comunicari a conferit-o prezentarea tabloului: „Congresul de la Berlin” pictat in 1881 de celebrul pictor Anton von Werner si care na-reaza prin gestica si amplasarea personajelor, pozitia marilor puteri in contextul Congresu-lui din 1878, in care se recunoaste si indepen-denta Romaniei.

Dr. Napoleon Savescu a vorbit despre: „Fenomenul dacic in viziunea lui Eminescu”, dialogand cu audienta si recitand versuri din Eminescu. Scriitorul Mircea Sandulescu in interventia sa, a scos in evidenta trasaturile pozitive si parti negative in personalitatea po-etului.

Master of ceremony a fost jurnalista, critic literar Mariana Tera, care secondata de doam-na Solomon, a introdus pe rand fiecare mo-ment prin comentarii extreme de pertinente. Atmosfera academica si nivelul estetic in care s-au desfasurat lucrarile a fost completata de un recital de poezie sustinut de Claudia Da-mian, recitarea in limba germana a poemului „Mai am un singur dor” de Ion Vitelariu re-citare „Umbra lui Istrate Dabija-voievod”, si un moment musical de cantece si romante pe versuri de Eminescu in interpretarea talentatei soliste Lia Lungu, mesagera artei lirice ro-

manesti in America.Galeria „Spiritus” a Institutului Romande

Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, condusa de artista plastica Viorica Colpacci, a prezen-tat o expozitie dedicata marelui poet. S-au ex-pus lucrari de pictura, sculptura si fotografie de arta ale artistilor din New York, Doru Tsaganea, a prezentat doua printuri de foto-grafie digitale de largi dimensiuni realizate in intregime de autor. Lucrarile surprind atat prin maestria tehnica cat si prin semnificati-ile lor crestine si patriotice. Unul din tablouri intitulat „Eroul Muntilor” il prezinta pe capo-ralul Musatescu, care invalid fiind, a cerut totusi sa lupte aruncand grenade. Statuia er-oului din primul razboi mondial se profileaza pe fundalul muntilor, sub semnul si protectia crucii Caraimanului. Eroismul, dragoste de tara si de Dumnezeu, ca trasaturi esentiale ale poporului nostru este mesajul evident al aces-tei remarcabile creatii.

Garabet Salgian, a prezintat un peisaj de iarna stilizat, amintind nostalgic de iernile natale. Pictorul imbina cu maiestrie tehnici insusite la scoala bizantina cu lirismul subtil intr-o rafinata armonie de griuri si argint.

Picturile Ruxandrei Dumitrescu, mai putin cunoscute pana acum in comunitatea roma-neasca din New York, ne dezvaluie o pictorita de talent care stie sa manuiasca culoarea si sa transmita prin imaginea unui simplu peisaj de iarna o lume interioara, poetica si spiritu-alizata.

Doru Tsaganea, a prezentat lucrarea: „Sem-nificatia Congresului de la Berlin in publicis-tica lui Eminescu”. O nota deosebita a acestei comunicari a conferit-o prezentarea tabloului: „Congresul de la Berlin” pictat in 1881 de celebrul pictor Anton von Werner si care na-reaza prin gestica si amplasarea personajelor, pozitia marilor puteri in contextul Congresu-lui din 1878, in care se recunoaste si indepen-denta Romaniei.

Dr. Napoleon Savescu a vorbit despre: „Fenomenul dacic in viziunea lui Eminescu”, dialogand cu audienta si recitand versuri din Eminescu. Scriitorul Mircea Sandulescu in interventia sa, a scos in evidenta trasaturile pozitive si parti negative in personalitatea po-etului.

Master of ceremony a fost jurnalista, critic literar Mariana Tera, care secondata de doam-na Solomon, a introdus pe rand fiecare mo-ment prin comentarii extreme de pertinente. Atmosfera academica si nivelul estetic in care s-au desfasurat lucrarile a fost completata de un recital de poezie sustinut de Claudia Da-mian, recitarea in limba germana a poemului „Mai am un singur dor” de Ion Vitelariu re-citare „Umbra lui Istrate Dabija-voievod”, si un moment musical de cantece si romante pe versuri de Eminescu in interpretarea talentatei soliste Lia Lungu, mesagera artei lirice ro-manesti in America.

Galeria „Spiritus” a Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, con-dusa de artista plastica Viorica Colpacci, a prezentat o expozitie dedicata marelui poet. S-au expus lucrari de pictura, sculptura si fotografie de arta ale artistilor din New York, Doru Tsaganea, a prezentat doua printuri de fotografie digitale de largi dimensiuni realizate in intregime de autor. Lucrarile surprind atat prin maestria tehnica cat si prin semnificati-ile lor crestine si patriotice. Unul din tablouri intitulat „Eroul Muntilor” il prezinta pe

caporalul Musatescu, care invalid fiind, a ce-rut totusi sa lupte aruncand grenade. Statuia eroului din primul razboi mondial se profilea-za pe fundalul muntilor, sub semnul si protec-tia crucii Caraimanului. Eroismul, dragoste de tara si de Dumnezeu, ca trasaturi esentiale ale poporului nostru este mesajul evident al acestei remarcabile creatii.

Garabet Salgian, a prezintat un peisaj de iarna stilizat, amintind nostalgic de iernile natale. Pictorul imbina cu maiestrie tehnici insusite la scoala bizantina cu lirismul subtil intr-o rafinata armonie de griuri si argint.

Picturile Ruxandrei Dumitrescu, mai putin cunoscute pana acum in comunitatea roma-neasca din New York, ne dezvaluie o pictorita de talent care stie sa manuiasca culoarea si sa transmita prin imaginea unui simplu peisaj de iarna o lume interioara, poetica si spiritu-alizata.

Lee Vasu format la scoala artei Bizantine, a expus doua tablouri inspirate de pictura Bisericii Sfanta Sofia. In lucrarile sale „Albas-tru Regal Bizantin” si „Rosu Regal Bizantin”, contactul cu spiritualitatea si arta crestina se resimte in puritatea stilistica si atmosfera spiri-tuala. Ele exprima cu mijloacele abstracte ale artei spirituale moderne, frumosul transcen-dental.

Maria Tazlauanu, pictorita trairilor interi-oare si a metaforelor vizuale, descrie in pictura sa o lume imaginara, fascinanta. In tabloul expus, „Anxietate de Primavara” pictorita ne prezinta o stare de vis, de asociatii poetice ine-dite, metafore vizuale surprinzatoare, totul tinut intr-o gama linistita, intr-o armonie de rosuri si verzuri care creeaza acea detasare de lumea realitatii obiective, invitandu-te intr-o alta lume necunoscuta, atemporala.

Tabloul „Irisi” al lui Serban Chelariu in to-nalitati aurii, aproape monocrome, aduce o at-mosfera de toamna, de liniste, parca detasata de violenta lumii, conducand catre meditatie si contemplare. Este o atmosfera interioara in acest tablou ce parca te indeamna sa meditezi asupra trecerilor, asupra apropierii de liniste, ca intr-un poem filozofic.

Viorica Colpacci expune o sculptura lumi-noasa, monumentala intitulata „Steaua” care reprezinta o schimbare de directie in creatiea sa. Artista foloseste lumina ca parte integranta si element compositional pentru a trans-mite semnificatii metaforice si metafizice. Ea manuieste simboluri universale din traditia culturala iudeo-crestina cum ar fi punctul, cercul, crucea si simboluri numerice, inspi-randu-se din filozofia si mistica medievala si cosmologia moderna. Scopul autoarei este ca prin folosirea tehnicii asamblajului formata din obiecte „ready made”, lumina fluorescenta si LED in combinatie cu tehnica otelul sudat, sa exprime, prin mijloacele de limbaj al artei contemporane, adevaruri biblice. Lucrarile sale recente din care face parte si aceasta, au diferite straturi de semnificatii si necesita o hermeneutica interdisciplinara.

Dedicata lui Mihai Eminescu, expozitia in ansamblul, prin caracterul ei patriotic, liric si crestin ar putea cu siguranta ilustra un volum de versuri al marelui poet. Simpozionul Mi-hai Eminescu din acest an este fara indoiala o reusita a institutului, aducand o contributie importanta la cultura romaneasca.

Viorica Colpacci

MEGA TURNEU AMERICASEARA ROMANEASCA

cu participarea renumitilor artisti interpreti de muzica populara si usuara: MARIA DRAGOMIROIU, MIRABELA DAUER, RAOUL, NICU PALERU,

IONICA ARDELEAN si artista de comedie OLTITA CHIRILA. Realizator : BEBE MIHU.

Aveti aceasta ocazie unica de a-i cunoaste pe acesti renumiti artisti, de a sta de vorba cu ei, de a face poze si de a dansa.

