tranzactii-comerciale-proiect
Transcript of tranzactii-comerciale-proiect
Academia de Studii Economice din București
Facultatea de Comerț
Analiza efectelor unor variabile economice asupra tranzacțiilor comerciale
Cumpărarea firmei Autoitalia de către Mediteranean Car Agency
Profesor Coordonator: Prep. univ. drd. Tatiana-Roxana Nae
Studenți: Pârvu Sorin Mihai
Păun Doru Cosmin
București,
2012
Cuprins:
1. Precizarea tranzacției
2. Identificarea variabilelor cu impact asupra tranzacției
3. Prezentarea relațiilor ce se stabilesc între tranzacție și variabilele alese pentru studiu
4. Analiza matematico-statistico-econometrică a relațiilor expuse anterior și interpretarea acestora
1. Precizarea tranzacției
Despre Autoitalia
Herbert Stein s-a lansat în businessul românesc în urmă cu 18 ani, când singurul om de
afaceri care mai importa mașini în România era Ion Țiriac. În 1993, când Stein a lansat
AutoItalia, singurii importatori oficiali prezenți în România erau cei deținuți de Ion Țiriac -
Romcar, pentru marca Ford, și Autorom, pentru Mercedes-Benz , lista completată și de
Renault. AutoItalia a început vânzând mașini Fiat, dar portofoliul companiei a crescut pe
parcurs, fiind completat de mărcile premium ale concernului Fiat - Alfa Romeo, Lancia și mai
târziu Maserati. Pe lânga acestea, s-au integrat și branduri precum SsangYong, Honda
Motorcycles, dar și Infiniti, brandul premium al grupului Nissan. Probabil cel mai mare
insucces al AutoItalia a fost "ratarea" brandului Ferrari, mult dorit în portofoliul AutoItalia,
dar care din mai 2007 până în prezent este reprezentat în Romania de compania Forza Rossa.
AutoItalia deținea licența pentru 13 branduri: Fiat, Fiat Comerciale, Alfa Romeo,
Lancia, Infiniti, SsangYong, Maserati, Abarth, Honda Motorcycles și scuterele Segway, la
care s-au adaugat de la începutul anului și Chrysler, Jeep și Dodge, după semnarea unui acord
preliminar cu grupul Fiat și pentru acestea.
Herbert Stein a ocupat poziții de conducere de-a lungul timpului în Asociatia
Producătorilor și Importatorilor de Automobile, fiind și unul dintre fondatorii asociației. După
aproximativ 15 ani de creștere, care au culminat, în 2007, cu un profit de 23 de milioane de lei
si o cifra de afaceri de peste 700 de milioane de lei, Auto Italia Group a intrat în perioada de
picaj, ajungând la o pierdere de 7,5 milioane de lei în 2009, cu o cifra de afaceri de 380 de
milioane de lei, pe Auto Italia Impex, si alte aproximativ 4 milioane de lei pierderi pe Auto
Italia Showroom.
Despre Mediteranean Car Agency
Compania Mediterranean Car Agency este importatorul exclusiv în Israel a-l mărcilor
Grupului Fiat (Fiat, Fiat Professional, Alfa Romeo, Lancia și Abarth), încă din anul 1950, și
este recunoscută pentru profesionalismul său în piața auto din Israel. Este apreciată de
asemenea ca fiind unul dintre cei mai mari și mai profesioniști dealeri ai Grupului Fiat la nivel
Internațional.
Mediterranean Car Agency este controlată de omul de afaceri Michael Levy. Michael
Levy este fiul lui Ennio Leah Levi, un industrias italian care a imigrat în Israel în 1979, după
ce familia sa a înființat in 1971 o fabrică de textile. Importatorul Fiat Levy Mediterranean a
fost inființat în 1989.
