R e v i s t a o n - l i n e , l a n i v e l j u d e t e a n p e n t r u ... Comunicare si... · 1 d...

Str. Tabaci, Nr. 4, cod 200642, Craiova, Dolj,

Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

1

R e v i s t a o n - l i n e , l a n i v e l

j u d e t e a n p e n t r u t o a t e a r i i l e

c u r r i c u l a r e d e d i c a t e c a d r e l o r

d i d a c t i c e d i n î n v ă ț ă m â n t u l

p r e u n i v e r s i t a r

COMUNICARE

Ș I

PREDARE

CREATIVĂ

A n u l I

N r 1 M a i 2 0 1 5


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

2

R e v i s t a o n - l i n e , l a n i v e l j u d e t e a n p e n t r u t o a t e

a r i i l e c u r r i c u l a r e d e d i c a t e c a d r e l o r d i d a c t i c e d i n

î n v ă ț ă m â n t u l p r e u n i v e r s i t a r

Cod de identificare ISSN si ISSN-L/inregistrarea Bibliotecii Nationale a Romaniei:

Comunicare și predare creativă (Online) =ISSN 2457 - 4473 ISSN-L 2457 - 4473

Conţinutul materialelor publicate în această revistă reprezintă exclusiv responsabilitatea autorilor.

Coordonatori revistă:

prof. Mirea Ileana Dora

Prof. Grecu Daniela

Prof. Croitoru Lucia

Prof. Anghel Katerina Iulia

Mai 2015


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

3

CUPRINS

ARGUMENT 4

“DEZVOLTAREA ABILITATILOR CREATIVE DE PREDARE SI COMUNICARE”

2014-1-RO01-KA1-101-000267

5

CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN COOPERARE ÎN INTEGRAREA EUROPEANA A

PROCESULUI EDUCATIV

11

INTEGRAREA CREATIVITĂȚII ȘI A INOVAȚIEI ÎN PROCESUL DIDACTIC 16

CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN CURSURI DE FORMARE EUROPENE 19

COMUNICAREA - MIJLOC ȘI SCOP ÎN EDUCAȚIE 22

COMUNICARE PRIN LECTURĂ CREATIVĂ 24

TEHNICI CREATIVE ÎN INTERPRETAREA TEXTULUI LITERAR 27

„STRETCHINGUL” IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT 33

EVALUARE TRANSDISCIPLINARÃ - FEED-BACK PENTRU PROFESOR ŞI ELEV 35

MESSENGERUL ŞI E-MAILUL, MIJLOACE MODERNE DE COMUNICARE,

PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE

38

METODE INTERACTIVE PE CARE LE POATE FOLOSI PROFESORUL CU ELEVII SĂI 41

TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT 43

NOI METODE DE PREDARE ŞI COMUNICARE 47

LA PEDAGOGIE DU PROJET 49

ARTA DE A COMUNICA SAU COMUNICAREA PRIN ARTĂ 51

ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ-LECȚIE LA MUZEU 53

METODE INTERACTIVE ÎN PREDAREA RELIGIEI 57

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA ECONOMIEI 60

METODE MODERNE ÎN PREDAREA ȘI ÎNVATAREA ISTORIEI. APLICATII PRACTICE 64

METODE ŞI TEHNICI PENTRU O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ 67

MODALITĂȚI DE UTILIZARE A MIJLOACELOR GRAFICE ȘI A HĂRȚILOR ÎN

LECȚIILE DE GEOGRAFIE

69

COMUNICAREA DIDACTICĂ LA COPILUL CU CES 71

EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂRII FIZICII ŞI CHIMIEI PRIN FOLOSIREA TEHNICILOR

INFORMAŢIONALE COMPUTERIZATE

75

STRATEGII INOVATIVE DE STIMULARE A MOTIVAŢIEI 79

INVATATORUL SI EDUCAREA CREATIVITATII 81

INTEGRAREA COMPONENTEI TIC ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ LA DISCIPLINA

ISTORIE

83

PROIECTUL EDUCATIV EXTRACURRICULAR „MATEMATICĂ DE HALLOWEEN” 88

ELEMENTE DE DIDACTICĂ MODERNĂ ÎN SPRIJINUL ÎMBUNĂTĂŢIRII

DEPRINDERILOR DE CITIRE – SCRIERE LA ELEVII CICLULUI PRIMAR

91

www.referat.ro


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

4

ARGUMENT

Coordonator Proiect de Mobilități Școlare

“Dezvoltarea abilităților creative de predare și comunicare”

Prof. Ileana Mirea

Această revistă reunește lucrările prezentate în cadrul mesei rotunde “Noi metode de

predare și comunicare”, organizate în data de 15 05 2015 la liceul de Arte “Marin Sorescu”,

Craiova, in cadrul proiectului de mobilități școlare aflat în derulare in instituția noastră,

incepând cu data de 01 08 2014, pe o perioadă de un an, pînă la 31 07 2015, având numărul

de referință 2014-1-RO-01-KA101-000267.

Obiectivul general este schimbul de bune practici cu accent pe noi metode de predare

și comunicare în procesul instructive-educativ precum și exemple de activități practice care

uzează de metode si tehnici innovative însușite la cursurile de formare de către beneficiarii de

burse de formare.

In contextul educatiei moderne europene bazate pe comunicare in vederea potentarii

calitatii de dascali vizionari si a valorilor personale ale fiecarui elev , acest eveniment este

menit sa evidentieze ultimele metode de predare bazate pe creativitate in comunicare.

Astfel accentul va fi pe calitatea actului educativ bazat pe mijloace de predare si

comunicare care sa raspunda noilor provocari din domeniul educativ la nivel european cu

predilectie exemple de buna practica care sa stimuleze si sa evidentieze calitatile fiecarui elev

Activitatea va contribui la amplificarea de catre staful implicat in educatie, a

tehnicilor si uneltelor pentru realizarea unor solutii inovative la problemele intalnite in

procesul educativ. S-au deprins abilități de stimulare a interesului tinerilor pentru o mai bună

relaționare și studiere a lumii în vederea formării unei atitudini responsabile si implicate.

Există o dorință de imbunătățire a tehnicilor de stimulare a imaginației ăi comunicării

eficiente a elevilor. Pe de altă parte profesorii au făcut cunostință cu metode de invățare

cooperativă, ca tehnică care va imbunătăți performanța elevilor, s-au construi relatii pozitive

între elevi, cu accent pe integrarea elevilor cu CES sau a celor de etnie rroma si s-a ajuns la

la acumularea de experiențe necesare pentru o dezvoltare sănătoasa, socială, psihologică și

cognitivă.

S-a accentuat idea participării la cursuri de formare in Europa care vor fi folositoare in

dezvoltarea profesionala ca si cadre didactice moderne. Evenimentul vine in intâmpinarea

nevoilor în continuă creștere, în demersul formării, prin raportarea la standardele europene

din învătământ ale profesorilor, intrucat acestia se confrunta cu cerinta implementarii de noi

abordari metodologice, practice, bazate pe inventivitate, imaginatie, creativitate, comunicare

eficienta, in vederea cresterii motivatiei de a invata. Elevii scolii noastre sunt din ce in ce mai

greu de motivat dat fiind dezvoltarea in sfera tehnologiilor si expunerea la informatie fara

efort.

De aceea profesorii au misiunea de creea un invatamant bazat pe gandire creativa , in

care toti elevii isi vor gasi implinirea asteptarilor


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

5

“DEZVOLTAREA ABILITATILOR CREATIVE DE PREDARE SI COMUNICARE”

2014-1-RO01-KA1-101-000267

Coordonator proiect Prof. Mirea Ileana Dora

Dimensiunea Europeană a Liceului de Arte Marin Sorescu a fost stabilită prin

mobilități şcolare cu scopul promovării și îmbunătățirii strategiilor și metodelor de predare, în

concordanță cu ultimele noutăți la nivel european odata cu finanţarea prin programul

Erasmus+ a 6 mobilitaţi in cadrul proiectului Dezvoltarea abilitaţilor creative de predare şi

comunicare cu nr. de referinta 2014-1-RO01- KA101-000267.

Prezenţă activă în peisajul artistic al urbei, Liceul de Arte „Marin Sorescu” este școală

Europeană în anul 2005, deschizându-și porțile în fața doritorilor de cunoaștere și frumos

având un corp profesoral de exceptie (peste 150 de cadre didactice și colaboratori) și o bogată

tradiție pedagogică acumulată în 50 de ani de existență.

In urma unui proces de selectie transparent( prin publicarea la avizierul scolii si anunt

pe grupul scolii [email protected]), desfasurat in perioada 01 08 2014 – 22 08 2014,

au fost alese de catre o comisie de selectie, conform deciziei din 27 07 2014 nr. 49.2, 6

cadre didactice dornice de perfectionare si care au intrunit criteriile de selectie.

Institutia organizatoare este MOTIVATED LEARNING FOR EVERYONE Prof. M

Lalkov, 3 1407, Sofia, Bulgaria, website:http//mlfe.info email:[email protected];

Organizator: Kina Dimitrova. Am ales acest provider deoarece si-a dovedit seriozitatea de-a

lungul intregului proces precedent candidaturii si ulterior acesteia prin informatiile valoroase,

promptitudinea cu care s-a realizat schimbul de informatie si personalitatea deschisa a

organizatorului de cursuri.

Pana in prezent s-au desfasurat cele ;ase mobilități prevăzute in cadrul proiectului

nostru dupa cum urmeaza:

In perioada 20-24 octombrie 2014 d-na profesor de informatica Daniela Grecu a

participat la cursul de formare, „Improving teaching and communication skills in the

classroom”- Spania , Barcelona iar in perioada 3-7 noiembrie 2014, Ileana Dora Mirea, prof

de lb engleza si Dinca Monica prof. de arte vizuale au participat la cursul “Cooperative and

Inquiry –Based Learning. Stimulating Students Creativity and Motivation “ – Londra, Marea

Britanie și în perioada 16-20 martie d-nele profesoare Ciolacu Emanuela, Croitoru Lucia și

Anghel Katerina iulia au participat la cursul Enhancing students Motivation through Inquiry –

based learning- la Stratford Upon Avon, UK.

Pentru participarea la cursurile de formare, dupa anuntarea rezultatelor in cadrul AN,

viitorii participanti au luat legatura cu organizatoarea cursului dna Kina Dimitrova din cadrul

instituiei organizatoare “Motivated Learning for everyone”( http://mlfe.info ). Aceasta a

informat despre locatia de desfasurare a cursului (in acelasi hotel in care s-a facut si cazarea

majoritatii participantilor in Barcelona si Language Link 6 Duke's Road, London WC1H

9AD, United Kingdom +44 20 3214 8250 pentru cursul din Londra)), orele de desfasurare,

materialele care trebuiau pregatite pentru prezentarea de inceput, si pentru activitătile la clasă

în strânsa legătură cu tematica cursului: creativitate, cooperare şi tehnici motivationale,

pentru a face faţă provocărilor unui schimb educaţional, cultural etc.

S-a procedat la informarea apoi pe Internet despre atractiile turistice, orele de vizita,

taxele percepute cu scopul de imbogatire a bagajului cultural (Sagrada Familia, Parcul Güell,

Montjuic, artera La Rambla, etc), artistul care au stat la baza frumoastelor creatii

arhitectonice (Antonio Gaudi) si principalele atractii turistice ale Londrei: Palatul

Buckingham, Covent Garden, Trafalgar Square, British Museum, Victoria and Albert


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

6

Museum, Big Ben si Cladirile Parlamentului, Muzeul de Istorie Naturala etc). între cele 4 ţări

participante la curs(Estonia- 4 participanti), Bulgaria(4 participanti), Romania (2

participanti), Croatia ( 1 participant).

Premergător cursului, s-au purtat discutii cu organiziatorul de curs Kina Dimitrova, in

vederea completarii actului tripartit, mobility agreement, a acordului cu institutia

organizatoare, a confirmarii de implementare si participare. Accesarea grupului cursului pe

facebook, a website- ului instituitiei organizatoare. Participantii la curs au primit informatii

privind tematica cursului, programul de curs detaliat, completandu-se un chestionar al

asteptarilor la curs.

D-na Grecu , d-na Mirea, d-na Dinca, d-na Ciolacu, d-na croitoru și d-na Anghel au

primit informatii despre formatorul cursului, domnul Klaas Geussens la cursul din Barcelona

si d-na Reneta Bozhkankova pentru cursul din Londra și Katarina Jakšić profesor de limba

si litaratura croata. Toti participantii au pregatit un portofoliu electronic cu prezentari

multimedia despre Romania, Dolj, Craiova si Liceul de Arte “Marin Sorescu”, cateva pliante

despre oras si scoala, Insa, fata de celelalte participari (Comenius si Grundtvig) abordarea

prezentarii din prima zi nu a depins de aceste materiale. Fiecare a trebuit sa se prezinte, sau sa

si prezinte tara, orasul scoala prin viu grai sau in cadrul activitatilor creative sip e baza de

chestionar( Inquiry Based Learning ).Tarile participante au fost in cazul cursului din

Barcelona -9 Turcia (dintre care 2 directori, un consilier educativ-psiholog, 2 prof engleza, 1

limba germana, alte discipline)

- 7 Polonia (2 reprezentatnti de la un ONG, 4 din invatamantul primar, 1 prof de

matematica)

- 3 Romania (2 info, 1 turism)

- 2 Bulgaria (1 prof de lb spaniola, 1 prof de limba bulgara) si la Londra (Estonia- 4

participanti), Bulgaria(4 participanti), Romania (2 participanti), Croatia ( 1 participant).

În decursul celor 5 zile au fost trecute în revistă și exersate o serie de metode și tehnici

creative, interactive de predare și învățare la cursul „Improving Teaching and

Communication Skills in the Classroom”- Spania , Barcelona dupa cum urmeaza:

- JIGSAW - Discutarea pe grupe de câte 4 persoane a sistemelor educaționale din țările

fiecărui participant, răspunzându-se la 4 întrebari; schimbarea grupurilor, și crearea altora

noi unde se realizau discuții prin specializarea pe cate o întrebare; se revenea la grupurile

inițiale și erau prezentate răspunsurile din grupurile specializate.

- Joc de concentrare – CLAP A PHRASE- fiecărui participant i-a revenit 1 literă sau 2

și trainer-ul scrisa pe flipchart o frază relativ scurtă, formată din maxim 15 cuvinte, iar

fiecare participant trebuia să bată din palme atunci cand ii venea rândul la litera sa, iar la

pauză trebuia să batem din palme de 2 ori; scopul activității era de sincronizare și de lucru în

echipă.

- Completarea unui chestionar personal MY FAVORITES (culoare, mancare, film,

vacanta de vis, actor, persoana, etc) cu scopul ca in zilele urmatoare in urma discutiile sa fie

identificata de catre alt participant persoana care corespunde descrieri din fisa.

- Joc BINGO cu 25 de intrebari cu raspunsuri scurte gen YES/NO (grupate 5X5) cu

care trebuia sa trecem pe la fiecare participant sa i le adresam si in cazul in care facem o linie

sau o coloana numai de YES sa strigam BINGO. Scopul jocului a fost de spargere a ghetii si

de intercunoastere.

- CLOUD - fiecare participant a fost invitat sa isi scrie parerea privind calitatile unui

profesor urmat de discutii pe marginea celor scrise.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

7

- ROUND ROBIN – a fost organziata o mare masa rotunda in care fiecare participant a

prezentat standardele unui bun profesor, la care ceilalti participant aceau adaugiri, exemple –

contraexemple.

- 3 MIN INTERVIEW– interviu de 3 minute/persoana in perechi si apoi prezentarea in

fata tuturor a celeilate persoane (disciplina predate, vechime, familie, hobby-uri, etc).

- Jocuri care stimuleaza comunicarea si pune in evidenta barierele lingvistice

(MASTER DESIGNER - constructia unui obiect din figuri geometrice in care coordonatorul

nu are voie sa arate modelul ci doar sa spuna unde sa fie asezate figurile și THE ISLAND

GAME - identificarea unor insule gemene in functie de indiciile pe care le ofera cealalta

persoana – lunga, seaman cu o portocata, varful de sus in A2, varful de jos in D10, etc).

- TPR (Total Physical Response) - exemplu de invatare a unei limbi straine (in cazul

nostru a limbii olandeze – 10 comenzi de genul Deschide usa, Inchide usa, Stai jos, Ridica-te,

etc) in doar 5 minute prin metoda raspunsului fizic total

- DOMINO – joc care pune in evidenta comunicarea scrisa (fiecare participant a primit

unul sau doua biletele pe care erau scrise anumite comenzi de genul: Daca cineva ia un pix in

mana atunci tu te invarti in jurul scaunului de 3 ori, Daca cienva bate palma cu profesorul

atunci tut e ridici si spui COOL, etc

Mijloace folosite în cadrul cursului au fost videoproiectorul, flipchart, fișe de lucru, note de

curs, markere, lipici, foarfeci, hârtie colorată, laptop, etc.

Ca și metode de predare utilizate de catre formator: expunere, dialog, conversatie, exemple,

jocuri nonformale, grupuri de lucru, , etc

Pentru a populariza și promova activitățile de formare finanțate prin Agentia Națională,

precum și pentru a prezenta metodele și tehnicile utilizate și însușite în cadrul cursului de

formare “Improving Teaching and Communication Skills in the Classroom” am propus în

Calendarul Activităților Educative Judetene la nivelul judetului Dolj, pe anul 2014-2015 o

masă rotundă județeana cu titlul "Noi metode de predare si comunicare" (activitatea este deja

aprobata si se regaseste aici http://www.ccddj.ro/perfectionare.php ) la care vor participa

cadrele didactice din județ (aproximativ 100), de diferite specialități, din mediul rural și

urban.

In cazul cursului “Cooperative and Inquiry- Based Learning. Stimulating students creativity

and Motivation”, Londra 3- 7 noiembrie 2014 stagiul care s-a desfasurat pe parcursul a 5

zile, a avut ca scopuri generale: metode creative de predare pe baza de cooperare si

colaborare, tehnici de lucru in grup si pe perechi, invatarea pe baza de chestionare/ intrebari,

acesarea resurselor web pentru invatarea creativa si tehnici motivationale.

Obiectivele cursului au fost: cunoasterea si promovarea exemplelor de bunã practicã cu

impact asupra procesului de invatamant intercultural in Comunitatea Europeanã; formarea de

competente psiho-pedagogice didactice si sociale care aplicate in plan practic sã favorizeze

educatia interculturala; formarea de competente necesare in elaborarea si derularea de

proiecte Erasmus+.

Activitatea de formare s-a desfasurat dupa urmatorul program:

Duminica: sosire, cazare la hotel Central, Londra. Tur al zonei ( Bloomsbury)

Luni – 3 11 2014 ora 14:00- 18:00 inregistrare, ice-breaking session: Kina Dimitrova,

organizator, Reneta Bozhankova, formator. Introducere in invatarea cooperativa,

invatare prin cooperare si colaborare, promovarea interdepentei pozitive. the language

tree;-3 wishes game; My three wishes; Artifact game; My visit card; Acrostic games;

Marti: 4 11 2014 -sesiuni de team building, invatare prin cooperare si gandire laterala;

activitati de grup pentru instalarea climatului de lucru si a lucrului pe grupe;

conceptul de invatare pa baza de intrebari; metode de implementare cu accent pe


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

8

diferentele dintre abordarea traditionala si invatarea pe baza de intrebari/ chestionare.

Ice- braking techniques: Assumption boosting; laddering; exaggeration, brain-

sketching, reversal; storyboarding; random input; decision tree; slip writing; fishbone;

my mystery spot Tuckman‟s Team Development Model( Forming; Storming;

Norming; Performing); Lateral thinking- Creativity- offering a new perspective on

simple things. Inquiry- based learning – group work- questionnaires-cultural,

geographical features

Miercuri 05 11 2014:metodede predaredezvoltarea de abilitati de lucru in

echipa;cooperare in clasa, metoda jigsaw; lectia pe baza de chestionar; planificare de

lectie bazata pe chestionar .

Joi: 06 11 2014 invatare colaborativa; tehnici colaborative, folosirea tehnologiei in

invatarea pe baza de chestionar; abilitati cheie in invatarea pe baza de chestionar.

Vineri 07 11 2014 strategii de invatare prin cooperare; predarea abilitatilor sociale

pentru lucru pe echipe eficient; dificultati posibile si provocari pentru aplicarea

invatarii cooperative si a celei pe baza de intrebari in clasa, acesarea surselor de

internet pentru invatarea pe baza de intrebari (www.slideshare.net;

www.simaulaproject.eu; www.eduwebinar.com.au; www.prezzi.com ); dezbatere

Home- Schooling .

La acestea s- au adugat prezentări video și prezentări PowerPoint, exemple de bună

practică; discutii libere in care au fost vizate diferentele sau asemanarile dintre sitemele

educative ale tarilor participante; schimbul intercultural.

Dimensiunea culturala a fost realizata si prin vizitarea pricipalelor atractii turistice,

culturale din Londra: Big Ben; The Houses of Parliament;The Tower of London, Tower

Bridge; Picadilly Circus, Nelson Column, Buckingham Palace; -the Changing of the Guards,

British Museum, Madame Tussauds; St Paul‟s Cathedral, Westminster Abbey, London Eye;

Covent Garden; “Natural History Museum; “Albert and Victoria” Museum”. Seara muzicala-

”Charlie and the Chocolate Factory”-musical–Theatre Royal Drury Lane; St. James Park,

HydePark; Regent‟sPark.

In perioada 16- 20 martie s-au desfasurat ultimele trei mobilitati din cadrul proiectului

nostrum la cursul: Motvating students through Inquiry- Based Learning “- Stratford – Upon-

Avon , Marea Britanie, sub indrumarea aceleiasi institutii organizatoare Motivated Learning

for Everyone.Stagiul care s-a desfasurat pe parcursul a 5 zile, a avut ca scopuri generale:

„Inquiry – based learning“, metode creative de predare pe baza de cooperare si colaborare,

tehnici de lucru in grup si pe perechi, invatarea pe baza de chestionare/ intrebari, acesarea

resurselor web pentru invatarea creativa si tehnici motivationale.

Locatia cursului a fost http://www.theardenhotelstratford.com/ Arden Hotel.

Programul cursului:

Vineri: sosire Londra( Luton airport)Sambata: vizitare catorva din atractiile turistice ale

Londrei: Buckingham Palace.

Sambata: sosire in Stratford – upon -Avon

Cazare : Premier Inn ( Ciolacu Emanuela)

Falcon Hotel ( Croitoru Lucia si anghel Katerina).

Activitatile au cuprins:

- Ice breaking activity pentru cunoasterea fiecaruia in cerc (name – one noun regarding

England – move) – fiecare repeta ce a zis celalal tinainte. Test your motivation as a

teacher – quiz- Teasteaza- ti motivatia.

- Desenarea simbolului pentru motivatie- compararea si dicutarea rezultatelor.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

9

- Cinci ingrediente cheie pentru imbunatatirea motivarii elevilor- prezentare.

Demonstratie – profesor de geografie voluntar trebuie sa motiveze elevii sa invete

depre anglia One volunteer is a geography teacher, who has to motivate studens to

learn about England – demonstration

- Proiect – profesorii sunt impartiti in 5 grupe – feicare grup alege un ingredient sa

obtina metode de imbunatatire a motivatiei elevilor ( elev, profesor , continut,

mediu)roject -Dupaaceea prezinta rezultatele in fata clasei.

- Cat de multe stiu despre Stratford– quiz

- Warm-up – participantii scriu un substantiv cu provire la Stratford- upon – Avon .

fiecare trebuie sa aleaga la intamplare o bucata de hartie si sa scrie un paragraf despre

subsatntivul cuiva.

- Ce este un citat chestionar- quiz.

- Ce este Inquiry-based learning – presentation

- Tipuri de intrebari conform lui Bloom – participantii lucreaza pe perechi alegand un

subiect si intreband de amintire , intelegere, aplicare.etc.

- Straight-face – participantii intreaba diverse intrebari unui voluntar care trebuie sa

adopte o fata fara expresie si sa raspunda confirmativ , cum ar fi „da, de fapt“

- Animal bingo –intrebari de ghicire a animalului ales. asking questions trying to guess

the chosen animal.

- Comparare -Comparison: traditional vs. inquiry based approach – prezentare si

demonstrare pe temele din obiecte diferite scolare

- Pregatirea lectiei „ Inquiry-based lesson“ – participantii muncesc in grupe si pregatesc

lectia bazata pe chestionar . Fiecare grup primeste tematica in functie de materia

predata( prof. de matematica – fractii, prof. de engleza – past perfect, prof de stiinte-

mamifere, prof. de litaratura- Hamlet etc.)Dupa pregatire, ei demonstreaza lectia

printr-un exemplu de mico-teaching)

- Socrates' way – intrebari in felul cum obisnuia Socrates.

- Crearea dialogului( intreaba si raspunde)si performarea lui dupa care audienta

ghiceste tipul de conversatie si actorii.

- Eseul Dyadic (binar) (The secret life of kids online)

- Dezvltarea gandirii laterale prin intrebari

- Lumile se ciocnesc: prezentarea romanului“ Crima si pedeapsa“ prin abordarea bazata

pe chestionar- lucru prin cooperare

- Ice-breaking activity: Fact or fiction (2 adevaruri, 1 minciuna)

- Organizator grafic: cate intrebari poti obtine pe un subiect trivial ca : shopping – din

punct de vedere psihologic, economic si alte perspective.

- Proiect dezbatere-Debate project (Teacher's way vs. Google's way) – profesorii sunt

impartiti in doua grupe , pros si cons.. principala dezbatere este : „Elevii nu au nevoie

de profesori cand au Google“. Feicare grup pregateste si prezinta proiectul.

- What happens next – ce se intampla apoi? Dupa prezentarea video , prof. intreaba

elevii ce se va intampla dupa in scenariu si elevii vin cu raspunsuri.

- Create and present „New World System folosind Inquiry-based approach

(cooperative work)

- Warm-up: Inside-outside circle – participantii se intreaba reciproc, in timp ce cercul

se misca.

- Have you ever – joc jucat in cerc. Un participant caree in mijloc trebuie sa vina cu

intrebari incepand cu „ ai ....vreodata?“, toti al caror raspuns este da trebuind sa

schimbe scaunul.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

10

- Role-playing debate –elevii sunt profesori si invers. Ei scriu plangeri si intrebari unul

altuia si performeaza sub forma unei dezbateri.

- Creand poveste pe baza a trei cuvinte alese la intamplare. Creating the story on the

basis of 3 randomly selected words. Story-boarding – fiecare poveste trebuie sa aiba

un cadru de desfasurare, personaje , probleme si solutii.

La aceasta experienta educativa s-a adaugat experienta culturala care a cuprins explorarea

cadrului natural al localitatii Stratford- Upon- Avon, vizitarea unor atractii turistice de

numele carora se leaga opera si viata renumitului scriitor englez William Shakespeare,

vizionarea unor reprezentatii in aer liber din piesele shakesperiene ( Romeo si Julieta);

socializare la un restaurant cu specific thailandez; familiarizarea cu modul de viata, traditiile

engleze precum si obiceiurile cotidiene si limbajul de zi cu zi al locuitorilor nativi, exersarea

abilitatilor de vorbire in limba engleza si stabilirea de contacte cu profesorii de la curs in

vederea unei colaborari viitoare in cadrul unui parteneriat Erasmus+ sau al unui proiect de

mobilitati KA1. Aranjamentele organizatorice (cazare si masa) au fost excelente.

Comunicarea intre participant-formator-organziator a fost extreme de deschisa.Calitatea

cursului a fost exce-lenta.Desigur, nu am fi putut traversa aceste frontiere interculturale fără

sprijinul financiar primit în cadrul Programului Erasmus+, ocazie cu care mulţumesc

ANPCDEFP pentru această oportunitate.

Activitatile de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia Europeana,

prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii

Profesionale (ANPCDEFP), în cadrul Programului ERASMUS+, proiecte de mobilitate

școlară.Continutul prezentului material reprezinta responsabilitatea exclusiva a autorului si

AN si Comisia Europeana nusunt responsabile pentru modul in care continutul informatiei

va fi folosit.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

11

CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN COOPERARE

ÎN INTEGRAREA EUROPEANA A PROCESULUI EDUCATIV

Prof. Mirea Ileana Dora- Liceul de Arte “ Marin Sorescu”

Prof. Dincă Monica-Liceul de Arte “ Marin Sorescu”

Motto: “Fortune favours the Brave”

Recunoașerea Europeană a alinierii Liceului de Arte Marin Sorescu la ultimele

tendințe educative europene, a fost stabilită prin mobilități şcolare cu scopul promovării și

îmbunătățirii strategiilor și metodelor de predare, în concordanță cu ultimele noutăți la nivel

european odata cu finanţarea prin programul Erasmus+ ( http://www.erasmusplus.ro/.) a 6

mobilitaţi in cadrul proiectului “Dezvoltarea abilitaţilor creative de predare şi comunicare” cu

nr. de referinta 2014-1-RO01- KA101-000267.

Proiectul de mobilitati scolare continua o traditie de aliniere la practicile europene a

Liceului de Arte „Marin Sorescu”care devine școală Europeană în anul 2005, deschizându-și

porțile în fața doritorilor de cunoaștere, frumos, dorinta de perfectionare.

In urma unui proces de selectie transparent( prin publicarea la avizierul scolii si

anunt pe grupul scolii [email protected]), desfasurat in perioada 01 08 2014 – 22 08

2014, au fost alese de catre o comisie de selectie, conform deciziei din 27 07 2014 nr. 49.2,

6 cadre didactice dornice de perfectionare si care au intrunit criteriile de selectie.

Institutia organizatoare este MOTIVATED LEARNING FOR EVERYONE,

Bulgaria, provider Kina Dimitrova care și-a dovedit seriozitatea de-a lungul intregului proces

precedent candidaturii si ulterior acesteia prin informatiile valoroase, promptitudinea cu care

s-a realizat schimbul de informatie si personalitatea deschisa a organizatorului de cursuri.

Cele șase mobilitati prevăzute în cadrul proiectului nostru sunt dupa cum urmeaza:

În perioada 20-24 octombrie 2014 d-na profesor de informatica Daniela Grecu a

participat la cursul de formare, „Improving teaching and communication skills in the

classroom”- Spania , Barcelona. In perioada 3-7 noiembrie 2014, Ileana Dora Mirea, prof de

lb engleza si Dinca Monica prof. de arte vizuale au participat la cursul “Cooperative and

Inquiry –Based Learning. Stimulating Students Creativity and Motivation “ – Londra, Marea

Britanie, iar in perioada 16- 20 martie 2015, ultimele trei mobilitati s-au desfasurat la

Stratford- upon- Avon, U.K. la cursul “ Enhancing Students‟ Motivation through Inquiry-

Based Learning “, unde au participat d-na Ciolacu Emanuela , profesor de limba franceza, d-

na Aghel Katerina Iulia, profesor de educație fizică si sport și d-na Croitoru Lucia, prof. de

istorie.

În vederea participării la cursurile de formare, dupa anunțarea rezultatelor în cadrul

AN, viitorii participanți au luat legatura cu organizatoarea cursului d-na Kina Dimitrova din

cadrul instituției organizatoare “Motivated Learning for everyone”( http://mlfe.info ). Aceasta

a informat despre locația de desfășurare a cursului (în același hotel în care s-a facut și cazarea

majoritătii participanților în Barcelona, Language Link 6 Duke's Road, London WC1H 9AD,

United Kingdom, pentru cursul din Londra, si Arden Hotel – la Stratford- Upon -Avon), orele

de desfășurare, materialele care trebuiau pregatite pentru prezentarea de inceput, si pentru

activitătile la clasă în strânsa legătură cu tematica cursului: creativitate, cooperare şi tehnici

motivationale, pentru a face faţă provocărilor unui schimb educaţional, cultural etc.

S-a procedat la informarea apoi pe Internet despre atracțiile turistice, orele de vizită,

taxele percepute cu scopul de îmbogatire a bagajului cultural (Barcelona-Sagrada Familia,

Parcul Güell, Montjuic, artera La Rambla etc), artistul care a stat la baza frumoastelor creații


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

12

arhitectonice (Antonio Gaudi), principalele atracții turistice ale Londrei: Palatul Buckingham,

Covent Garden, Trafalgar Square, British Museum, Victoria and Albert Museum, Big Ben si

Cladirile Parlamentului, Muzeul de Istorie Naturala etc) si insusirea de informatii privind

opera si viata marelui scriitor englez William Shakespeare, la Stratford- Upon - Avon , prin

intermediul grupului comun creat de organizator pe facebook pentru fiecare curs, premergator

activitatii de formare.