Spectacolul are loc la Casa Romana, 26050 Kay Avenue, Hayward, CA 94545Data : Duminica, 27 Februarie, 2011 - Ora : 4:00 pm

Cost bilet : $45/persoana care include costul spectacolului, bufet asortat si bauturi nealcoolice. Bauturile alcoolice se pot cumpara contra cost.

Va rugam rezervati-va locurile din timp, pentru ca numarul de locuri este

limitat. Biletele se pot procura contactind Casa Romana, Traian Cipleu (510) 780-9627, vilacip@yahoo.com sau

Colo Dumitriu colodumitriu@pacbell.net. Daca mai ramin bilete nevindute, se vor putea cumpara inainte de inceperea

spectacolului, la intrare in Casa Romana, pentru $50/ persoana. Ocuparea locurilor in sala se face in ordinea sosirii.

Va asteptam cu drag!

ZIG - ZAG FEBRUARIE 2011 MIORIŢA USA 6

EXPERT  HEALTH  XS2Expert Health XS2 este un supliment

natural alimentar zilnic, conceput special de către un doctor român din SUA, în aşa fel încât să fie activ din punct de vedere terapeutic. Produsul a fost conceput pen-tru a ajuta organismul uman acolo unde multe alte produse naturale nu au reuşit.

Expert Health XS2 este un produs diferit de altele într-un mod radical, pentru că este un produs de mare concentraţie; de fapt este ca şi cum am avea 15 cutii de suplimenţi, care ajută la întinerire, performanţă şi vitalitate, într-una singură. Este un supliment alimentar puternic, care are impact în multe din condiţiile medi-cale moderne mai ales cele asociate cu obosea-la, stresul şi îmbătrânirea precoce a populaţiei.

O proporţie semnificativă din populaţie are nevoie de doze sporite de nutrienţi vi-tali pentru a trece peste deficienţe. Aproape toţi dintre noi avem slăbiciuni genetice care ne fac susceptibili la unele deficienţe

alimentare şi de nutriţie. Chiar dacă ne alimentăm sănătos şi luăm suplimenţi ali-mentari obişnuiţi în doze aşa zise optime, deficienţele noastre genetice pot crea o ne-voie şi mai mare de nutrienţi. Este exact în această problemă unde produsul Expert Health XS2 vine ca o noutate pe piaţă şi poate ajuta unde multe alte produse n-o pot face.

Expert Health XS2 este unul dintre pro-dusele de vârf, şi unul din cele mai puternice de pe piaţă. Are de departe cele mai eficiente doze cu mare impact medical şi terapeu-tic, are elemente de mare calitate şi active biologic, compatibile cu organismul uman. Compoziţia a fost bine balansată şi studiată vreme de mai bine de 5 ani de către un doctor român din SUA şi un PhD american în for-mule nutriţionale. El este produs de o firmă manufacturieră mare din SUA, controlată de FDA care produce în mod curent produse farmaceutice de calitate.

Expert Health XS2 include formulări speci-fice şi puternice de nutrienţi care sunt benefici

pentru: Prevenirea şi înlăturarea oboselii chiar cronice şi a stresului de zi cu zi Capacităţi regenerative, anti-oxidante şi anti-îmbătrânire Elemente necesare pentru recuperarea sportivă şi efortul fizicOptimizarea memoriei şi prevenirea demenţei senile AlzheimerRegenerarea şi detoxifierea ficatuluiPrevenirea deteriorării funcţiei vizualeÎmbunătăţirea funcţiei inimiiPrevenirea celui mai comun tip de pietre la rinichiManagementul bolii diabetice şi a complicaţiilor acestuia cum ar fi neuropatiilePrevenirea şi reducerea riscului de cancer de orice fel, dar mai ales celor cu bază hormonală Rebalansare hormonală şi micşorarea nivelului de hormoni dăunătoriMicşorarea impactului bolii alergiceAre proprietăţi antibacteriene şi antiviraleContribuie la sănătatea şi integritatea vaselor de sângeÎn afara beneficiilor menţionate mai sus, Expert Health XS2 a fost creat cu intenţia clară

să ajute mult la echilibrul emoţional personal, să îmbunătăţească puterea de concentrare şi mentală a fiecăruia şi, nu în ultimul rând, să rebalanseze conecţia spirituală a fiecărui utilizator.

Expert Health XS2 a fost creat şi formulat de un doctor român din SUA, bazat pe ceea ce recomandă zilnic pacienţilor în ultimii 15 ani. Pacienţii au experienţe pozitive, se fac bine, energia lor creşte, mintea devine mai clară şi stresul zilnic este mult mai uşor de suportat.

Puteţi cumpăra acest produs ExpertHealthXS2 la promoţie sunând la numărul de telefon toll free 1 877 597 2367 sau de pe adresa de web www.expert-supplements.com

Dr. Calin Pop

Nota:in perspectiva ziarul Miorita USA, va publica mai multe detalii despre activitatea d-lui. Dr. Calin Pop

Donna Miller’s motto is “Where there’s a will, there’s a way.” And her life is an example of this truism. Her story is also the story of legal immigration in America; the opportuni-ties; and the hard work it takes to take advan-tage of the opportunities America provides.

Born and raised in Romania, Donna im-migrated to America when she was 22 years old, newly married, spoke no Eng-lish, and knew next to nothing about America. She brought with her only ambition, determination, and dreams.

Donna learned English by watching Sesa-me Street with her young daughter, Kimberly. She became a US citizen; and while working full-time and raising her daughter, she went to Nursing School; a nursing text book on one side of the table and an American-Romanian dictionary on the other side. What took natu-ral born speakers one hour to study would of-ten take her three. Donna became a registered nurse at 27; and a critical care nurse, a year later.

One dream though remained unful-

filled. Since she was a little girl, Donna dreamt to fly. So she became a flight nurse as soon as she learned nurses could fly. One dream realized, yet another dream born: she now wanted to fly with her own wings.

So together with another nurse, Donna began Life Guard International Air Ambu-lance. She was now 32 years old, and she had been in the USA for 10 years. Three years later, when her business partner lost inter-est in business and Life Guard International was about to collapse, Donna was not about to give up. She knew that with hard work and a will Life Guard could succeed again. As a result Donna reorganized the company, bought her first airplane and started the hard work that she knew was a must in order to keep her wings. To this day, Donna contin-ues to hold tight to her wings; and both Life Guard and those around her are better for it.

Donna has an unmatched commitment to excellence in all her pursuits. She has a high level of resourcefulness, perseverance; but most of all she is a motivator. She knows how to share her dreams. This is one of Donnas’ strengths. Most people hold their

dreams close, refusing to share for fear they might lose them. Donna does not. Donna shares her dreams with those she loves and cares for. And in return, her dream becomes their dream. She works hard to make the dream real for everyone she shares it with; her family, her friends, and her employees.

She exemplifies this with the way she man-ages her life and the way she manages Life Guard. For example, she brought her mother here from Romania; and her father. They have since also become American citizens. Her brother has also immigrated to America and he is also now an American citizen. Talk to them and now America is their country.

She also shares her dream with her em-ployees. She solicits and listens to everyone’s opinion when making the smallest decision. She builds consensus and through consensus builds loyalty. Talk to Donna’s employees and Life Guard is their business; the suc-cess of Life Guard becomes their success.

This is especially true of the women of Life Guard. The Management team of Life Guard consists solely of women. Furthermore, women also make up the majority of Life

Guard’s employees. By empowering these women, she knows that they will empower others.

Donna Miller is one of two woman Presidents of a CAMTS certified air am-bulance company in America. She knows how hard it is for women to be tak-en seriously in a male dominated field.

Donna is also now the proud moth-er of a Willamette University student who believes she can do whatever she’ll put her mind to it. (And she does!).

She shares her dreams with her family. She shared her dream with me; and convinced me that it was possible. I will tell anybody who will listen, including Donna, that “We are so much better together than we could ever be apart.” That is the dream she made real for me.

Donna also shares her dream with the community. She works closely with the lo-cal health district officials to help make and promote a safer air ambulance culture. She educates medical and insurance profes-sionals in identifying health care provid-ers that genuinely care about their patients.

And she shares her dream with the Roma-nian community by being active in her church and assisting those, like her, who have dreams of making a better life for themselves and their families. As an example, Donna was contacted by a Romanian national who lives in Canada and whose father had suffered a stroke while visiting. She desperately wanted to transport her father back to Romania so he could re-cover with the care of family and friends. She learned about Donna through another fellow Romanian. A transport like this normally costs over $100,000.00. This woman could not afford this amount and Donna could not do the transport for free. However, after speaking with Donna, the woman was able to raise about $30,000.00 through charitable donations and her own hard work. Donna was inspired by her efforts, and volunteered Life Guard’s resources. She worked hard to reduce the costs in every other possible way. And to-gether, they were able to make the transport happen. “Where there’s a will there’s a way.”