Putem spune că după rezultatele culese este interesant de comparat volumul de vânzări
al Mediterranean Car Agency cu cel al Auto Italia, mai ales că ambele sunt importatori de
vehicule ale grupului Fiat. În 2009, MCA a vândut 3.937 de vehicule, inclusiv utilitare,
reprezentând numai 1,7% cota de piață. Auto Italia a vândut 4.428 de autoturisme în 2009 și
2.398 în 2010 (înmatriculări potrivit MAI) la care se adaugă circa 300 de utilitare, cota de
piață fiind însă mult mai mare chiar și în perioada de scădere, în criză, aproximativ 3% cu tot
cu vehiculele comerciale.
Despre tranzacție
Așadar, firma israeliană Mediterranean Car Agency a cumpărat Autoitalia,
importatorul autoturismelor Fiat, Alfa Romeo, Maserati şi nu numai de la fondatorul
companiei, Herbert Stein. Proprietarul Autoitalia Group din luna aprilie al anului 2011 este
compania israeliană Levi Group deținută de omul de afaceri Michael Levy. Levi Group
operează la nivel internațional în domeniul nailonului prin firma NILIT iar în domeniul auto
își desfășoară activitatea în Israel prin Mediterranean Car Agency. Din acest an, compania
Levi Group va derula afaceri și în România prin Autoitalia Group.
Noul proprietar Autoitalia Group va continua să importe, să comercializeze și să ofere
servicii after-sales pentru toate mărcile și modelele din portofoliul său. În plus, în acest an,
Jeep va intra în portofoliul companiei dar și noua Lancia (produsă pe platforma Chrysler).
Confruntat cu scăderi masive de vânzări din comerţul cu autoturisme dar şi cu pierderi
din investiţii imobiliare, Herbert Stein a împrumutat în anul 2010 circa 9,5 milioane de la
Mediterranean Car Agency, importator de automobile Fiat în Israel. Împrumutul a fost fie o
formă de avans în tranzacţie, fie o ultimă încercare de a evita vânzarea companiei. Compania
a gajat împrumutul cu mai multe proprietăți imobiliare situate în bulevardele Colentina și
Timișoara din București, la cea din urmă adresă aflându-se și sediul central al companiei.
Ulterior semnării contractului de împrumut, acționarii AutoItalia au decis să transfere către
Ran Auto Handels, firma-mamă, înregistrata în Austria, peste 98% din acțiunile AutoItalia
Showroom, divizia care se ocupa de distribuția vehiculelor. Valoarea tranzacției este estimată
la circa 20 mil de euro, pachetul vândut este de 100%. În ceea ce privește consultanții
cumpărătorului, respectiv vânzătorului au fost firmele de avocatură Mușat & Asociații,
respectiv Voicu & Filipescu.
În concluzie vânzarea grupului AutoItalia reprezintă primul exit de pe piața auto locală
și vine la aproximativ 4 ani de la începutul crizei, interval în care vânzările de mașini s-au
micșorat cu aproape 70% fata de nivelul atins în 2007 și 2008. Rețeaua AutoItalia era
alcătuită din peste 40 de showroomuri, dintre care trei erau parte a AutoItalia Showroom,
divizia de retail a grupului. Afacerile grupului AutoItalia au atins anul trecut un nivel de
aproximativ 60 milioane de euro, potrivit estimărilor BM, după ce în 2009 acestea au fost de
peste 92 milioane de euro.
2. Identificarea variabilelor cu impact asupra tranzacției
Asupra analizei efectuate în ceea ce privește cumpărarea firmei AutoItalia de către
Mediteranean Car Agency am identificat următoarele variabile:
a. Rata inflației
b. Consumul
c. Cursul Valutar
d. Profitul firmei AutoItalia
e. Cota de piață
f. Criza economico - financiară
a. Inflația reprezintă un proces de mărire semnificativă și totodată persistentă a
nivelurilor prețurilor.
În perioadele în care se manifestă fenomenele inflaţioniste, influenţa preţurilor care
cresc este mai mare decât a celor care scad, astfel încât, pe total, nivelul mediu al preţurilor va
creşte. De asemenea, inflaţia mai poate fi definită prin scăderea puterii de cumpărare a unei
unităţi monetare (respectiv a cantităţii de bunuri şi servicii ce poate fi achiziţionată prin
intermediul unei unităţi monetare).