S-au purtat discuții de către coordonator cu organiziatorul de curs Kina Dimitrova,

anterior cursului, în vederea completării actului tripartit, mobility agreement, a acordului cu

institțtia organizatoare, a confirmării de implementare și participare. Prin accesarea grupului

cursului pe facebook, a website- ului instituiției organizatoare, participanșii la curs au primit

informații privind tematica cursului, programul de curs detaliat, completându-se un

chestionar al așteptărilor la curs.

D-na Grecu, d-na Mirea, d-na Dinca, d-na Ciolacu , d-na Anghel si d-na Croitoru, au

primit informatii despre formatorul cursului, domnul Klaas Geussens la cursul din Barcelona

si d-na Reneta Bozhkankova pentru cursul din Londr si d-na Katarina Jakšić pentru cursul de

la Stratford- Upon- Avon .Toti participantii au pregatit un portofoliu electronic cu prezentari

multimedia despre Romania, Dolj, Craiova si Liceul de Arte “Marin Sorescu”, cateva pliante

despre oras si scoala, Insa, fata de celelalte participari (Comenius si Grundtvig) abordarea

prezentarii din prima zi nu a depins de aceste materiale. Fiecare a trebuit sa se prezinte, sau sa

si prezinte tara, orasul scoala prin viu grai sau in cadrul activitatilor creative si pe baza de

chestionar ( Inquiry Based Learning ).

Ca si metode si tehnici inovative de lucru, in cele 5 zile de curs, au fost exersate

ultimele descoperiri in materie de lucru pe grupe, invatarea bazata pe chestionar, invatarea

prin cooperare, dezbaterea pentru luarea unei decizii, JIGSAW (discutarea pe grupe de câte 4

persoane a sistemelor educaționale din țările fiecărui participant), CLAP A PHRASE (joc de

concentrare), MY FAVORITES (completarea unui chestionar personal), ROUND ROBIN

(masa rotunda unde au fost prezentate standardele unui bun professor), 3 MIN INTERVIEW

(intercunoaștere), MASTER DESIGNER & THE ISLAND GAME (Jocuri care stimuleaza

comunicarea și pune în evidență barierele lingvistice), TPR (Total Physical Response), Ice-

beraking techniques: the language tree; wishes game; My three wishes …- choose an object

to tell you who you are; My visit card; Cooperative learning vs Collaborative learning;

Assumption boosting; laddering; exaggeration, brain-sketching, reversal; storyboarding;

random input; decision tree; slip writing; fishbone; my mystery spot; B. Tuckman‟s Team

Development Model (Forming; Storming; Norming; Performing)

Lateral thinking- Creativity- offering a new perspective on simple things; Inquiry- based

learning – group work- questionnaires-cultural, geographical features; Test your motivation

as a teacher – quiz; demonstrations; Straight-face; Animal bingo –Dyadic (binar) essay (The

secret life of kids online); Developing lateral thinking through asking questions; Worlds

collide: presenting Crime and Punishment through traditional and inquiry approach

(cooperative work); Fact or fiction (2 truths, 1 lie);Graphic organizer; Debate project

(Teacher's way vs. Google's way); What happens next ; Inside-outside circle – participants

are asking questions one another, while the inside circle is moving; Have you everRole-

playing debate ; Story reconstruction.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

13

Metoda inovativă a celor șase pălării gânditoare-Edward de Bono

asumarea de roluri în cadrul unei dezbateri în cadrul orelor de limba engleză-

“Cele șase pălării gânditoare” ( Six Thinking Hats ) – este o tehnica de învățare,

comunicare și de stimulare a creativității care a intrat în manuale și in programele de MBA.

Conceptul provine de la părintele conceptului gândirii laterale (rezolvarea problemelor și a

conflictelor prin abordarea din unghiuri diferite), Edward de Bono, personalitate inclusă într-

un top al celor 100 de oameni care au schimbat istoria lumii.Teoriile si conceptele lui au fost

preluate și aplicate în sistemele de educație din mai multe țări.De asemenea, sunt folosite si in

sectorul privat, in cadrul unor companii importante de pe toate continentele lumii.

De Bono a observat ca oamenii moderni sint « victime « al vitezei, ale informatiei

care ne asaltează pe toate canalele, zilnic. Și atunci, involuntar, oamenii aleg 1-2-

3 comportamente din cele 6 posibile, aceasta alegere viciind rezultatul. E ca și cum am dori

să jonglăm cu 6 oua nefierte și alegem doar 3 dintre ele. Consecința ?….Evident, pierderea

unor dintre ele……Cum procedăm când, într-o situație, noi am ales unele dintre acele oă, iar

partenerii nostri, altele……de exemplu, noi suntem preponderent pozitivi si creativi, iar

ceilalti, sint focusati către critică……. ? Rezultatul este exploziv….Tehnica celor 6 palarii

ajuta la dezvoltarea tuturor comportamentelor, atat in sensul folosirii lor, cat si in vederea

identificării acestora la persoanele cu care intrăm în contact.

TITLUL ACTIVITATII: GROUP WORK: “THE SIX THINKING HATS” ( DEBATE) Grupul țintă este alcatuit din elevii clasei a VIII-a cu

un număr de 20 de participanti. Activitatea are o

durata de 50 min.

Obiectivul principal: predarea lectiei “Exploring the

world”, folosind metoda non-formală a celor sase

palarii gânditoare

Locație: sala de clasă

Metode pedagogice utilizate: învățarea vizuală și

practică

Materiale necesare: pălării colorate (rosu-intuitie;

alba- informatie; galbenă- optimism; albastră-

gândire;verde - creativitate; neagră-sentimente);

worksheets by Paul Foreman-

www.inspiration.moonfruit.com

DESCRIEREA ACTIVITATII:

Profesoara împarte clasa în grupe de 4 elevi folosind

bomboane colorate similar sau jetoane perechi cu

atracții turistice din Londra Elevilor li se explică

participarea la o dezbatere pe roluri urmand exemplul unei activitati folosite la curs: “The Six

Thinking Hats”-collaborative and cooperative learning (rolurile sunt impartite conform

palariei purtate:rosu-intuitie; alba- informatie; galbenă- optimism; albastră- gândire; verde-

creativitate; neagră-sentimente.

Lectia “Exploring the World “ este punctul de plecare. Dupa citirea lectiei care aduce in

discutie riscurile fizice si psihologice la cre se supun cei care se incumetă să meargă în

expeditii la Polul Nord, se introduce subiectul dezbaterii: Ranulph Fiennes, un cunoscut

explorator si profesor a luat un grup de elevi intr-o expeditie la Polul Nord fara


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

14

consimțământul părinților sau al scolii. Elevii pasionați de drumeție si cu spirit aventuros

accepta provocarea și reușesc să realizeze o mare descoperire menită să aduca prestigiu școlii

și să atragă finanțare pentru un nou proiect in vederea desfășurarii unor expediții organizate

cu fonduri europene in cadru organizat care sa ducă la protejarea faunei de la Polul Nord.

Elevii dezbat pe grupe urmând modelul dat in fișele de lucru.

Se porneste de la considerente practice folosite in domeniul

afacerilor.

Fiecare persoană trebuie să poarte toate cele sase palarii si sa

nu le confunde intre ele.Mulți oameni de succes consideră că gândesc

rațional, pozitiv. Dar uită că o problemă trebuie analizată din mai

multe puncte de vedere: emoțional, intuitiv, negativ pentru a nu

subestima rezistența la schimbare, puterea afectivitatii, ura etc.

De aceea trebuie purtate și pălaria neagră și cea roșie, care, la

prima vedere par contraproductive. Nu trebuie uitat că și ele au

aspecte pozitive: cea neagră e totuși și precauția, iar cea rosie

reprezintă si motivarea echipei.

Fiecare om are un stil cognitiv de procesare a informatiei.

Unii sunt critici, alții optimiști, alții reci si logici. Secretul este ca

toate acestea sunt doar pălării, unghiuri de vedere, pe care le schimbi pentru a progresa, spre

exemplu pentru a deveni din pesimist un optimist creativ sau dintr-un pragmatic cu logica de

fier un om sensibil.

Metoda celor sase palarii este folosita pentru a determina indivizii să-și schimbe

perspectiva de gândire, să ia în calcul și alte puncte de vedere.

Fiecare pălărie se poartă pe rând în ce ordine dorești și ori de câte ori ai nevoie

Nu trebuie să porți două pălării în același timp, ci să gândesti simplu și corect. Trebuie să

separi entuziasmul de fapte si faptele de emoții.

Nu exista o rețetă generală de utilizare a pălăriilor. Poți începe de la fapte (pălăria albă),

apoi explorează avantajele și dezavantajele (pălăriile galbenă și neagră), generează soluții

(pălăria verde) și evalueaza atașamentul emoțional, părerea echipei (pălăria roșie). Este

demersul cel mai cunoscut: informare, analiza, soluții, consensul alegerii. Sau poti face cu

totul altfel, dupa cum doresti sau te obliga situația de față.

In ședinte și discutii, toti trebuie sa poarte palarii de aceeasi culoare in acelasi timp

Pentru o comunicare eficienta, e nevoie ca toti participantii sa poarte pălării de aceeași

culoare în același timp. Faptele nu pot fi contrazise cu argumente emoționale, creativitatea nu

trebuie ucisa de pesimiști, febra avantajelor nu trebuie sa înmormanteze precautia. „Ce

palarie porti acum?” ar fi bine să intrebe conducatorul ședintei când cineva e disonant cu

grupul. „Da-o jos si fii in consonanta cu noi toti!”. Regula se aplica cu o exceptie: pălaria

albastra e cea a sefului care trebuie sa pastreze mereu controlul sedintei si sa dirijeze

schimbarea pălăriilor.

Unii au inteles metoda altfel: să imparta palariile in grup si sa reconstituie Turnul

Babel. E o abordare care genereaza idei si multa galagie, dar aproape niciodata consens. Nu

trebuie sa imbraci un stil de gandire si sa il aperi pana in panzele albe, ci sa il “dezbraci” pe

cel pe care il folosesti de obicei si sa progrese Un renumit psiholog de origine malteza a

descoperit ca majoritatea oamenilor au una sau doua pălarii [comportamente], cand ar trebui

sa poarte de fapt 6 (sase) palarii colorate diferit pentru a fi performanti, a lua decizii bune si a

comunica eficient cu ceilalti.

Cele șase pălării sunt moduri de procesare a informației:


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

15

1. Pălăria alba inseamna prezentarea obiectiva a faptelor, a obiectivelor si a cifrelor, se

concentreaza pe informatii disponibile sau necesare. Participantii la discutie vor prezenta sub

aceasta palarie date obiective, concrete.

2. Pălăria rosie sugereaza intuitie, furie, patima, emotii si furnizeaza un punct de vedere

emotional [kinestezic].

3. Sub palaria neagra vor fi evidentiate punctele slabe ale unei idei. Este palaria problemelor,

criticilor si a precautiilor.

4. Palaria galbenaeste cea a unghiului optimist de abordare, orientata catre beneficii si aspecte

pozitive. Este palaria sperantei ;

5. Verdeleeste palaria ideilor noi si a creativitatii, a alternativelor, provocarilor.

6. Pălăria albastră vizeaza controlul, coordonarea, organizarea procesului de gândire și

folosirea celorlalte pălării.Nu vizeaza un subiect în sine, ci procesul gândirii.

Elevii trag concluziile după ce și-au asumat rolurile purtând pălăriile primite.

Activitatea de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia

Europeana, prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si

Formarii Profesionale (ANPCDEFP), în cadrul Programului ERASMUS+, proiecte de

mobilitate școlară.

Continutul prezentului material reprezinta responsabilitatea exclusiva a autorului si

AN si Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care continutul informatiei

va fi folosit.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

16

INTEGRAREA CREATIVITĂȚII ȘI A INOVAȚIEI ÎN PROCESUL

DIDACTIC

Prof. Grecu Daniela, Liceul de Arte “Marin Sorescu”, Craiova

Prof. Drăniceanu Cristina, Liceul de Arte “Marin Sorescu”, Craiova

Erasmus Plus (sau Erasmus+) este noul program al Uniunii Europene în domeniul

educației, formării profesionale, tineretului și sportului. Programul a demarat în anul 2014, va

fi operațional până în anul 2020 și face parte din cadrul multi-anual de finanțare a Uniunii

Europene.

Programul este structurat în cadrul a trei acțiuni cheie după cum urmează:

1) Mobilități de învățare - pentru profesori, formatori, studenți, elevi din școlile VET, personal/staff (fostele mobilități

din cadrul Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Grundtvig)

- tineri, voluntari, lucrători de tineret (fostele proiecte de Schimburi, Serviciul European de

Voluntariat sau de Formare în cadrul Tineret în Acțiune)

2) Cooperare pentru inovare și bune practici - parteneriate strategice -atât pentru colaborari sectoriale dar și inter-sectoriale (fostele

parteneriate bi sau multilaterale)

- alianțe pentru cunoaștere, alianțe sectoriale și proiecte pentru creșterea capacității

organizaționale prin cooperare internațională

3) Sprijin pentru reforma politicilor

- dialogul structurat între tineri și decidenții din domeniul tineretului

- sprijin pentru Metoda Deschisă de Coordonare

- suport pentru rețele/servicii/instrumente europene (precum Eurydice, Euroguidence,

Europass, Eurodesk, etc)

Pentru mai multe detalii privind

fiecare acțiune în parte, puteți acceseaza

site-ul http://www.erasmusplus.ro/.

În cadrul noului program

ERASMUS+, Liceul de Arte “Marin

Sorescu” a aplicat pentru a continua

dezvoltarea cadrelor sale didactice. Astfel,

în decursul anului școlar 2014 – 2015, un

număr de 6 cadre didactice au participat în

cadrul acțiunii-cheie 1: mobilitatea

persoanelor în scopul învățării, din partea

Liceului de Arte “Marin Sorescu”, în

cadrul proiectului cu numărul de referință 2014-1-RO01-KA101 – 000267 intitulat

“Dezvoltarea compețentelor creative de predare și comunicare”.

In cadrul cursului “Improving Teaching and Communication Skills in the Classroom”

desfășurat în Barcelona în perioada 20 – 24 octombrie 2014 au luat parte alături de mine 20

de participanți din 4 țări, astfel: 9 din Turcia, 7 din Polonia, 2 din Romania și 2 din Bulgaria.

În decursul celor 5 zile au fost trecute în revistă și exersate o serie de metode și

tehnici creative, interactive de predare și învățare: JIGSAW (discutarea pe grupe de câte 4

persoane a sistemelor educaționale din țările fiecărui participant), CLAP A PHRASE (joc de

concentrare), MY FAVORITES (completarea unui chestionar personal), ROUND ROBIN


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

17

(masa rotunda unde au fost prezentate standardele unui bun professor), 3 MIN INTERVIEW

(intercunoaștere), MASTER DESIGNER & THE ISLAND GAME (Jocuri care stimuleaza

comunicarea și pune în evidență barierele lingvistice), TPR (Total Physical Response), etc.

Lectie de Tehnologia informației și a comunicațiilor

"Servicii INTERNET " - exemplu de bune practice a metodelor nonformale în predare -

„WATCH AND MATCH”

Grup țintă: elevii clasei a IX-a

Număr participanți: 15 elevi

Tipul de activitate: practică

Durata activității: 50 min

Obiectivul principal: predarea lectiei "Servicii Internet",

folosind metode non-formale

Localiție: laboratorul de informatică

Metode pedagogice utilizate: învățarea vizuală și practică

Materiale necesare: cartonașe colorate cu:

- termeni - cheie ai serviciilor oferite de Internet (www,

email, website, e Comerț, chat, forumuri de discuții,

motoarele de căutare, etc.),

- definițiile complete si exemple ale serviciilor Internet

Descrierea detaliată a activității:

Pasul 1: Anunțarea elevilor a titlul noii lecții și a obiectivelor

urmărite

Pasul 2: Împărțirea elevilor în două grupuri (elevii sunt aleși aleator în grupuri)

Pasul 3: Oferirea elevilor a cartonașelor colorate cu definiții și a celor cu termenii cheie

(toate sunt de diferite culori).

Pasul 4: Explicarea elevilor a

activității pe care trebuie să o facă:

fiecarui termen cheie i se potrivește

o definiție. Pe baza cunoștințelor

pe care le au în utilizarea

Internetului (în timpul liber aceștia

folosesc foarte mult aceste resurse),

elevii trebuie să găsească și să

potrivească cuvantul cheie cu

definiția și exemplele.

Pasul 5: Elevii merg la mesele de

lucru pentru a executa cerința.

Profesorul intervine doar pentru a

clarifica anumite neclarități de limbă de la fiecare grupă (în definiție sunt folosiți termeni

tehnici)

Rezultate / rezultate: îmbogățirea bazei de cunoștințe, îmbunătățirea abilităților de

cooperare și comunicare.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

18

Lecție de Procesare computerizată a imaginii

"Creație LOGO " - exemplu de bune practice a metodelor nonformale în predare -

„CLOUD”

Grup țintă: elevii clasei a XI-a

Număr participanți: 12 elevi

Tipul de activitate: practice / atelier vizual

Durata activității: 50 min + 50 min

Obiectivul principal: crearea unui logo pentru un proiect

ERASMUS + folosind metode non-formale

Localiție: laboratorul de informatică

Metode pedagogice utilizate: învățarea vizuală și practică

Materiale necesare:

- flipchart pe care se scrie titlul proiectului

- aplicația http://www.tagxedo.com/

- calculatoare pe care se execută logo-ul

Descrierea detaliată a activității:

Pasul 1: Anunțarea elevilor a titlul noii lecții și a obiectivelor

urmărite

Pasul 2: Stabilirea cu elevii a cuvintelor cheie ale proiectului

("Young citizens of Europe - our future. The path of knowing, growing and understanding")

Pasul 3: Crearea schemei pe flipchart a unor cuvinte derivate din titlu, cuvinte ce vor veni în

ajutorul elevilor pentru crearea logo-ului

Pasul 4: Crearea, pe calculator, folosind aplicația http://www.tagxedo.com/ a unui nor de

cuvinte sau a altor forme sugestive.

Pasul 5: Elevii merg la calculatoare pentru a executa logo-urile. Profesorul intervine doar

pentru a clarifica anumite neclarități, pentru a face mici retușuri.

Rezultate / rezultate: îmbogățirea bazei de cunoștințe IT, îmbunătățirea abilităților de

comunicare și colaborare.

Activitatea de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia

Europeana, prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si

Formarii Profesionale (ANPCDEFP), în cadrul Programului ERASMUS+, proiecte de

mobilitate școlară.Continutul prezentului material reprezinta responsabilitatea exclusiva a

autorului si AN si Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care continutul

informatiei va fi folosit.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

19

CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN CURSURI DE FORMARE EUROPENE

Prof. Ciolacu Emanuela- Liceul de Arte “Marin Sorescu”, Craiova

În perioada 16-20 martie 2015 d-na profesoară de istorie, Croitoru Lucia, d-na

Ciolacu Emanuela, prof. de limba franceză și Anghel Katerina Iulia profesorde educație fizică

si sport, au participat în cadrul proiectului institutional „ Dezvoltarea abilitatilor creative de

predare si comunicare“ cu nr de ref. 2014- 1-RO01–KA101 000267, la cursul ENHANCING

STUDENTS' MOTIVATION THROUGH INQUIRY-BASED LEARNING care a avut loc

in Stratford-upon-Avon, U.K al cărui organizator a fost Kina Dimitrova, si formator:

Katarina Jakšić profesor de limba si litaratura croată.

Pregătirea pentru curs a însumat alcătuirea unui protofoliu didactic cu prezentări ale

școlii, ale orașului, țării ( relief, istoric, cultura), regiunii, Oltenia, ale activitătilor la clasă in

strânsa legatură cu tematica cursului: creativitate, cooperare și tehnici motivaționale, pentru a

face față provocărilor unui schimb educațional, cultural între țările participante la curs, printre

care Romania, Italia, Cehia, Spania, Portugalia.

Premergător cursului, s-au purtat discuții cu organiziatorul de curs Kina Dimitrova,

prin intermediul coordonatorului de proiect d- na prof Mirea Ileana, in vederea completării

actului tripartit, mobility agreement, a acordului cu instituția organizatoare, a confirmării de

implementare și participare, accesarea grupului cursului pe facebook „MLFE KA1 Courses-

Stratford-upon-Avon, UK, March, 2015“, a website- ului instituitiei organizatoare.

Participanții la curs au primit infomatii privind tematica cursului, programul de curs detaliat,

informatii referitoare la mijloacele de transport cele mai bune, asupra vremii si locatiei

cursului.

Stagiul care s-a desfasurat pe parcursul a 5 zile, a avut ca scopuri generale: „Inquiry –

based learning“, metode creative de predare pe baza de cooperare si colaborare, tehnici de

lucru in grup si pe perechi, invatarea pe baza de chestionare/ intrebari, acesarea resurselor

web pentru invatarea creativa si tehnici motivationale.

Locatia cursului a fost http://www.theardenhotelstratford.com/ Arden Hotel.

Programul cursului:

Vineri: sosire Londra( Luton airport)

Sambata: vizitare catorva din atractiile turistice ale Londrei: Buckingham Palace.

Sâmbăta: sosire in Stratford – upon -Avon

Cazare : Premier Inn ( Ciolacu Emanuela)

Falcon Hotel ( Croitoru Lucia si Anghel Katerina)

Definirea creativitatii si a inovatiei în educatie

Ce face ca o experienta, un gând sau o activitate sa fie creativa? Ce este

creativitatea? De ce este importantă? Cum putem dezvolta creativitatea elevilor în clasă si în

școli? Conceptul de creativitate este uneori derutant și, deși s-au facut numeroase eforturi

pentru a defini creativitatea, acest lucru nu este posibil în mod exhaustiv. Cercetătorii admit

că nu putem explica puterea creativă a creierului deoarece ne lipseăte limbajul pentru a

descrie activitatea creierului asociată procesului creativ. Putem să ne dăm seama că o

activitate este creativă, dar procesele mentale implicate sunt greu de descris. Un elev din

SUA spunea „Dacă aș ști ce este creativitatea, atunci aș ști când am fost creativ”. Printre

cercetătorii care au încercat sa defineasca creativitatea, se numara si Howard Gardner (1997)

care a descris-o drept „abilitatea de a rezolva probleme și produse la modă și de a ridica noi

întrebari”. Bill Lucas (2001) considera creativitatea drept o „stare de spirit în care toate


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

20

inteligentele noastre lucreaza împreuna”, iar Ken Robinson (2001) definește creativitatea

drept un „proces imaginativ cu rezultate originale si valoroase.”

Varietatea de definitii ale creativitatii este explicata prin faptul ca însăsi

creativitatea

poate fi vazută ca un bun al oamenilor (cine suntem), al proceselor (ceea ce facem) sau au

produselor (ceea ce rezulta din ceea ce facem). Procesul creativ implică trei aspecte:

generarea de idei, varietate si originalitate (Fisher, 2004). A face ceva creativ înseamna a

genera ceva. La cel mai simplu nivel, creativitatea înseamnă a face ceva, a forma ceva sau a

aduce ceva la viață. A fi creativ înseamnă a fi productiv în gândire, fapte si limbaj (Fisher,

2004).

Atunci când câștigătorul premiului nobel, Linus Pauling, a fost întrebat cum a reușit

să facă atât de multe descoperiri creative, acesta a raspuns: „Este usor, te gândestila multe

idei, si renunti la ideile proaste.” Foarte multe lucruri pe care le facem în clasă nu sunt decât

rezultatul rutinei și al obisnuintei. Deci nu trebuie sa confundam creativitatea cu producerea

unei activitati. Creativitatea nu se evidentiaza în activitatile repetitive.Profesorii creativi nu

repeta lectiile, ci adauga acestora lucruri noi, deci le fac mai variate. Cei mai eficienți dascăli

sunt cei care se caracterizează prin inovație în predare și care pun accentul pe creativitatea

copiilor și mai ales pe modalitățile de a dezvolta această creativitate și încrederea de sine.

Jerome Bruner (1962) definește creativitatea drept un „act care produce surprize”.

Originalitatea este cea care ne surprinde de obicei. A face acelasi lucru înacelasi fel nu

înseamnă că suntem creativi, a face lucrurile în mod diferit este ceeace conferă creativitate

unei acțiuni. Un act creativ are valoare daca genereaza cevanou, originalsi unic. Creativitatea

are o valoare educativa pentru ca adauga ceva nou.

„Creativitatea nu înseamna doar arta. Înseamna a gândi profund si a avea idei

originale despre un anumit lucru”(Georges Ecccles, 10 ani, din Westbury Park School,

Bristol). cunoasterii si experientei, chiar daca acel ceva nou nu este recunoscut ca folositorde

catre altii. Pentru mediul scolar, creativitatea poate însemna crearea unei retete aexcelentei,

mai degraba decât urmarea unor retete deja folosite de altii. Creativitateaeste importanta în

domeniul educational pentru ca ne da posibilitatea de a schimba ceva, de a face ceva în

domeniul în care activam. Lumea, asa cum este ea reprezentata, nu este singura lume

posibila, prin imaginatie putem sa o folosim ca un model pentru a crea alte lumi posibile.

Poate ne dorim sa schimbam anumite practicicaracterizate de rutina si obisnuinta. Mintile

creative pot sa gândeasca dincolo de ceea ce ne este dat si sa se angajeze în diverse

experimente pentru a schimba cevaîn mediul lor. Asemenea impulsuri creative sunt factori

vitali în domeniul educational si nu numai. Scoala are rolul de a forma indivizi capabili sa

gândeasca si sa facalucruri noi, nu doar sa repete ceea ce altii au facut înaintea lor.

Creativitatea esteesentiala în rezolvarea de probleme. La nivel educational, creativitatea poate

sa fieun factor important în succesul academic. Activitatile creative pot motiva elevii

îndiverse moduri, facându-i sa gaseasca un interes în activitate. Robert Sternberg(1999)

considera ca atunci când elevii sunt evaluati prin moduri care le pun în valoare creativitatea,

atunci performanta lor se îmbunatateste. Creativitatea este o characteristica a oamenilor, a

actiunilor si a rezultatelor.Creativitatea în predare implica renuntarea la ogândire paralizata în

rutina, siadoptarea unor tehnici de predare inovative. Copiii secolului 21 au parte zilnic de

experiente cât se poate de creative, fapt care le creste si asteptarile legate deactivitatile de la

scoala. Ei au nevoie de lectii care sa-i surprinda. Scolile pot hranicreativitatea prin crearea

unui capital creativ (Fisher, 2004). Fisher întelege princapital creativ suma resurselor de care

este nevoie pentru a îndeplini o sarcina,incluzând sinele creativ, abilitatile si daruirea în

realizarea unei sarcini sau activitati,precumsi mediul creativ, resursele creative de care este


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

21

nevoie în realizareaactivitatii. De asemenea, capitalul creativ implica si existenta unor

parteneriatecreative, formate din parteneri care se sprijina reciproc. Scolile care încurajeaza

creativitatea ca proces produc elevi mult mai creativi punând accentul nu doar pe abilitatile

obligatorii ci si pe acele abilitati si atitudini care stau la baza învatarii pe parcursul vietii.

Dupa Fisher (2004), creativitatea apare atunci când avem suficienta încredere sa încercam

lucruri noi se întâmpla atunci când abordam curriculumul într-un mod inovativ si când

timpul ne permite sa ne lasampurtatideimaginativepentru alasacreativitateasasemanifeste.

Creativitatea înseamna a fi deschis la oportunitati noi, aăa cum a fost și cursul

“Enhancing Students Motivation through Inquiry –Based Learning”, a urma cărarea mai puțin

încercată, a accepta îndoiala și incertitudinea, a te redescoperi în nenumărate forme și valențe

pentru a putea inspira.

Bibliografie

Bruner (1962), citat de Nickerson în Sternberg (1999).

Fisher R., Williams , (2004), Unlocking creativity-Teaching across the curriculum,

David Fulton Publishers.

Gardner, H. (1997) Extraordinary Minds. New York: HarperCollins.

Lucas, B (2001) „Creative teaching, teaching creativity and creative learning‟, în Craft

A., Jeffrey, B. si Leibling, M. (eds) Creativity in Education. London: Continuum.

Robinson, K. (2001) Out of Our Minds: Learning to Be Creative. Oxford: Capstone.

Sternberg, R.J. (ed.) (1999) Handbook of Creativity. Cambridge: Cambridge,

University Press.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

22

COMUNICAREA - MIJLOC ȘI SCOP ÎN EDUCAȚIE

Prof. Anghel Katerina Iulia Liceul de Arte “Marin Sorescu”

Prof. Croitoru Lucia Liceul de Arte “Marin Sorescu”

Există mai multe clasificări ale metodelor didactice, care îmbină valorile stabile ale

didacticii tradiționale cu dinamica, inventivitatea, creativitatea și tehnicitatea aduse în

didactica moderna. Criteriile sau perspectiva în baza cărora se alcătuiesc au în vedere

obiectivele și scopurile activității didactice, termenele de realizare a acestora, participanții și

timpul alocat. În general, rareori în ora de studiu folosim o singura metoda. După necesităti,

pentru adecvarea la tema și la subiecți procedăm la combinarea mai multor metode sau la

extragerea și accentuarea unor secvențe dintr-o metodă.

O clasificare cuprinzatoare și echilibrată a principalelor metode de învățare găsim

în Demersuri creative în predare si învatare (M. Ionescu,2000 si M. Ionescu, I. Radu,

Didactica modernă2001, p. 134).): „de comunicare – orala sau scrisa”, „de cercetare a

realitatii” (directă sau indirectă), „bazate pe acțiunea practică” (reală sau simulată) si de

„instruire asistată de calculator” (IAC). În studiile sale, insistente pe aceasta tema, prof. M.

Ionescu, subliniază că nu este importantă elaborarea unei taxonomii a metodelor didactice,

respectiv încadrarea rigidă a unei metode într-o anumită categorie, ci „identificarea

principiilor și a cerințelor care stau la baza utilizării ei eficiente, în asa fel încât să se tină cont

de caracteristicile situației de instruire.”(M. Ionescu, 2000, p. 168).

Din perspectiva teoretică și practică în plină actualitate, precum „instruirea

interactivă”,conf. univ. dr. Musata Bocos, (2002), în volumul „Instruire interactiva. Repere

pentru reflectivesi actiune”, releva necesitatea si importanta activizarii în instruire,

valoareasi eficienta interactivitatii, exemplificând cu un corpus larg de metode si tehnici de

predare/învatare. Astfel, autoareaconchide: „Instruirea interactiva reprezinta un tip superior

de instruire, care se bazează peactivizarea subiecților instruirii, pe implicarea și participarea

lor activă si deplină, precum și peinstaurarea de interacțiuni, schimburi intelectuale, de idei,

confruntare de opinii, argumenteîntre acestia”. (M. Bocos, 2002, p. 4, sbl. n.)

Dupa criteriul „obiectivelor urmarite” si „modalitatii principale de realizare și

dezvoltare a acestor obiective”, cercetatorul I. O. Pânisoara (2005, p. 140) propune o

clasificare a metodelor de interactiune educationala în cinci categorii: de dezvoltare directa

a abilitatilor decomunicare (fiind integrate aici – ascultarea interactiva si metoda

socratica); de cultivare acreativitatii si rezolvare de probleme (ex. brainstorming-ul si

metoda rezolvarii creative de probleme (problem solving); bazate pe dezbaterea de grup

(reuniunea Philips 66, focus-group, controversacreativa, tehnica dezbaterilor – debate); de

observare a interactiunilor în cadrul grupului (tehnica acvariului si seminarul socratic); de

constructie de echipa (exercitiile spargere a ghetii –ice-breacking – si metoda constructiei de

echipa – team-building).

Daca avem în vedere criteriul participativ sau non-participativ al cursantului, putem

stabili o ierarhie pe trei nivele a metodelor didactice curente: a) cu rol pasiv: descrierea,

povestirea/relatarea, explicatia, prelegerea cu oponenti, lecturarea, învatarea prin înregistrari

audio-video, prin film; b) cu rol semi-activ: conversatia catehetica (reproductiva),

observarea, conversatia euristica (activa, interogativa, reflexiva), dezbaterea, prelegerea-

dezbatere, problematizarea, discutia dirijata; c) cu rol activ-participativ: asaltul de idei,

studiul de caz,lucrul în laborator (IAC), exercitiul, rezolvarea de probleme, jocul de rol,


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

23

lucrul cu manualul si cartea (dictionarul), analiza structurala, dezbaterea Phillips-66 si în

grup, proiectul, eseul (reflexia personala), documentarea, ancheta, rezumarea si analiza

textelor.