And she shares her dream of better health care with the world. She collects drugs that she and other medical providers can-not use because they just have expired for use by third world countries whose residents could not otherwise get access to them.

In closing, Donnas’ life is an example of her beliefs. She shares everything that she is, and to paraphrase myself, our lives are better because of her, than it would be without her.

Romanian Young Woman Nominated For The 2011 SBA - Women In Business Champion

Donna miLLer

Michael Hottman

MIORIŢA USA FEBRUARIE 2011 RECLAME 7

BB || CC

David Bonilla Alin Cintean

Alin D. Cintean, Esq. Avocat Românîn Sacramento

Birou de Avocatură Bonilla & Cintean, LLP.

Specializaţi în Cazuri Penale orice nivel de complexitate (Misdemeanor şi Felony)

Preluăm şi anumite cazuri grave de

“Personal Injury” Deasemenea asistăm şi în cazuri de

“Bankruptcy”

(916)447-7842 Birou (916)585-4434 Mobil

901 H Street, Suite 130 Sacramento, CA 95814

www.avocatroman.com

DIVERSE FEBRUARIE 2011 MIORIŢA USA 8

Lia Lungu

SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ APEL CĂTRE PUBLICAŢIILE CULTURALE

Lumea literară românească, oriunde ar fi scriitorii care o exprimă, are şi misiunea de a apăra demnitatea culturală şi patrimoniul ţării, mai ales în actuala conjuctură, când corupţia şi nepăsarea au adus prejudicii irecuperabile. Astfel a fost împinsă şi Roşia Montană spre un prezumtiv dezas-tru: distrugerea patrimoniului şi otrăvirea mediului. Acolo mai luptă o mână de oameni (mai precis douăzeci), care au nevoie de sprijin, cel puţin moral.

În plus, având în vedere că revista „România literară”, nu dezinteresat, a trecut de partea societăţii „Gold Corporation”, aducând un prejudiciu de imagine şi scriitorului român, se impune o corecţie.

În acest sens, facem apel către toate publicaţiile culturale româneşti să arboreze pe frontispiciu sigla campaniei „Salvaţi Roşia Montană!”.

Ilie CHELARIU, redactor-şef al revistei „Orient latin” Timişoara

POETUL GRIGORE VIERU COMEMORAT LA NEW YORK

Plecat prematur dintre noi acum doi ani, în urma unui accident de circulație ce poartă încă amprentele unor neclarități - cel puțin

pentru cei care l-au iubit și l-au avut aproape de suflet – poetul Grigore Vieru a fost comemo-rat, duminică 16 ianuarie, la Biserica „Sf. Ma-ria” din Queens, New York (Pr. Paroh Adrian Fetea). Cunoscut nouă, tuturor românilor, de pe ambele maluri ale Prutului, dar și din dias-pora, datorită poeziei sale cu dor de țară, de părinți, de limba și de vatra strămoșilor, dar mai ales datorită patriotismului său, poetul Grigore Vieru ne-a lăsat moștenire cuvântul sacru al Limbii Române. Întrebat de unde vine, poetul obișnuia să răspundă: eu vin din Lacrimă. Alteori spunea: eu vin din Limba Română. Îi îndemna pe toți compatrioții săi să nu uite Limba Română... Pe ramul verde tace / O pasăre măiastră, / Cu drag şi cu mi-rare / Ascultă limba noastră. // De-ar spune şi cuvinte / Când cântă la fereastră, / Ea le-ar lua, ştiu bine, / Din, sfânta, limba noastră. A avut trei cărți de căpătâi, așa după cum mărturisea chiar el, în timpul vieții: mai stau şi azi aple-cat deasupra Dicţionarului Limbii Române. Dicţionar care, după Biblie şi după Eminescu, este pentru mine cea mai importantă carte de literatură...

Parastasul de comemorare a poetului a fost organizat de către Fundația „Grigore Vieru” din New York (Președinte Florin Cârlan), prilej cu care a fost pomenit și Părintele Ca-sian Fetea, fost paroh al Bisericii „Sf. Maria”, bun și apropiat prieten al poetului. Au par-

ticipat, pe lângă enoriașii bisericii, mai mulți membrii ai Fundației, prieteni și admiratori ai poetului trecut la cele veșnice. La terminarea parastasului, Florin Cârlan a vorbit despre importanța păstrării memoriei lui Grigore Vieru, precum și a legăturii de suflet dintre români, dând ca exemplu pritenia dintre poet și Prot. Casian Fetea. O coincidență divină - spunea acesta - a făcut ca doua figuri reprezen-tative ale poporului român, una din Basarabia ocupată și cealaltă din America pribegiei no-astre, să plece pe drumul fără de întoarcere în aceeași perioadă, de iarnă, din an. Este vorba, desigur, de sufletul nepereche de dincolo de Prut, Grigore Vieru, și sufletul de dincolo de Atlantic, părintele Casian Fetea. Amândoi au fost flacara și misiunea de unitate spirituală românească. S-a decis să fie comemorați împreună așa cum era și firesc. Ar fi fost Ba-sarabia așa cum este astăzi fără Grigore Vieru?

Am certitudinea că nu! Ar fi existat bi-serica Sf. Maria la New York, așa cum este ea astăzi semeață și impunătoare, fără părintele truditor? Mă tem că nu! Îmi amintesc de prima vizită a lui Grigore Vieru la New York, datorată acțiunii preotului, plecat prematur dintre noi, Casian Fetea, când i-am întâlnit pe cei doi în cadrul Consulatului General al României. Le stătea atât de bine împreună! Se cunoștea de departe cât de distincte, cât de diferite de noi erau cele două personalități.

Aveam senzația că pe umerii acestor doi se afla întreaga noastră ființă națională, care nu poate fi clintită de nimeni și nimic. De-a lun-gul anilor m-am aflat în postura de mesager între Chișinau și New York. Aduceam rodul muncii lui Grigore Vieru la biserica Sf. Ma-ria, părintelui Fetea și bineînțeles, drumul invers. Cum apăream în biserică, regretatul preot mă anunța cu veștile de peste Prut din partea Maestrului. Doamne, cu câtă bucu-rie mă întâmpina părintele! Și câtă durere la vestea primului infarct suferit de Bădița Gri-gore! Fără să se bănuiască, cel puțin, că primul care ne va părăsi, din același motiv, va fi chiar dânsul, părintele. Vocea plansă și tremurată de la București a poetului, care mi-a dictat eu-logia pentru părintele dispărut, m-a făcut să înțeleg că între dânșii existase mai mult decât o legătură omenească...”S-a făcut, de aseme-nea, un apel la sprijinul moral al comunității, de a-l ajuta pe scriitorul Paul Goma printr-o scrisoare deschisă adresată guvernului de la Chișinău, prin care să i se permită acestuia reîntoarcerea în pământul natal al Basarabiei și reacordarea cetățeniei moldovene. Țin să reamintesc cititorilor că lui Paul Goma i-a fost ridicată cetăţenia României în 1977, iar în 1981 el a refuzat cetăţenia franceză, având şi în prezent statutul de „refugiat politic stabilit în Franţa”.

Nicholas Buda

Se caută concurente pentru Miss Diaspora 2011Organizatorii concursului Miss Diaspora din Statele Unite caută domnişoare care să reprezinte America la concursul care va avea loc în luna august, 2011 la Callatis, Mangalia. "Miss Diaspora" este un concurs de frumuseţe şi spiritualitate româneasca, adresat tinerelor de origine româna din diaspora. Preselecţia pentru zona de vest a Americii va avea loc în Sacramento, California.Participantele la concursul "Miss Diaspora" trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii minime:- varsta intre 16 - 23 de ani - cel puţin unul dintre parinti sa fie de origine romană - domiciliul stabil, cu forme legale, în străinatate - să nu fie sau sa nu fi fost căsătorită sau să nu fi născut - să nu fi pozat sau să nu fi apărut în pictoriale nudPentru mai multe detalii scrieţi la : missdiasporausa@gmail.com

COMUNICAT DE PRESĂMihaela Şerban, Mirco Maschio şi Rodica Elena Lupu au trimis daruri

copiilor orfani.Oameni cu suflet, celebri, cu o cariera de succes şi cu numeroase

implicări umanitare, cunoscuta realizatoare TV a galelor, Mihaela Şerban şi Mirco Maschio, au implementat împreună campania SUFLET PEN-TRU ROMÂNIA, care a venit în sprijinul copiilor orfani şi abandonaţi în maternităţi. Astfel, după prima ediţie de strângere de fonduri, au fost trimise cadouri de sărbători, copiilor orfani din judeţul ARAD.

Moş Craciun a venit încărcat cu dulciuri alese, cu cărţi de poezii pentru copii semnate de scriitoarea Rodica Elena Lupu, cu multe alte surprize pentru împodobirea brăduţilor şi pentru bucuria copiilor.