Metode care favorizeaza activităti comunicative activizatoare, interactive

Metodele constituie elementul esential al strategiei didactice, dar ele nu pot fi îmbratisate fara

a tine cont de obiectivele prestabilite ale activitatii instructive, de nivelul si

intereselecursanților. Din aceasta perspectiva, tinând cont si de nivelul academic la care

lucram, avem în vedere metodele care duc la fixarea si la adâncirea cunostintelor de

limba străina, la dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de comunicare în context

profesionale, pe acelea care determina creativitate rationala si expresiva, care verifica si

apreciaza cunostintele. Iata:conversatia, discutia, reteaua de discutii, dezbaterea, jocul

de rol - favorizeaza competentele de comunicare si relationare, întelegerea conceptelor si

ideilorprofesionale, a normelor si regulilor de comunicare verbala, de decizie si de

atitudine,pentru formarea opiniilor; studiul de caz, problematizarea, jocul de rol,

exercitiul - stimuleaza gândirea sicreativitatea, gasirea de solutii pentru diferite probleme,

reflectii critice si judecati de valoare, compararea si analiza de situatii date, dezvolta

competentele necesare unorabordari complexe si integratoare: cubul, lucrul în grupe

mici(2,4-6 membri) - stimuleaza cooperarea, lucrul îngrup/echipa, dezvolta spiritul de

solidaritate, întrajutorare, corecteaza greselile sisudeaza relatii socio-afective, psiho-

comportamentale în scopuri cognitive:

Însusirea uneia sau a mai multor limbi straine în avantajul profesiuniieste o

necessitateindiscutabila; în fond, stapânirea limbajului de specialitate în limba tinta a

devenit o conditiea integrarii socio-profesionale, dar si o valenta definitorie a personalitatii si

a creativitatiiabsolventului.

Cu totii stim că astazi predomină, în mod curent, învățarea centrată pe motivații și

capacităti, pe experiența intelectuală, penevoile si intersele imediate sau de perspectiva, pe

participare, activizare si creativitate.

Atât profesorul, cât și elevii au/îsi asuma roluri comutative, antrenând si alternând

functiile de influenta reciproca.Orientarea de baza este deopotriva psihologica,sociologica si

constructivista.

BIBLIOGRAFIE

1..Ausubel David P., Floyd G. Robinson, (1981) Invatarea în scoala - o introducere în

psihologia pedagogica, col. Pedagogia sec. XX, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti,

2.Bocos, Musata (2002). Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune, Cluj-

Napoca: Editura Presa Universitara Clujeana

3.Bradea, Livia-Otilia (2000). Integrarea limbilor straine în educatie si instructie, Cluj-

Napoca: Editura NAPOC ASTAR

4.Cerghit, Ioan (1980). Metode de învatamânt, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica

5.Chis, V. (2001). Provocarile pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitara

clujeana,Cluj-Napoca

6.Dragos, Clara-Liliana, Orientari metodice în predarea limbilor moderne, în Preocupari

actuale în didactica, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1991, IX

8.Pânisoara, Ion-Ovidiu (2003). Comunicarea eficienta.Metode de interactiune educationala,

Iasi.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

24

COMUNICARE PRIN LECTURĂ CREATIVĂ

Prof. Oancea Ana- Maria- Liceul Tehnologic Special „Bethoveen”

Prof. Văduva Amalia- bibliotecar-Liceul de Arte „ Marin Sorescu”

Motto

Nu poti sa-i spui unui copil „Citeste!”sau „Iubeste!”... Trebuie sa-si doreasca singur asta!

Verbul „a citi”nu suporta imperativul!

Trăim într-o societate în care interesul pentru lectura al tinerilor pe care îi formăm

este din ce în ce mai scazut, în principal din cauza avalanșei de informații provenita din mass

media, a dezvoltarii fara precedent a tehnologiei care atrage tot mai mult atențiatinerilor și nu

ofera întotdeauna cele mai bune soluții pentru problemele lor. Lectura ocupa un loc important

în devenirea umana și în formarea personalitații. Ea trebuie sa fie o necesitate, și nu o

obligație, așa cum este perceputa de unii tineri astazi. Experiența didactica pe care am

acumulat-o pâna în prezent îmi da voie sa afirm cu tarie faptul ca interesul pentru lectura se

formeaza în primii ani de școala, atunci când copilul interacționeaza pentru prima data cu

carțile, când placerea de a citi nu este înca umbrita de acțiunea nefasta a jocurilor la

calculator și a internetului. Școlarii mici pot fi motivate prin povești în care realul se

împletește cu fantasticul, lasându-le imaginația sa creeze tot felul de scene interesante, prin

povestiri concrete despre fapte reale în care trasaturi pozitive ale personajelor îi ajuta sa

înțeleaga bunatatea, cinstea, corectitudinea și respectul sau prin texte științifice care le ofera

informații valoroase despre lucruri interesante și placute, despre viața unor plante și animale

etc.

Modalitați de stimulare a interesului pentru lectura

Cartea îi poarta pe elevii prin lumea minunata a cunoașterii și este foarte

important ca ei sa învețe sa conștientizeze valoarea lecturii înca de când sunt micuți,pentru ca

motivația pentru citit sa nu se diminueze nici când vor crește. Stimularea interesului pentru

lectura reprezinta o cerința fundamentala a ciclului primar, și trebuie sa se realizeze treptat,

fara ca elevii sa se simta supraîncarcați de teme suplimentare care nuvor avea decât o

influența negativa asupra lor și îi vor determina sa refuze cititul maitârziu. Câteva modalitați

de stimulare a interesului pentru lectura pe care le-am aplicat laclasa pe parcursul anilor

școlari anteriori, dar și în acest an școlar sunt:

1.Organizarea unei mini-biblioteci a clasei, unde copiii au putut avea acces la cărți

dintre cele mai diverse, cu povești ilustrate, basme, poezii. Elevii au folosit aceste

carți pentru a face cunoștința cu lumea poveștilor, dar și pentru a recunoaște litere

(înainte de învațarea cititului- clasa pregatitoare);

2.Am aordat o atenție deosebita lecturii în clasa, citindu-le elevilor mici povestiri,

dupa care am realizat apoi dramatizari. Elevii au fost foarte încântați de jocurile

propuse;

3.Le-am cerut elevilor sa alcatuiasca albume pentru fiecare scriitor studiat, cuprinzând

expresii artistice, informații despre viața scriitorului respectiv, alteopere scrise de

acesta, toate sub forma de imagini sau citate, stârnind în acestfel curiozitatea, interesul

și dra

gostea pentru lectura a elevilor mei;

4.Am invitat părinții să participe alaturi de copiii lor la șezatori literare,

demonstrându-le cât de important este pentru elevi sa citeasca din placere. În cadrul


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

25

unor astfel de activitați, am prezentat elevilor (și parinților) ghicitoriliterare, diafilme,

expoziții de carte etc. Elevii au fost stimulați sa demonstreze ca pot mai mult, fiind

îndemnați sa recite, sa povesteasca sau sa interpreteze roluri;

5.Am organizat vizite la teatrul de papuși, pentru ca elevii sa poata viziona opere

literare studiate la clasa din perspectiva artei actorului, astfel încât ei sa cunoasca

comportamentul de scena și sa aplice acest comportament în dramatizarile realizate la

clasa;

6.Le-am cerut elevilor sa realizeze desene inspirate din poveștile citite, stimulând

imaginația și creativitatea, dar și îndemânarea artistica. Aceste desene au completat

albumele realizate de ei.

7.Am consemnat pe un panou în sala de clasa lecturile citite și am expus unele dintre

produsele realizate de elevi;

8.Am facut recomandari cu privire la lectura suplimentara a elevilor.

Dezvoltarea competențelor de comunicare și a gândirii critice prin lectura

Competențele de comunicare ale elevilor noștri nu pot fi dezvoltate decât printr-o

abordare adecvata a orelor de lectura, prin implicarea activa a tuturor elevilor în procesulde

învațare. Înainte de a-i învața sa citeasca însa este necesar sa îi învațam sa iubeascacititul,

pentru ca atunci când cunoștințele lor se îmbogațesc sa se adapteze cu ușurințacerințelor și sa

înțeleaga conținutul citit. Prin lectura, vocabularul elevilor devine mai viu,mai colorat,

imaginația lor își extinde granițele, devin capabili sa poarte o conversație, îșiîmbogațesc

cunoștințele despre lume și despre viața.

La clasele mici, textele din abecedar trebuie analizate și comentate, apoi se

recomanda lecturi scurte, pe baza carora se vor purta discuții. Elevii trebuie încurajați sa

formuleze întrebari și sa gaseasca raspunsuri, sa foloseasca cuvintele noi și expresiile artistice

în contexte variate, sa redea prin cuvinte proprii conținutul textelor citite, sa recunoasca

personajele dintr-un text citit sau scene din textul respectiv în imagini, saașeze în ordinea

succesiunii evenimentelor ilustrații.

Lectura nu trebuie impusa. Dimpotriva, trebuie gasite mijloacele prin care elevii sa

ajunga sa o considere ca fiind o necesitate și ca act de libertate a gândirii. De o mare

importanța pentru dezvoltarea gustului pentru citit al elevilor este și implicarea parinților,

prin implicare înțelegând însa nu doar ca parintele sa îi ceara elevului sa citeasca, ci sa

citeasca împreuna, explicând ceea ce copilul nu înțelege, comentând faptele împreuna,

purtând discuții despre ceea ce l-a impresionat mai mult pe copil. Parinților le revine

responsabilitatea de a urmari acasa interesul pentru lectura șiatitudinea fața de aceasta, de a

stimula gustul pentru citit prin exemplul propriu, de a-l ajuta pe copil sa procure carțile

necesare de la biblioteca sau chiar de la librarie. O

implicare activa a parinților este benefica pentru elevi prin faptul ca parintele este primul

sfatuitor, este cel care îl îndruma spre cunoaștere, care petrece cel mai mult timpîmpreuna cu

copilul.

Prin lectura se dezvolta gândirea critica a elevilor. Ei vor învața sa aprecieze

personajele pozitive și faptele lor, sa critice personajele negative și comportamentul acestora,

sa faca analogii, sa compare personaje sau fapte, sa emita ipoteze, sa reflectezeasupra

evenimentelor descrise, sa intre în pielea personajelor pentru a putea interpreta un rol.

Gândirea critica este avantajata atunci când elevii sunt puși sa poarte conversații pebaza

subiectului unui text citit, sa aduca argumente care sa le susțina puntul de vedere, saîși

motiveze opiniile, sa descopere singuri fapte, consecințe, întâmplari care au legaturacu textul

citit.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

26

A-i face pe elevi sa iubeasca lectura este o mare arta, iar învațatorul trebuie

sadirijeze treptat, dar cu pași siguri drumul elevilor spre reușita. Acest lucru presupune

omunca asidua, dar merita sa vedem cum micuții noștri merg spre bine, cum reușesc sa

asimileze placerea de a citi, cum devin capabili sa comunice mai bine, folosind cuvinte noi și

expresive.

Bibliografie:

1.Fotin Alexandrina, Stimularea interesului pentru lectura a elevilor din ciclul primar,

(Orizont didactic-revista educaționala), aprilie 2011

2.Stancu Liliana, Stimularea interesului pentru lectura, (Orizont didactic-revista

educaționala),


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

27

TEHNICI CREATIVE ÎN INTERPRETAREA TEXTULUI LITERAR

Prof. Enea Gela-Liceul de Arte ” Marin Sorescu”-Craiova

Prof. Bușu Codruța- Liceul de Arte „Marin Sorescu”- Craiova

Interpretarea operelor poetice în procesul predării literaturii în şcoală este o operaţie

destul de dificilă, pentru că poezia, în perioade estetico-literare distincte, comportă o logică

deosebită de cea a prozei.

„Aplicaţi poeziei logica după care se conduce proza – afirma distinsul poet şi

teoretician al simbolismului, Alexandru Macedonski – poezia poate fi logică, dar nu mai e

poezie. Logica poeziei este nelogică într-un mod sublim.”

Diferenţa fundamentală între poezie şi proză trebuie căutată, înainte de toate, la nivel

semantic, întrucât „sensul poetic este rezultatul conlucrării, al interdependenţei dintre

semnificant şi semnificat. Iar interdependenţa este o trăsătură definitorie a structurii, în cazul

de faţă a frazei poetice ca structură ce angrenează, deopotrivă, expresia şi sensul” (Grigore

Ţugui, Interpretareatextului poetic, Iaşi, 1997, p. 26). Prin urmare, natura specifică operei

literare lirice conferă un statut aparte şi procesului de decodare a mesajului ei. În cele ce

urmează ne vom referi la câteva metode şi procedee, ce pot fi aplicate cu succes în procesul

studierii unei poezii:

1. Brainstormingul cu mapa de imagini

Ca metodă de lucru, brainstormingul cu mapa de imagini valorifică asociaţia mentală

a fiecărui elev, stimulează ideile, evită blocajul de orice natură (cognitiv, emoţional).

Procedura de aplicare a metodei respective este următoarea:

– După lectura cognitivă a poeziei, se lansează problema în faţa clasei (ex.: „Ce realitate

descoperă / creează G. Bacovia în poezia Lacustră?”);

– Se organizează un brainstorming oral cu clasa (elevii propun diverse variante de răspuns,

manifestând o imaginaţie total liberă);

– Se prezintă clasei o imagine (ex.: Îngerul călător de Gustav Moreau);

– Urmează brainstormingul individual (în tăcere) inspirat de imagine. (Fiecare elev notează

toate ideile ce-l „asaltează” în urma receptării imaginii, având ca reper întrebările: „Ce

sugerează imaginea?”, „Ce idei îţi apar privind-o?”);

– Pentru a obţine cât mai multe idei, profesorul poate recurge la a doua imagine,

asemănătoare cu prima ori total diferită din punctul de vedere al atmosferei create, procedura

de lucru fiind aceeaşi;

– Se formulează concluzia pe marginea problemei enunţate, pornindu-se de la ideile expuse

pe parcursul brainstormingului (ex.: „Autorul creează / descoperă în poezia Lacustră o

realitate care îi striveşte orice iniţiativă de a intra în contact cu lumea, desfiinţându-l ca

individ”).

Menţionăm că profesorul, optând pentru lucrul în grup ca formă de organizare a

activităţii elevilor, poate formula chiar de la începutmai multe întrebări (ex.: „Ce stări

trăieşte eul liric al poeziei?”, „Care sunt obsesiile eului liric?”, „Care sunt simbolurile poeziei

şi ce sugerează ele?”, „Ce temă abordează autorul în opera respectivă?”, „Care sunt motivele

ce contribuie la realizarea temei?” etc.), fiecărei echipe revenindu-i una dintre ele.

Brainstormingul se organizează în baza aceleiaşi / aceloraşi imagini. Desigur, profesorul va

alege cu mult discernământ imaginea / imaginile care va / vor provoca asociaţiile mentale ale

elevilor şi care-i va / vor ajuta totodată să soluţioneze sarcinile de lucru.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

28

2. Jocul figurilor de stil

Este un procedeu care contribuie la dezvoltarea capacităţilor creative ale elevilor, a

imaginaţiei, având la bază asociaţia şi compararea, ca operaţii ale gândirii. Procedura de

aplicare a tehnicii respective este următoarea:

– Se propun elevilor termenii-cheie ai poeziei (ex., poezia Iarna de V. Alecsandri – iarnă,

nori, troiene, fulgi, plopi, întindere, sate, soare, sanie);

– Elevii atribuie fiecărui cuvânt însuşiri, acţiuni neobişnuite, obţinând astfel sintagme inedite.

Pentru a le facilita munca, profesorul le poate oferi următorul model:

iarna (cum este?) ..............., ..............., ..............., ...............

iarna (ce face?) ..............., ..............., ..............., ...............

întindere (ce fel de?) ..............., ..............., ..............., ...............

fulgii sunt asemenea ................................

– Se discută, din perspectiva originalităţii şi a conotaţiilor, îmbinările de cuvinte formate

(„Care place mai mult şi de ce?”, „Ce semnificaţii comportă?”);

– Elevii selectează din operă îmbinările de cuvinte în componenţa cărora intră termenii-cheie

cu care au lucrat până în acest moment (cumplita iarnă, iarna cerne, nori de zăpadă, troiene

lungi, călătoare, fulgii zbor, plutesc ca un roi de fluturi albi etc.);

– Se compară îmbinările de cuvinte alcătuite de elevi cu cele din text; („În ce măsură s-au

apropiat de variantele scriitorului?”, „Care sunt asemănările, deosebirile?” etc.);

– Se descifrează conotaţiile sintagmelor atestate în operă, avându-se în vedere ineditul

expresiei, forţa de sugestie, viziunea autorului asupra celor descrise, stările trăite,

materializate în sistemul figurilor de stil.

În alte cazuri, elevii, uniţi în grupuri, rezolvă sarcini de lucru diferite, cum ar fi: să găsească

epitete pentru termenii-cheie ai operei propuşi de profesor (grupul I), să construiască expresii

metaforice cu aceiaşi termeni (grupul II), să alcătuiască comparaţii (grupul III), personificări

(grupul IV). În continuare, procedura de lucru rămâne aceeaşi: expresiile elevilor vor fi

comparate cu ale scriitorului, atestate în text.

3. Pictura verbală

Cercetătoarea Eliza Botezatu, în lucrarea Teoria şi metodica compunerii (Editura

Lumina, Chişinău, 1978, p. 158), propune câteva sugestii cu privire la modul de aplicare a

procedeului în interpetarea poeziei Război de Grigore Vieru. După cum subliniază autoarea,

pictura verbală constă în analiza poeziei de o aşa manieră, încât elevul ar avea parcă în faţă

pânzele pictate în baza tablourilor desprinse din opera literară. Astfel, în desenul descris

elevii vor opera cu noţiuni precum: fundal, prim-plan, plan secund, contururi, tonalităţi calde

/ reci, pată de culoare, armonii cromatice, tonuri stinse, compoziţie mono- / biplanică,

contrastul / asemănarea planurilor, atmosferă, stări sufleteşti etc.

Interpretând, de exemplu, poezia Lacul de M. Eminescu prin intermediul picturii verbale,

elevii îşi vor imagina că au în faţă trei pânze, acestea corespunzând celor trei tablouri ale

operei: a) imaginea lacului, b) idila închipuită, c) consemnarea unei realităţi triste (trezirea

din vis). Întrebările profesorului vor ţine tocmai de noţiunile-cheie indicate mai sus. Iată

câteva dintre ele: „Ce alcătuieşte prim-planul / planul secund, fundalul pânzei întâi / a doua /

a treia?”, „Numiţi detaliile care compun imaginea lacului, a idilei, a suferindului din iubire”,

„Ce culori domină în fiecare dintre aceste planuri?”, „Raportaţi culorile respective la stările

sufleteşti trăite de eul liric”, „Cum sunt distribuite culorile şi cum contribuie ele la crearea

atmosferei?”, „Care este rolul planului secund / al fundalului în transmiterea mesajului?”,

„Care sunt petele de culoare ce conferă lumină prim-planului / planului secund / fundalului?”,

„Ce tonalităţi (calde, reci) domină tabloul?”, „Comparaţi tonurile şi atmosfera celor trei


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

29

pânze. Prin ce se aseamănă / se deosebesc ele?”, „Care este motivul schimbării acestor

tonalităţi de la o pânză la alta?”, „Ce procedeu a utilizat pictorul pentru a scoate în evidenţă,

din punctul de vedere al cromaticii, al stărilor de spirit create, asemănarea dintre pânza întâi

şi cea de-a doua ori deosebirea dintre pânza întâi şi pânza a treia?”, „Intitulaţi fiecare dintre

pânze”. Desigur, întrebările pot continua. Important este ca toate să-i ajute pe elevi să

pătrundă în atmosfera poeziei, să înţeleagă specificul compoziţiei, asemănarea şi contrastul

planurilor celor trei tablouri, efectul armoniilor cromatice, în special în tablourile întâi şi al

doilea, rolul detaliilor în transmiterea unei stări de spirit ori a mesajului în genere.

4. Metoda PRES

Metoda ajută elevii să-şi exprime opinia cu privire la problema abordată în operă, le

dezvoltă capacitatea de argumentare. Procedura de aplicare prevede respectarea a patru paşi,

aceştia fiind scrişi din timp pe un poster:

P. – Exprimaţi-vă punctul de vedere;

R. – Faceţi un raţionament (judecată) referitor la punctul de vedere expus;

E. – Daţi un exemplu pentru clarificarea punctului de vedere;

S. – Faceţi un rezumat (sumar) al punctului vostru de vedere;

Aceşti paşi, precum şi exemplul-model scris din timp pe un alt poster de profesor, îi vor ajuta

pe elevi să-şi formuleze mai lesne răspunsurile. Mai jos propunem un posibil model:

„Care este procedeul de compoziţie utilizat de A. Suceveanu în poezia De dragul tău?”

P. – Procedeul de compoziţie utilizat de A. Suceveanu în poezia De dragul tăueste inelul

compoziţional.

R. – Conform specificului procedeului în cauză poezia începe şi se termină cu acelaşi vers,

obţinându-se astfel o simetrie perfectă şi accentuarea unei idei.

E. – „De dragul tău m-am înnorat şi-am nins /.../ Păcat de-atâta iarnă ce-ai minţit-o” – acestea

sunt versurile iniţiale ale poeziei, reluate în finalul ei.

S. – Iată de ce eu consider că procedeul utilizat în poezie este inelul compoziţional.

Având aceste două mostre, elevii vor propune următoarea rezolvare a problemei formulate

mai jos:

„Cum e resimţită trecerea timpului de către eroul liric al poeziei Fiinţa iubitei de Liviu

Damian?”

P. – Trecerea timpului e resimţită de eul liric ca destin implacabil şi ca timp al morţii

inevitabile.

R. – Totul: floare, râu, codru, munte, om este supus forţei lui Cronos, care secătuieşte,

nimiceşte, destramă.

E – În text pot fi atestate mai multe imagini care sugerează ideea de mai sus: „floarea

păleşte”, „frunza se trece”, „codrul se-nfioară”, „tata-pământul /.../ cu trecerea anilor vlaga şi-

o pierde”.

S. – Atât raţionamentul, cât şi exemplele aduse confirmă opinia mea că, în viziunea autorului,

timpul înseamnă trecerea inevitabilă a omului prin această lume.

5. Algoritmizarea

Ca metodă de învăţământ, ce „angajează un lanţ de exerciţii dirijate, integrate la

nivelul unei scheme de acţiune didactică standardizatCa metodă de învăţământ, ce „angajează

un lanţ de exerciţii dirijate, integrate la nivelul unei scheme de acţiune didactică

standardizată” (Sorin Cristea, Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Internaţional, Chişinău

– Bucureşti, 2000, p. 12), algoritmizarea ar putea fi contestată de unii profesori-practicieni,

mai ales în cazul studierii operelor lirice, tocmai din cauza că activitatea elevilor „urmăreşte


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

30

îndeplinirea sarcinii de instruire în limitele demersului prescris de profesor în sens univoc”

(idem, p. 12). Cu toate acestea, explorarea resurselor metodei, dincolo de limitele caracterului

său standardizat, contribuie la însuşirea de către elevi a unor scheme de comentariu al operei

literare lirice, care, la rândul lor, îi vor ajuta să-şi formeze capacităţi de a elabora treptat

propriile scheme aplicabile la diverse texte, în diferite circumstanţe didactice sau

extradidactice. Algoritmul de interpretare a unei poezii include o succesiune de operaţii şi

anume:

a) descoperirea elementelor de structură (părţi, tablouri, strofe) şi a procedeelor de compoziţie

prin care se formează un întreg (antiteză, paralelism, retrospecţie etc.);

b) relevarea sentimentului dominant (ex., iubirea), a stărilor lirice trăite (ex., regret, fericire,

teamă);

c) consemnarea motivului / motivelor prin care este abordată tema operei (ex., motivul

dorului);

d) identificarea elementelor (a figurilor de stil) care pun în lumină substanţa artistică a operei

şi descifrarea sensurilor lor conotative şi denotative;

e) definirea modului în care se individualizează imaginile artistice (au statut de cuvinte-cheie

ale operei, de laitmotiv; sunt plasate la începutul / la sfârşitul versului pentru a atrage atenţia

etc.);

f) formularea temei operei (iubirea);

g) raportarea titlului operei la mesajul ei;

h) elucidarea viziunii autorului vizavi de problema de viaţă abordată: (a) iubirea înseamnă

suferinţă; b) iubirea este o energie acaparatoare etc.

6. Jocul didactic

Înţeles ca „anticipare şi pregătire în vederea depăşirii dificultăţilor pe care le ridică

viaţa” (Karl Groos), ca „exersare artificială a energiilor care, în absenţa exersării lor naturale,

devin într-o asemenea măsură libere, încât îşi găsesc debuşeul sub forma unor acţiuni

simulate în locul unora reale” (Spencer) ori ca „spaţiu al afirmării puterii şi dominaţiei de

care copilul se simte frustrat în viaţa reală” (A. Adler), jocul didactic a devenit pentru mulţi

oameni de cultură o problemă de meditaţie importantă, fiind interpretat ca o componentă

majoră a existenţei.

Poezia, în înţelesul ei originar, este mai aproape de joc decât celelalte domenii ale

vieţii spirituale. Toate dimensiunile poeziei – modelele prozodice (măsură, ritm, rimă),

mijloacele poetice (inversiunea, repetiţia etc.), formele de exprimare (lirică, epică, dramatică)

– îşi au originea în joc.„Poezia este o funcţie ludică. Ea se desfăşoară într-un spaţiu de joc al

minţii, într-o lume proprie pe care şi-o creează mintea, o lume în care lucrurile au alt chip

decât în viaţa obişnuită şi sunt legate între ele prin alte legături decât prin cele logice”,

subliniază J. Huizinga în Homo ludens. Utilizat, prin urmare, ca tehnică de lucru în procesul

de studiere / interpretare a operelor lirice, jocul didactic poate deveni şi factor de dezvoltare a

capacităţilor creative ale elevilor, de potenţare a calităţilor lor native. Ţinând cont de natura

jocului, de atributele (dihotomia joc – muncă, aspectul teleologic, supermotivaţia,

omniprezenţa satisfacţiei, eliberarea de conflicte) şi categoriile lui (Jean Piaget în lucrarea La

formation du symbôle chez l‟enfant clasifică jocurile în: 1. jocuri-exerciţiu; 2. jocuri

simbolice; 3. jocuri cu reguli), profesorul de literatură le va oferi discipolilor posibilitatea de

a se juca, determinând configurarea unui univers al emoţiilor şi senzaţiilor lor, transferate

într-o formă nouă, aceea a propriului text. Cea mai simplă activitate ludică sunt jocurile-

exerciţiu. Printre acestea se înscriu şi următoarele: a) jocul-exerciţiu de restabilire a unui

cuvânt, a unui vers, a unei imagini pierdute din operă; b) jocul-exerciţiu de alcătuire a unui


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

31

text în baza imaginilor-cheie ale poeziei; c) jocul-exerciţiu de creare a unui nou text care să

aibă la bază tema şi motivele poeziei studiate; d) jocul-exerciţiu de alcătuire a unor texte cu

diferite tipuri de rimă, picior de ritm, cu măsură variată sau în vers alb. Aceste texte ale

elevilor pot fi aplicate, ulterior, în procesul de studiere a operei literare, ele fiind comparate

cu cel al scriitorului din mai multe puncte de vedere.

Profesorii preuniversitari Ana şi Mircea Petean, în cartea Ocolul lumii în 50 de jocuri

creative, propun un şir de jocuri de imaginaţie, utilizate în cadrul cercului literar ori al

laboratorului de creaţie, unele apropiindu-se, într-o oarecare măsură, de jocurile cu reguli.

Pornind de la sugestiile autorilor lucrării, am considerat că mai multe dintre aceste jocuri pot

fi aplicate şi în procesul de studiere a textului artistic liric. În cele ce urmează ne vom referi la

câteva dintre ele.

7. Ideea migratoare

Cu ajutorul acestei tehnici elevii, mai uşor, descifrează limbajul conotativ al poeziei,

pot folosi cât mai nuanţat resursele limbii, având ca element de comparare propriul text cu

modelul literar.Procedeul mai poate fi folosit şi în cazul studierii poeziei cu vers alb ori a

diferitor figuri de stil.

Procedura de aplicare şi regulile jocului respectiv sunt următoarele:

a) sunt selectaţi din operă 4-5 termeni, de regulă, cei de bază (ex., ramuri, lac, stele, durere,

gând din poezia Şi dacă de M. Eminescu);

b) se caută un predicat pentru ultimul cuvânt din acest şir de cuvinte (ex., gândul se înalţă);

c) se deduce ideea din propoziţia formată (în cazul nostru e cea de zbor, de înălţare);

d) se alcătuiesc propoziţii noi, dezvoltate, căutându-se alte predicate pentru fiecare dintre

celelalte patru cuvinte. În acest caz, vor fi respectate câteva reguli: propoziţiile trebuie să

exprime aceeaşi idee (de zbor); fiecăruia dintre cele patru cuvinte e necesar să i se atribuie un

sens figurat (ex., „Ramurile îşi îndreaptă privirea spre soare”; „Durerea a pătruns în marea

lumină” etc.)

e) se „aranjează” cele cinci propoziţii formate într-o anumită ordine, fie la voia întâmplării,

fie conform unei opţiuni motivate a elevului („Aşa-mi place mai mult”, „Consider că există o

mai mare legătură între enunţuri” etc.);

f) se implică propria subiectivitate: elevul alcătuieşte o ultimă propoziţie (a şasea) în

prelungirea ideii migratoare (de regulă, această propoziţie, care poate fi dezvoltată ori

nedezvoltată, are statutul unei concluzii);

g) se intitulează textul creat;

h) se analizează textele elevilor din punctul de vedere al mesajului şi al modului de

transmitere a lui;

i) se compară textele elevilor cu opera literară respectivă din perspectiva mesajului (exprimă

acelaşi mesaj ori diferite), a relaţiilor dintre cei cinci termeni-cheie, cu alte cuvinte, a forţei de

sugestie pe care ei o dobândesc în urma acestor relaţii (ex., „Ramurile îşi îndreaptă

privirea....”, „Ramurile bat în geamuri”);

j) se formulează concluziile pe marginea operei studiate.

8. Texte calchiate

Prin acest joc didactic elevii însuşesc diferite tipuri de structuri lirice, procedee de

compoziţie, modalităţi de exprimare artistică.

Procedura de aplicare este cât se poate de simplă. Elevilor li se propune, atunci când este

posibil, scheletul trunchiului textual (fie înainte de studierea operei, fie în procesul de

comentariu propriu-zis al ei ori la etapa de încheiere), pe care îl completează conform


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

32

propriei înţelegeri şi sensibilităţi. Astfel, poezia Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu poate

sugera ideea unor texte construite pe următoarea schemă:

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,

Cu.................,ori mai bine cu...................

Mă tem că ..................................................,

că..................................................................,

că..................................................................,

Şi-atunci......................................................,

Având această schemă, elevii vor putea construi fără mari dificultăţi un nou text, pe

care, în continuare, ca şi în cazul ideii migratoare ori al jocurilor-exerciţiu nominalizate mai

sus, îl vor compara cu opera literară studiată (de pildă, relaţionaţi, din punctul de vedere al

semnificaţiilor şi al modului de exprimare, expresiile: „Acoperă-mi inima cu focul iubirii

tale” şi „Acoperă-mi inima cu umbra ta”), formulând concluziile de rigoare. Iată şi un

eventual text ilustrativ creat în baza tehnicii „Texte calchiate”:

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,

Cu-n strop de lumină ori mai bine cu focul iubirii tale.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,

că am să te pierd dintr-o greşeală,

din a mea greşeală,

că ai să fugi departe,

Şi-atunci fug şi eu, dar fug spre tine, spre sufletul tău.

În concluzie, menţionăm că modernizarea procesului de învăţământ, în general, şi a predării

literaturii române, în special, se poate realiza atât prin aplicarea, în actul de interpretare a

operei literare, a unor metode, procedee noi de lucru, cât şi prin îmbogăţirea celor vechi cu

noi posibilităţi de organizare şi transmitere a informaţiei. Desigur, din diversitatea de tehnici,

profesorul le va alege pe acelea care îi vor ajuta pe elevi să descifreze mai uşor semnificaţiile

textului artistic.