Serbarea de colinde şi daruri, a avut loc la Primăria din Chişineu Criş, judeţul ARAD, unde, în prezenţa Primarului GHEORGHE BURDAN, copiii orfani, în numar de câteva sute, au aşteptat bucuroşi darurile care au sosit din partea campaniei.

Primul pas al campaniei a fost făcut către copiii de vârste mici şi către o casa de copii deja existentă în oraş. Al doilea pas al campaniei va fi făcut în primavară, când va începe construcţia primului centru de tip rezidenţial pentru copiii abandonaţi în maternităţi pe terenul oferit de Mirco Maschio, urmând a se face o conferinţă de presă oficială, care va lansa arhitectura finală a contrucţiei.

Un lucru esenţial este faptul că în urma campaniei SUFLET PENTRU ROMÂNIA, s-au strâns materialele de construcţii necesare primului centru.

Campania va continua şi în anul 2011 pentru donaţii.

CAMPANIA SUFLET PENTRU ROMANIA

FLorin CarLan

MIORIŢA USA FEBRUARIE 2011 DIVERSE9

DECEMBRIE ÎN ROMÂNIA

Pentru mine‚ „străinul”, care nu am mâncat salam de soia, dar mănânc pâine de înstrăinat, de emigrant de 30 de ani, sosirea acasă, în România mea natală, îmi dă o stare psihică deosebită, personală. Nu am să descriu simţirile si trăirile pe care le am pentru a nu da apă la moara răilor să comenteze că fac paradă. Nu am făcut paradă, parade în viaţa mea, nu am avut de ce şi nici pentru ce sau cine. Dar îmi place să privesc paradele lumii, cu atenţie, şi mai ales pe cei ce le pun la cale, le conduc. Paradele, formate spontan sau dirijate, izbesc direct simţurile prin coloratura şi zgomotul lor, dar in spatele acestui spectacol se ascunde esenţialul: stare social şi psihica a indivizilor, a colectivităţii. Pe aceasta din urmă, o privesc cu luare-aminte ca să percep, cu mintea mea, în ce stare psihica se afla conaţionalii mei, ce idei îi frământa şi îi călăuzesc în comporta-mentul lor.

Parada românilor, în acest Decembrie, are o parte spontană de zgomot si lumini, de claxoane şi faruri de maşinii care mai de care, plus altele şi una indirectă, majoră, ce exprimă jalnica lor stare psihică „Asta-i situaţia şi nu se mai poate face nimic! Nu mai putem face nimic! S-a terminat!”. Prăpăstioasă resem-nare, nenorocită gândire, ai impresia ca toţi sunt desprinşi din ciobanul moldovean al Mioriţei! Nimeni nu mai vrea să lupte în soci-etate cu dominanţii care-i intoxică cu haluci-nogene idei, ideologii în mass-media, îi umi-lesc şi batjocoresc, îi asupresc prin manipulare şi forţă. Majoritatea românilor au îmbrăţişat un neomioritism ortodox: vad, percep starea de fapte, îi avertizează până şi mioriţele, dar ei accepta blazaţi şi se duc la biserică, dumi-nica, acum după 1989! Doamne ajută-ne, ca noi stăm cu mâinile încrucişate. Şi în vremea aceasta, în acest Decembrie, în România se cântă, cu nonşalanţă şi-n mare veselie o paro-die caustică după balada populara Mioriţa.

Balada începe tot pe gura de rai, tot cu trei ciobănei cu turmele lor, dar cel ungurean

este „de la Covasna” şi o mioriţa personală, informatoare din Covasna, îl avertizează că ceilalţi doi, de data asta vrânceanu şi moldove-anu, vor să-l omoare să-i ia turma. Ce face ciobanul din Covasna? Ce era normal: se apără! Nu se roagă la stele reci! Cum se apară? Îi pândeşte la cotitura şi loveşte ; spărgându-i capul la unu şi rupându-i coastele la celălalt. Clar, dar oare cei ce râd şi aplaudă aceasta parodie usturătoare, au înţeles mesajul?

„Nu mai muriţi de grija maghiarilor’’ ne sfătuieşte Adrian Halpert, director editorial al Cotidianului Adevarul, în articolul sau referi-tor la pretenţiile celor din Secuime, care acum, sfătuiţi şi sprijiniţi de Budapesta, fac trecerea etnică de la foşti secui la viitori maghiari şi nu mai vor să audă şi să vadă nimic românesc în jurul lor, pe o rază de la Miercurea Ciuc la Balaton! Adrian Halpert ţine cu argumente la drepturile secuilor, pentru că secuii au numai drepturi în România, obligaţiile lor constituţionale au fost desfiinţate de globalis-mul si multiculturalismul directorului edito-rial, care scrie ca nu vine sfârşitul lumii, că nu ne iau ungurii Ardealul şi nu dezmembrează Romania daca le dăm tot ce vor şi cer secuii. Mare democrat Halpert al nostru, oare nu se duce, puţin, în Israel să le spună şi israeliţilor: „Băi, aceştia, nu mai muriţi de grija palesti-nienilor, a musulmanilor! Da-ţi jos zidurile de beton ale discriminărilor, ridicate în secolul XX după model sovietic, şi clădiţi moschei în loc, că bate multiculturalismul la poarta voas-tra”. Hai, Halpert dragă, fii om odată!

Tot in acest timp, Laszlo Tokes, făcut eu-roparlamentar de Traian Băsescu, a ţinut o predica iredentista celorlalţi europarlamentari cum, că, Întâi Decembrie – Ziua Naţională a României - este zi de doliu pentru maghiari, cărora le-a fost răpita Transilvania de către români prin Tratatul de la Trianon din 1920. De unde reiese că românii sunt răpitori şi un-gurii porumbeii păcii şi democraţiei în lume.

Şi cum, europarlamentarii români habar nu au de istorie şi nici personalitate cât a cio-banului din Covasna nu au, au tăcut mâlc,

lăsând impresia că Laszlo Tokes are drep-tate şi ziua naţională a României ar trebui desfiinţată iar Transilvania restituită cu scuze şi despăgubiri lui Laszlo Tokes! Tokes, ăsta e ca un scai agaţat la curul oii ciobanului de la Covasna, îi merge bine, îi e cald acolo.

Şi totuşi s-au găsit români care să-i dea replică, prin argumente istorice irefutabile. Am citit articolul „Ruşine” al domnului Şerban Rădulescu-Zoner, istoric, membru al Asociaţiei Internaţionale de Istorie Contem-porana de la Geneva, fost deţinut politic, care pe lângă faptul că l-a dezaprobat cu dovezi istorice pe iredentist a vorbit despre ruşinea mass-media bucureştene, în special a posturi-lor de televiziune care nu au omagiat marele eveniment naţional la începutul lui Decemb-rie. Nu s-au făcut nici măcar referiri istorice, nu s-au adus elogii celor ce au luptat şi s-au sacrificat pentru Unirea cea Mare şi Firească, nu s-au pomenit eroii neamului din Primul Război Mondial. Secetă şi deşert în spirituali-tatea şi personalitatea guvernanţilor şi-a lefegi-ilor lor. Pleavă bucureşteană! Profesorul Ion Coja, unul printre puţinii dar marii patrioţi ai acestor vremuri anti-româneşti, a scris articolul „La Întâi Decembrie” în care parcurge istoric evenimentul prin care graniţele politice se pun astfel în acord cu graniţele etnice scriind alter-nativ despre România şi Ungaria în mod cor-ect. Un articol foarte bun şi ungurii ştiu ca aşa a fost şi este, dar ascund adevărul, în timp ce majoritatea românilor nu au cunoştinţele is-torice necesare, pentru că în ultimii 20 de ani au fost împiedecaţi şi îndepărtaţi, prin toate mijloacele, să-şi înveţe istoria lor naţionala, dar obligaţi să înveţe holocaustul şi să-şi pună cenuşă în cap! Profesorului Ion Coja o person-alitate cu demnitate academică şi o dragoste de ţara ferventă nu îi este teama sa susţină adevărul: în România de de azi se duce o polit-ica de trădare naţională, care urmăreşte, prin-tre altele, şi depopularea Ţării, crearea unui vid demografic şi câteva rânduri mai jos scrie că, in fruntea acestei acţiuni anti-româneşti se află preşedintele Ţării. Cred, dar nu ştiu cât o face din inconştienţa şi cât din slugărnicie faţă de cei ce l-au cocoţat ca preşedinte. De altfel, acum în România se doreşte, tot mai mult, suspendarea lui, fiind comparat cu Carol al Doilea. Bună comparaţie!