Bibliografie:

Grigore Ţugui, „Interpretarea textului poetic”, Editura Universităţii „A.I. Cuza”, Iaşi

Ana Peteau-Mircea Peteau, „Ocolul Pământului în 50 de jocuri creative”, Editura

„Limes”

Sorin Cristea, „Dicţionar de pedagogie”, Editura „Litera Internaţional”, Chişinău

Eliza Botezatu, „Teoria şi metodica compunerii”, Editura „Lumina”, Chişinău

„Integrala poeziei de N.Stănescu”, Editura „Vasiliana 98”

M.Eminescu, „Poezii”, Editura „Paralela 45”

V.Alecsandri, „Pasteluri”, Editura „Paralela 45”


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

33

„STRETCHINGUL” IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Prof. Trusca Claudia, Lic. de Arte ,,Marin Sorescu,, Craiova

Prof. Scarlat Cirjan Floriana, Scoala Gimnaziala ,, Mihai Viteazul,, Craiova

Organismul uman este asociat adeseori cu o maşină – maşina vie consumatoare si

producătoare de energie, inteligentă si cu posibilităţi multiple de exprimare, mai ales prin

mişcare.

Mişcarea sau locomoţia cât si statica umană sunt realizate prin intermediul aparatului

locomotor.

Aparatul locomotor este un complex format din elemente pasive, de susţinere

reprezentate prin oase, unite intre ele pentru a forma scheletul uman prin intermediul

articulaţiilor si din elemente active – muşchii, uniţi de elementele pasive prin intermediul

inserţiilor tendinoase.

„Maşina vie”, funcţionează foarte bine, când toate aceste elemente dau randament

maxim.

Strechingul, metoda utilizată pentru prima dată de kinetoterapeuti in exerciţiile de

recuperare musculo – articulară, post – traumatică, pătrunde tot mai mult in lumea sportului,

făcând „maşina” să funcţioneze cu randament maxim.

Strechingul este o tehnică, de curând METODĂ, utilizată in creşterea supleţei, a

flexibilităţii, care se bazează pe proprietăţile elastice si contractile ale muşchiului cât si pe

acţiunea reflexului de întindere mediat de fusul neuromuscular si reflexul facilitator mediat

de receptorii tendinoşi GOLGI.

Stretchingul muscular este deci o întindere voluntară a muşchiului in vederea creşterii

unor calităţi.

Se ştie ca fără întinderi regulate, muşchii tind să-si piardă flexibilitatea, astfel încât

atunci când li se solicită o mişcare extrem de bruscă, ei sunt mai puţin apţi de a se extinde la

întreaga lor amplitudine de mişcare, fiind pasibili de traumatisme-rupturi, destul de des

întâlnite in jocurile sportive si mai ales in fotbal.

Stretchingul are acţiune benefică prin:

1. creşterea extensibilităţii muşchilor,

2. creşterea eficientei biomecanice,

3. prevenirea traumatismelor (întinderi, rupturi),

4. îmbunătăţirea relaxării musculare,

5. scăderea încordării musculare după efortul prestat.

De aici se desprind si posibilităţile de folosire a stretchingului in

antrenamentul de fotbal:

a) ca parte componentă a încălzirii,

b) in partea fundamentală in momentele de relaxare dintre exerciţii (intercalate in

mijloacele de antrenament), in revenirea organismului după efort.

In ceea ce priveşte tipul de întindere musculară utilizată in stretching

se cunosc in principal trei tipuri:

1. mişcări balistice sau de arcuire,

2. întinderile statice continue,

3. întinderea FNP (Facilitatea Neuromusculara Proprioceptivă), care

se pare că este metoda cu rezultatele cele mai bune in ceea ce priveşte creşterea flexibilităţii.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

34

Întinderea FNP presupune o întindere statică a muşchiului urmată de o contracţie

izometrică a aceluiaşi muşchi contra unei rezistente imobile (partener) după care se reia

ciclul.

FNP ACTIV – se execută o contracţie musculară izometrică foarte

puternică in muşchi iar cu ajutorul unui partener se provoacă rezistenta in muşchiul opus.

FNP PASIV – cu ajutorul partenerului se aduce membrul cu care

lucrăm in poziţia extremă pe parcursul a 6 secunde după care muşchii opuşi sunt controlaţi

izometric prin rezistenta partenerului.

Întinderea pasivă si contracţia muşchiului opus se fac la intervale de 6

secunde timp de 60 de scunde.

Întinderea musculară tip FNP va urmări următoarea schema de siguranţă:

- se va realiza numai după o încălzire adecvată a organismului,

- contracţia izometrică sa nu fie explozivă,

- ajutorul va furniza rezistenta imobilă doar in faza contracţiei izometrice, putând in

continuare ajuta in faza de întindere statică dar cu intensitate redusă.

In cazul stretchingului operează trei termeni:

CONTRACTIA – RELAXAREA – INTINDEREA MUSCULARA

Contracţia izometrică produce căldura la nivelul muşchilor si de aici o mai lejeră

activitate a fibrelor musculare. Întinderea este favorizată de căldura produsă. Ea se face lent,

gradat, fără bruscări. Ea durează până la apariţia senzaţiei de durere.

Faza de relaxare dintre cele două acţiuni – contracţia si întinderea – este importantă

pentru că in acest interval de timp se reduce tonusul muscular iar întinderea se va putea

executa in condiţii optime.

RESPIRATIA, trebuie dirijată pe tot parcursul executării exerciţiilor, trebuie să fie lentă si

continuă, liniştită.

O problemă mult discutată este cea a duratei întinderii. Consider că trebuie respectate

particularităţile fiecărui individ – pragul de sensibilitate al fiecăruia.

EXEMPLU DE PROGRAM DE STRETCHING ( PARTEA DE INCALZIRE )

I. in primele 3-5 min. executarea unor întinderi statice uşoare axate pe segmentele

utilizate cu predilecţie in scopul pregătirii organismului:

- din stând cu braţele sus – degetele încleştate, palmele orientate in sus, întinderea

accentuată a braţelor concomitent cu ridicarea pe vârfuri.

- Acelaşi exerciţiu – fără ridicare pe vârfuri dar cu îndoiri laterale.

- Acelaşi exerciţiu cu ducerea unui picior înainte aşezat pe toată talpa, celălalt pe

vârfuri – concomitent cu extensia trunchiului.

- Stând pe piciorul drept palma dreapta sprijinită pe partener, mâna stângă apucă

glezna piciorului stâng apropiind călcâiul acestuia de fesă.

II. in următoarele 7-8 min. se execută exerciţii din şcoala alergării si gimnastica

articulară.

III. In următoarele 10 min. se execută exerciţii de STRETCHING specifice.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

35

EVALUARE TRANSDISCIPLINARÃ - FEED-BACK PENTRU PROFESOR ŞI

ELEV

Prof. Leliana Vlădulescu, Craiova, Liceul de Arte ,,Marin Sorescu”

Motto: ,,Ȋnvăţat se cheamă un om care se bucură să tot ȋnveţe.”

Nicolae Iorga

Lumea contemporană nu mai poate rezolva problemele ştiinţifice decât printr-o

abordare interdisciplinară centrată pe valori umane.

Interdisciplinaritatea poate fii un principiu fundamental al unui sistem modern

de ȋnvăţământ, care include ,, revizuirea opticii asupra ȋnvăţării , având ȋn vedere

necesitatea educaţiei metacognitive a elevilor, motivarea elevilor şi profesorilor ȋn

perspectiva educaţiei permanente, instruirea profesorilor şi elevilor ȋn specificul muncii

ȋn echipe , motivarea tuturor, profesori şi elevi, pentru deschiderile interdisciplinare ,

reconsiderarea competenţelor supuse evaluării, implementarea celor mai noi metode şi

mijloace de ȋnvăţământ (inclusiv ȋnvăţarea asistată pe calculator, etc.)”(G. Văideanu,

1987,p.3)

De asemenea o abordare interdisciplinară a educaţiei implică confecţionarea de

materiale didactice cu caracter interdisciplinar.

Exemple de teme cu caracter interdisciplinar pentru care cunoştinţele de fizică sunt

fundamentale:

- Sistemul solar

- Mișcările Pământului (mişcarea de revoluţie, mişcarea de rotaţie )

- Presiunea atmosferică

- Fenomene electrice şi luminoase care se petrec ȋn atmosferă (fulgerul,

tunetul, curcubeul, aurora polară )

- Hidrosfera: valurile, mareele

- Aparatul locomotor

- Analizatorii: ochiul, urechea

- Norul electronic

- Entropia

- Noţiuni de electochimie( elemente galvanice , acumulatori)

- Energia ȋn procesele fiziologice ale vieţuitoarelor

- Fizica şi viaţa.

Toate aceste teme se pot preda, ȋnvăţa şi evalua transdisciplinar: fizica ȋmpreună

cu matematica , geografia, chimia, biologia, desen.

Ȋn acest context evaluarea are un puternic caracter de reglare a evenimentelor

didactice.

Examinarea, ca activitate de cercetare(investigare) a achiziţiilor elevilor , realizează

verificarea(controlul), respectiv constată existenţa, volumul, corectitudinea şi gradul de

stăpânire a unor cunoştinţe, capacităţi, abilităţi, deprinderi, etc. facilitând pe această

bază aprecierea cantitativă şi calitativă a acestora. Ȋn acelaş timp evaluarea implică ,,o

judecată de valoare” (J. Davidz, S. Ball, 1978, p.474), dar reprezintă şi un ,,instrument”

de măsurare.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

36

Evaluarea reprezintă un sistem unitar de concepţii, principii şi tehnici referitoare

la măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare şi a procesului didactic.(I.T.Radu 1986,

p.35)

Teoretic feedback-ul ȋn evaluare ar trebui să se realizeze atât pentru profesor cât şi

pentru elev.

Evaluarea este necesară pentru a asigura feedback-ul ȋn procesul instruirii,

profesorul primind informaţii referitoare la calitatea şi cantitatea cunoştinţelor asimilate

de elevi şi de dificultăţile ȋntâmpinate de aceştia ȋn procesul de ȋnvăţare. Pe baza

acestor informaţii profesorul evaluează eficienţa demersului didactic proiectat şi pus ȋn

aplicare. Ȋn caz de eşec vina de obicei cade strict asupra elevilor , rare fiind cazurile

când profesorii se ȋntreabă :,,Eu unde am greşit?” sau ,,Ce, cum şi unde să corectez ?”

Verificarea şi evaluarea, corect efectuate, permit sesizarea perioadelor de declin, de

stagnare şi respectiv de progres ȋn procesul asimilării cunoştinţelor. Fiecare elev trebuie

confruntat cu un ,,obstacol” pe măsura lui, iar ce se evaluează şi notează este numai

depăşirea ,,obstacolului “ şi maniera ȋn care se realizează acest lucru.

Profesorii utilizează frecvent metode de evaluare diferite şi cu grade de dificultate

diferite.

Din acest motiv, ȋn anumite cazuri , elevii cu probleme la ȋnvăţătură sunt

descurajaţi şi vor ȋnregistra un eşec. De aceea se impune revizuirea de către profesorul

evaluator a cerinţelor evaluate precum şi distribuţia punctajului.

Obiectul evaluării pe disciplină sau transdisciplinar ȋl constitue ,,rezultate, prestaţii,

performanţe, produse ale activităţii elevilor etc. din care se citesc apoi , capacităţi,

interese, atitudini”.

Rezultatul evaluării, poate genera sau ȋntreţine elevului dorinţa de succes sau teama

de eşec, influenţând motivaţia pentru ȋnvăţare.

Cele mai folosite metode de evaluare ȋn temele transdisciplinare sunt: observaţia,

verificarea orală, verificarea prin lucrări scrise( extemporalul, teste nestandardizate,

lucrarea de control, lucrarea scrisă semestrială sau teza,verificarea prin probe practice.

Există şi metode alternative de evaluare pe care le-am folosit ȋn procesul de

ȋnvăţământ şi care au fost foarte bine primite de elevi. Astfel : realizarea de proicte,

portofolii, postere, planşe , machete, referate, reviste, albume, pliante, expoziţii, afişe,

eseuri, hărţi cognitive, etc.

Altă categorie de evaluare o reprezintă concursurile transdisciplinare, olimpiadele,

simpozioanele, conferinţele, atestatele.

Am experimentat evaluarea prin ,, rol play” a unor teme transdisciplinare. De exemplu:

1) Metoda ,,procesul”- elevii evaluaţi interpretează rol de judecător, avocatul

apărării, avocatul acuzării, martor, inculpat, grefier (tema evaluată ,,Greutate vs.

Masă”).

2) Metoda ,,talk-show” - elevii interpretează rol de moderator T.V. şi invitaţi la o

emisiune de televiziune( tema evaluată: ,, Presiunea atmosferică”)

3) Metoda ,,parlamentul” - elevii interpretează roluri de senatori , deputaţi, care

reprezintă interesele ştiinţifice ȋn diferite situaţii sociale sau economice.(tema evaluată:

,,Fizica şi viaţa).

4) Metoda ,,consiliu profesoral” - elevii interpretează roluri de director, profesor,

diriginte, elev care dezbat cazuri ştiinţifice importante (tema evaluată: Ochiul, instrument

optic ).

5) Metoda ,,ȋntâlnire galactică”- elevii interpretează roluri de reprezentanţi ai

pământenilor şi de extratereştrii care negociază drepturi şi roluri pentru diferite ştiinţe


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

37

ȋntr-o programă şcolară unică bazată pe multiculturalism (tema evaluată: ,,Sistemul

solar”).

Bibliografie :

• Liliana Ciascai , Didactica fizicii, editura Corint, Bucureşti ,2001


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

38

MESSENGERUL ŞI E-MAILUL, MIJLOACE MODERNE DE

COMUNICARE, PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE

Prof. Macsut Camelia, Liceul Tehnologic Auto Craiova

„Nu e destul să ştii, trebuie să şi aplici;

Nu e destul să vrei, trebuie să şi faci.”

J.W. Goethe

Astăzi, alături de tabla neagră, mijloc tradiţional de învătământ existent în fiecare

clasă, sau, mai nou interactivă, au apărut noi mijloace didactice de predare-învăţare printe

care şi calculatorul.Acesta este un instrument utilizat atât în procesul de cunoaştere şi

dezvoltare, având capacitatea de a amplifica inteligenţa umană în ceea ce priveşte

posibilitatea de operare, cât şi în comunicare, conducând la integrarea individului în societate

atât prin circulaţia informaţiei cât şi prin contribuţia adusă în procesul de învăţământ. Actul

învăţării nu mai este considerat a fi numai efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci şi

rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare

în sistemul de învăţământ are următoarele obiective:

1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare.

2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.

Elevul poate fi antrenat să caute exemple şi să compună mici probleme – ca variaţiuni

la o anumită temă studiată, şi… nu numai. Invaţă să înveţe, să formuleze noi idei, să afirme

sau să nege.

În afara lecțiilor clasice susținute folosind tabla şi creta, am încercat să folosesc cât mai

mult şi cât mai eficient acest nou mijloc de predare-învăţare. Am predat lecţii sau am efectuat

evaluări în sistemul AEL apoi, calculatorul asociat cu videoproiectorul și ecranul în prezentarea

altor lecţii realizate în format power point. Acestea (lecţiile în power point) pot fi folosite în

activităţile didactice (se pot include în predarea lecțiilor de matematică, sau orice altă

specialitate, precum şi dirigenţie) în diferite forme:

Secvenţe de pregătire pentru transmiterea de informaţii.

Punerea de întrebări.

Rezolvarea de exerciţii şi probleme.

Prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea unor probleme tip.

Proiectarea de grafice şi diagrame.

Aplicaţii practice.

Demonstrarea unor modele.

Această metodă a predării-învăţării este eficientă deoarece se realizează imagini mult

mai clare, utilizând o paletă cromatică bogată, cu resurse materiale minime şi mai uşor faţă de

cele realizate pe clasicele planşe de carton, se poate realiza mişcarea unor elemente care

compun desenul (la grafice de funcţii, vectori, corpuri geometrice, rotaţii, translaţii, simetrii,

etc.) poate fi intuită, discutată, comentată, imaginile pot fi însoţite de sonor, astfel, percepţia

este făcută folosind cât mai mulţi analizatori, implicând toate stilurile de învăţare. Se pot

purta discuţii asupra informaţiilor sau imaginilor urmărite, în timpul sau după prezentare, se

pot stabili concluzii privind aspectele semnificative.

Predarea în acest sistem va avea o mare eficiență atunci când toate sălile de clasă în

care se desfășoară lecțiile vor fi dotate cu calculator, videoproiector și ecran, pentru a putea

lucra astfel. Până atunci, vom folosi această metodă de predare doar combinată cu cea clasică.

Adică, vom realiza lecții în power point şi vom face o astfel de predare odată la o lună, sau


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

39

mai rar, când ne vine rândul să folosim videoproiectorul, dacă există vreun exemplar în

şcoală.

Folosirea calculatorului reprezintă o posibilitate reală de individualizare a procesului

de învăţământ bazat pe clase şi pe lecţii. O parte a tinerilor de astăzi petrec mult timp în faţa

calculatorului. Folosirea Internetului de către elevi a fost o idee care a prins repede. Plecând

de aici, dar şi de la lipsa dotării claselor cu calculator şi videoproiector, am considerat că este

momentul să încerc să utilizez acest timp şi acest mijloc (internetul) în favoarea învăţării,

astfel:

Am aplicat la clasele la care predau următorul chestionar:

Numele şi prenumele………………………..

Clasa …………………

Am calculator? Da Nu

Am internet? Da Nu

Am adresă de email? Da adresa: ………………………

Nu

Doreşti să primeşti lecţii şi teme pentru acasă prin internet? Da Nu

Crezi că ar fi util pentru tine să se folosească acest procedeu în procesul de

predare - învăţare - comunicare? Da Nu

Dacă nu, de ce? .................................................................................................

Am făcut o bază de date cu adresele de email sau messenger ale elevilor care dispun

de internet şi au o astfel de adresă.

Am selectat clasele cu cele mai multe adrese de acest fel (elevii clasei a X-a şi a XII-

a).

Am realizat lecții de predare sau recapitulare în power point, fişe de lucru pentru

disciplina matematică (specialitatea pe care o predau) dar şi la dirigenţie.

Am preluat alte lecţii în power point de la colegii din cancelaria virtuală de pe site-ul

didactic.ro, site pe care am postat la rândul meu materiale realizate în acelaşi fel.

Diferite teme, chestionare, pentru ora de dirigenţie.

Elevii au primit adresa mea de email şi messenger şi fiecare pe cea a celorlalţi colegi

de clasă.

Temele le-am transmis către elevi utilizând email-ul sau messengerul.

Elevii le vizionează, discută cu colegii de clasă prin acelaşi procedeu (messengerul)

impresii, anumite neclarităţi, discută idei de rezolvare, rezolvă în caiete, pot

comunica cu profesorul şi în afara orelor de curs (în limita timpului disponibil al

acestuia).

La oră este reluată prezentarea, se dau explicaţiile necesare, sunt putrate discuţii pe

baza documentelor prezentate, rezolvate neclarităţile şi exerciţiile care au creat

dificultăţi.

Cei care nu au internet dar au calculator au primit documentele pe CD sau stick, cei

care nu au calculator au vizionat materialele în cursul orei pentru care acestea au fost

realizate, au luat notiţe şi au primit documente printate pe foi.

Numărul de elevi din cele două clase este 48. Dintre aceştia:

40 au răspuns la chestionar,

27 au calculator,

22 au internet,

5 nu au internet,

21 au adresă de email / messenger


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

40

13 nu au calculator,

36 au dorit să colaboreze la lecţii sau să comunice prin această metodă (aici

fiind incluşi şi elevii care nu au calculator sau internet, dar ar dori să

experimenteze acest procedeu de lucru),

4 au refuzat, motivând că li se pare pierdere de timp, internetul nefiind util

pentru ei în acest fel. Aceştia folosesc calculatorul mai mult pentru jocuri sau

doar pentru a comunica cu prietenii.

În urma aplicării acestui procedeu de lucru chiar şi elevii care din anumite motive au

absentat de la şcoală în acea perioadă, au primit lecţia sau tema de casă. Am utilizat pentru

început procedeul la fişele de lucru necesare lecţiilor, la temele de recapitulare la începutul

unui nou capitol, la sfârşitul altuia, sau la acele lecţii care permiteau înţelegerea conţinutului,

fără a fi predat iniţial de profesor, cum ar fi radicali, puteri, ecuaţii gradul 1 şi 2, sisteme de

ecuaţii, funcţii, etc., elevul având cunoştinţe despre aceste noţiuni din clasele anterioare, sau

pentru orele de dirigenţie (teme despre: muzicieni români-George Enescu, Ciprian

Porumbescu, ,,Inventatori români şi invenţiile lor”, „Istoria fotografiei”, postate şi pe

didactic.ro, sub ID-ul sarmissa, teme despre sănătate, protejarea naturii, alcool, tutun, etc.).

Astfel, am constatat la elevi interes pentru a utiliza intetnetul şi în acest fel dar şi un real

progres. Frecvenţa utilizării lecţiilor în ppt a fost în medie de şase/ lună. Lecțiile predate în

sistem power point au avantajul de a putea fi studiate şi acasă de către elevi, fiind mult mai

atractive și mai accesibile decât cele predate utilizând doar tabla, creta și manualul sau AEL-

ul (care pot fi vizualizate doar în laboratorul de informatică) arhivate şi utilizate ori de câte

ori este nevoie. La început este mai greu pentru profesor, fiind necesară o muncă susţinută

pentru realizarea lecţiilor sau căutarea lor pe didactic.ro. În timp, se creează o bază de date pe

care profesorul doar o utilizează în lecţii sau o poate îmbunătăţi calitativ, iar elevul o poate

consulta pentru reactualizarea noţiunilor.

Pentru a realiza un învăţământ de calitate, cu competenţe bine puse la punct şi pentru

a obţine cele mai bune rezultate trebuie îmbinate cât mai eficient metodele clasice de predare-

învăţare-evaluare cu metodele moderne. Folosind calculatorul în activitatea instructiv-

educativă contribuim la schimbări majore în ceea ce priveşte strategiile de lucru cu elevii, se

reînnoiesc tehnicile de comunicare, modificând radical rolul dascălului.Calculatorul nu este

utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a veni în sprijinul

predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine funcţia didactică fundamentală-

educaţia.

Bibliografie:

• HÂNCU VASILE– „Psihologie şi ordinatoare”, Bucureşti, Editura. Pro

Humanitate, 1999


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

41

METODE INTERACTIVE PE CARE LE POATE FOLOSI PROFESORUL CU

ELEVII SĂI

Prof. Andrei Elena, Colegiul Economic Buzău

Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare

activ şi integrarea programelor de învăţare în funcţie de ritmul propriu de învăţare al elevului.

Elevul trebuie să fie implicat şi responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce

priveşte propria lui educaţie.

Astfel, noile cerinţe ale demersului educaţional impun restructurarea lecţiei în direcţia

folosirii mai frecvente a metodelor interactive de predare-învăţare. Ele schimbă rolul

profesorului în clasă, el devenind moderator al unei dezbateri de idei şi probleme, susţinător

al motivaţiei şi interesului elevilor pentru istorie, ghid al elevilor în procesul de dobândire de

noi competenţe, deprinderi şi cunoştinţe. Odată cu deplasarea accentului de la profesor la

elev, noile metode îi stimulează pe elevi să înţeleagă mai bine logica fenomenelor şi faptelor

istorice, stimulează formarea de opinii personale argumentate, încurajează munca individuală

dar şi spiritul de echipă, contribuie la formarea de deprinderi şi atitudini durabile.

Prezentăm, în continuare patru dintre metodele interactive care pot fi folosite în cadrul

orelor.

Metoda cubului

Presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective,

permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele

etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,

analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie. Împărţirea

clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din

feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de

distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la

dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate

face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care

pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea

finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau „metoda grupurilor

interdependente” este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare elev

are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi

responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi. Metoda presupune o

pregătire temeinică a materialului dat spre studiu elevilor. Educatorul propune o temă de

studiu pe care o împarte în patru sub-teme. Pentru fiecare temă în parte educatorul trebuie să

dea un titlul, sau pentru fiecare să pună o întrebare. Fiecare membru al grupei va primi ca

obiect de studiu materiale necesare fiecărei sub-teme, pentru care va alcătui şi o schemă. La

sfârşit elevii îşi comunică ce au învăţat despre sub-tema respectivă. Aranjarea în clasă a

grupurilor trebuie însă să fie cât mai aerisită, astfel încât grupurile să nu se deranjeze între

ele. Obiectul de studiu poate constitui şi o temă pentru acasă, urmând ca în momentul

constituirii mozaicului fiecare „expert” să-şi aducă propria contribuţie.

Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază împletirea activităţii

individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constă în

încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu,

menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date. Această metodă are mai

multe faze: faza introductivă – învăţătorul enunţă problema, faza lucrului individual – fiecare


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

42

elev lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei, faza lucrului în perechi –

elevii se consultă cu colegul de bancă, sunt notate toate soluţiile apărute, faza reuniunii în

grupuri mai mari – elevii de consultă asupra soluţiilor în grupuri alcătuite dintr-un număr egal

de perechi, faza raportării soluţiilor în colectiv şi faza decizională. Ca şi celelalte metode care

se bazează pe lucrul în perechi şi în colectiv, metoda piramidei are avantajele stimulării

învăţării prin cooperare, al sporirii încrederii în forţele proprii prin testarea ideilor emise

individual, mai întâi în grupuri mici şi apoi în colectiv. Dezavantajele sunt de ordin evaluativ,

deoarece se poate stabili mai greu care şi cât de însemnată a fost contribuţia fiecărui

participant.

Starbursting (eng. „star” = stea; eng. „burst” = a exploda), este o metodă nouă de

dezvoltare a creativităţii, similară brainstormingului. Scopul metodei este de a obţine cât mai

multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte. Este o modalitate de

stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Organizată în grup, starbursting facilitează

participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa cum

brainstorming-ul dezvoltă construcţia de idei pe idei. Modul de procedure este simplu. Se

scrie problema a cărei soluţie trebuie „descoperită” pe o foaie, apoi se înşiră cât mai multe

întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul ce?, când?,

cum?, de ce? – unele întrebări ducând la altele din ce în ce mai complexe care necesită o

concentrare tot mai mare.

Acestea sunt numai câteva dintre metodele interactive de lucru în echipă. Fiecare

dintre ele înregistrează avantaje şi dezavantaje, important fiind însă momentul ales pentru

desfăşurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege

ceea ce ştie că se poate desfăşura în propriul colectiv de elevi. Important este însă ca dascălul

să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv – educative ce apar.

În teoria şi practica didactică contemporană, problematica instuirii interactive

cunoaşte abordări ştiinţifice noi, complexe, interdisciplinare, susţinute de argumente ce susţin

participarea activă şi reflexivă a elevilor în procesele învăţării şi evaluării.

Bibliografie

• Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., ,,Metode interactive de grup‟‟, Editura

Arves, Craiova, 2002

• Cerghit, Ioan, ,,Metode de învăţământ‟‟, Editura Polirom, Iaşi, 2006

• Dulamă, Maria, Eliza (2002), ,,Modele, strategii şi tehnici didactice activizante‟‟,

Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

43

TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE

ÎNVĂŢĂMÂNT

Prof. Andrei Doina,

Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău

Caracteristicile mediului în care trăim pot fi exprimate prin termenii: complexitate,

diversitate, dinamism, ceea ce impune viitorului specialist să corespundă exigenţelor

societăţii care reclamă flexibilitate, creativitate, puterea de a gestiona eficient raporturile

dintre continuitate şi schimbare.

În această perioadă complexă, marcată de trecerea spre o societate informaţională, în

care răspândirea vastă a noilor tehnologii privind informaţia şi comunicarea va impune

educaţia permanentă (de-a lungul întregii vieţi) şi va implica folosirea calculatorului în mod

profesional, rolul tehnologiilor informaţionale devine tot mai important.

Noile cerinţe şi standarde impuse de comunitatea educaţională la nivel european şi

mondial solicită noi competenţe profesionale, deci generaţiile care urmează trebuie să aibă o

capacitate bine consolidată de operare eficientă cu diverse coduri şi informaţii vizuale,

auditive, conceptuale, de adaptare la un mediu în continuă dezvoltare.

Pe plan mondial, problema aplicării tehnologiilor informaţionale în procesul de

predare-învăţare este concepută drept o parte a noilor educaţii. Internet, e-mail, multimedia,

hypermedia, hyperspaţiu, tehnologii informaţionale (TI), tehnologii multimedia, biblioteci

virtuale, educaţie electronică (e-education sau e-learning), sistem inteligent de învăţare

(Intelligent Tutoring System), mediu inteligent de învăţare (Intelligent Learning Evironment),

clase electronice (Electronic Classes), învăţământ la distanţă, în timp real (IDD), clase

virtuale au devenit termeni elementari în limbajul universal al mileniului trei.

În ţările super-tehnologizate ale lumii (SUA, Japonia, Europa de Vest) informatizarea

(educaţia în domeniul calculatoarelor) începe de la vârsta preşcolară. Elevii au posibilitatea

de a se obişnui cu calculatorul, de a-şi dezvolta abilităţi de aplicare, de a-l utiliza în

activităţile cotidiene.

În acest context, informatizarea învăţământului presupune asigurarea continuă a sferei

învăţământului cu noi concepţii metodice şi practice şi utilizarea optimală a noilor tehnologii

informaţionale, în scopul realizării obiectivelor psiho-pedagogice.

Sistemul de calcul reprezintă cel mai eficient mod de prezentare a informaţiilor

didactice datorită rapidităţii cu care poate oferi informaţiile necesare: într-o secundă poate să

furnizeze informaţii echivalente cu întregul conţinut al unui manual, datorită posibilităţilor de

copiere şi distribuire a materialelor educaţionale, precum şi simplităţii în înregistrarea şi

păstrarea informaţiei. Astfel, calculatorul reprezintă un mijloc performant de instruire care

prin îmbinarea posibilităţilor de care dispune: regim de lucru interactiv, posibilităţi grafice

deosebite, simplitate în utilizare şi gestiune, existenţa unor interfeţe prietenoase, conferă

flexibilitate comunicării între utilizator şi sistemele de calcul.

Aplicarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare are ca rezultat:

a. individualizarea activităţii elevului;

b. activizarea procesului de instruire şi mărirea interesului elevului faţă de învăţare;

c. focusarea atenţiei asupra materiei de studiu;

d. schimbarea accentelor de la cunoştinţe teoretice, spre aptitudini practice;

e. crearea competenţelor creative.

a. Individualizarea activităţii de instruire. Parcurgând distanţa de la diferenţiere

până la individualizare, în cadrul activităţii didactice, se poate considera că eficienţa unui stil

depinde într-o anumită măsură de particularităţile individuale prezente la cel asupra căruia se


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

44

exercită influenţele informativ-formative. În procesul de predare-învăţare asistat de

calculator, individualizarea ţine de posibilităţile regimului interactiv de lucru al sistemului de

calcul. Astfel, fiecare elev poate să-şi aleagă ritmul de lucru, poate să facă întreruperi, pauze

în activitate. Aplicând un test iniţial elevului, softul instructiv determină nivelul de pregătire

al elevului şi, în corespundere cu acest nivel, oferă materialul teoretic, întrebări, metode de

evaluare, sfaturi scurte sau îndrumare. Pentru elevii cu un nivel de pregătire inferior,

programul oferă material teoretic cât mai accesibil, sarcini şi întrebări cu un nivel mai redus

de dificultate, asistenţă cu intervenţii interactive. Instruirea elevilor dotaţi se face la un nivel

superior: teoria este expusă mai aprofundat, sarcinile au un caracter creativ care cer o intuiţie

şi o gândire creativă, iar ajutorul este indirect, cu caracter tangenţial – indicaţii ce duc la un

raţionament corect, între limitele acestor două cazuri softul instructiv are posibilităţi de

gradaţie mai fină a nivelului de pregătire a elevului, oferind volum de lucru corespunzător.