Ajungând la istorie, în acest Decembrie, consemnez apariţia în librăriile româneşti a volumului „Un secol cu Neagu Djuvara”, care este o personalitate raţională, perspicace, vioaie, subtilă şi şireată. Cartea lui mi-a fost companioană interesantă pe avioane (trei) purtându-mă de-a lungul şi latul lumii un secol, dar m-a interesat numai cum vede el prezentul. Îl vede în totalitate, profund şi corect, cu o luciditate impresionanta pentru un nonagenar. E profund decepţionat şi re-voltat, arătând vinovaţii dezastrului romanesc început în Decembrie 1989 şi numindu-i direct, criminali, pe Iliescu, Cozmârcă, Hre-benciuc. Sunt mult mai mulţi, dar e un în-ceput de listă! Şi încă ceva, întrebat de unde să înceapă schimbarea în România are o sugestie corectă: cu procesul lui Ion Iliescu. Argumen-tele care le aduce pentru acest început sunt fără echivoc! Nu-l uită să-l acuze dur nici pe Băsescu Traian care a promis, bineînţeles în timpul alegerilor, că va deschide procese ce-lor vinovaţii de situaţia nefastă din România. După alegeri e mormânt: ştia că deschiderea unui amplu proces lui Ion Iliescu îl va aduce şi pe el banca marilor acuzaţi.

Nu ştiu dacă asemenea procese vor avea lor, dar sunt convins că Iliescu criminalul, debi-lul Constantinescu şi ordinarul Băsescu vor ajunge la groapa de gunoi a istoriei românilor. Să nu uităm că acolo este şi locul ex-rex-ului

Mihai de Hohenzollern, care şi în acest De-cembrie le-a transmis un mesaj, de Craciun, românilor. L-am citit în cotidianul Adevărul, aceleaşi banalităţi stereotipe, cu o fotografie recentă. Pe pagina următoare era şi o fotografie de când era tânăr rege, în uniforma militară şi cu trei decoraţii pe piept. Numai trei, dintre care una era cea primită de la Stalin, pentru că i-a oferit România pe tavă, gratuit ! Politically correct! Corect istoric ar fi fost să i se publice şi una cu decoraţiile germane. Cu cea primită după cucerirea Odessei, de către Armata Română cu enorme sacrificii. Armată pe care, apoi, după 23 August 1944, a dat-o pe mâna ruşilor să facă ce vrea cu Ea.

Dacă actualii guvernanţi de la Bucureşti devalizează sistematic Ţara, fără să fie împiedecaţi, opriţi, judecaţi, unele elite, zise culturale, demolează sistematic, în scrisele lor, personalitatea si tradiţiile romaneşti. Mir-cea Cărtărescu este fruntaş în această între-cere anti-românească. În ajunul Crăciunului 2010 a publicat, în Evenimentul Zilei „O, ce veste kitschizată” ce este o persiflare la adresa creştinismului, religie majoră a cetăţenilor români, cât şi o batjocură trivială la adresa tradiţiilor româneşti la aceste sărbători. Scrie despre români: „…luând ca pretext un eveni-ment de mult uitat, petrec câteva zile siropos - idilice înconjurate de clişee şi artefacturi de un kitsch jenant” (DEX: kitsch = termen ce desemnează un lucru de prost gust). Mircea Cărtărescu, nu-i prea înzestrat intelectual, este un scriitor comun cu o reclamă exagerată, şi de data aceasta ne demonstrează şi lipsa de bun simţ civic. Dacă vroia să dea o lecţie de-spre istoria creştinismului, trebuia să-şi aleagă alt moment şi alte cuvinte, nu acum în ajunul Crăciunului, în România, Ţară pe care el o numeşte, ţiganeste, românica în recentul sau volum „Frumoasele străine”, ceea ce a făcut pe mulţi să creadă că de fapt este ţigan – ţigan şi la origine l-a chemat, de fapt, căldărescu…

Nu sunt toţi ca căldarescu, mai sunt şi de altfel, de exemplu Agustin Buzura, care scrie în revista sa, Cultura, un editorial „Tristeţi de decembrie” de ţi se rupe sufletul: „Statul fură cu neruşinare de la pensionari, militari, medici, profesori, copii şi mame, ba chiar şi din subvenţiile foştilor sportivi de performanţă, dar nu răspunde de absolut nimic. Adevărat mare tristeţe cu furtul cu neruşinare! Schimbările ar trebui să înceapă cu furtul cu ruşinare, aşa, vreo 20 de ani, după care să se treacă la furtul cu foarte mare ruşinare…” Şi mai scrie , fostul meu coleg de la clinicele clujene: „Chiar preşedintele României a ţinut să ne atragă atenţia că statul nu trebuie să fie responsabil de soarta fiecărui cetăţean”. Adevărat, Băsescu Traian a dat dru-mul şi la acest porumbel discriminatoriu : de unii, statul lui, are grijă să nu-i judece că fură Ţara, pe alţii îi lasă să se descurce ca home-lessi. Baciu Gusti, dragu’meu maramureşan, nu-l iartă pe Traian Băsescu de când l-o ţâpat de la ICR, unde o fo’ pus de Iliescu. Ăla, da preşedinte, tare l-o mai lăudat Gusti al nost’, o zâs că-i om cu O mare! Oare tot părerea aceia o mai are?

Şi parcă toate astea nu mi-ar fi fost destule mie, „străinul”, să-mi fac o imagine clară de ce se petrece în Ţară şi în data de 23 Decem-brie 2010, a venit şocul îngrozitor. Românul Adrian Sobaru a protestat, cu preţul vieţii sale, în public împotriva parlamentarilor, a regimu-lui: aruncându-se în gol de la balconul parla-mentului, în momentul în care prim-ministru Boc şi-a început discursul. Poporul român a rămas încremenit o clipă. Prim- ministru, preşedintele, guvernanţii nici atât. Restul, pagini de cerneală sterile. Iar... eu am făcut cale întoarsă în străinătate!

Corneliu Florea

CALEIDOSCOP FEBRUARIE 2011 MIORIŢA USA 10

NU SUNTEM POPORUL LUI ADRIAN SOBARU! sau: LUMEA LUI HUIDU... ADIO, SOBARU!

Scriu în noaptea de joi, 30 decembrie 2010. Este, deci, destul de aproape Anul Nou! Tre-buie să fim buni şi îngăduitori şi... Nu? Pen-tru ca anul ce va „decola” să fie, şi el, bun şi îngăduitor şi... cu noi. E un fel de troc cu so-arta, un negoţ greţos, cu Dumnezeu – sau, cel puţin aşa am vrea noi. El, Dumnezeu, n-am de unde să ştiu ce vrea – dar sunt convins că nu este deosebit de încântat de ipocrizia şi făţărnicia noastră, de mercantilismul nostru ontologic.

După majoritatea bandiţilor, dar şi a hliziţilor şi orbilor, „lui Adrian Sobaru şi României le merge tare bine”... (a se reas-culta, de către surzi, discursul lui Boc, din 27 ianuarie 2010)! Pentru un domn de la PDL, Tălmăceanu, Adrian Sobaru este „un scump”, de aceea îi şi zice pe numele mic... şi ştie el, dl „tălmăcitului”, că „Adrian n-a vrut să se sinucidă, când a sărit între scaunele Parlamen-tului” (n. mea: da, şi eu zic că „n-a vrut să se sinucidă”, ci, martiric, a vrut să atragă atenţia, de pe Golgota Suferinţei lui - ...pe care o ve-dea ca fiind şi a poporului român, totdeodată! - asupra unui Mesaj Astral!), ci a exersat scu-fundarea în bazinul fără apă... Imbecilul ăsta parcă este dintre Martorii lui Iehova, cei care se străduiesc, de zeci de ani buni, să ne convingă că Hristos nu s-a răstignit, ci s-a... „etalat” pe Cruce! Un Actor (mai curând, un cabotin...), Hristosul ăsta – şi au făcut şi un film, pentru „Hristos-Steaua de Cinema”: „Jesus Christ – Superstar”...Ce populaţie simpatică a apărut, de o vreme, pe coclaurii ăştia sălbatici şi demenţi, care, altădată, erau Grădina Maicii Domnului!

Nu, nu vreau să fiu bun cu oricine şi cu orice preţ! Şi nici îngăduitor cu toţi imbeci-lii şi impostorii şi trădătorii şi manipulatorii sfidători! Şi n-am de gând să trec cu vederea ceea ce strigă şi urlă şi este ADEVĂRAT! Da, accept să mă ardă focul iadului, pentru această atitudine barbară, păgână, ne-creştinească, pe care voi dovedi-o mai jos! Deci, să începem! Ştiu bine câtă ură şi câte urlete de furie voi „contabiliza”, dar ce, parcă ar fi pentru prima oară când Adevărul „se află” cu capul spart?! Nu de schiat/„distrat”, ci de mărturisit şi de, „pe faţă” DECLARAT!