În activitatea de asimilare a cunoştinţelor, de formare a abilităţilor şi atitudinilor,

fiecare elev poate întâlni dificultăţi legate de specificul raţionamentelor sau de lapsus-uri în

cunoştinţele acumulate; în procesul de instruire computerizată softul instructiv poate

diagnostica nivelul de cunoştinţe al elevului, determina particularităţile individuale ale

acestuia, şi respectiv poate propune o variantă de instruire corespunzătoare.

b. Activizarea procesului de învăţare se bazează pe regimul de dialog al

utilizatorului cu calculatorul, pe activitatea individuală a elevului, pe posibilităţile de

autoevaluare, ceea ce nu se poate spune despre forma tradiţională de instruire.

Interesul elevului faţă de activitatea de cunoaştere şi de rezultatul acesteia depinde de:

posibilitatea vizualizării rezultatelor muncii;

stabilirea feedback-ului între utilizator şi program;

autoaprecierea cunoştinţelor;

conţinutul disciplinei, nivelul de dificultate al acesteia;

măiestria pedagogului, sistemul de apreciere, de stimulare şi obiectivitatea

acestuia;

sistemul de valori al elevului şi mediul său înconjurător.

Cerinţele şi necesităţile societăţii reprezintă un factor nu mai puţin influent în

activizarea procesului de învăţare. Aplicarea tehnologiilor informaţionale în predare

amplifică interesul elevilor faţă de studiul unor discipline care nu au nimic comun cu

informatica.

c. Posibilităţile grafice ale monitoarelor şi funcţiile oferite de limbajele de

programare au drept rezultat mărirea ilustrativităţii procesului de instruire, fapt ce implică

focusarea atenţiei asupra informaţiei necesare. Actualmente pot fi afişate construcţii

geometrice – modele ale obiectelor reale atât statice cât şi dinamice. Cu ajutorul graficii pot fi

simulate procese şi fenomene care nu pot fi observate în realitate, în lumea virtuală (simulată

pe calculator) pot fi demonstrate modele ale unor fenomene şi ale unor legităţi care nu pot fi

imaginate, fapt ce duce la mărirea accesibilităţii informaţiei şi facilitează conştientizarea unui

volum mai mare de materie studiată.

d. Aplicarea în practică a conceptelor teoretice se realizează mai eficient cu ajutorul

calculatorului care, prin executanţi, prin ecranele de execuţie ale limbajelor de programare,

prin elaborarea unor produse-program cu efecte multimedia predispune la realizarea lucrărilor

practice, la autoinstruire.

e. Formarea competenţelor creative. În ultimii ani, societatea a înaintat cereri tot

mai insistente în privinţa a tot ce e legat de calculatoare: pregătirea specialiştilor în aplicarea

sistemului de calcul şi în dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, crearea abilităţilor de a

găsi şi a înţelege informaţia, de a folosi tehnologii computaţionale, de a crea obiecte şi de a


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

45

face legături şi hyperlegături, incluzând toate tipurile de purtători de informaţie, de a construi

obiecte şi acţiuni în lumea reală şi modelele lor virtuale respective, cu ajutorul calculatorului.

Analizând starea de lucruri în domeniul noilor tehnologii pedagogice, se poate

concluziona că tehnologiile moderne şi informaţionale pot influenţa procesul de predare-

învăţare prin extinderea posibilităţilor de formare şi dezvoltare a abilităţilor necesare în

activităţile zilnice, formarea personalităţii integre, înlăturarea „barierelor” tradiţionale între

elevi şi pedagogi şi în ierarhia structurilor de învăţământ. Optimizarea procesului de

învăţământ prin implementarea TI se va caracteriza prin: asigurarea unui climat stimulativ,

promovarea unor relaţii democratice, interes pentru cooperare, păstrarea unui echilibru între

exigenţă şi indulgenţă, accentuarea dominantei afective (prin implicarea mai multor

receptori), stimularea participării şi comunicării deschise, angajarea activă a elevilor în

procesul de predare-învăţare. Elevii sunt încadraţi în instruirea pe nivele. Studierea

conţinutului disciplinei, precum şi asimilarea informaţiei se realizează prin aplicarea

cunoştinţelor în procesul de creare. Elevii sunt obişnuiţi să identifice, să proceseze, să

însuşească şi să utilizeze informaţii şi idei, dezvoltându-şi astfel abilităţi de analiză, sinteză şi

evaluare. Accentul se pune nu pe memorare, ci pe dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a

problemelor, de găsire şi aplicare a informaţiei, de colaborare şi de lucru în echipă. Pentru ca

acest lucru să se producă în clasă, profesorii trebuie să ofere elevilor posibilităţi de învăţare,

astfel încât aceştia să conştientizeze, să urmărească şi să-şi monitorizeze propriile procese de

gândire pe parcursul întregii activităţi de învăţare prin intermediul TI.

Importanţa tehnologiilor informaţionale pentru procesul de predare-învăţare constă în

faptul că oferă posibilitatea de a crea o diversitate de moduri de predare-învăţare. Stilul de

predare-învăţare presupune învelişul în care sunt îmbrăcate argumentele şi contra-

argumentele, atunci când ele sunt transmise auditoriului, forma de redare a informaţiei de

către profesor, precum şi forma de evaluare a cunoştinţelor, abilităţilor, deprinderilor de

lucru, modalităţilor specifice de receptare şi prelucrare a informaţiei. Deoarece elevii percep

informaţia în mod individual (unii percep mai bine informaţia sub formă de imagini grafice,

alţii sub formă de text sau prin intermediul sunetului, vocii, efectelor animate etc.), pentru a

afişa informaţia într-un mod cât mai accesibil, aceasta trebuie reprezentată astfel încât să

cuprindă toate particularităţile enumerate mai sus. Elevii sunt mai receptivi la ideile şi

influenţele noi, care pot fi încorporate productiv în schemele lor de gândire. Astfel se poate

contribui la dezvoltarea gândirii critice şi creative a elevilor.

În concluzie, aplicând tehnologiile informaţionale în procesul de predare-învăţare, se

măreşte randamentul instruirii, fapt ce duce la creşterea eficienţei activităţii de învăţare,

respectându-se principiile didacticii generale şi realizându-se obiectivele instruirii. De

asemenea, se asigură creşterea nivelului de competenţă al elevului, prin identificarea

principalelor cunoştinţe, capacităţi şi atitudini, formând astfel competenţa informaţională,

culturală, afectivă şi de comunicare a elevului. Utilizarea TI este motivată deoarece

contribuie la realizarea mai completă a sarcinilor didactice şi reprezintă o completare a

procesului tradiţional de predare-învăţare. Astfel, deşi lecţiile asistate de calculator nu

înlocuiesc întregul proces de predare-învăţare, ele contribuie la mărirea calităţii învăţării, la

micşorarea „încărcăturii pedagogice” a profesorilor.

În acest context, reieşind din tendinţele de dezvoltare ale tehnologiilor informaţionale,

se poate afirma că actualmente există mijloace pentru perfecţionarea procesului de predare-

învăţare şi de adaptare a profesorului la condiţiile noi de instruire.

Bibliografie:

1. Masalagiu, Cristian; Asiminoaiei, Ioan, Didactica predării informaticii, Editura


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

46

Polirom, Iaşi, 2004

2. Nesteriuc, Angela, Ghid metodic pentru ingineri, Editura Universităţii „Ştefan cel

Mare”, Suceava, 2002

3. Onu, Petre; Luca, Constantin, Didactica specialităţii: discipline tehnice şi

tehnologice, Editura „Gh. Asachi”, Iaşi, 2002.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

47

NOI METODE DE PREDARE ŞI COMUNICARE

Prof. Căpriţă Paraschiva, Colegiul Economic Buzău

Una din principalele căi prin care cadrul didactic se poate adapta noilor cerinţe

privind procesul instructiv – educativ este şi comunicarea profesor – elev, care este specifică

actului de învăţare şi presupune un raport bilateral şi o calitate deosebită.

Fluxul comunicaţional informativ şi afectiv între profesor şi elevi este deseori

stânjenit, bruiat, împiedicat de anumite blocaje, ajungându-se până la impermeabilitate, ceea

ce determină la elevi reacţii de rezistenţă, respingere sau indiferenţă la intervenţiile educative.

Pe de altă parte, blocajelor „tradiţionale”li se adaugă în condiţiile actuale, altele noi.

Astfel, deteriorarea statutului social al profesorului, confundarea de către unii elevi a libertăţii

cu libertinajul sau nerecunoaşterea autorităţii, degradarea materială şi morală a mediului

familial sporesc numărul şi dimensiunile surselor de blocaj.

În aceste condiţii, depăşirea barierelor, deblocarea relaţiei profesor – elevi şi

transformarea ei într-un element care să stimuleze performanţa în procesul instructiv –

educativ apar cu atât mai necesare.

Urmare a concluziilor desprinse din aprecierile elevilor şi din alte surse de informare

au fost cuprinse în tematica şedinţelor de catedre şi a comisiei diriginţilor teme privind tactul

pedagogic, autoritatea profesorului, atitudinea nediscriminatorie faţă de elevi, punctualitatea,

metode de evaluare ş. a. şi s-au iniţiat schimburi de experienţă, în care profesorii au avut

multe de învăţat unii de la alţii.

O altă cale de îmbunătăţire a comunicării profesor – elev este participarea cadrelor

didactice la programe de formare din care să înveţe să comunice cu elevii, astfel încât să

transforme activităţile de învăţare din prelegeri plicticoase în jocuri cu roluri, simulări,

poveşti, probleme decupate din viaţa de zi cu zi. În orice clipă a lecţiei, elevul să fie antrenat

într-o activitate, cu o sarcină clară, şi întotdeauna participarea lui să aibă o miză: să găsească

o soluţie, să câştige o competiţie, să-şi adjudece o recompensă pentru efortul său. Profesorul

trebuie să înveţe elevul să coopereze în cadrul unor echipe, dar şi să se înfrunte individual;

competiţia să fie de tipul win – win („câştig eu – câştigi şi tu”).

Dacă până acum pentru mine elevul era, mai mult sau mai puţin, o „maşină” de

învăţat, de acumulat şi de pus în practică o cantitate impresionantă de informaţii, după

participarea la mai multe cursuri de formare continuă am înţeles că trebuie să îmi schimb

atitudinea, că trebuie să dau mai mult ocazia elevului de a se exprima, de a-şi manifesta

imaginaţia, înclinaţia spre joc, spre comunicare în contexte mult mai lejere decât contextul

strict al sălii de clasă.

Iată de ce, la ora actuală, comunic cu elevii mei prin intermediul internetului,

încercând să devin un consilier mai eficient în rezolvarea problemelor lor care depăşesc

uneori cadrul strict al şcolii. Pe lângă activitatea de consiliere, am încercat şi încerc să

transform calculatorul şi internetul în mijloace de învăţare, de informare şi de exprimare a

elevilor, folosind astfel interesul lor crescut pentru aceste tehnici moderne de comunicare.

Elevii au teme pe care le fac pe calculator şi pe care le trimit prin internet via e-mail,

au lucrări de control pe care le susţin prin intermediul calculatorului şi al internetului şi

intenţionez să îi implic şi în realizarea unei reviste literare interactive realizate online.

Implicarea calculatorului şi internetului în participarea activă şi constructivă a elevilor

în procesul de predare – învăţare răspunde unei preocupări pe care elevii o aveau şi pe care eu

nu o foloseam deloc sau aproape deloc. Acest fapt, mi-a adus un plus de imagine în faţa


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

48

elevilor, care m-au perceput ca pe un cadru didactic aflat mai aproape de o „lume”a lor, în

care cei adulţi pătrund mai greu.

În procesul instructiv-educativ este necesară „…o adaptare permanentă a profesorului

la nivelul de dezvoltare intelectuală a elevilor nu pentru a facilita procesul de învăţare, ci

pentru a doza în mod adecvat dificultăţile”. (A. Dancsuly, 1979, pg.208). Sub raport afectiv

adaptarea permanentă a comportamentului profesorului la personalitatea copilului şi la

sintalitatea grupului este necesară nu atât pentru a-i face elevului plăcută şederea la şcoală,

cât pentru a-i trezi dorinţa şi voinţa de a răspunde printr-un comportament adecvat acţiunii

educative.

Profesorul „trebuie să se adapteze omeneşte tuturor şi fiecăruia (subl. m.) dintre cei

care i-au fost încredinţaţi. Şi aceasta nu este posibil decât cu condiţia ca să renunţe la

învăţătura şi practica celor care sunt considerate până acum ca meseria sa, pentru ca să înveţe

să trăiască (subl. m.) împreună cu copiii”(R. Dottrens, 1971, pg.96).

Bibliografie:

1) Alina Coman, Tehnici de comunicare, Editura Ch. Beck, 2008

2) Dottrens, R, Institutori ieri, educatori mâine, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1971


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

49

LA PÉDAGOGIE DU PROJET

Prof. Simion Ruxandra, Colegiul „ Ștefan Odobleja” Craiova

La société de l‟information dans laquelle nous vivons pose de nouveaux enjeux devant

l‟enseignant qui doit réévaluer ses méthodes d‟enseignement. L‟ordinateur devient un outil

indispensable tant pour l‟enseignant que pour l‟apprenant et les deux actants du processus

d‟enseignement peuvent se rencontrer avec les autres grâce aux échanges réalisées par

l‟intermédiaire des projets europeens.J‟ai choisi de partager avec vous une expérience

personnelle vécue lors de la mise en oeuvre du projet « Un chemin, une voie, un lien

universel » qui a réuni des jeunes provenant de six pays, La France, LÀllemagne, LÙkraine,

La Norvège, LÌtalie et la Roumanie dans le travail commun sur les valeurs universelles dans

le cadre européen, en s‟appuyant sur le premier itinéraire culturel empruntant les chemins de Saint-

Jacques de Compostelle.

A partir de la symbolique d‟un chemin pour l‟Europe, le projet a développé la réflexion

sur les valeurs universelles, et sèst décliné sur 3 axes :

- l‟écriture de contes sur la thématique du chemin, de la voie, du lien universel,

- la création artistique de type sculpture, sur le thème des valeurs universelles,

- l‟écriture d‟un texte, par établissement, sur les valeurs universelles, textes qui ont été gravés

sur des supports décidés par chaque établissement.

La deuxième année a vu l‟installation des créations artistiques et du texte sur un lieu

repéré (chemin, cour d‟établissement…) la sortie imprimerie d‟une plaquette des contes

illustrés, et la mise en place du projet scientifique sur la voie lactée

La troisième année a été consacrée à la réalisation du site Internet du projet,

l‟organisation d‟une rencontre artistique sur la mise en scène des contes, la création de « la

lettre des jeunes d‟Europe », ainsi que l‟organisation d‟un colloque.

On apprend par divers chemins. L'un d'entre eux consiste à mémoriser des faits, des

dates, des définitions et d'autres éléments de connaissance. De même, par une étude soutenue

et systématique, on peut en arriver à comprendre les contenus essentiels des mathématiques,

de l'histoire, du français ou de toute autre discipline mais les conversations courantes,

l'observation spontanée de la nature et de la société et la réflexion sur les expériences

multiples de la vie quotidienne constituent également des voies d'accès à certaines

connaissances. Dans ce cas, c'est au fil des activités qui ont contribué à la réalisation d'un

projet effectué en collaboration que les personnes en cause ont acquis des connaissances, ont

appris à maîtriser des habiletés et ont développé des attitudes qui ont accru leur "savoir".

C'est aussi à travers le déroulement même de cette démarche que les participants et les

participantes ont fait appel aux ressources de leur mémoire, ont étudié avec rigueur des

événements ou des phénomènes et tirant parti des expériences de leur vie dans le sens évoqué

ci-dessus. Ce projet a aussi démontré aux élèves l'intérêt du courrier électronique et du réseau

Internet et a initié à leur utilisation. Il leur a aussi permis d'effectuer des apprentissages en

histoire, en géographie, en rédaction et sur les exigences du travail en équipe.

Comme enseignants ou enseignantes, nous avons la responsabilité de participer à la

formation de citoyens et de citoyennes capables de s'adapter à la vie du troisième millénaire,

debout, actifs et engagés auprès de leurs semblables. C'est à nous que revient ce beau rôle de

penser, d'établir des liens entre les élèves de nos classes et, en utilisant les ressources

disponibles à l'extérieur de l'école, de présenter aux jeunes ce monde ouvert et fabuleux dans

lequel ils vivent déjà et vivront demain.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

50

Bibliographie :

Éduquer à l‟environnement par la pédagogie de projet; un chemin d‟émancipation, Réseau

École et Nature, éd. L‟Harmattan, 1996

Arpin, L et Capra, L., L‟apprentissage par projets, Chenelière/McGraw-Hill, Montréal, 2000

Djemâa Bensalem, « En quoi la pédagogie de projet permet-elle de donner du sens à

l‟enseignement du français ? », Synergies Algérie, no 9, 2010, p. 75-82

Bordallo, I et Ginestet, J-P, Pour une pédagogie du projet, ESF éditeur, Paris, 1993

Michel Huber, Apprendre en projets: la pédagogie du projet-élèves, Chronique

Sociale, coll. « Pédagogie Formation », 1999

Éduquer à l‟environnement par la pédagogie de projet; un chemin d‟émancipation, Réseau

École et Nature, éd. L‟Harmattan, 1996.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

51

ARTA DE A COMUNICA SAU COMUNICAREA PRIN ARTĂ

Prof. Mărgelu Lidia, Liceul de Arte “MarinSorescu”

Prof. Dinca Cristian, Liceul de Arte “MarinSorescu”

Moto: "Toate artele contribuie la cea mai mare dintre toate: arta de a trai" (B.Brecht)"

Ca formă aparte de spiritualitate, arta are o existență paradoxală: ea este alcatuită din

„opere”, în principul unice si irepetabile, cu un „fond comun”, angajarea afectiva a celor ce le

contacteaza, implicarea unilaterala a acestora în „trairea” lor. Teoriile asupra artei, critica

artistica, principiileestetice etc. sunt demersuri prin care se încearca „îmblânzirea inteligibila”

a operelor, a „obiectelor”în care se concretizeaza, în maniere diferentiate, anume experiente

culturale, anume tipuri decreativitate. Experienta estetica si „orizontul cultural de asteptare”

marcheaza orice contact cu aceste „obiecte” sau produse estetice, preluarea unor „mesaje”

transportate de ele prin deschiderea accesului la lumea lor imaginara neepuizând însa

posibilitatea unor decodari diferite, ba chiar a descifrarii unor mesaje diferite. Evident,

diversele tipuri de experienta estetica, orizonturile

culturale diferite, noile teorii critice s.a.m.d. ce

stau la baza unor „lecturi” reînnoite nu epuizeaza

acelediferente esentiale ce definesc statutul artei,

adica modul ei de angajare a sensibilitatii umane,

deimplicare spiritului uman.

„Teoriile” (estetice, critice, ideologice sau

filosofice) raspund, în fapt, unui interes de

cunoastere limitat temporal si/sau spatial, scopul

lor – definit mai mult mai putin clar – fiind

tocmaidelimitarea si dirijarea actelor de receptare,

adica a efectelor producerii operelor pentru indivizii ce le contacteaza, pentru sfera culturala

– paradigma – în care ei „functioneaza”. Teoriile încearca – si uneori reusesc – sa

faca inteligibila lumea fictionala a operelor, dar nu epuizeaza experientele indivizilor,

receptarile lor personalizate. Normele, regulile de lectura-receptie a operelor, urmarite de

oricare teorie estetica ori scoala critica ofera, la urma urmei, doar o anume „grila a

receptarii”, bazata pe un interes cognitiv, care nu epuizeaza posibilitatea utilizarii –

concomitente sau succesive- a altor „ochelari pentru lectura”. Chiar faptul ca „dioptriile”

(instrumentele – n.n.) se schimba, se perfectioneaza continuu, sugereaza concluzia ca estetica

sau critica artistica au numai rolul de a ghida

interpretarea subiectiva a celui ce contacteaza

„obiectul estetic”, trairea individuala a acestuia.

Ghidajul se face, evident, în numele a

ceea ce teoriile (estetica sau critica) în cauza

definesc drept valoare specifica formelor artei,

frumosul – sau, din perspectiva contrara, urâtul -

ceea ce reprezinta, de fiecare data, o formula

reductionista, frumosul (sau urâtul) în

acceptiunea data de teoriile respective neputând

surprinde toate sensurile înglobate de „obiect”,

ireductibilitatea lui valorica.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

52

Problema transmiterii si receptarii corecte a acestui mesaj era, prin „conventiile” mentionate

pentru creatie si „lectura”, în mare parte rezolvata. „Reperele”, regulile constructiei artistice

(si înconsecinta cele ale deconstructiei semnificative) favorizau grund-ul definit de estetica

fundament al valorii de frumos, fara a obtine însa o confirmare uniforma în perceptie.

Prestabilirea ierarhiei

valorilor umane în „lumea imaginara” a

artei – sursa de diferentiere fata de alte

forme de spiritualitate, cu propriile

ierarhii axiologice – a devenit, la un

moment dat, ale volutiei istorice a artei, o

piedica în calea integrarii ei în noua

paradigma definitorie pentru starea de

moment a umanitatii. Eliminarea acestei

piedici a reprezentat, în lumea artei, ceea

ce s-a numit revolutia modernitatii, arta

moderna presupunând dereglementarea

actului creator, dar si a celui de receptare

a creatiei, desi „mesajul” devine tot mai încifrat, dovedind existenta unei dereglementari chiar

si la nivelul limbajului, atât în maniera de combinare a unitatilor acestuia, cât si în maniera

lor de semnificare. Revolutia în arta produsa de modernitate s-a deosebit însa de cea din

domeniul stiintei, caracterizata prin încercarea de „a potrivi natura în tiparele conceptuale

oferite de educatia profesionala”

În știintă, acumularea de fapte prin care se urmareste validarea paradigmei poate

duce, la un moment anume, la aparitia unei anomalii ce impune, dupa reverificarea faptelor

acumulate, larestructurarea paradigmei sau inventarea uneia noi. În arta, dezvoltarea

revolutionara este inversa:viziunea cumulationista este imposibila deoarece, pentru opera

estetica de tip nou, trebuie sa aparamai întâi modelul (teoria) ce surprinde schimbarea

gustului, a receptivitatii, a climatului psiho-socialal „consumului de arta”, a manierei sociale

de comunicare si, explicit, ca raspuns la cerere, amanierei de constructie a obiectului destinat

consumului specific.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

53

ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ-LECȚIE LA MUZEU

Prof. Buzatu Constantin – Liceul de Arte “ Marin Sorescu, Craiova

Cea mai eficientă metodă de învățare este cea activ- participativă când elevul este

implicat 100% în aflarea răspunsurilor dintr-un chestionar întocmit în prealabil, ale cărui

răspunsuri se află vizitând un muzeu. Elevilor li se explică că vor primi o fișă de lucrudespre

vulcani la care vor răspunde în timp ce vizitează muzeul lavei în timpul unui parteneriat

european desfășurat în Finlanda. Iata informația care le este pusă la dispoziție elevilor:

Vulcanii au fost denumiti dupa zeul roman al focului, Vulcanus.Sunt mai mult de 1.500 de

vulcani activi pe Terra. Prin vulcani activi se inteleg acei vulcani care erup cu regularitate,

sau au erupt cel putin o data in ultimii zece mii de ani.

Mai mult de 80% din suprafata Terrei este de origine vulcanica. 90% din activitatea

vulcanica are loc in oceane. Cel mai mare vulcan activ din lume este Mauna Lao din Hawaii

(120 km lungime, 50 km latime). Vulcanul Kilauea din Hawaii arunca zilnic lava suficienta

pentru a pava 30 km de drum.

Cel mai inalt vulcan din sistemul solar este Vulcanul Olympus de pe Marte (25 km

inalțime).

Cercul de foc al Pacificului este cea mai intinsa si activa zona vulcanica de pe Terra,

concentrand 62% din vulcanii activi existenti in prezent. Doua treimi din acest cerc se afla in

insulele asezate sub forma de arc in Pacificul de Vest, iar restul pe tarmurile pacifice ale celor

doua Americi. Cercul de Foc al Pacificului are forma unei potcoave si este o suprafata

frecventata de cutremure si eruptii vulcanice.

Lacul Sfanta Ana este singurul lac vulcanic de pe intreg teritoriul Romaniei. Este

asezat pe fundul craterului unui vulcan stins (Ciomatu) din masivul vulcanic Puciosu (Muntii

Harghitei).

Cea mai dezastruoasă erupție vulcanica din istoria moderna a fost eruptia din 1815 a

Vulcanului Tambora de pe insula indoneziana Sumbawa. Aceasta erupție a cauzat moartea a

92.000 de persoane (12.000 – din cauza lavei si 80.000 – din cauza foametei din perioada de

dupa dezastru). Eruptia a fost atat de puternica, incat a emanat o cantitate foarte mare de

cenusa, care a intunecat cerul timp de cateva luni, ceea ce a facut ca temperatura sa scada la

nivel mondial, din care cauza anul 1816 este numit “anul fara vară“.

Un mare vulcan activ de pe continentul european este Vulcanul Vezuviu din Italia. Ultima sa

eruptie a avut loc in 1944, cand a provocat zeci de morti si pagube in valoare de peste 100

milioane de euro. O alta eruptie este asteptata in viitorul apropiat, eruptie care ar putea fi

devastatoare pentru cei 700.000 de oameni care locuiesc în “zonele mortii” din jurul

Vezuviului.

Vulcanul Vezuviu a fost inactiv secole intregi inaintea marii eruptii din 79 i.Hr,

eruptie care a ingropat orasele Pompei si Stabiae sub cenusa, iar orasul Herculaneum sub un

val de noroi.

Cea mai catastrofală erupție din istorie este cea din 27 august 1883, a Vulcanului

Krakatau (din Indonezia). Zgomotul produs de aceasta eruptie a fost atat de puternic, incat s-a

auzit la 4.000 km departare, pana in Australia. A fost aruncata atat de multa cenusa in

atmosfera, incat, aproape 2 ani, apusul de soare s-a vazut verde si luna s-a vazut albastra.

Aceasta eruptie a emis o energie echivalenta cu 150 de megatone de TNT. Indexul

magnitudinii a fost de 6 VEI, numit si “colosal”. In comparatie, bomba de la Hiroshima a

avut 20 de kilotone.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

54

Vulcanul Paricutin din Mexiceste vulcanul cu cea mai rapidă dezvoltare și cea mai

spectaculoasă apariție. Vulcanul Paricutin este unic deoarece formarea sa a fost observată de

la începuturile sale. Acest vulcan este foarte tânăr și s-a nascut în 1943 astfel: intr-o zi s-a

descoperit o mica fisura in solul unui lan de porumb; in 24 de ore fisura s-a transformat intr-o

prapastie de 25 m latime, care apoi s-a deschis, scotand la suprafata cenusa si roci

incandescente. In scurt timp, aceasta prapastie s-a transformat intr-un deal de lava de 10 m

inaltime. Vulcanul a fost denumit Paricutin si a atins inaltimea maxima de 405 m dupa noua

ani de activitate.

În apropierea vulcanilor apar gheizere si vulcani noroiosi. Vulcanii noroiosi situati in

Subcarpatii de Curbura din judetul Buzau sunt o rezervatie naturala unica in Europa. Aici

apar numeroase ridicaturi de pamant sub forma unor cratere cu o circumferinta care la unele

este mica, iar la altele poate ajunge chiar la cativa metri. Unele cratere sunt linistite, altele

bolborosind si revarsand suvoaie de noroi inspre baza lor. Peisajul zonei este selenar,

deosebit de arid, cu numeroase despicaturi de pamant ce sugereaza ideea de seceta.

VULCANII

Fișă de lucru

Analizați imaginile de mai jos, ce reprezintă tipurile de vulcani, si răspundeți

următoarelor cerințe

1.Precizați care dintre afirmațiile următoare sunt adevărate sau false (notați cu

A-adevărat și F-fals).

a. Vulcanii din insulele Hawaii au pantele puțin înclinate.

b. Stratovulcanii sunt alcătuiți din straturi succesive de lavă și cenușă vulcanică.

c. În Islanda sunt vulcani de tip dom.

d. Pantele cele mai înclinate sunt caracteristice vulcanilor cu con din cenușă vulcanică.

e. Caldeira (vastă depresiune circulară) s-a format prin distrugerea vechiului con.

f. Coșul vulcanic lipsește la vulcanul de tip fisură.

g. Vulcanul dom are pante reduse.

2. Asociați tipurile de vulcani, notate cu cifre, cu imaginile corespunzătoare, notate cu

litere mari!


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

55

Fig. A Fig. B Fig C

Fig. D Fig. E

Fig. F


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

56

3. Localizaţi vulcanii următori, cu ajutorul coordonatelor geografice din tabel, marcând pe harta de mai sus

cifrele corespunzătoare:

1. Krakatau 6o

S 104oE

7.Fuji 35

o

N

138oE

13. Vezuviu 40

o

N

14oE

2.MountSt.Helen

s 46

o

N 122

oW 8.Tambora

8o

S 117oE 14. MaunaLoa

19o

N 155

o

W 3.

Eyjafjallajokull 63

o

N 19

oW 9. MontPelée

14o

N 61

oW 15. Thira

36o

N 25

oE

4. NevadodelRuiz 4

oN 75

oW 10. Pinatubo

15o

N 120

oE 16. Stromboli

38o

N 12

oE

5. Aconcagua 32

oS 70

oW 11. Paricutin

19o

N 102

oW 17. Cotopaxi

0o

S 78o

W 6. Hekla 63

o

N 19

oW 12. Etna

37o

N 14

oE 18. KawahIjen

8o

S 115o

E


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

57

METODE INTERACTIVE ÎN PREDAREA RELIGIEI

Prof. Boldișor Ileana-Mihaela, Liceul de Arte ”Marin Sorescu” Craiova

Metoda cubului

Se realizează un cub pe feţele căruia sunt scrise diferite sarcini de lucru: descrie, compară,

asociază, analizează, aplică, argumentează. Se poate aplica pe niveluri diferite, cu o altă exprimare a

sarcinilor de lucru.

Elevii, împărţiţi în grupuri, primesc câte o sarcină înscrisă pe cub, pe care o tratează în grupul

respectiv. La final se realizează sistematizarea cunoştinţelor asimilate.

Această metodă pune accentul pe concentrarea atenţiei, pe formare de competenţe, atitudini şi

deprinderi, stimulează atenţia şi gândirea, oferind posibilitatea elevilor să-şi dezvolte competenţele

necesare unei abordări complexe şi integratoare. Am folosit această metodă pentru a dezvolta la elevi

competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare în ceea ce priveşte familia în religiile

monoteiste şi rolul ei în societatea actuală.

Indicaţiile extinse pentru cele şase feţe ale cubului:

Descrieţi: (Principalele învăţături de credinţă în Iudaism, Creştinism şi Islam);

Comparaţi: (Morala desprinsă din cărţile de cult Tora, Sfânta Scriptură şi

Coran);

Asociaţi: (Lăcaşele de cult în religiile monoteiste);

Analizaţi: (Modul în care trebuie să se comporte membrii unei familii, unii cu

ceilalţi);

Aplicaţi: (Daţi exemple de acţiuni concrete prin care copiii îşi arată iubirea faţă

de părinţii);

Argumentaţi: (Rolul pe care îl are familia în educaţia copiilor şi formarea

caracterului religios-moral).

Explozia stelară (Starbursting)

Această metodă se aplică uşor oricărei vârste şi unei palete largi de domenii, o modalitate de

relaxare şi o sursă de noi descoperiri prin care se obţin cât mai multe întrebări cu ajutorul cărora se

formează conexiuni.

Trebuie parcurse următoarele etape:

Se scrie problema în centrul unei steluţe cu 5 colţuri (Familia în religiile

monoteiste şi rolul ei în societatea actuală);

În vârful fiecărui colţ al steluţei se scriu întrebări de tipul:

– Ce? (definiţie);

– Cine? (o formează);

– Unde?(se întemeiază);

– De ce? (se formează);

– Când? (ştim că membrii ei se comportă în mod adecvat unii cu ceilalţi);

Se împarte clasa în grupe;

Se lucrează la nivelul grupelor pentru elaborarea unei liste cu întrebări multe şi

diverse;

Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup.

Ciorchinele


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

58

Această metodă este folosită pentru recapitularea cunoştinţelor:

Metoda ciorchinelui constă în scrierea unui cuvânt-cheie în centrul tablei şi găsirea unor cuvinte

(idei, sintagme sau cunoştinţe) de către copii din cuvântul lexical al celui dat. Rezultatul poate fi o

analiză a cuvântului central, caracterizat de cele găsite, sau o sinteză care va duce la un alt cuvânt-cheie

necesar în lecţie. Elevii sunt îndemnaţi să gândească independent, să-şi exprime părerea, să facă

legături între concepte. Se trag linii între toate cuvintele care par a fi conectate.