De azi dimineaţă, într-una, toate televizi-unile bocesc, pe întrecute, „tărtăcuţa” spartă (nu în România, nu în văzul vreunui român - ci „DISTRÂNDU-SE”, pe pârtia de schi de la Innsbruck/Austria! - şi s-a ciocnit nu de un brad de-al nostru, „naţional”, ci de unul de-ai „lor”) – a celui mai dezgustător şi mai grosolan (părerea mea!) „spunător” de glume proaste, de la Prima TV – ŞERBAN HUIDU. Până aici, nimic deosebit – ba chiar mă rog Lui Dumnezeu, pentru sănătatea acelui om, oricât de îngâmfat, oligofren şi de antipatic este. Este, înainte de toate, un OM! Ba chiar, s-ar zice „un român”! Un om care zace pe un pat de spital, în „comă indusă” de către medi cii austrieci (un altul ar zice: „Păi, sigur, ca şi Băsescu, la austrieci - îi dă mâna, la câte tâm-penii râgâite a debitat pe sticlă, pentru o plebe de mâna a paişpea!” – eu, însă, tac!), spre a-l putea trata mai uşor...

Până la ora 14, în ziua de 30 decembrie 2010, s-au primit cca 3.000 (trei mii) de me-saje de compasiune, pentru realizatorul TV Şerban Huidu, din partea telespectatorilor (săi, public „specializat” şi specific!).

Joi, pe 23 decembrie 2010, inginerul de sunet al TVR, ADRIAN SOBARU, s-a aruncat de la balconul Parlamentului Re-publicii România, în văzul a (să zicem, că un recensământ nu s-a mai făcut de multişor) circa douăzeci şi două de milioane de româ-ni. Şi acesta nu „zbura” pe schiuri, pentru „a se distra” (cel mai infect verb al acestor zile sinistre!), ci purta, pe piept, scris pe tricou, un mesaj venit din (spera el!) inimile tuturor (sau majorităţii!) românilor: „Ne-aţi ciuruit! Aţi vândut toată ţara! Ne-aţi ucis viitorul copiilor! Ne puteţi lua viaţa, dar nu şi LIBERTATEA!” – iar în mână având o bilă portocalie, cu numărul „13” pe ea (13=Numărul Diavolului şi al Morţii). A mai apucat să spună, din gură (pe când Boc îşi începea discursul lui imbeci-lo-triumfalist): „Aţi luat mâncarea de la copii! Pentru tine, Boc!” – iar când şi-a revenit, pe targă, a strigat, a şoptit - cum vreţi să ziceţi: „LIBERTATE!”

Până azi, 30 decembrie 2010, nu s-au prim-it, de la telespectatorii români (care-i văzuseră gestul „în direct”!), nu cu mult peste 3 mesaje! Şi acum, având în vedere cele două feluri de

reacţie faţă de cele două cazuri (cu semnificaţii foarte diferite, deşi finalul era să fie fatal, pen-tru amândoi, pentru unul, ADRIAN SO-BARU, dorit din toată inima, pentru altul, ŞERBAN HUIDU, cu totul accidental...), să aplicăm behaviorismul(1). Un behaviorism un pic „deviat”, că „patria şi poporul” o cer:

1a. - Românul Huidu „se dă” cu schiu-rile, „se dă” cu bicicleta, „se dă” cu maşinile scumpe, „se dă” cu orişice îl „distrează”, pe bani mulţi, câştigaţi din glume proaste şi/sau moştenire de familie.

1b. - Românul Sobaru „se dă” doar cu nefericirea şi exasperarea unui Neam, cel Românesc.

2a. - Românul Huidu NU VREA să întâlnească în cale copaci, dar se pocneşte de ei.

2b. - Românul Sobaru VREA să întâlnească priviri şi conştiinţe de oameni, şi se pocneşte de ei (prin intermediul unor „bănci parlamen-tare”!). Dar oamenii se comportă „firesc”, sen-sibil, precum... băncile!

3a. - Românul Huidu nu căuta decât „distracţia”, şi a avut parte de ea până la un moment dat, cel al „comei induse”.

3b. Românul Sobaru căuta Moartea, în locul Lipsei de Demnitate, în locul Lipsei de Soluţii pentru Existenţa Copiilor/„Viitorul Ţării” al poporului istoric al românilor, pentru confirmarea, în istorie a Neamului Românesc.

4a. - Românul Huidu face (mereu!) glume proaste...

4b - Românul Sobaru NU GLUMEŞTE DELOC! El URLĂ! (prin fiece fărâmă a ges-tului său descompus în milimicroni şi întru milisecunde!) – nu pentru el urlă, ci (crede el) pentru noi, în numele poporului român, acest popor nefericit şi orb întru Duh, care nici măcar nu vede ceea ce priveşte! Acest popor român, care vede (în „zborul” din Parlamen-tul Republicii România!) nu suferinţa-i prop-rie, nu umilinţa-i proprie, nu! - ci vede ce nu vede, adică, îl „vede” pe românul Huidu, cel ce „se distrează” în Austria şi, din distracţie, se pocneşte!

5a. - De românul Huidu, lumea este „consternată”!

5b. - De românul Sobaru, lumea este „revoltată”, că i-a stricat sărbătorile-i „porceşti” (în niciun caz nu s-a găsit vreun român să facă legătura între Naşterea Mântuitorului Hristos şi posibilitatea, ŞANSA UNICĂ, pe care i-a dat-o/revelat-o Adrian Sobaru: prin gestul, ASUMAT DE UN POPOR ÎNTREG, al lui Sobaru, să RE-NASCĂ şi să se mântuie un popor care a luat-o razna în istorie, s-a făcut şi se face de râs în istorie! - ...şi să se întoarcă, el, poporul rătăcit istoriceşte – să se întoarcă întru VEŞNICIA DEMNĂ ŞI LUMINOASĂ A NEAMULUI aceasta ar fi trebuit să vadă românii în Bradul Verde al Crăciunului, iar nu înjunghierea inutilă a bieţilor porci nevinovaţi şi „haliţi”, pe nemestecate, pe post de „sfântă împărtăşanie”!).

3.000 de mesaje pentru cel care se „distra” în Austria, la schi, şi 3 mesaje, pentru Sobaru, cel rămas să „zboare” în România, să protesteze în România, împotriva „românilor Huidu”! Adică, împotriva hăhăitorilor şmecheri şi es-croci, împotriva parlamentarilor şi a celor care fac şi gândesc ca ei – hăhăiesc, în timpul şi pe fondul (de puţini auzit) scrâşnetelor agonice ale poporului fără grija televizorului, ci a supravieţuirii de zi cu zi ale copiilor, distrofici de foame, ai poporului românesc, descins din Mândrul Neam al Românilor – Zalmoxieni şi Creştini!).

6a. - Pentru românul Huidu: „Schiul e mi-nunat, credeţi-mă!” – deci, a făcut un cucui de la plăcerea-i cea minunată.6b. Pentru românul Sobaru: „România, în halul în care a fost adusă, NU MAI ESTE MINUNATĂ, CREDEŢI-MĂ!” – şi, pentru a fi mai convingător, s-a răstignit în „zborul” de la balconul „forului şi garantului suprem al democraţiei” - Parlamentul!

Iar noi îl credem, evident, pe românul Huidu! „Distractivul” de două parale vechi şi răsuflate...

Adio, Adrian Sobaru! Adio, Doamnă Cristi-na Anghel! Aţi confundat poporul pentru care v-aţi „scris” zborul spre eternitate, aproape până la ultima filă...(...că n-aţi isprăvit volu-mul, „opusculul” vostru de teribilă mărire, pentru Neamul pe care-l întrevedeaţi gigantic şi luminos, dincolo de istoria asta paradită şi paralitică...n-a fost vina voastră!). Aţi „scris” teribil de zadarnic şi pentru nimeni, pe fila cerului, cu zborul vostru către Demnitate şi către Exasperarea Nădejdii în/către Dumne-zeu!

„Rămâneţi dară cu bine, sânte firi vizion-are,/ Ce făceaţi valul să cânte, ce puneaţi steaua să zboare,/ Ce creaţi o altă lume pe-astă lume de noroi (…)// Privim reci la lumea asta - vă numim vizionari./ O convenţie e totul; ce-i azi drept, mâne-i minciună;/ Aţi luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună,/ Aţi visat zile de aur pe-astă lume de amar(…)// Dum-nezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;/ În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;/ Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!”