Activitatea se opreşte când se termină ideile sau a expirat timpul. În cadrul cercetării noastre

cuvântul cheie este Familie.

Mozaicul

Este o strategie bazată pe învăţarea în echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie

să devină expert. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi

colegi. Această metodă prezintă următoarele etepe:

Pregătirea materialului de studiu:

Profesorul stabileşte tema de studiu (de exemplu „Familia în religiile monoteiste”) şi o împarte

în patru sau cinci subteme.

Organizează colectivul clasei în echipe de învăţare de câte 4 sau 5 elevi (în funcţie de numărul

în clasă). Fiecare elev din echipă primeşte un număr de la 1 la 4 sau 5 şi are ca sarcină să studieze în

mod independent subtema corespunzătoarenumărului său. El trebuie să devină expert în subtema dată.

Constituirea grupurilor de experţi:

După ce au parcurs faza de lucru independent, experţii cu acelaşi număr se reunesc, constituind

grupe de experţi, pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de

învăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda subtema cu numărul 1. La fel procedează şi

ceilalţi elevi cu numerele 2, 3, 4 sau 5. Dacă grupul de experţi are mai mult de 6 membri, acesta se

divide în două grupe mai mici.

Faza discuţiilor în grupuri de experţi:

Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuţii pe

baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie, se adaugă elemente noi şi se stabileşte modul în care

noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membri din echipa iniţială. Fiecare elev este membru într-

un grup de experţi şi face parte dintr-o echipă de învăţare.

Mesele de lucru ale grupurilor de experţi trebuie plasate în diferite locuri ale sălii pentru a nu se

deranja reciproc. Scopul comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cât mai bine, având

responsabilitatea propriei învăţări şi a predării şi învăţării colegilor din echipa iniţială.

Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare:

Experţii transmit cunoştinţele asimilate, reţinând la rândul lor cunoştinţele pe care le transmit

colegii lor, experţi în alte subteme. Modalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă,

putând fi însoţită de suporturi audio-video şi de diverse materiale. Specialiştii într-o subtemă pot

demonstra o idee, pot citi un raport, pot folosi computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor,

desenelor, fotografiilor. Membrii sunt stimulaţi să discute, să pună întrebări şi să-şi noteze, fiecare

realizându-şi planul de idei.

Evaluarea:

Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce

au învăţat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu, ori poate da spre rezolvare

o fişă de evaluare fiecărui elev.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

59

BIBLIOGRAFIE

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2005.

2. BONTAŞ, Ioan, Tratat de pedagogie, Ediţia a VI-a revăzută şi adăugită, Ed. BicAll,

Bucureşti, 2007.

3. CĂLUGĂR, Pr. prof. dr. Dumitru, Catehetica, Manual pentru Institutele teologice,

Ediţia a II-a, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1984.

4. DANCIU, Ana, Metodica predării Religiei în învăţământul preuniversitar, Ed.

„Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2005.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

60

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE

ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA ECONOMIEI

Prof. Băcăran Oana, Liceul Teoretic “Henri Coandă” Craiova

Activizarea predării – învăţării Economiei presupune folosirea unor metode, tehnici şi procedee

care îl implică pe elev în procesul de învăţare, urmărindu-se dezvoltarea gândirii, stimularea

creativităţii, dezvoltarea interesului pentru învăţare, în sensul formării lui ca participant activ la

procesul de educare. Astfel elevul este ajutat să înţeleagă lumea în care trăieşte şi aplică în diferite

situaţii de viaţă ceea ce a învăţat.

Opţiunea pentru o metodă sau alta este în strânsă relaţie şi cu personalitatea profesorului şi

gradul de pregătire, predispoziţia şi stilurile de învăţare ale grupului de elevi cu care se lucrează.

Conversaţia euristică

Conversaţia euristică are un pronunţat caracter activ, fiind centrată pe dialogul didactic, care

trebuie:

- să ofere elevilor libertăţi de iniţiativă şi de exprimare;

- să solicite inteligenţa productivă, spontaneitatea şi curiozitatea elevilor;

- să asigure participarea efectivă a elevilor la toate fazele elaborării cunoştinţelor;

- să solicite operaţiile mentale de bază (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea, abstractizarea);

- să ofere elevilor posibilitatea de a efectua ei înşişi raţionamente;

- să permită elevilor să pună, la rândul lor, întrebări profesorului sau colegilor.

Scopurileconversaţiei euristice:

1) stimularea gândirii elevilor, astfel încât aceştia să poată descoperi şi singuri adevărul, să motiveze

răspunsurile date, să sesizeze legăturile cauzale dintre cunoştinţe /fenomene;

2) aprofundarea cunoştinţelor, a problemelor supuse discuţiei şi chiar avansarea de noi soluţii de

rezolvare;

3) formarea gândirii logice a elevilor astfel încât ei să poată sesiza care este esenţa problemei, precum

şi logica internă a unei discipline;

4) deprinderea elevilor de a rezolva şi singuri o problemă de învăţare (să poată aplica singuri o regulă,

o definiţie, o teoremă).

Aplicarea conversaţiei euristice necesită o pregătire prealabilă şi măiestrie pedagogică. Succesul

depinde de respectarea unor condiţii:

a) întrebările se aleg şi se formulează cu grijă, fără improvizaţii;

b) întrebările trebuie gradate ca dificultate şi exprimate în aşa fel încât elevul să le înţeleagă şi să

reacţioneze;

c) întrebările se formulează corect, dar şi concis;

d) între întrebare şi răspuns se lasă suficient timp de gîndire şi elaborare;

e) atunci când răspunde, elevul nu trebuie întrerupt, pentru a se evita inhibarea, cu excepţia unui

răspuns care este în afara întrebării;

f) întrebările să vizeze un conţinut bine delimitat;

g) întrebările să fie formulate clar (fără ambiguităţi).

Conversaţia euristică solicită elevului să îşi activeze memoria şi imaginaţia, dar mai ales să îşi

canalizeze atenţia şi gândirea în direcţia descoperirii realităţii şi formulării de răspunsuri pertinente.

Exemplu: aplicarea acestei metode la tema Economia de piaţă:


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

61

Pentru ca elevii să sesizeze caracteristicile economiei de piaţă, profesorul apelează la metoda

conversaţiei euristice, parcurgând următorii paşi:

1) Ce este economia de schimb? Ce a determinat apariţia ei?

2) Care sunt formele de manifestare ale economiei de schimb?

3) Comparaţi cele două forme ale economiei de schimb.

4) Ce este economia de piaţă?

5) Ce tip de sistem politic asigură funcţionarea economiei de piaţă? Argumentaţi!

6) Care consideraţi că este rolul concurenţei în economia de piaţă?

7) Consideraţi că în România funcţionează normal economia de piaţă? Argumentaţi!

Profesorul va dirija atent gândirea elevului, formulând atent întrebările şi respectând regula

gradualizării dificultăţilor. Situaţiile de învăţare create în timpul lecţiei vor fi adecvate posibilităţilor

reale ale elevilor şi scopului activităţii didactice. Întrebările se pregătesc în prealabil (de către

profesor), nu se improvizează în timpul lecţiei (doar elevul are acest “drept”).

La răspunsurile formulate de elevi se urmăreşte:

• corectitudinea şi complitudinea;

• coerenţa;

• rigoarea ştiinţifică;

• fluenţa;

• originalitatea;

• concizia;

• claritatea.

Metoda se poate aplica împreună cu problematizarea.

Problematizarea

Este considerată în didactica modernă una dintre cele mai valoroase metode deoarece orientează

gândirea elevilor spre rezolvarea independentă de probleme. Utilizând metoda în discuţie, profesorul îl

pune pe elev în situaţia de a căuta un răspuns pertinent, o soluţie pentru problema cu care se confruntă.

Punctul de pornire îl constituie crearea situaţiei –problemă, care desemnează o situaţie contradictorie

pentru elev, dificilă deoarece se creează un conflict între experienţa de cunoaştere a elevului şi

elementul de noutate cu care se confruntă acesta.

Situaţia – problemă este necesar să prezinte următoarele caracteristici:

1) să prezinte o dificultate cognitivă pentru şcolar, rezolvarea acesteia necesită un efort real de gândire;

2) să trezească interesul elevului, să-l surprindă, să-l uimească, provocându-l să acţioneze (să caute, să

depăşească obstacolele, să alcătuiască, să facă legături cu ce cunoaşte, să descopere, să decidă);

3) să orienteze activitatea elevului în direcţia rezolvării, aflării soluţiei de rezolvare. Rezolvarea nu este

posibilă fără activarea cunoştinţelor şi experienţelor dobândite anterior.

Formularea situaţiei – problemă şi activitatea exploratorie a elevului pentru a descoperi soluţia

presupune patru momente fundamentale:

I. punerea problemei şi perceperea ei de către elevi

Profesorul formulează situaţia problemă, expune faptele, explică o serie de relaţii cauzale care se

stabilesc, apoi profesorul recepţionează primele solicitări ale elevilor şi dă informaţii suplimentare.

Practic, profesorul dezvăluie doar germenii adevărurilor ce vor fi apoi descoperite de elevi prin efort

propriu;

II. studierea aprofundată şi restructurarea datelor problemei


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

62

În această etapă, elevul lucrează independent: reactualizează cunoştinţele, se documentează în

domeniu, compară informaţiile, se opreşte la o sumă de informaţii pe care le consideră necesare şi

relevante;

III. căutarea soluţiilor posibile la problema pusă

a) analizează atent şi cu discernământ materialul faptic;

b) procedează la o sinteză, pentru a recupera esenţialul, face conexiuni logice, analizând condiţiile de

producere/ manifestare a fenomenului sau situaţiei, formulează ipoteze privind soluţionarea problemei

şi le verifică pe fiecare în parte.

IV. obţinerea rezultatului final şi evaluarea acestuia

La acest moment, elevul compară rezultatele obţinute prin rezolvarea fiecărei ipoteze. În final, elevul

decide/alege soluţia optimă, care se confruntă cu ideile prezentate în manual.

Metoda este foarte bună deoarece are un pronunţat caracter formativ:

a) antrenează întreaga personalitate a elevului captând atenţia şi mobilizând la efort propriu;

b) cultivă autonomia acţională şi curajul în formarea unor proiecţii proprii;

c) formează un stil activ de muncă;

d) asigură susţinerea motivaţiei învăţării şi sporeşte durabilitatea învăţării;

e) dă încredere în sine.

Exemplu: aplicarea acestei metode la tema Costul de producţie:

Situaţia problemă: “O firmă reduce numărul de angajaţi şi înregistrează o reducere a nivelului

producţiei, dar productivitatea medie a muncii este superioară celei din perioada anterioară. Evaluaţi

eficienţa muncii salariaţilor concediaţi în raport cu cea a celor care au rămas. Ce evoluţie va înregistra

costul unitar?”

După formularea şi descrierea situaţiei-problemă de către profesor şi înregistrarea de către elevi,

se iniţiază demersul de soluţionare a ei, care se derulează după cum urmează:

1. elevii, împărţiţi în grupuri de câte patru, realizează o incursiune în propria cunoaştere, reamintindu-şi

ce cunosc despre relaţia productivitate – costuri salariale, comportamentul economic

al întreprinzătorului şi reuşita în afaceri, calcule de eficienţă, neofactori de producţie.

2. pornind de la cunoştinţele însuşite anterior, elevii vor consulta manualul, vor solicita clarificări

profesorului, completează ceea ce cunosc cu ceea ce au reţinut din manual, consultă şi o lucrare de

specialitate, extrag ideile principale şi formulele de calcul necesare soluţionării.

3. cu ajutorul profesorului, elevii formulează o ipoteză privind soluţionarea problemei, pe care o

verifică apelând la propria judecată şi consultându-se cu colegii. Evaluarea soluţiei propuse (şi rezultată

din verificarea ipotezei) se poate realiza prin confruntarea cu ideile descoperite prin lectura

textelor din lucrările consultate.

4. soluţia propusă (răspunsul considerat corect de către elevi) este prezentată profesorului. Acesta

contorizează soluţiile tuturor grupurilor de elevi şi împreună cu întreaga clasă este aleasă soluţia

optimă, confruntând cu manualul.

Profesorul reia ideile principale, le comentează cu elevii şi le scrie pe tablă. Pentru a întări

învăţarea, formulează o altă problemă ce urmează a fi rezolvată individual (temă pentru acasă).

Bibliografie:


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

63

1) Albulescu I., Albulescu M. „Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane”, Editura Polirom,

Iaşi, 2000

2) Cerghit I., „Metode de învăţământ”, E.D.P., Bucureşti, 1999

3) Ciobanu O., „Elemente de teoria şi metodologia instruirii”, Editura ASE, Bucureşti, 2003


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

64

METODE MODERNE ÎN PREDAREA ȘI

ÎNVATAREA ISTORIEI. APLICATII PRACTICE

Prof. Dorobanțu Traian, Liceul de Arte “ Marin Sorescu”

Metodele didactice reprezinta un ansamblu de procedee si mijloace integrate la nivelul unor

actiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activitatii de instruire-educatie

proiectata de educatoare, învatator, profesor. Conceptul pedagogic de metoda didactica defineste o

actiune cu functie (auto)reglatorie proiectata conform “unui program care anticipeaza o suita de

operatii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinat” (G. Landsheere).

Etimologia cuvântului delimiteaza semnificatia termenului: metoda, în limba greaca înseamna cale spre

(odos=cale; metha=spre).

În stiinta, în general, metoda este definita ca „o cale de cunoastere” care produce informatii,

strategii, principii, legi, paradigme.

În pedagogie, metoda devine «o cale» necesara pentru dobândirea cunostintelor si capacitatilor

proiectate la nivelul obiectivelor procesului de învatamânt prin valorificarea principiilor specifice

proiectarii, de realizarea activitatii didactice, în termeni de comunicare-cunoastere-creativitate.

Calitatea pedagogica a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de

cunoastere propusa de profesor într-o cale de învatare realizata efectiv de prescolar, elev, student, în

cadrul instruiriiformale si nonformale, cu deschideri spre educatia permanenta.

Noi, dascalii avem menirea de a prezenta istoria ca pe o carte frumoasa, în care sa pastram

nesterse faptele de seama din trecutul de lupta al poporului român. Istoria nu se compune numai din

legende si povestiri, ci este o stiinta care se bazeaza pe adevar, pe fapte si lucruri reale. Reforma

sistemului de învatamânt pune accent pe efortul propriu al copilului întoate cele trei mari etape:

predare, învatare, evaluare.

Metodele de predare – învatare folosite vor trebui sa dezvolte învatarea activa, interogativa. Iata

câteva modalitati de însusire active a cunostintelor si deprinderilor si de asimilare activa a experientei

sociale: folosirea unor lecturi captivante pentru elevi (legende, povestiri, mituri) discutarea cu elevii a

unor fotografii, stampe, ce ilustreazaaspecte ale vietii oamenilor în diverse momente ale istoriei,

prezenta-rea si discutarea cu elevii a surselor orale (interviuri, anchete), a unor obiecte, produse, dosare

tematice, a reprezentarilor vizuale, a vizitelor etc.

Iata câteva metode moderne, activ-participative, ce se pot folosi frecvent în lectiile de istorie.

Metoda „ciorchinelui”

Este o metoda grafica care stimuleaza gândirea critica si creativitatea elevilor. Elevii sunt pusi

în situatia de a crea o structura grafica, utilizând informatiile, cunostintele acumulate la o lectie, unitate

de învatare ori sa ajunga sa descopere noi informatii dupa lectura unui text.Metoda poate fi folosita în

activitatile de învatare sau de fixare a cunos-

tintelor ori la evaluarea sumativa a unei unitati de învatare.

Etapele de lucru:

1. Elevii sunt informati ca vor utiliza «metoda ciorchinelui»,care se va concretiza într-un produs

«ciorchine» individual sau în echipa (dupa cuma decis profesorul).


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

65

2. Individual, fiecare elev începe «ciorchinele» pe tema anuntata pe caiet,o foaie volanta: «Scrie tot ce

stii despre...» (se utilizeaza brainstorming-ul) timp de 5 minute.

3. „Completeaza «ciorchinele» dupa ce citesti textul, documentul, harta, graficul cu noile informatii”

(se stabilieste timpul de lucru de 10–20 minute).

Metode moderne în predarea învatarea istoriei. Aplicatii practice |

4. Schimbul de idei: «În perechea cu colegul de banca,discuta si completeaza ciorchinele

individual».Se poate indica elevilor sa utilizeze o alta culoare pentru a identifica ceea ce a învatat

fiecare de la colegul sau ; se stabileste timpul de lucru.

5. În grupe de 4–5 elevi se discuta si se completeaza «ciorchinii» individuali, apoi se realizeaza un

produs al grupei, «un afis» pe coala mare, fiecare grupa folosind o culoare, stabilita în faza de

organizare (se stabileste timpul de lucru).

6. Produsele finale se afiseaza (pe tabla, pe peretii clasei) si se face «turul galeriei».

7. Raportarea-raportul fiecarei grupe (sustinut de echipa) prezinta produsul si raspunde la întrebari.

Produsele finale pot ramâne afisate pentru a fi vazute de ceilalti profesori si de parinti.

Produsele individuale vor fi pastrate in Portofoliul elevului.

Daca metoda este folosita la lectii de evaluare sumativa, notarea se poate face pe echipa sau

individual (utilizând produsele individuale) dupacriterii de notare dinainte stabilite cunoscute de elevi.

Evaluarea presupune analiza, corectarea, critica, lauda, ierarhizarea si luarea deciziei, notarea

atât a «procesului» cât si a «produsului» (ca, dealtfel, pentru toate metodele grafice).

Metoda «ciorchinelui» dezvolta la elevi:

– capacitatile cognitive (identificarea, examinarea, definirea, intrepretarea, corelarea, clasificarea,

formularea, construirea)

– capacitati de evaluare și autoevaluare ;

– abilitati de munca în echipa ;

– atitudini.

Metoda poate fi utilizata cu succes la toate clasele gimnaziale, aplicând-o gradual. La clasa a V-

a se poate începe cu «ciorchinele»mai putin complex: Popoarele Orientului antic, Aributiile

monarhului în statele Orientuluiantic si se va ajunge la «ciorchinele» complex, cum ar fi Mostenirea

culturala a Orientului antic, unde elevul trebuie sa clasifice, sa structureze, sa coreleze cunostintele.

«Sa dezlegam misterul»

Este o metoda pentru a dezvolta gândirea critica si creativa a elevilor. Prin aceasta metoda se

urmaresc anumiti pasi: De ce au ales acel pasaj /imagine? La ce i-a facut sa se gândeasca? Ce

nedumeriri au în legatura cu acel text,imagine?

În predarea-învatarea istoriei accentul trebuie pus pe întelegerea faptelor istorice, pe cooperarea

lor dar si pe memorarea celor mai importante date. Profesorul trebuie sa-l ajute pe elev sa perceapa

istoria ca pe o stiinta care studiaza fapte istorice, pe baza documentelor .Strategiile activparticipative

utilizate în cadrul lectiilor de istorie, mobilizeaza energiile elevului, dezvoltându-i capacitatea de

concentrare si spiritul de observatie.Ele contribuie la dezvoltarea gândirii critice ale elevului si la

realizarea obiectivelor propuse .

Mozaicul este o strategie care se bazeazape învatarea în echipa, stimulând încrederea în fortele

proprii a participantilor, dezvolta abilitati de comunicare, raspunderea individuala de grup .Clasa se

împarte în echipe de câte patru elevi. Fiecare membru primeste un cartonas cu un numarde la unu la

patru, dupa care primeste o fisa ce cuprinde o parte dintr-un material mai amplu (materialul are atâtea

parti câte grupe s-au format).


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

66

Se explica subiectul pus în discutie .Fiecare elev va fi, pe parcursul orei, profesor si elev, pentru

ca fiecare va preda fragmentul sau colegilor de grup si va învata de la acestia partile pe care ei le vor

prezenta .

În a doua etapa, toti elevii cu numarul 1 se vor grupa separat . La fel vor proceda si numerele

2,3,4. Din acest moment ei devin experti . Citesc fragmentul primit, se consulta între ei si hotarasc cum

vor prezenta informatiile colegilor de la grupele initiale . Ei pot folosi si material didactic disponibil .

În etapa a treia, dupa ce expertii si-au încheiat activitatea fiecare se întoarce la grupa initiala si

le preda celorlalti fragmentul pregatit, încercând sa fie cât mai convingatori .Ei pot primi si întrebari,

iar daca sunt nelamuriri poate interveni si profesorul. Fiecare parte a întregului este pre- zentata într-o

ordine logica, ajungându-se la reconstituirea întregului . La

final, învatatorul reaminteste tema studiata, urmând ca elevii sa prezinte din nou, în ordine initiala,

fiecare parte a materialului, asa cum si-au însusit-o în cadrul grupului de experti . În acest moment,

profesorul adreseaza întrebari pentru a verifica gradul de întelegere a informatiilor si pentru a aplica si

un test.

Pentru lectia Iluminismul se poate împarti tema în patru subteme:

• Aspecte generale – numerele 1

• Reprezentanti în spatiul francez- numerele 2

• Manifestari iluministe în Moldova si Tara Româneasca- numerele 3

• Manifestari iluministe în Transilvania – numerele 4

Elevii formeaza grupe de câte patru . Fiecare primeste un numar de la

2 la 4 si se formeaza noile grupe .Grupele de experti, astfel formate vor dezbate temele puse în discutie

. Elevii vor fi pregatiti cu diverse materiale: portretele lui Voltaire, Rousseau,

Montesquieu, fragmente din operele iluministilor, o fisa continând infor-matii despre manifestari

iluministe în spatiul românesc, harta Europei însec.XVIII–XIX, etc.Expertii se întorc la echipa initiala

unde transmit cunostintele colegilor .Grupele prezinta rezultatul studiului întregii clase. Se poate

intervene la final cu un test. Folosirea metodelor moderne, activ-participative în stu-

diul istoriei promoveaza învatarea prin cooperare a elevilor . Literatura de specialitate ofera o paleta

variata de metode care pot fifolosite în studiul istoriei. Ele trebuie alese si îmbinate, în asa fel încât,

prinaplicarea lor sa conduca la rezultatele cele mai bune.

Bibliografie: [1] ***, M.E.C. Programe scolare,Istorie,Bucuresti, 2005.

[2] ***, M.E.C., Învatarea activa, ghid pentru formatori si cadre didactice,

Bucuresti, 2001.

[3] ***, Dumitru, Al., Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta, Editura de

Vest, Timisoara, 2000.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

67

METODE ŞI TEHNICI PENTRU O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ

Prof. TUDOR LAURA-ELENA, Liceul cu Program Sportiv „P. Trişcu", Craiova

Prof. DIACONU RALUCA MIHAELA, Colegiul Naţional "Carol I", Craiova

Învăţământul românesc se confruntă cu nota sa predominant teoretizată, chiar cu tendinţe de

supraîncărcare informaţională. De aceea, efortul educatorilor trebuie canalizat în direcţia

operaţionalizării cunoştinţelor, ceea ce va conduce la o creştere a interesului si motivaţiei elevilor

pentru diferitele domenii ale cunoaşterii, îi va pregăti mai bine pe aceştia în perspectiva integrării în

viaţa socială. Învăţarea asistată de calculator şi multimedia, îmbinarea activităţii frontale cu cea

individuală şi pe grupe, realizarea diferenţierii şi personalizării activităţii de instruire constituie alte

direcţii importante ale modernizării strategiilor didactice.

Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizează prin

folosirea cu precădere a unor strategii activ-participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele

tradiţionale,ele marchează un nivel superior in spirala modernizării strategiilor didactice. Prin metode

activ-participative înţelegem toate situaţiile si nu numai metodele active propriu-zise in care elevii sunt

puşi si care-i scot pe aceştia din ipostaza de obiect al formării si-i transformă in subiecţi

activi,coparticipanţi la propria formare.,,A activiza înseamnă,deci,a mobiliza,a angaja intens toate

forţele psihice de cunoaştere ale elevului,pentru a obţine în procesul didactic performanţe

maxime,însoţite constant de efecte instructiv-educative,optimale în toate componentele personalităţii.‟‟

Învăţământul românesc se confruntă cu nota sa predominant teoretizată,chiar cu tendinţe de

supraîncărcare informaţională. De aceea,efortul educatorilor trebuie canalizat în direcţia

operaţionalizării cunoştinţelor,ceea ce va conduce la o creştere a interesului si motivaţiei elevilor

pentru diferitele domenii ale cunoaşterii,îi va pregăti mai bine pe aceştia în perspectiva integrării în

viaţa socială. Învăţarea asistată de calculator si multimedia,îmbinarea activităţii frontale cu cea

individuală si pe grupe,realizarea diferenţierii si personalizării activităţii de instruire constituie alte

direcţii importante ale modernizării strategiilor didactice.

Activizarea predării-învăţării presupune folosirea unor metode,tehnici si procedee care să-l

implice pe elev în procesul de învăţare, urmărindu-se dezvoltarea gândirii,stimularea

creativităţii,dezvoltarea interesului pentru învăţare,în sensul formării lui ca participant activ la procesul

de educare. Astfel,elevul este ajutat să înţeleagă lumea în care trăieşte si să aplice în diferite situaţii de

viaţă ceea ce a învăţat.

Cerinţa primordială a ,,educaţiei progresiviste‟‟, cum spunea Jean Piaget, este de a asigura o

metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă,cu

activităţile de cooperare,de învăţare în grup şi de muncă independentă.

Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, deci pe promovarea

metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii,ale imaginaţiei şi creativităţii.,,Activ‟‟ este

elevul care,,depune efort de reflecţie personală,interioară şi abstractă,care întreprinde o acţiune mintală

de căutare,de cercetare şi redescoperire a adevărurilor,de elaborare a noilor cunoştinţe.,,Activismul

exterior‟‟ vine deci să servească drept suport material ,,activismului interior‟‟,psihic,mintal,să devină

un purtător al acestuia.‟‟( Ioan Cerghit ).

Trecerea la o metodologie mai activă, centrată pe elev, implică elevul în procesul de învăţare şi îl

învaţă aptitudinile învăţării, precum şi aptitudinile fundamentale ale muncii alături de alţii şi ale

rezolvării de probleme. Metodele centrate pe elev implică individul în evaluarea eficacităţii procesului


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

68

lor de învăţare şi în stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare. Aceste avantaje ale metodelor

centrate pe elev ajută la pregătirea individului atât pentru o tranziţie mai uşoară spre locul de muncă,

cât şi spre învăţarea continuă.

Opţiunea pentru o metodă sau alta este în strânsă relaţie şi cu personalitatea profesorului şi

gradul de pregătire,predispoziţie şi stilurile de învăţare ale grupului cu care se lucrează. Din această

perspectivă,metodele pentru o învăţare activă şi în cazul disciplinei LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ se pot clasifica în:

1.Metode care favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor,valorifică experienţa proprie a

elevilor,dezvoltă competenţe de comunicare si relaţionare,de deliberare pe plan mintal şi vizează

formarea unei atitudini active:discuţia,dezbaterea,jocul de rol ,etc.

2.Metode care stimulează gândirea şi creativitatea,îi determină pe elevi să caute şi să dezvolte

soluţii pentru diferite probleme,să facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare,să compare şi să analizeze

situaţii date:studiulde caz,rezolvarea de probleme,jocul didactic,exerciţiul,etc.

3.Metode prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv cu alţii şi să-şi dezvolte abilităţi de

colaborare şi ajutor reciproc:mozaicul,cafeneaua,proiectul în grupuri mici,etc.

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele si tehnicile interactive de grup astfel:

-- Metode de predare-învăţare interactivă în grup: Metoda predării-învăţării reciproce, ,,Mozaicul‟‟,

,,Citirea cuprinzătoare‟‟, ,,Cascada‟‟--,,Cascade‟‟, Metoda învăţării pe grupe mici, Metoda turnirurilor

între echipe, Metoda schimbării perechii, ,,Metoda piramidei‟‟, Învăţarea dramatizată etc.

-- Metode de fixare si sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: ,,Harta cognitivă sau harta

conceptuală‟‟, Matricele, ,,Lanţurile cognitive‟‟, ,,Scheletul de peşte‟‟, Diagrama cauzelor si a

efectului, ,,Tehnica florii de nufăr‟‟, ,,Pânza de păianjen‟‟, Metoda R.A.I., ,,Cartonaşele luminoase‟‟

etc.

-- Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Brainstorming, ,,Explozia stelară‟‟,

,,Caruselul‟‟, ,,Masa rotundă‟‟, Interviul de grup, Studiul de caz, ,,Incidentul critic‟‟, ,,Controversa

creativă‟‟, Sinectica, ,,Tehnica focus grup‟‟ etc.

-- Metode de cercetare în grup: Tema sau proiectul de cercetare în grup, Experimentul pe echipe,

Portofoliul de grup

Pentru ca şcoala să realizeze ţinta pe care cultura contemporană, cea de tip post-modern o

impune, aceea de a depăşi distincţiile nete dintre ştiinţă şi umanism, raţiune şi sacru, ea trebuie să

opereze schimbări la nivelul metodologiei sale, în numele valorii activismului subiectului,valoare care

are la bază nevoia de autodepăşire,de evoluţie,de echilibrare.

Există în peisajul educaţiei postmoderne tendinţe clare de remediere a situaţiei descrise,iar

paradigmele,care în plan metodologic dezvoltă adevărate teorii ale activismului,sunt doar câteva

încercări în acest sens [pedagogia umanistă,pedagogia psihanalitică,pedagogia activă,pedagogia

diferenţierii etc.]

Bibliografie:

1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1997;

2.Oprea,Crenguţa Lăcrămioara,Pedagogie. Alternative metodologice interactive., Ed. Universităţii,

Bucureşti, 2003;

3.McCombs, B. L., &Whisler, J. S., The learner-centered classroom and school. San Francisco, 1997.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

69

MODALITĂȚI DE UTILIZARE A MIJLOACELOR GRAFICE

ȘI A HĂRȚILOR ÎN LECȚIILE DE GEOGRAFIE

Prof. Grigorescu Elena Claudia, Colegiul Tehnic ,,C.D. Nenițescu”, Craiova

Utilizarea mijloacelor grafice (desene schematice, cartoscheme, diagrame, blocdiagrame,

profile) și a tabelelor. Acestea provin din diverse surse: manuale, planșe, folii pentru retroproiector,

desene etc..

Cum alegem mijloacele grafice? În privința conținutului este bine să fie simple, să redea

esențialul, să aibă titlu, legendă (dacă este cazul). În privința aspectului, mijloacele grafice sunt

executate cu linii simple și groase pentru a fi vizibile la distanță; literele sunt mari, culorile intense și

respectă convențiile internaționale.

Cum utilizăm mijloacele grafice? Mijloacele grafice sunt utilizate în diverse momente ale lecției

în funcție de obiecivul vizat (dobândire cunoștințelor, fixare, evaluare), nu doar ca ilustrație a unui

fenomen. Evităm abundența mijloacelor grafice în lecție, și activitățile cu durată mare asupra acestora.

Profesorul nu prezintă conținutul desenului, ci solicită elevii să analizeze materialul grafic, îi determină

să stabilească relațiile, cauzele, desfășurarea și efectele procesului reprezentat. Profesorul anticipează

aspectele la care elevii nu pot răspunde singuri.

Tabelul de cifre poate fi utilizat ca element de referință pentru identificarea importanței unei

variabile sau ca document de bază pentru înțelegerea ansamblului de informații adunate în tabel. O

diagramă statistică este citită mai ușor decât un tabel. Ea facilitează comparațiile. Este indicat ca

tabelele și diagramele să alterneze. În folosirea unui tabel de cifre sau a unei diagrame statistice

parcurgem următoarele etape:

Citirea titlului, a datei, a surselor și referințelor;

Studierea datelor obținute și a unităților alese, în funcție de linii, coloane sau în abcisă și

ordonată;

Analiza documentului, asigurându-ne că elevii știu să asocieze informațiile disponibile; analiza

datelor trebuie să îi ajute pe elevi să descopere esențialul.

Tabelul cu informații verbale cuprinde elemente de conținut sistematizate pe coloane și rânduri, după

diferite criterii.

Utilizarea hărților

Ce hărți alegem? În lecții utilizăm hărți variate ca tip, pentru ca elevii să învețe să le citească. Alegem

hărți în funcție de cunoștințele anterioare ale elevilor: în primii ani alegem hărți mai simple, apoi mai

complexe. Pentru lecție alegem hărâi cu care lucrăm frontal și hărți cu care se lucrează individual, în

perechi, în grup. Pentru o lecție nu alegem multe hărți, deoarece nu există timp suficient pentru a le

analiza. Alegem hărțile în funcție de: competențele urmărite, precizia informațiilor, proiecția în care

sunt executate, modul de reprezentare, etc..

Cum utilizăm harta? Se poate urma metodic următoarea ordine:

Citirea titlului: identificare titlului hărții, a spațiului la cre se referă, a tipului de hartă;

Citirea și înțelegerea scării;

Analiza legendei

Citirea globală a hărții;

Citirea detaliată a hărților;

Explicarea observațiilor;


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

70

Utilizarea mijloacelor fotografice (diapozitive, fotografii, imagini satelitare, filme)

Fotografiile și diapozitivele. Cum alegem imaginile? În funcție de aspect, alegem imaginile

bine realizate, clare, simple, ușor de interpretat, de dimensiuni mari.

Cum utilizam imaginile în clasă? Proiectăm sau afișăm pe bandă adezivă imafinile pe tablă sau

pe un perete pentru a putea fi urmărite de toți elevii. Formulăm întrebări pentru ca elevii să descopere

și să caracterizeze componentele spațiului, să le compare, să le identifice și să explice relațiile dintre

componente. Evităm să analizăm și să interpretăm noi, profesorii fotografia, deoarece prin intermediul

întrebărilor elevii descoperă singuri informațiile dorite. Elevii parcurg traseul inductiv de la concret la

abstract, de la particular la general (de la imaginea concretă spre explicația proceselor, fenomenelor

spre noțiune), nu invers.

Filmele. Televiziunea și proiectarea filmelor cu ajutorul aparatelor de proiecție sunt rar utilizate

în lecție. Sunt de preferat CD-urile tematice. Acestea conțin diverse informații geografice: enciclopedii,

dicționare, imagini, filme, hărți, desene schematice ș.a. Problema principală o reprezintă modul în care

sunt organizate acivitățile, un elev, o echipă sau o clasă la un calculator.

Mijloacele de învățământ au un rol important în realizarea obiectivelor de predare – învățare –

evaluare și sunt folosite în raport cu obiectivele unității de învățare.

Bibliografie:

1. Dulamă, Eliza Maria, (2001), Elemente de didactica geografiei, Editura Clusium, Cluj –

Napoca;

2. Ionescu, M., Radu, I., (2004), Didactica modernă, Editura Clusium, Cluj – Napoca.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

71

COMUNICAREA DIDACTICĂ LA COPILUL

CU C.E.S.

Prof. Apostol Andreea-Iuliana, Şcoala Gimnazială Specială ,,Sf. Mina”

Elevii cu CES, ce prezintă dificultăţi de învăţare, sunt acei elevi care riscă să nu se înscrie în

direcţia finalităţilor educaţionale cu vocaţie universală, deoarece prezintă întârzieri semnificative faţă

de nivelul obişnuit al achiziţiilor şcolare, în raport cu programa şi cu cadrul de referinţă constituit de

majoritatea colegilor. Aceste întârzieri îi contrariază pe cei din jur, fiindcă majoritatea elevilor nu au

deficienţe fizice, intelectuale sau senzoriale. Acest tip de persoană este apreciat de obicei de anturaj ca

neavând potenţialul intelectual necesar pentru achiziţiile şcolare proiectate. Conceptul educaţiei pentru

toţi are în vedere tocmai nevoia de a deschide structurile de educaţie pentru a primi şi sprijini pe toţi

copiii.

În multe ţări s-a căzut de acord asupra faptului că elevii cu deficienţe mintale au dreptul egal de

a învăţa alături de copiii normali, în aceeaşi şcoală.

Schimbările care au loc în toate domeniile vieţii sociale au afectat viaţa şcolară, astfel încât

noile prevederi ale şcolii moderne propun ca toţi elevii să aibă şanse egale la educaţie şi să li se ofere

posibilitatea de a fi integraţi în societate.

Comunicarea se referă la transmisie şi schimb de informaţii între oameni, la circulaţia de

impresii, trăiri afective, judecăţi de valoare, comenzi cu scopul de a obţine modificări comportamentale

la individ, manifestate în reprezentările, cunoştinţele acestuia.

Dacă între persoanele ce comunică nu sunt contradicţii, comunicarea poate fi eficace; în caz

contrar, efectul nu va fi cel scontat.

În cadrul comunicării urmărim câteva scopuri principale şi anume:

- receptorul să ne asculte cu atenţie mesajul;

- să accepte comunicarea cu noi;

- emiţătorul să poată produce schimbări asupra receptorului.

Comunicarea este o necesitate vitală a omului, ea caracterizează fiinţa umană încă de la apariţia

acesteia. Comunicarea evoluează odată cu societatea şi, ca să trăieşti în societate, trebuie să comunici.

Actul comunicării se constituie în procedeele şi mijloacele de transmitere a informaţiilor între

persoane. Se cunosc patru moduri de comunicare:

1. directă – se desfaşoară între două persoane, fiind necesare anumite condiţii: emiţătorul şi

receptorul să fie apropiaţi în spaţiu şi cei doi să se cunoască şi să folosească acelaşi limbaj.

2. indirectă – nu este necesară apropierea în spaţiu a partenerilor. Scrisul realizează un transfer

vizual al mesajului şi asigură păstrarea acestuia în timp.

3. multiplă – răspândirea mesajului tipărit (scrisul şi audiovizualul)

4. colectivă – emiţătorii sunt grupuri de indivizi care, prin intermediul purtătorului de

informaţie transmit mesajul altor grupuri care, la rândul lor, pot deveni emiţători.

În comunicarea şcolară profesorul exercită influenţe sociale de natură educaţională asupra

elevilor, îndeosebi în procesul de comunicare care constă în schimbul de mesaje între interlocutori.

Orice proces de comunicare presupune următoarele componente:

- sursa emiţătoare;

- codul utilizat (verbal, non-verbal);

- canalul de transmitere al mesajului (auditiv, vizual);

www.referat.ro


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

72

- conţinutul şi forma mesajului;

- sursa receptoare (receptorul).

Comunicarea dintre elev şi profesor poate fi, în acelaşi timp, o comunicare de grup (un schimb

de mesaje între toţi subiecţii clasei) şi o comunicare interpersonală (un schimb de mesaje cu un elev).

A comunica înseamnă a supravieţui şi a învăţa pe alţii să supravieţuiască. Comunicarea se

realizează prin intermediul limbajului, forma specifică de activitate umană.

Comunicarea didactică poate fi definită ca un schimb de mesaje cu conţinut specific, între

cadrul didactic şi elev. Se realizează oral, în scris, pe cale vizuala. Comunicarea didactică este eficientă

atunci când atât profesorul cât şi elevul respectă anumite cerinţe.

Cerinţele profesorului:

- claritatea mesajelor;

- utilizare unui limbaj adecvat şi accesibil elevilor, potrivit nivelului lor de întelegere,

corespunzator vârstei;

- precizia mesajului, cu evitarea formulărilor ambigue;

- prezentarea interesantă a materiei predate;

- asigurarea unui climat adecvat comunicării.

Cerinţe ale elevului:

- să posede cunoştinţe anterioare, necesare învăţării care urmează;

- să cunoască limbajul utilizat de profesor (sau de calculator, în cazul învăţării asistate de

calculator);

- să fie motivaţi pentru a învăţa;

- să aibă capacitate de concentrare pentru a putea recepţiona şi înţelege mesajul profesorului.

Nici o comunicare nu poate semăna cu cealaltă, chiar dacă are aceeaşi temă şi se desfăşoară în

acelaşi loc.

Randamentul comunicării didactice nu se reduce la formularea conţinuturilor verbale.

Profesorul, prin modul de comportare în clasă, faţă de elev, reuşeşte să fie mai convingator în

transmiterea mesajului.

În cadrul procesului de integrare a elevilor cu deficienţe mintale, se poate apela la modelul

bazat pe organizarea unei clase speciale în şcoala obişnuită, profesorii specialiști în munca cu elevii cu

cerinţe educaţionale speciale răspund de educarea lor.

Consilierea persoanelor cu deficienţe sau dizabilităţi are caracteristici specifice. Pregătirea şi

educarea lor are loc în colaborare cu medicul școlar, psihologi, kinetoterapeut, asistenţi sociali, cu

familia. Dascălul obţine de la specialişti informaţii despre interpretarea conduitei elevului şi le pune la

dispoziţia acestuia, cu evidenţierea aspectelor pozitive şi posibilităţilor, oportunităţilor de integrare

(şcolară, profesională, socială).

Perspectiva din care lucrează profesorul este de întărire a părţilor pozitive, de maximizare a

potenţialului copilului, pentru asumarea de roluri sociale posibile şi realiste, care oferă perspectiva unor

performanţe bune. Handicapul poate fi diminuat în multe cazuri. Soluţia preconizată indică răspunsuri

educative adecvate la nevoile elevului, formulate ca cerinţe speciale. Când aceste răspunsuri sunt

adecvate şi suficiente pentru susţinerea dezvoltării personale şi adaptării şcolare, atunci se poate vorbi

de o posibilă integrare socială şi profesională.

Avantajele acestui model sunt urmatoarele:

- elevii pot locui acasă;

- se oferă ajutor imediat şi specializat, pe masura cerinţelor;


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

73

- asigură o gamă largă de materiale şi aparatură;

- dă posibilitatea de a învăţa de la copiii normali în situaţii sociale normale.

Există şi dezavantaje, şi anume:

- clasa pentru elevii cu deficienţe mintale poate fi privită ca un element separat de şcoala

obişnuită;

- copiii din clasa specială pot fi izolaţi de copiii normali şi de profesorii din şcoală obişnuită.

- școala poate fi etichetată drept școala elevilor handicapaţi

Nu este posibil să existe modele care să facă faţă tuturor copiilor cu CES şi, de aceea, este logic

să se menţină o varietate de astfel de modele, deoarece unii dintre copii se pot adapta bine în cadrul

învăţământului integrat, în timp ce alţii ar lucra în şcolile speciale.

Din experienţa personală în urma predării ca profesor de T.I.C, la clasele cu elevi cu deficienţe

mintale, doresc să pun în lumină următoarele:

- elevii din categoria mai sus amintită au nevoie de mai multa afecţiune şi talent pedagogic;

folosirea unui limbaj simplu, clar facilitează întelegerea de catre ei a ideilor exprimate şi ajută la

atragerea interesului faţă de conţinutul lecţiei;

- acestia trebuiesc aprobaţi, susţinuţi şi încurajaţi în mod constant, chiar dacă lucrările şi

realizările lor nu se ridică la nivelul exigenţelor;

- în aceeaşi măsură, însă, cu tact, trebuiesc disciplinaţi, astfel încât să înteleagă necesitatea

respectării regulilor, a regulamentului şcolar;

- sarcinile de lucru pentru aceşti elevi trebuie să beneficieze de un program propriu; noţiunile

predate la clasă trebuiesc adaptate la capacitatea lor de întelegere şi memorare;

- profesorul trebuie să folosească metode specifice, adaptate întelegerii acestora, de exemplu

prin folosirea unor exemple simple, a unor povestiri care să ilustreze şi să sprijine conţinutul ideilor;

În activitatea didactică pe care o desfăşurăm în şcoală, cu referire la pregătirea şi educarea

acestei categorii defavorizate de elevi, colaborăm în mod constant cu profesorul kinetoterapeut, cu

consilierul psihopedagog, asistenul medical precum şi cu ceilalţi profesori şi cadrele de conducere ale

şcolii, în găsirea de soluţii adecvate pentru integrarea lor în societate.

Bibliografie:

1. Pânişoară, Ovidiu-Ion, 2004, Comunicarea eficienta;

2. Şoitu, Laurenţiu, 1997, Pedagogia comunicării;

3. Paunescu C, Musu I., 1997, Psihopedagogie speciala integrata. Handicapul mintal. Handicapul

intelectual;

4. Popovici D.V., 1999. Elemente de psihopedagogia integrarii;

5. Popescu G., Plesa O., 1998, Handicap, readaptare, integrare.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

74

EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂRII FIZICII ŞI CHIMIEI PRIN FOLOSIREA TEHNICILOR

INFORMAŢIONALE COMPUTERIZATE

-Valenţe şi limite –

Prof. Ciobanu Mugurel-Alin

Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan” Craiova, Dolj

Conceptul de modernizare a învăţământului , de reformă în învăţământ a fost şi va fi frecvent

utilizat . Acest lucru este explicabil dacă încercăm să-i definim mai bine conţinutul.

Şcoala , ca instrument de suprastructură socială , a reprezentat de la primele sale începuturi

instituţia în care fiecare stat îşi formează , în cadru organizat , schimbul de mâine .

Este firesc ca obiectivele educaţionale să se stabilească în funcţie de perspectivele de dezvoltare

economică şi culturală a statului şi ele suferă modificări ori de câte ori se produc schimbări importante

în viaţa socială a statului respectiv .

Realizarea obiectivelor educaţionale este efectul aplicării unei anumite tehnologii didactice .

Prin urmare , schimbările obiectivelor educaţionale în direcţia comenzii sociale pot fi obţinute numai

prin modificarea metodelor şi tehnologiilor de educare a tinerei generaţii .

Psihologul Jean Piaget consideră că ,, ... şcoala trebuie să se dezvolte şi să orienteze asemenea

capacităţi pentru a elabora o educaţie în spirit experimental şi o învăţare a ştiinţelor fizicii bazate mai

mult pe căutare şi descoperire decât pe repetare ” .

Ioan Jinga şi Ion Negreţ , autorii lucrării „Învăţarea eficientă“ , au ajuns la concluzia următoare

: „Conform estimărilor , cei mai mulţi copii (probabil în jur de 95 %) pot învăţa complet ceea ce li se

predă în şcoală . Este, aşadar , datoria acesteia de a găsi mijloacele unei predări eficiente . Procesul de

învăţământ trebuie astfel desfăşurat încât cei mai mulţi să reuşească .“ .

Singura soluţie , spun specialiştii tehnologiei educaţionale , este învăţarea în clasă . Locul

lecţiilor de predare – ascultare trebuie luat de activităţile de predare – învăţare .

Au existat de-a lungul vremii mai multe modalităţi de transmitere a informaţiei şi însuşire a

acesteia : de la desenele rupestre până la fazele lunii însemnate pe un os de acum 35.000 de ani , de la

invenţia scrisului până la invenţia tiparului , de la invenţia radioului până la MASS-MEDIA zilelor

noastre când educaţia este chemată să le formeze subiecţilor atitudini adecvate faţă de avalanşa de

informaţii oferite de mijloacele de informare în masă în general şi a internetului în special .

Ştiinţele naturii în general şi fizica în mod special reprezintă un segment extrem de vast al

cunoaşterii umane , cu multe aplicaţii practice şi implicaţii directe în viaţa de zi cu zi .

Îmbunătăţirea învăţământului la disciplina fizică şi modernizarea acestuia reprezintă o cale

sigură de a asigura actualelor generaţii de elevi o bază de cunoştinţe temeinice şi solide , de a-şi însuşi

principiile fizice de bază în explicarea unor fenomene întâlnite în natură .

La C.D.S-ul ,,Elemente de astronomie ” pe care l-a conceput şi susţinut la două clase de a VII-a

în anul şcolar 2013-2014 , unul din autori a observat că acei elevi care şi-au însuşit în mod temeinic

cunoştinţele de fizică de la clasă au avut rezultate bune la Olimpiada de astronomie-faza judeţeană . În

acest fel ei au înţeles că mişcarea corpurilor cereşti se supune anumitor legi general valabile , că lumina

are o viteză constantă în vid , etc.

Un an mai târziu , a folosit proiectarea unor filme documentare preluate de pe canalele

Dicovery şi National Geografic , lucru ce a făcut ca interesul elevilor să crească şi mai mult în

înţelegerea fenomenelor fizice ce guvernează Sistemul solar şi implicit Universul.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

75

Elevii au manifestat o curiozitate nestăpânită şi o dorinţă de a cunoaşte mai mult . În acest punct

le-a indicat site-uri accesibile lor pe Internet, dar din nefericire s-au lovit de un impediment major şi

anume: insuficientele cunoştinţe de limbă engleză .

Pentru elevi aceste site-uri sunt :

http : //www.formaproject.com/physics/ ;

http : //www.kidsastronomy.com/ ;

http : //www.universetoday.com/category/astronomy-for-kids/ .

Pentru profesori avem următoarele site-uri care pot fi consultate free :

http: //www.fizica.ro/ ;

http: //www.siteforteachers.com/index.html ;

http: //www.school.discoveryeducation.com/lesonplans/.

Fizica este într-adevăr una dintre ştiinţele care se pretează la utilizarea calculatorului ca mijloc

eficient în relizarea obiectivelor sale generale şi operaţionale .

Nu orice lecţie de fizică permite utilizarea calculatorului ca mijloc didactic de realizare a

obiectivelor . Calculatorul este recomandat în special în lecţia de verificare şi evaluare a cunoştinţelor .

Calculatorul este un excelent instrument de lucru în cadrul lecţiilor în care rezolvarea de

probleme este preponderentă , în care se parcurg următoarele etape :

1. Perceperea fenomenului fizic:

simularea fenomenelor fizice care nu pot fi reproductibile experimental (mişcarea planetelor ,

fenomene atomice , fenomene nucleare) ;

modelarea desfăşurării unor fenomene fizice de scurtă sau lungă durată (ciocnirea corpurilor) ;

simularea varietăţii de desfăşurare a fenomenului fizic observat pe cale experimentală , ţinând

cont de condiţiile ce au fost imaginate , în scopul generalizărilor urmărite în definirea

procesului (dilatarea corpurilor) ;

2. Descoperirea legalităţii existente în desfăşurarea fenomenului fizic:

modelarea mecanismului de desfăşurare a unui fenomen fizic (modelarea reflexiei luminii) ;

modelarea variaţiei în timp a unor mărimi fizice care au fost asociate fenomenului fizic studiat

(modelarea grafică a legii mişcării rectilinii uniforme pentru un punct material) ;

facilitarea experimentului cantitativ prin utilizarea calculatorului în locul cronometrului

electronic în determinarea intervalelor temporare mici (studiul căderii libere/stroboscopul) ;

facilitarea experimentului cantitativ prin prelucrarea rapidă a datelor experimentale (prelucrarea

datelor experimentale în cazul determinării rezistenţei electrice a unui rezistor şi a puterii

electrice) ;

facilitarea experimentului calitativ prin afişarea graficelor (afişarea graficului unei mărimi

fizice în funcţie de o variabilă) ;

facilitarea experimentului cantitativ prin deducerea legii (deducerea legilor în cazul mişcării

rectilinii uniform variate a punctului material) .

3. Verificarea unei legi fizice :

regăsirea unor aspecte particulare ale desfăşurării unui fenomen fizic variind mărimile fizice

cuprinse în lege (cazul mişcării circulare a punctului material) ;

simularea şi/sau modelarea concomitentă a unor fenomene fizice descrise de legile fizice

(modelarea şi/sau simularea convecţiei în lichide) .

4. Aplicaţiile posibile pentru fenomenele fizice studiate :


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

76

simularea unor fenomene fizice prezente în funcţionarea unor aparate , dispozitive , a

aplicaţiilor fizicii în ştiinţă şi tehnică (simularea deviaţiei datorită forţei electrostatice dintre

două sarcini electrice) ;

modelarea unor fenomene fizice prezente în funcţionarea unor aparate , dispozitive , a

aplicaţiilor fizicii în ştiinţă şi tehnică (modelarea funcţionării presei hidraulice) .

Softul educaţional , programele şi pachetele didactice trebuie întocmite pe baza unui, scenariu

complet al lecţiei , iar conţinutul ei este necesar să fie detailat ca algoritm de desfăşurare, folosindu-se

limbajele de programare adecvate .

Se poate folosi softul educaţional pentru gimnaziu al materialului didactic ,, FIZIK “ , care

conţine: 3 CD-uri în varianta pentru şcoală , 3 CD-uri în varianta pentru acasă şi 1 CD generator de

grile care se adresează profesorului.

În concluzie rezolvarea problemelor de fizică pe calculator presupune cunoştinţe temeinice de

lucru cu calculatorul deoarece trebuiesc cunoscute limbajele de programare ştiinţifică .

Acest impediment a fost rezolvat parţial de anumite firme de software care au furnizat pieţii

educaţionale de profil programe . Noi nu am reuşit decât într-o mică măsură să implementăm programe

didactice , iar folosirea INTERNETULUI rămâne o rara aviz în multe şcoli din ţara noastră .

Spre exemplu la solicitarea serviciului naţional Romtelecom pentru instalarea serviciului

Internet la domiciliul de reşedinţă din mediul rural în urmă cu doi ani unul din autori nu a reuşit

deoarece s-a lovit de ,, vechea boală românească – birocraţia şi lipsa de interes faţă de cetăţean”.Cum a

reuşit conectarea la serviciul Internet , asta este o altă poveste.

Autorii au consultat mai multe site-uri educaţionale şi au văzut că acolo unde lucrurile merg

normal există o bază de date , o ,,Casă a corpului didactic” de unde profesorul se poate informa , poate

consulta liber sau contra cost diverse programe educaţionale sau chiar planuri de lecţie în funcţie de

disciplină predată.

Noi , profesorii de fizică , avem o misiune destul de ingrată , pe de o parte să fim consecvenţi

principiilor deontologice ale ştiinţei , pe de altă parte să ne luptăm cu un sistem de învăţământ care

devine pe zi ce trece mai instabil şi cu rezultate din ce în ce mai slabe din punct de vedere al

obiectivelor propuse în raport cu actul educativ şi finalităţile aşteptate.

Bibliografie:

Gabriel Florian , Aurelia-Daniela Florian , Vasile Antonie , Tatiana Rougier-Vasilescu –De la

fizica ”Ştiinţă“ la fizica “Şcolară” ,Editura ELSE –Craiova-2006.

www.fizica.ro/;

www.siteforteachers.com/.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

77

STRATEGII INOVATIVE DE STIMULARE A MOTIVAŢIEI

Profesor Psihopedagogie Specială

Camen Ozun Ana-Maria -Şcoala Gimnazială Specială “Sf. Mina” - Craiova

Analize efectuate asupra multitudinii factorilor implicaţi în structurile motivaţionale disting

variate grupe de factori cu potenţial motivat. Printre clarificările frecvent acceptate se numără şi cea

care divide motivele învăţării în două categorii: motive/motivaţia intrinseca şi motive/motivaţia

extrinsecă.

Motivaţia intrinsecă se caracterizează prin aceea că se declanşează în structura intimă a

elevului, susţine din interior învăţarea, face ca elevul sa dorească învăţarea a ceea ce este dat ca sarcina

de lucru. În acest fel, ea este atât o caracteristică a situaţiei de învăţare, cât şi consecinţa trezirii dorinţei

elevului de a învăţa, pregătită de familie şi/ sau şcoală, rezultat al identificării cu scopurile educaţionale

etc.

Motivaţia extrinsecă, preponderentă în situaţiile de instruire bazate pe autoritate excesivă, pe

constrângere, pe sisteme rigide de apreciere etc. este exterioară acţiunii de învăţare, nu derivă din însuşi

conţinutul sarcinii, iar elevului nu-i este specifică o stare afectivă favorabilă. În realizarea sarcinii,

efortul voluntar este mărit şi cere un volum de timp mai mare.

Strategii de stimulare a motivaţiei:

Pentru crearea motivaţiei este necesar să se prezinte elevilor scopul învăţării , domeniile de

aplicare a cunoştinţelor, să fie apreciaţi, să li se arate progresele făcute, să li se trezească curiozitatea

pentru ceea ce trebuie sa înveţe , precizându-se sarcinile învăţării individuale în raport de ritmul de

muncă al fiecăruia şi să folosim metode activ–participative.

De obicei, orice proces de învăţare este plurimotivat. Eficienţa învăţării scade, dacă exista un

nivel minim de motivare sau supramotivare, şi creste în cazul unui nivel optim, ca zonă între minim şi

maxim, însă în cazul motivaţiei interne nu există saturaţie.

Eficienta învăţării depinde nu numai de condiţiile interne, adică de procesele cognitive, afective

şi volative, de motivaţie, atenţie, interese de cunoaştere, aptitudini şi atitudini, ci şi de anumite condiţii

externe, aproape tot atât de importante.

Pregătirea profesorului pentru activităţile didactice condiţionează în cea mai mare măsură

succesul şcolar al elevilor. Aceasta pregătire începe cu alcătuirea planificării semestriale a materiei de

predat, unde va preciza la fiecare capitol numărul de lecţii, scopul şi obiectivele operaţionale ce

urmează a fi realizate, strategiile didactice, materialul didactic şi instrumentele de evaluare a

cunoştinţelor sau a deprinderilor. Pe baza planificării semestriale îşi va elabora proiectele didactice

ţinând seama de prevederile programei şcolare, de manual şi de nivelul de cunoştinţe al elevilor. După

fiecare lecţie este bine să se autoanalizeze întrebându-se cât a reuşit să transmită elevilor, dacă aceştia

au înţeles cunoştinţele predate şi cum ar trebui să procedeze la lecţiile următoare. După fiecare capitol

(unitate de învăţare) este bine să testeze elevii pentru a se convinge daca şi-au însuşit cunoştinţele

necesare pentru a trece la capitolul următor. De asemenea, va fi preocupat să folosească în special

metodele active, angajând elevii în procesul de elaborare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor.

Organizarea activităţii de învăţare este o condiţie externă pentru succesul şcolar, care trebuie

sa înceapă odată cu fiecare lecţie pentru a realiza o învăţare deplină a acesteia. În acest scop, în funcţie

de conţinutul lecţiei, după ce a realizat predarea unui obiectiv operaţional, va face fixarea cunoştinţelor


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

78

prin chestionare, aplicaţii practice, rezolvări de exerciţii sau probleme (specifice disciplinei), apoi va

trece la obiectivul următor, iar în final va face o fixare generală, după care va urma tema pentru acasă.

Cunoscând ritmul de muncă al fiecăruia, va organiza activitatea independentă a elevilor, aceştia

primind sarcini concrete de lucru pe parcursul lecţiei , iar pentru elevii cu aptitudini va folosi exerciţii

recreative.

În predare profesorul va avea în vedere materialul, ca acesta să fie accesibil, adecvat nivelului de

gândire şi de cunoştinţe al elevului, să fie structurat logic şi prezentat în mod gradat: de la simplu la

complex, de la uşor la greu, de la necunoscut la cunoscut. De asemenea precizarea obiectivelor

învăţării la fiecare lecţie şi cunoaşterea lor de către elevi, caracterul sistematic al predării, relevarea

ideilor de bază, integrarea noilor cunoştinţe în cele anterioare, crearea unei motivaţii optime a învăţării,

receptarea materialului prin mai mulţi analizatori, folosirea întrebărilor – problemă, a dezbaterilor, a

confruntărilor de idei, aplicarea şi transferul cunoştinţelor şi mai ales informarea elevilor asupra

rezultatelor învăţării, sunt legităţi cu efecte pozitive asupra randamentului şcolar.

Elevul învaţă activ atunci când: materialul predat este inteligibil, corespunde intereselor,

aptitudinilor şi aspiraţiilor precum şi posibilităţilor lui intelectuale, îşi propune scopuri mai îndepărtate

pentru utilizarea cunoştinţelor, foloseşte metode şi tehnici de învăţare logică - îşi face mai întâi o idee

generală despre text, apoi procedează analitic formulând un plan de idei ancoră, o schemă logică şi din

nou face sinteze urmate de transferul cunoştinţelor. Eficienţa este legea gradaţiei dificultăţilor şi legea

ansamblului, când noile cunoştinţe se integrează sau le restructurează pe cele anterioare.

Bibliografie:

1. GOLU Pantelimon, Ce ştim despre învăţare?, Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

2. Prof. Univ. Dr. STOICA Marin, Pedagogie, Ed. Gh. Cârţu-Alexandru, Craiova, 1997.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

79

INVATATORUL SI EDUCAREA CREATIVITATII

Prof. Bogdan Ileana Alina, Scoala Gimnaziala Tuglui

Şcoala românească trece printr-o reformă profundă pentru adaptarea ei la cerinţele societăţii

democratice. Modernizarea şi ridicarea calităţii sale la nivelul standardelor educaţionale europene,

mereu reînnoite, fac necesară o examinare atentă şi actualizată a transformărilor prioritare care aşază pe

primul loc dezvoltarea gândirii elevilor, a independenţei şi creativităţii lor.

Învăţământul primar asigură elementele fundamentale ale cunoaşterii, îndeplinind un rol decisiv

în asimilarea cunoştinţelor de bază, în egalizarea şanselor la instruire a tuturor copiilor. În acest sens,

învăţătorul exercită o profesie şi nicidecum o meserie.Funcţiile sale sunt cu totul intelectuale, cu totul

morale, iar relaţiile totdeauna sociale. Munca sa are efect asupra eternităţii, cum spune o maximă

americană, şi nu se poate spune niciodată unde i se opreşte influenţa.

Termenul „creativitate” derivă din cuvântul de origine latină „creare”, care înseamnă

zămislire, făurire, naştere. Într-o accepţie foarte largă, creativitatea constituie un fenomen general

uman, forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti.

Conceptul de creativitate are o sferă foarte largă şi se referă la numeroase acţiuni în diferite

domenii ale activităţii umane şi la diferite niveluri, începând cu descoperirea ştiinţifică, invenţia sau

creaţia artistică şi terminând cu inovaţia organizatorică şi socială, inventivitatea sau adaptabilitatea

individuală.

Al. Roşca (1981) defineşte creativitatea în sens restrâns, ca activitate sau proces care conduce

la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate şi valoare pentru societate, cât şi în sens larg, ca

modalitate de găsire de soluţii, idei, probleme, metode, procedee etc., care nu sunt noi pentru societate,

dar la care s-a ajuns pe o cale independentă.

A fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea, dar a te gândi la ceva diferit. Ca

formaţiune psihică deosebit de complexă, creativitatea se caracterizează printr-o multitudine de sensuri

: productivitate, utilitate,eficienţă, valoare, ingeniozitate, noutate, originalitate.

Productivitatea - numărul mare de idei, soluţii, lucrări, produse.

Utilitatea - rezultatele activităţii acţiunii trebuie să fie folositoare.

Eficienţa - caracterul economic al performanţei, randamentul acţiunii, dat de performanţele

obţinute prin folosirea rezultatelor activităţii creatoare.

Valoarea - produsele activităţii creatoare trebuie să prezinte însemnătate teoretică sau practică,

să fie recunoscute în plan social.

Ingeniozitatea - eficacitatea deosebită a metodelor de rezolvare.

Noutatea - distanţa faţă de ceea ce este deja cunoscut, comun, banal.

Originalitatea - raritatea ideilor, soluţiilor, produselor.

ÎNVĂŢAREA CREATIVĂ A MATEMATICII LA CLASELE I-IV

*învăţarea creativă a operaţiilor aritmetice:

- compunerea şi descompunerea numerelor naturale, aflarea numărului necunoscut;

* învăţarea creativă a rezolvării problemelor:

- Complicarea problemei prin introducerea de noi date sau prin

modificarea întrebării;

- Rezolvarea problemei prin două sau mai multe procedee;

- Scrierea rezolvării problemei într-o singură expresie;


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

80

- Alegerea celei mai scurte şi mai economicoase căi de rezolvare;

- Determinarea schemei generale de rezolvare a problemelor care fac parte dintr-o anumită categorie şi

încadrarea sau nu a unei probleme dintr-o anumită categorie de probleme;

- Transformarea problemelor compuse în exerciţii astfel încât ordinea operaţiilor să fie în succesiunea

judecăţilor şi a realităţilor corespunzătoare conţinutului problemei;

- Transformarea problemelor compuse în exerciţii cu paranteze care să indice ordinea operaţiilor;

- Transformarea şi compunerea din 2 sau 3 probleme simple a unei compuse.

La disciplina Matematică, sunt numeroase jocuri care fac apel la creativitatea elevilor: jocuri de

compunere şi de comparare a numerelor naturale, de aflare a unui număr necunoscut, de completare a

unor şiruri numerice sau de aproximare etc.