Acest popor (care şi-a uitat complet Neamul Împărătesc, împăraţi care plăteau cu moartea a sute de mii de nemernici, o sigură palmă, îndurată pe nedrept!) vrea să guiţe de râs (de aceea, a şi ales, de Crăciun/Naşterea Hristosu-lui, între Hristos şi Porc - PORCUL!). Acest popor nu vrea să-şi bage „pielea la saramură”, urmând pilda martirilor (nici măcar PEN-TRU PROPRIII SĂI COPII!, despre care rostea glasul de foc al inscripţiei de pe piep-tul lui Adrian Sobaru), ci preferă să facă ban-curi deocheate şi dăbălăzate - rezistenţa, cică, „prin cultură”, prin „hazul de necaz” uitând de „BICIUL HRISTIC”!

7a. - Românul Huidu este „stabilizat”.7b. - Românul Sobaru, din păcate, n-a „de-stabilizat” pe nimeni şi nimic! Nu mai face nimeni efortul de a asculta ecoul sublim din iarna lui 1989: „Vom muri şi vom fi liberi!” Nu, în niciun caz, ci: „“Vom muri de frig şi foame, ca nişte autentici români fraieri şi paralizaţi la suflet: hlizindu-ne! Vom ovaţiona, fierbinte, VIDUL!”

8a. - Cu românul „distractiv” Huidu, româ-nii sunt „profund empatici”!8b. - Cu românul Sobaru poate că, dacă româ-nii ar fi fost „empatici”, (re)deveneau („pe bune”!) ROMÂNI/NEAM ROMÂNESC, în paza Lui Hristos-Dumnezeu!

9a. - În România de azi, Sobaru este huidu-it (de unii în gura mare, de mulţi, în tăcere, mustrător, că „a zburat fără voie de la poliţie”

9b. - În România de azi, Huidu nu intră, în niciun caz, în „soba” focului de Duh a Mântu-irii, prin conştientizare, prin responsabilizare în „soba” vizualizării de ei înşişi a românilor! Focul, ca… Oglindă a Adevărului!

10a. - Românii „schiază”, astfel, cu Huidu, spre prăpastie – nu vor să…10b – „zboare”, cu ADRIAN SOBARU, spre Duhul Neamului lor Împărătesc!

11a. - Medicii îl păzesc pe Sobaru de a „lăţi” vestea Adevărului, a Martirajului (are grijă de asta finul lui Băsescu, dr. Cătălin Câr-stoiu managerul Spitalului Universitar din Bucureşti!) - neobosind, însă, de a o „lungi” pe aceea a „suicidului” din „dereglare mentală”!

11b. - Medicii îl păzesc pe Huidu pen-tru ca nu cumva, după câteva săptămâni de spitalizare, să nu se înceteze să se „lăţească”, iarăşi, Vesela Veste A Prostiei, Nesimţirii şi Neruşinării, a Mârlăniei deci, a Sinuciderii AUTENTICE a Duhului Românesc!

Astea toate „îl apropie de dânşii”!Biet popor orb! NU EŞTI POPORUL

LUI ADRIAN SOBARU! - AL VIZIONA-RULUI, CARE ZBOARĂ PESTE ISTORIE! Aici s-a lăţit, ca o vomă, „poporul/lumea lui HUIDU”! „Huiduiala” mahalagesco-manelistă a tot ce e sfânt şi, deci, este singura realitate vitală… Dacă nici zborul acestei păsări rare, alese măiastre! - nu te-a trezit din letargie, popor al românilor - atunci numai Hristos, pogorându-se pentru a doua oară, spre Dreaptă Judecată, te mai poate trezi la dreaptă-vedere şi la bună-simţire...

Prof. Adrian Botez

MIORIŢA USA FEBRUARIE 2011 CALEIDOSCOP11

SUB CRUCEA SUDULUI - ŢARA NOROCOASĂ

„The lucky country”, aşa îi spun localni-cii Australiei... adică „ţara norocoasă”! După aproape 30 de ani de şedere pe aceste melea-guri îndepărtate, deseori mi-am dat seama ca au dreptate. Majoritatea emigranţilor sosiţi aici doar cu o bocceluţă s-au bucurat de oportunităţile oferite de noua patrie, unde prin muncă şi integrare au ajuns să aibă o viaţă

prosperă, desigur cu mult mai bună decât cea pe care au avut-o pe meleagurile de unde ve-neau. Mulţi dintre cei care au călcat pe acest pământ „nou”, realizând la ce distanţă este situat acesta de ţinuturile natale, cuprinşi de sentimentalism şi-au spus în gând că după o perioadă de şedere şi de „făcut banii” se vor reîntoarce acolo de unde au venit... Totuşi, marea majoritate au rămas aici până la moar-

te, iar dacă unii mai tenace, cuprinşi de nos-talgie şi dragoste de tărâmurile strămoşeşti, au încercat să se reîntoarcă „definitiv” la vechea vatră, nu au putut să se reacomodeze şi după o scurtă perioadă de zbucium... au făcut eforturi să revină în Ţara Norocoasă! De fapt această boală am putea-o numi „emigritis”. Fenomenul este foarte complex şi uneori greu de înţeles. Desigur, acesta nu este lipsit de suferinţă, du-rere sufletească, ambiguitate şi chiar diminu-area identităţii naţionale. Totuşi vibraţiile pozitive pe care le oferă continentul de la An-tipozi sunt ca acel sunet suav de theremin pe care odată ascultat nu-l poţi uita, asemuindu-l cu „capcana” întinsă de cântecului sirenelor.

Australia are suflet, trăieşte din plin, îşi iubeşte naţionalii, îi răsfaţă şi le oferă oportuntăţile unei vieţi decente. Departe de „lumea dezlănţuită”, fără să fi avut războaie locale sau animozităţi teritoriale şi etnice, oa-menii gândesc mai curat, poate chiar mai naiv decât mulţi din alte locuri declarate „fierbinţi”! Nu vorbesc niciodată urât de o altă naţie... Desigur că mai fac glume inocente folosind demonime prin care îi numesc pe americani „yankies”, pe francezi „froggies” (broscuţe!), pe englezi „pommies” (abrevierea „pome” derivând pare-se de la „Prisoner of Mother England”), pe neo-zeelandezi „kiwies” (după faimoasa pasăre kiwi)... Engleza australianului de rând conţine o mulţime de elemente ar-gotice, majoritatea aduse de strămoşii exilaţi aici de pe malul Tamisei sau din East End-ul londonez, elemente şi accente în vorbire care au asociaţii lingvistice cu limbajul cockney. Astfel, ajungând într-o localitate de provin-cie poţi fi întâmpinat cu o frază de salut pe care nu o pot înţelege nici cei buni vorbitori ai englezei literare care nu aparţin acestor lo-curi: „G'day mate, howsit hangin'? Bewdy Bonza love. Goin down the pier in me thongs to perv at the Sheilas!”. (Hello my good fel-low. How are you feeling today? Everything is going exceedingly well my dear friend.

I am going to the boardwalk wearing my sandals to look/ogle at the beautiful la-dies of leisure!”) adică într-o traducere mai colorată pe româneşte ar fi „Salutare dragă amice! Cum o mai duci cu sănătatea? La mine toate merg la superlativ. Mă duc pe faleză, la o plimbare legeră în şlapi, pentru a admira reprezentantele sexului frumos”. Pen-tru „la revedere” se foloseşte „hooroo”, adică „goodbye” mai pe înţelesul anglofililor...

Un australian get-beget se declară „fair-dinkum” (original) sau „true-blue” (adevărat), dar la general se alintă cu drăgălăşenie cu di-minutivul „aussie”, sau „ozzie”! Tasmanienii sunt numiţi „tassies” chiar şi la ştiri sau la emisiunile sportive de la televizor! Inclusiv politicienii, pentru a părea mai populari, fo-losesc un limbaj apropiat de cel al australianu-lui „de provincie” chiar dacă majoritatea şi-ai facut studiile la cele mai de seamă universităţi din lume. Australia şi Noua Zeelandă, în jar-gonul „aussie” sunt numite „Down Under”, adica „ţara de la... dedesubtul cel mai de jos” făcându-se referire la aşezarea geografică a acestor ţări pe harta globului pământesc. Aus-tralianul foloseşte foarte multe diminutive în vorbirea de zi cu zi! Astfel motocicliştii sunt porecliţi „bikies”, biscuiţii „bikkies”, micul de-jun „brekkie”, şoferii de taxi „cabbies”, poştaşii „posties”, ecologiştii „greenies”, bomboanele „lollies”, ţănţarii „mozzies”... Persiflant, unele grupuri sociale sunt categorisite ilar precum „bogans” - cu referire la cei care stau toată ziua în cârciumă şi beau bere, „bludgers” leneşi sau cei care nu vor să muncească, „yobbos” – aşa-zisa clasă muncitoare neevoluată, „yuppies” – tinerii snobi ai clasei de mijloc sau „baieţii de bani-gata”, „wuppies” pensionarii încă activi... Mai întâlnim pe aici şi „mobies” sau „dobies”