Bibliografie

• http://dascal.org/2011/01/invatatorul-si-educarea-creativitatii/

• http://www.didactic.ro/materiale-didactice/cultivarea-creativitatii-in-invatamantul-primar-prin-

lectiile-de-matematica

Jocuri didactice

„Cine urcă scara mai repede?”

„Constructorii”

“Cercurile buclucaşe”

“Copacul numerelor”

Sudoku

„Cine socoteşte mai repede ?”


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

81

INTEGRAREA COMPONENTEI TIC ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ LA

DISCIPLINA ISTORIE

Prof. Ciurea Viorica, Școala Gimnazială ”Anton Pann”, Craiova, județul Dolj

Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie. Fiecare

individ în parte, întreaga societate privită în ansamblul ei, capătă deci un ritm mai alert, devine tot mai

marcată de necesitatea cunoaşterii realităţii înconjurătoare, pentru a lua rapid decizii într-o societate

mereu în schimbare. Competența digitală, conform documentului Comisiei Europene, este una

dintre cele opt competențe cheie şi constă în utilizarea tehnologiilor multimedia. Conform opiniei

susținute de UNESCO, familiarizarea cu tehnologiile şi cu mijloacele multimedia înseamnă

dezvoltarea unor abilități precum: selectarea instrumentelor adecvate, operarea cu echipamente şi

aplicații și utilizarea într-o varietate de forme. Integrarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale

(TIC), în procesul de predare –învăţare – evaluare, a devenit în ultimele două decenii o prioritate a

politicilor educaţionale pe toate meridianele lumii întrucât se deschid noi orizonturi pentru practica

educaţiei ce permit facilitarea proceselor de prezentare a informaţiei, de procesare a acesteia de către

elev și de construire a cunoaşterii. Calculatorul se dovedește zilnic că este foarte util și necesar atât

elevului cât şi profesorului în vederea îmbunătăţirii procesului instructiv-educativ. Calculatorul trebuie

folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să

permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie și acesta

trebuie să fie pregătit pentru noile schimbări, care vor apărea pe parcursul vieții. Dacă elevii sunt

orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face faţă

noilor tipuri de profesii. Introducerea în şcoală a Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la

schimbări importante în procesul de învăţământ. Rolul cadrului didactic din învăţământului tradiţional,

de transmiţător al informaţiei, se poate transforma în cel de facilitator al învăţării prin regândirea

propriei misiuni aceea de creare a unui ambient (scop, informaţii, resurse, strategie) care să-i permită

elevului să-şi construiască/ dezvolte cunoaşterea, cu ajutorul TIC. Actul învăţării nu mai este

considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul

şi al colaborării cu profesorul, ducând inevitabil, la creşterea, stocarea și prelucrarea volumului de

informaţii ce trebuie analizat. Astfel apare necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi

cât şi în procesul instructiv-educativ. În sistemul de învăţământ schimbarea vizează următoarele

obiective: creşterea eficienţei activităţilor de învăţare și dezvoltarea competenţelor de comunicare şi

studiul individual. Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în

utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi

abilităţile acestora, de timpul cât se integrează mijloacele TIC în lecţie, de metodele de evaluare și de

fişele de lucru elaborate.

Utilizarea calculatorului şi a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un timp

mai scurt. În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană, elevul fiind protejat de capriciile

profesorului. Poate chiar să se autoevalueze singur. Este redusă starea de stres şi emotivitatea elevilor.

Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de pregătire diferite, deoarece

testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate diferite. Se pot realiza

recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reţinerea mai rapidă a informaţiei

esenţiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi dezvoltării abilităţilor

practice sau în scopul îmbogăţirii acestora, proiecte, portofolii, pagini html. Elevii pot realiza pagini


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

82

web de prezentare a şcolii, a oraşului, a ţării, a culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor poporului român. De

asemenea elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor Cd-uri, afişe, grafice, reviste, teste, diferite programe

şi softuri educaţionale, jocuri, pliante publicitare,dicţionare on-line, activităţi educative interactive.

Elevii trebuie să fie angrenaţi în pregătirea lecţiilor la clasă prin jocuri, prin activităţi de culegere de

informaţii de pe Internet sau din alte surse (televiziune, ziare şi reviste, enciclopedii etc.). Toate acestea

contribuie la cunoaştere, nu doar manualele şi publicaţiile de specialitate. Pe de altă parte, nu trebuie

uitat nici faptul că folosind TIC cât mai mult la clasă, atât elevul, cât şi profesorul, dezvoltă abilităţi

complementare cum ar fi cele de utilizare a calculatorului şi a noilor tehnologii informaţionale, de a

elabora proiecte pentru lecţii şi a colabora cu colegii. Mai mulţi profesori, de aceeaşi specialitate sau de specialităţi diferite, pot planifica lecţii - pentru elevii aceleiaşi clase- cu caracter integrat. Folosind un singur calculator, ora s-ar putea desfăşura cu elevi de la mai multe clase ale aceluiaşi an de studiu, având ca invitaţi profesorii din şcoală.

Printre caracteristicile instruirii programate şi asistate de calculator la istorie se pot menţiona:

asigură unitatea organică între funcţiile de comunicare, stocare şi control determinând ameliorarea

învăţării prin manifestarea fenomenului de feedback, sporeşte ritmul învăţării şi reduc timpul de studiu,

faţă de sistemul tradiţional de învăţare, calculatorul poate îndeplini acte didactice de predare, repetare

sau evaluare, iar profesorul poate să se concentreze pe perfecţionarea conţinuturilor prin documentele

de investigaţie ştiinţifică, pentru ameliorarea strategiilor de învăţare, instruirea programată şi asistată de

calculator necesită îmbinarea studiului prin intermediul manualului sau calculatorului cu lectura altor

materiale bibliografice şi cu experimentul, menţinând rolul suplu al relaţiei elev-profesor și diferitele

aplicaţii multimedia ajută la crearea unei imagini de ansamblu asupra evenimentelor sau locurilor.

Acest deziderat al centrării pe elev se datorează şi exploziei informaţionale care a început în secolul

trecut. De altfel, nu informaţia este problema, ci modul cum e structurată și modalitatea în care un

elev ajunge să-şi structureze cunoştinţele de care are nevoie. Iar profesorul este în acest context un

facilitator al cunoaşterii. Evaluarea nu mai este faza finală a unui proces educaţional, ci ea intervine pe

tot parcursul acestui proces cu scopul de a gestiona procesul de predare-învăţare. Prin urmare,

profesorul devine managerul procesului de predare-învăţare, ghidând elevul înspre rezultatele aşteptate,

oferindu-i repere şi antrenându-l în procesul de predare-învăţare. Formarea şi dezvoltarea la elevi a

competenţelor TIC specifice disciplinei Istorie are în vedere un set de finalităţi esenţiale parcursului

ulterior al tânărului: formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva

probleme pe baza achiziţiilor din diferite domenii ale cunoaşterii, dezvoltarea capacităţii de integrare

activă în grupuri socio-culturale şi profesionale diferite, valorificând competenţele de comunicare şi

relaţionare, formarea disponibilităţii de a-şi asuma responsabilităţi şi roluri diverse, în scopul orientării

adecvate în carieră şi într-o societate dinamică, stimularea receptivităţii şi a expresivităţii prin

intermediul unor reprezentări multiple ale culturii. Avantajele integrării tehnologiei informaţiilor şi

comunicării în actul educativ vizează potenţialul acestora pentru valorificarea temelor din programă,

pentru stimularea învăţării active, pentru lucrul în colaborare, pentru învăţarea bazată pe proiect, pentru

sarcini de lucru de tip aplicativ, pentru crearea de parcursuri de învăţare diferenţiate care conduc către

demersuri didactice de tip constructivist, centrate pe elev. Cunoaşterea este adusă mai aproape de elevi

prin asigurarea accesului la tehnologie deoarece prin intermediul Internetului, a bazelor de date, a

materialelor informative şi a articolelor ştiinţifice, a filmelor de prezentare se favorizează formarea

unei imagini unitare asupra fenomenelor şi proceselor. Prin intermediul TIC, elevii pot crea experienţe

greu accesibile sau imposibile din punct de vedere istoric, pot colecta date pentru proiecte ştiinţifice şi

organiza sub formă grafică conţinuturi, pot avea acces la informaţii, idei, evenimente, pot tehnoredacta


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

83

referate, dezvoltându-și. capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi corectitudinea informaţiilor

dobândite din diverse surse sau pot interacţiona și interrelaţiona și nu în ultimul rând pot stimula

colaborarea şi comunicarea în grup, parteneriatul, sprijinul reciproc, creativitatea, iniţiativa şi

interevaluarea, deoarece creşte receptivitatea lor precum şi interactivitatea. Tehnica modernă şi

învăţământul centrat pe nevoile, dorinţele și posibilităţile elevului impune desfăşurarea de activităţi

diferenţiate pe grupe de nivel. Comparaţiile între mediul de instruire convenţional sau tradiţional şi cel

în care se utilizează noile tehnologii pentru a realiza predarea, învăţarea şi/sau evaluarea relevă o serie

de diferenţe la nivelul performanţelor şcolare, al motivaţiei pentru învăţare, al metodologiei didactice şi

în ceea ce priveşte climatul clasei. De aceea, se consideră că e-learning constituie în primul rând un

răspuns social la cererea crescândă de educaţie, la nevoia de diversificare a ofertelor şi instituţiilor de

formare, a procedurilor de evaluare și de management instituţional (gestionarea elevilor, înscrieri

online.) sau activităţilor extraşcolare (resurse online, participarea în comunităţi online). În cazul

evaluării se elimină subiectivitatea umană, ba poate chiar să se autoevalueze. Se pot realiza

recapitulări, sinteze, jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi dezvoltării abilităţilor

practice, proiecte, portofolii care să ducă la reţinerea mai rapidă a informaţiei esenţiale. Întegrarea

mijloacelor TIC în procesul instructiv-educativ poate avea și anumite limite care constau în utilizarea la

întâmplare, la un moment nepotrivit, a calculatorului în timpul lecţiei care poate duce la plictiseală,

monotonie, neparticiparea unor elevi la lecţie, nerealizarea obiectivelor lecţiei şi chiar poate produce

repulsie faţă de acest mijloc modern de predare-învăţare-evaluare. Folosirea în exces a calculatorului

poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii, la deteriorarea

relaţiilor umane iar individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor,

apariția sedentarismului. Deși sunt multiple avantajele integrării mijloacelor TIC în procesul instructiv-

educativ, profesorul nu poate fi înlocuit cu un calculator, ci trebuie utilizat doar pentru optimizarea

acestui proces, deoarece softul educaţional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale

elevilor. Oportunitățile intergării instrumentelor TIC la istorie rezidă în utilizarea resurselor software

generice de tip editoare de texte, realizarea de eseuri pe o temă dată, un cuvânt cheie, cu ocazia unui

eveniment istoric, întocmirea unui referat etc. în WordPad, Notepad, Microsoft Office Word , a

resurselor software generice de tip aplicaţii de machetare: realizarea de broşuri, buletine informativ

etc., în Microsoft Office Publisher prin machetare pe baza şabloanelor predefinite și a resurselor

software generice de tip prezentări computerizate: realizarea de prezentări pe o temă dată, un cuvânt

cheie, cu ocazia unui eveniment istoric, într-un număr limitat de diapozitive etc., în Microsoft Office

Power Point. Modalitățile de integrare TIC la disciplina istorie sunt nelimitate și se pot concretiza

prin. inserarea în momentele lecției a unor surse istorice, informații, imagini, fișe de lucru utilizând

calculatorul/ videoproiectorul care să susțină activitatea de învățare, parcurgerea unor sarcini de

învățare individuale sau de grup utilizând internetul, implicarea elevilor în concursuri școalre ce

presupun utilizarea avansată a competențelor digitale și realizarea unor teste interactive.

De exemplu, profesorul de istorie trebuie să predea la clasa a V-a lecţia despre Moştenirea

culturală a Greciei antice, iar conform programei trebuie să-i familiarizeze pe elevi cu concepte

precum. ”elenism”, ”teoremă”, ”filosofie”, ”olimpiadă”, ”friză”, ”fronton”, ”capitel”,

”gimnazium”, ”academia”, ”Panteon”, ”zeu”, „politeism”. În stilul tradiţional, profesorul venea la

clasă şi le expunea elevilor “povestea” Pantheonului grec, iar aceştia ar fi scris după dictare ori după

ceea ce profesorul ar fi scris la tablă. Integrând TIC în procesul de predare-învăţare, toată lecţia se

schimbă, devenind mai atractivă atât pentru elevi cât şi pentru profesor. În noua variantă, profesorul va

lucra cu elevii mult mai aproape fiindcă după o scurtă prezentare a ceea ce urmează să înveţe în lecţia


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

84

respectivă, acesta îi va coopta la fiecare pas în a explora lumea greacă prin intermediul instrumentelor

TIC şi nu doar că le va capta atenţia, ci îi va ajuta ca învăţarea elementelor să se facă chiar în clasă.

Profesorul de istorie şi-a stabilit următoarele activităţi: folosindu-se de o prezentare realizată într-un

program de genul Microsoft Office Power Point, el va expune pe parcursul orei elementele pe care

elevii trebuie să le înţeleagă şi să le reţină din lecţie. Prezentarea respectivă conţine imagini, hărţi şi

desene pe care profesorul le comentează la anumite momente, profesorul foloseşte scurte filmuleţe sau

serii de imagini (youtube) pentru a-i introduce şi mai mult pe elevi în elementele care compun lecţia.

De exemplu, atunci când ajunge să le explice elevilor despre zei, profesorul accesează un film de pe

Internet legat de mitologia greacă. Pentru a-i introduce şi mai mult în cultura greacă, profesorul le cere

elevilor să acceseze Google Earth şi să navigheze în jurul Partenonului și Erehteionului grec care se

pot vedea şi tridimensional. Pentru a nu-i lăsa doar cu aceste informaţii primite în clasă, profesorul le

cere elevilor să pregătească pentru fiecare concept cheie o scurtă descriere, folosind versiunea

românească a Wikipedia şi alte câteva site-uri tematice. Pentru profesori, unul dintre cele mai populare

instrumente destinate creării de teste b de evaluare interactive este Hot Potatoes, care cuprinde cinci

programe de bază (Jquiz, Jcolze, Jcross, Jmix și Jmatch). Profesorul de istorie pentru a-i atrage înspre

domeniul istoriei îi împarte în grupuri de câte trei persoane şi îi pune să caute pe Internet informaţii

despre anumite lucruri. Pe unii îi desemnează să caute între ce perioade au apărut diverse stiluri

arhitecturale: ionic, doric și corintic, pe alţii să găsească imagini cu zeitățile grecești, pe alţii să

identifice în ce perioade au trăit anumiţi gânditori greci (Socrate, Platon, Aristotel.) etc. Pentru a nu

uita de unde au luat informaţiile, profesorul îi învaţă să folosească un sistem de bookmarking

colaborativ (de exemplu, http://del.icio.us/) şi să-şi salveze link-urile către paginile sursă. După

aceasta, profesorul creează împreună cu ei pe site-ul şcolii o friză temporală cu toate acele date. În felul

acesta, elevii se vor raporta mult mai uşor la momentele istorice despre care află la ora de istorie. În

plus, ei se deprind cu căutarea de informaţii pe Internet pentru orice problemă ar avea de rezolvat.

Utilizarea TIC la unitatea de învățare ”Primul război mondial”, la clasa VII-a, având 4 ore alocate se

poate realiza pornind de la predare/învățarea cunoștințelor prin metodele expunerii și explicației și

poate continua cu o prezentare Power Point despre cauzele declanșării marelui conflict mondial,

prezentarea celor alianțe politico-militare și a celor trei principalele fronturi de operațiuni militare și în

ultima oră se poate desfășura în laboratorul de informatică unde poate verifica cunostințelor elevilor cu

ajutorul sistemului AEL, organizează elevii pentru învățarea prin cooperare, sugerează site-urile unde

se pot găsi informații despre cauzele declanșării primul război mondial, despre fronturile și teatrele de

operațiuni militare, etc. T.I.C. ajută profesorul să faciliteze şi să dinamizeze procesul de predare-

învăţare, să crească atractivitatea pentru materia predată, să implice mai mult elevii în cadrul lecţiilor,

să treacă de la lecţiile centrate pe transferul de cunoaştere la cele centrate pe formarea de competenţe şi

dezvoltarea de cunoştinţe și să eficientizeze administrarea proceselor educaţionale.

BIBLIOGRAFIE.

1 Milotinescu, Irina, Instrumente suport pentru activitatea didactică, în ”Magister”, nr. 12-13/ aprilie-

noiembrie 2011, Editura Arves, Craiova, 2011.

2.Idem, Utilizarea TIC în procesul de predare-învățare-evaluare. Aplicații la disciplina istorie, în ”

Magister”, nr. 15-16/ aprilie-noiembrie 2012, Editura Arves, Craiova, 2012.

3.Centrul Național de Evaluare și Examinare, Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Proiect:

“Competențe cheie TIC în curriculumul școlar”, POSDRU/1/1.1/S/5, Ghid metodologic de

implementare a TIC în curriculumul național. Instrument pentru facilitarea includerii în programele


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

85

şcolare de competenŃe cheie și detalierea modului de lucru, (2011), București.

4.Dogaru-Ulieru, Valentin și Drăghicescu, Luminița, Educație și dezvoltare profesională, editat în

cadrul Proiectului POSDRU87/13/S/62651 ”Formarea continuă a profesorilor de Istorie și Geografie

în societatea cunoașterr”. Scrisul Românesc, Fundația Editura, Craiova, 2011.

5.Istrate, O., În România, 7 profesori din 10 preferă ajutorul calculatorului. Elearning Romania,

Bucureşti, 2008, TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în EducaŃie, http://www.elearning.ro.

6.Idem, Efecte şi rezultate ale utilizării TIC în educație. în: Vlada, M. (coordonator) Conferința

Națională de Învățământ Virtual. Bucureşti, Editura Universității din Bucureşti, 2010..

7.Noveanu, E. (coordonator) Impactul formativ al utilizării AeL în educație, Bucureşti: TEHNE-

Centrul pentru Inovare în Educație, 2004, online: www.tehne.ro / resurse/

TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf

8.Mirea, Tudor, Considerații privind integrarea tehnologiilor de informare și comunicare în

predarea-învățarea istoriei, în ” Magister”, nr. 7, noiembrie 2008, Editura Arves, Craiova, 2008.

9. Velea, S., Noile tehnologii în educație – între slogan şi impact autentic în activitatea de

predare-învățare, în "Tehnologii moderne în educație şi cercetare”, CNIV, Editura Universității din

Bucureşti, 2009.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

86

PROIECTUL EDUCATIV EXTRACURRICULAR „MATEMATICĂ DE

HALLOWEEN”

prof. Georgescu Mioara, Şcoala Gimnazială „Anton Pann” Craiova

Motivaţia proiectului:

Cunoaşterea unui aspect al tradiţiilor anglo-saxone mult mediatizat, satisfacţia demonstrării

cunoştinţelor de limba engleză în faţa părinţilor şi colegilor, dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi de

competiţie, de rezolvare de probleme, folosirea aptitudinilor şi a talentelor artistice constituie un atuu al

tuturor copiilor din şcoală.

Resursele proiectului: Autofinantare – sustinere din partea profesorului

Umane: elevi, cadre didactice

Materiale: chestionare, fişe de lucrusi de exercitii, calculator, imprimantă, costume, dovleci-

felinar etc.

Informaţionale: site-uri, reviste, cărţi, emisiuni TV, etc.

Financiare: autofinanţare

Parteneriale: - parintii, cadre didactice, conducerea scolii

Descrierea Proiectului: Scopul: acumularea de cunoştinţe noi asupra unor aspecte din tradiţia anglo-saxonă,

demonstrarea cunoştinţelor de limba engleză, rezolvarea de probleme matematice inedite, dezvoltarea,

atât a spiritului de echipă, cât şi a celui de competiţie

Obiective specifice:

Dobândirea de către elevi de cunoştinţe cu privire la originea sărbătorii de Halloween;

vechi legende, simboluri, culori, tradiţii si obiceiuri ale copiilor, costumaţii, jocuri şi

cântece specifice;

Aplicarea cunoştinţelor dobândite la orele de matematica, limba romana si limba

engleză, prin rezolvarea fişei de probleme si interpretarea de poezii şi cântece specifice

de Halloween;

Folosirea imaginaţiei copiilor, în crearea de decoruri specifice sărbătorii şi costumelor

de carnaval;

Stimularea spiritului de competiţie, prin participarea la jocuri şi concursuri;

Cresterea prestigiului scolii, prin implicarea părinţilor în derularea activităţilor

Durata de desfăşurare: 1 săptămână (2 ore)

Grup ţintă: elevii din ciclul gimnazial al Scolii „Anton Pann” Craiova, parintii acestora,

comunitatea locala.

Beneficiari direcţi: elevii din clasele V-VIII de la Şcoala „Anton Pann” Craiova

Mijloace de utilizare: conversaţia, , exerciţii practice, expunerea, povestirea, activităţi

interactive, expoziţii, etc.

Etape în derularea proiectului: prima oră a săptămânii : introducerea noilor cunoştinţe despre

sărbătoare, prin prezentarea unor imagini ppt. Pe calculator si a informaţiilor pentru fabricarea

dovlecilor, având drept scop familiarizarea copiilor cu această sărbătoare; anunţarea activităţilor orei

viitoare (expoziţie de măşti si costume). A doua oră din săptămână: expoziţie de bostani, fişe de lucru


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

87

si de exerciţii matematice, parada costumelor de Halloween şi expunerea măştilor. La sfârşitul orelor –

vizionarea filmului de Halloween – The Adams Family. Sărbătoare de Halloween se va termina prin

acordarea diplomelor de participare, pentru cel mai frumos costum şi pentru cea mai înfricoşătoare

mască.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

88

Conţinutul proiectului: Nr. crt. Activitate Loc de

desfăşurare

Termen responsabil

1 Sa cunoaştem despre obiceiurile altor

popoare „Ce este Halloween? Cum se

sărbătoreşte?”

- prezentare imagini ppt.

- Confecţionare masti si costume

Laboratorul de

informatică

Cls.VII B

21 oct.

2013

Prof.

Georgescu

Mioara

2. Confecţionare diplome „ Cel mai frumos

costum”, :Cel mai frumos dovleac”

Confecţionare dovleci

Laboratorul de

informatică

Cls.VII B

28 0ct.

2011

Vacanta

22-30oct.

2011

Prof.

Georgescu

Mioara

parintii

3 Petrecerea de Halloween:

- activităţi specifice: fise de lucru si

de exerciţii, dansul dovlecilor,

parada costumelor, dansul

merelor, cursa dovlecilor

- vizionare film „Familia Adams”

(fragment)

- înmânarea diplomelor in prezenta

părinţilor, la ora 11.30

- realizarea de fotografii ca dovezi

de la activitate

Laboratorul de

informatică

Cls.VII B

31.oct.

2011

Prof.

Georgescu

Mioara

4 Prezentarea fotografiilor in fata părinţilor Laboratorul de

informatică

Cls.VII B

31.oct.

2011

Prof.

Georgescu

Mioara

COORDONATOR PROIECT: prof. Georgescu Mioara Bibliografie

Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri si strategii, Editura

Aramis, Bucureşti, 2004

Cucoş Constantin, Educaţia, dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiţă, Instruire scolara. Perspective teoretice si aplicative în Pedagogie, Editura Polirom, Iasi,

200


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

89

ELEMENTE DE DIDACTICA MODERNA

IN SPRIJINUL IMBUNATATIRII DEPRINDERILOR DE CITIRE – SCRIERE

LA ELEVII CICLULUI PRIMAR

Prof. inv. primar Lăcătușu Alina Monica

Prof. inv. primar Boiangiu Diaconu Viorica

Liceul de Arte “Marin Sorescu” Craiova

Citirea, ca activitate didactică ce are loc în ciclul primar, aduce o contribuţie de prim ordin în

formarea la elevi a capacităţilor şi deprinderilor de a învăţa. O autentică educaţie permanentă care se

defineşte ca o dimensiune esenţială a omului modern, nu poate fi concepută dacă şcoala nu-i învaţă pe

elevi cum să înveţe.

A învăţa pe elevi să înveţe, a le forma capacităţi şi stiluri de activitate intelectuală trebuie să

constituie obiective pentru toate lecţiile care se desfăşoară în ciclul primar.

“Există o adevărată prăpastie între a şti sa citeşti şi a şti sa înveţi, a şti să exploatezi lectura,

adică să te slujeşti cum trebuie de acest mijloc specific, care este textul tipărit” (Bertrand Schwartz).

Prin obiectivele pe care şi le propune învăţătorul la o lecţie de limbă şi literatura română,

formarea unor capaciţăti şi deprinderi, exersarea lor continuă trebuie să deţină un loc prioritar, întrucât

acestea vor deveni pentru elevi activităţi, comportamente care vor fi tot timpul solicitate, instrumente

cu funcţii permanente în orice proces de învăţare pe baza textului tipărit – modalitate de instruire care

va dăinui multa vreme.

Conform Programei şcolare în vigoare, debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea

demersului didactic din perspective multiple: la nivelul curriculumului şcolar, al gestiunii activităţii de

învăţare şi de predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării.S-a simţit necesitatea unor schimbări la nivelul

obiectivelor de referinţă pentru clasele I şi a II-a în vederea relaxării ritmului de lucru, în special la

clasa I şi a realizării individualizării demersului didactic.

Practicile didactice au dovedit că este necesar să accentuăm elementele de interacţiune în grup,

de cooperare, mai curând (aparent) decât achiziţia de noi cunoştinţe în plan lingvistic. Un exemplu ar

susţine cu mai multă convingere afirmaţia de mai sus: producerea unor enunţuri corecte şi operaţiile de

silabisire necesare percepţiei sunetelor vor fi integrate în context şi nu vor fi abordate ca operaţii

necesare în sine.

Activităţile de învăţare alese trebuie să fie de tip productiv şi să ofere o motivaţie intrinsecă

pentru învăţare, să aibă un sens pentru copil, altfel rezultatele vor fi de suprafaţă.

Strategiile diverse de predare/învăţare, precum şi modalitatea de organizare a timpului şcolar pe

activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare vor sluji realizării aceluiaşi deziderat.

Una dintre orientările mai noi ale psihologiei care au determinat o mutaţie în înţelegerea

învăţarii este psihologia cognitivă. Aceasta studiază modul în care subiectul uman prelucrează

informaţia, de la mecanismele cognitive elementare până la cele hipercomplexe. Învăţătorul nu mai

este un simplu transmiţător de cunoştinţe. El trebuie să intervina în organizarea cunoştinţelor elevului,

să-l determine pe acesta să-şi conştientizeze propriile resurse cognitive, să-şi examineze strategiile de

învăţare şi să le utilizeze pe cele mai eficiente. Perspectiva oferită de psihologia cognitivă asupra

învăţarii afirmă caracterul activ al acesteia, cel care învaţă fiind descris că iniţiatorul propriilor

experienţe de învăţare, în continuă căutare de informaţii utile pentru rezolvarea de situaţii problematice

şi reorganizându-şi în permanenţă cunoştinţele.


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

90

Citirea activă, concretizată prin activitatea proprie a elevilor presupune în primul rând

implicarea şi angajarea optimă a gândirii elevilor, a celorlalte procese intelectuale, evitarea unor

atitudini pasive, contemplative, în care totul sa vină “de-a gata”.

Activizarea se manifestă numai în situaţia în care elevii operează ei înşişi cu materialul citit, în

vederea întelegerii profunde a valorilor multiple ale acestuia.

În acelaşi timp, citirea devine activă atunci când este susţinută şi de o puternică motivaţie de

învăţare. Pot constitui componente indispensabile ale citirii active anumite trăiri afective, stări

emoţionale, impresii puternice, dispoziţia momentului şi diverşi stimuli interni motivaţionali, de tipul

curiozităţii, intereselor, trebuinţelor, dorinţei de succes.

Activ – participative sunt şi metodele de interacţiune colectivă între cei care învaţă, metode care

atrag elevii la discuţii colective şi cooperare colegială intensa, care facilitează şi intensifică schimbul

spontan de informaţii şi idei, confruntarea de opinii. “Participarea poate fi leaganul creativităţii, al

afirmării, al realizării de sine”.

Relatiile democratice dintre dascăl şi elevii săi se inscriu pe aceeaşi linie. El mai mult sugerează

decât impune, încurajează manifestarea spontaneităţii şi creativităţii.

În ultimii ani, atenţia psihologilor s-a orientat spre rolul învaţării implicite în învăţarea şcolara.

O serie de studii relativ recente (Reber 1989, Seger 1994) au arătat că ceea ce se învaţă implicit sau

involuntar este mult mai rezistent la factorii perturbatori externi. O limbă străină învăţată spontan, de la

colegii de joaca sau cititul, se reţine toată viaţă, în timp ce una învaţată la şcoală, prin predarea

explicită a unor reguli gramaticale, se uită mai repede (dacă nu este utilizată). De aceea, A.S. Reber

recomandă ca predarea explicită a unor reguli gramaticale să fie combinată cu expunerea la mesaje

verbale care întruchipează aceste reguli, fără să se expliciteze prezenţa lor.

Pentru a lua cunoştinţă de funcţionalitatea gândirii sale, elevul trebuie pus în situaţia de a

verbaliza şi de a judeca eficacitatea acesteia. Un procedeu recomandat este recurgerea la protocolul

gândirii cu voce tare, când elevul este pus să spună, cu voce tare, toţi paşii pe care i-a parcurs în

rezolvarea unei probleme. Elevii pot fi solicitaţi să explice şi de ce au procedat într-un anume fel, care

sunt dificultăţile întâmpinate şi să-şi evalueze rezultatele. Vom insista ca elevii să verbalizeze nu atât

cunoştinţele implicate în rezolvarea problemei (cunoştinţe declarative), cât, mai ales, procedurile,

operaţiile efectuate (cunoştinţe procedurale). Elevii trebuie învăţaţi să repereze elementele cheie ale

structurii unei probleme, ceea ce va facilita mai târziu activitatea de abstractizare.

Simplul fapt de a-l determina pe elev să reflecteze şi să îşi pună întrebarea “Cum să fac?” atunci

când are de rezolvat o sarcină, poate duce la o restructurare a cunoştinţelor şi la o reevaluare a

posibilităţilor. Metodele pedagogice, tradiţionale sau moderne, trebuie regândite şi aplicate de o

asemenea manieră, încât să-i solicite cât mai mult pe elevi în activităţi de autoobservare şi autoevaluare

a propriului demers intelectual, de automonitorizare a progresului şi performanţei, a eficienţei

strategiilor.

Bibliografie:

Şerdean, I. – Metodica predării limbii române la cls. I-IV, manual pentru şcolile normale

cls. a XI-a, a XII-a şi a XIII-a, EDP, R.A,.Bucureşti, 1993;

Cerghit, I., Radu, I.T., Popescu,E., Vlăsceanu, L. – Didactica, manual pentru clasa a X-a,

şcoli normale, EDP, R.A. Bucureşti, 1999;

Programa şcolară, clasele I şi a II-a, Bucuresti, 2004


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

91


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

92

CENTRUL NAŢIONAL ISSN BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Bd. Unirii nr. 22, sect. 3, cod 030833 Bucureşti - ROMANIA Tel. +40 21 311.26.35 Fax +40 21 312.49.90 e-mail: [email protected] Bucuresti, 08.06.2015

Catre

Liceul de Arte „Marin Sorescu” Craiova

Va anuntam ca publicatia pe care o editati a fost inregistrata si a primit codul de

identificare ISSN, dupa cum urmeaza:

Comunicare si predare creativa = ISSN 2457 - 4473

ISSN-L 2457 - 4473

Codul ISSN va fi utilizat conform instructiunilor continute in anexa “ISSN –

informatii generale”, respectand Legea nr. 111/1995 republicata si Legea nr.

186/2003, privind promovarea culturii scrise. Informatii complete si actualizate

despre ISSN si publicatii seriale se gasesc si pe pagina web a Bibliotecii

Nationale a Romaniei (www.bibnat.ro)

Teodora Uşurelu

Centrul Naţional ISSN


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

93


Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,

[email protected]

Website :www.liceuldeartamarinsorescucraiova.ro

94

R e v i s t a o n - l i n e , l a n i v e l j u d e t e a n p e n t r u ... Comunicare si... · 1 d...

Documents

Transcript of R e v i s t a o n - l i n e , l a n i v e l j u d e t e a n p e n t r u ... Comunicare si... · 1 d...