(Mum/Dad Older, Baby Younger), adică cei care au devenit părinţi la bătrâneţe, „lim-ers” (Less Income More Excitement) – mai puţin venit, dar mai multă distracţie, „hanks” (Health an Nature Keepers) – naturişti. Australianul tradiţional îl recunoşti de la o poştă. Salută când trece pe lângă tine! Indife-rent de vârstă se îmbracă specific, cu ciorapi trei sferturi şi pantaloni scurţi. Deseori este încălţat cu bocanci, iar pe cap poartă faimoasa pălărie numită akubra! În oraşe îl întâlneşti frecvent prin aeroporturi, gări sau locuri pub-lice pe unde lucrează. Cel din provincie este şi mai simpatic! Foarte vorbăreţ, adoptând un limbaj colorat, folosind o voce de cap, este oricând pus pe glume, sau pe „mişto”, fără să aibă intenţia să te jignească... Poartă o akubră decolorată de soare de borul căreia atârnă bile înşirate pe sforicele... având menirea să alunge, prin mişcări bruşte ale capului, sâcâitoarele muşte care se găsesc vara din abundenţă peste tot datorită multitudinii de animale domes-tice!!! De fapt chiar „salutul traditional aus-tralian” este luat în derâdere fiind reprezentat sub forma datului din mâini pentru a alunga muştele de pe faţă! Aici nimeni nu se supără sau simte jignit dacă faci o glumă de genul acesta! Inclusiv celebrul comentator american Bryant Gumbell de la CNN, a hiperbolizat „salutul australian” într-una din transmisi-unile pe care le-a făcut la Olimpiada din 2000 de la Sydney.

Aborigenii sunt cei mai vechi locuitori ai acestor teritorii. Se estimează că sunt aici de mai bine de peste 30.000 de ani. Guvernul duce o muncă asiduă pentru emanciparea lor şi pentru intergrarea în societatea australiană. Destul de taciturni, îşi deschid foarte greu sufletul în faţa omului alb care le-a pricinuit foarte multe necazuri şi răutăţi pe parcursul timpului. Populaţia indigenă este estimată după ultimele recensămite la aproape o jumătate de milion, adică 2.7% din întrega populaţie australiană. La venirea europenilor aceştia vorbeau peste 250 de limbi şi peste 500 de dialecte, în prezent acestea fiind reduse la doar 15 limbi. Majoritatea vorbesc limba engleză presărată cu cuvinte din limbile in-digene, dezvoltând astfel o limbă denumită engleza aborigenă australiană. Cultura aces-tora este foarte interesantă. În artele plastice excelează printr-un gen de pictură format din linii şi puncte foarte apreciat de iubitorii de frumos. Necunoscând scrierea alfabetică au transmis literatură (in special legende) prin tradiţie orală sau prin pictograme. Muzica este de asemenea un mod de manifestare artistică a aborigenilor. Folosesc cu precădere un in-strument de suflat denumit didgeridoo, el-emente de percuţie combinate cu sunete cân-tate vocal. Desigur că mai sunt şi în prezent fricţiuni şi neînţelegeri între această grupare dezavantajată şi restul poporului australian, dar printr-o politică reconciliantă se ajunge deseori la un numitor comun atât de necesar pentru creearea unui echilibru şi o integrare cât mai „lină” a acestora în structurile naţiunii australiene moderne.

Nu pot să închei fără a evidenţia apor-tul românilor la societatea multiculturală australiană. Statisticile recente estimează că în această ţară trăiesc peste 20 de mii etnici de origine română. Primii emigranţi au sosit pe la începutul secolului XX, apoi o grupare mai omogenă a fost remarcată în anii care au urmat celui de al doilea război mondial. După căderea comunismului foarte mulţi in-telectuali şi profesionişti au fost admişi să se stabilească aici pe criterii de cerinţe şi selecţie profesională. Dar despre aceaştia vom vorbi mai detaliat într-un articol viitor. Să ne citim de bine! Hooroo!

George Roca

MIORIŢA USA FEBRUARIE 2011 MICA PUBLICITATE13

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen

THE LAW OFFICES OF EDWARD A. SMITH

Ati avut un accident serios in California?Nu va lasati inselatiAflati despre drepturile dvs legale

Vorbim RomanesteSunati la 800-741-8483 pentru intrebari referitoare la accident.

www.AutoAccident.com

ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

DIVERTISMENT/ PUBLICITATE FEBRUARIE 2011 MIORIŢA USA 14

IONICA ARDELEANU

SOLIST VOCAL SI INSTRUMENTIST,stabilit in Los Angeles ofera,

"MUZICA LIVE" pentru nunti, botezuri, spectacole si

alte ocazii. Preturi speciale pentru

Biserici si Asociatii Culturale Romanesti din

SUA si CANADA.

DISTRACTIE GARANTATA 100%. www.ardeleanu.com Tel :1-714-343-2107

CASA ROMANA - 26050 Kay Avenue, Hayward , CA 94545.Va invita, Sambata 12 februarie 2011 sa petreceti

Valentine’s DayOrele: 7:00 pm

Pret billet: $20. In pretul biletului sint include intrarea, bufet si bauturi nealcolice. Aceasta seara este un fund-raiser in beneficiul Casei Romane.

Daca doriti sa rezervati din timp locuri va rugam trimiteti check la Casa Romana.Programul muzical: DJ Colo Dumitriu.

Va invitam sa petreceti alaturi de noi o seara de neuitat.Informatii suplimentare: Traian Cipleu 510-780-9627, vilacip@yahoo.com sau colodumitriu@pacbell.net.

Va asteptam cu drag.Comitetul de Organizare.

MIORIŢA USA FEBRUARIE 2011 ULTIMA ORA15

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2011Sacramento County, CAComcast CableMonday @ 10:00pm on Ch 19 (96) Romanian Tuesdays @ 9:30pm on Ch 19 (96) EnglishThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Concord, CAComcast CableSunday @ 6:00pm Channel 26 EnglishMartinez, Pleasant Hill, Lafayette, Orinda, Moraga, Tice Valley area, Alamo, Danville. Ch28- Walnut Creek & Ch28- Concord, Clayton, Rossmoor area.

Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh95- Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch97- Ana heim, Villa Park Ch-98Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Sambata seara, 22 ianuarie, a avut loc evenimentul Revelionul Intarziatilor organizat de Mircea si Mariana Trifan si Adriana Gaitan.

Este greu sa fii departe de casa si dezradacinarea pe care cu totii am suferit-o prin emi-grare, a dus la aparitia unui dor profund pentru tot ceea ce este romanesc. Parohia noastra ofera nenumarate prilejuri de a ne mangaia si incanta spiritul nostru romanesc cu cantece si mancare facuta ca acasa. Acest Fundraising a fost organizat cu scopul de a sprijini Bi-serica si de a oferi romanilor un prilej de a petrece o seara placuta impreuna. La Fundrais-ing participantii au avut parte de o seara deosebit de frumoasa. Numarul mare de invitati, in special tineri, au dus la ocuparea in intregime a tuturor locurilor disponibile. Sala a fost plina, toti au fost plini de voie buna si extrem de variatele feluri de mancare, bauturi si deserturi au imbogatit atmosfera sarbatoreasca. Multumita generozitatii acestora, s-a colectat suma de $4400.

Multumim lui Dumnezeu ca ne-a binecuvintat seara aceasta si ne-am adunat la un loc un numar atat de mare de romani. Multumim si d-l Colo Ioan Dumitriu, pentru profe-sionalismul cu care a asigurat auditia si atmosfera de Revelion. Multumesc organizatorilor si sponsorilor care prin dragostea si efortul lor sprijina Biserica lui Hristos. Multumesc pentru bucatele alese si aromatele bauturi oferite de doamnele: Veronica Burdeti, fam. Acu, fam. Muresan, Cora Gherga, Gilea Luminita, Rodica Lacatis, Silvia Epure, Robert Varga, Alin Cimpoaie si Cristina Liciu. As dori sa multumesc tuturor participantilor la acesta eveniment si sa-i rugam sa fie alaturi de noi si in viitor.

Dumnezeu sa va daruiasca o saptamana plina de pace si bucurii. Va asteptam la Sfanta Biserica.

Multumim tuturor pentru Revelionul Intarziatilor

Biserica "Sfantul Apostol Andrei"Gaithersburg, Maryland Au participat circa 200 de romani din suburbiille Washington D.C. Metropolitan area.

REVELION

2001

Vorbim româneşte (Elena)

Calatoreste cu noi in toata lumea!

Cele mai bune preturila bilete de avion pentru Romania

SUPER IEFTINBucuresti si alte orase de la $550 + tax

Hawai - 8 zile de la $599 + taxCancun - 8 zile (Hotel 5 stele - totul inclus)

de la $999 + tax

Tel. (916)348-3400 (888)505-4196