Inflaţia poate fi măsurată prin intermediul mai multor indicatori. Cei mai importanţi
dintre aceştia sunt:
indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC);
indicele preţurilor de producţie (IPP);
indicele general al preţurilor (IGP);
deflatorul PIB.
Rata inflației are scopul de a exprima sub formă procentuală evoluția inflației pe o
anumită perioadă. De cele mai multe ori aceasta este afișată în termeni anuali sub forma ratei
medii a inflației dar și a ratei inflației pe ultimele 12 luni ale anului respectiv.
b. Consumul este un proces de utilizare a produselor (bunuri, servicii) în vederea
satisfacerii nevoilor individuale. În sens apropiat sunt folosite noţiunile: cerere, vânzări,
consumul populaţiei.Ceea ce putem spune este că consumul determină: producţia, preţul,
redimensionarea pieţii interne, investiţiile, importul. O teorie ne-clasică abordează problema
cererii prin prisma utilităţii marginale descrescătoare (folosul sau satisfacţia unei unităţi
suplimentare dintr-un produs descreşte pe măsură ce cantitatea cumpărată creşte) precum şi
din perspectiva stării de indiferenţă şi echilibru consumului în sensul egalei satisfacţii
„provocate“ de bunuri aflate în relaţii de echivalenţă.
Legea cererii şi relaţia de sens invers dintre cantitatea cumpărată şi preţ;
Rolul venitului curent considerat element determinant al consumului (M. Keynes)
respectiv a venitului permanent (M. Friedman) ca şi teoria ciclului de viaţă
(Modigliani) şi rolul economisirii.
c. Cursul Valutar reprezintă prețul unei valute exprimat în prețul altei valute. Acesta
este influențat de: inflație, cererea de valută, oferta de valută, amploarea operaţiunilor pe piaţa
deschisă.
Riscul valutar este ultimul tip de risc enumerat la acest criteriu (dar nu cel mai puțin
important). Este datorat modificării cursului valutei de contract, modificare petrecută în
perioada dintre semnarea contractului și realizarea acestuia. După cum știm modificarea
cursului valutar poate avea o multitudine de cauze, de la flotarea pe piață pâna la acțiunea
altor factori (inflație, dobânzi etc.).
Cursul valutar se modifică pentru fiecare monedă naţională, sub acţiunea exercitată de
multiple cauze. La rândul lui, cursul valutar oscilant influenţează starea economiilor
naţionale, evoluţia exporturilor şi importurilor, turismul internaţional, situaţia creditorilor si
debitorilor externi etc. Deprecierea cursului valutar al unei monede naţionale favorizează
exportul şi defavorizează importul ţării care a emis moneda respectivă (dacă nu intervin alţi
factori cu acţiune mai puternică).
Aşa cum se ştie, exportul unei ţări este, concomitent, import pentru alte ţări. Când
moneda ţării exportatoare se depreciază, exportul ei este favorizat, întrucât importul din
această ţară devine mai ieftin (presupunem că preţul mărfii exprimat în moneda depreciată
este fix ori scade în mai mică măsură decât s-a devalorizat moneda). Ieftinirea importului din
ţara cu monedă depreciată stimulează ţările cu valute nedepreciate să cumpere, de la prima,
mai multe mărfuri, sporind astfel încasările valutare ale acesteia. Deprecierea cursului are un
efect contrar asupra importului ţării respective, adică îl frânează. Favorizarea exportului şi
defavorizarea importului pentru ţara cu monedă depreciată se înscriu în principiile generale
ale cererii şiofertei. Scăderea cursului monedei naţionale – echivalentă cu reducerea preţurilor
la mărfurile exportate – sporeşte cererea ţărilor importatoare (cumpărătoare). Aceeaşi scădere
a cursului – sinonimă cu creşterea preţurilor mărfurilor importate în ţara respectivă – contractă
cererea sa pentru mărfurile cumpărate din celelalte ţări, a căror monedă nu s-a depreciat.
Efectele contrare ale deprecierii monedei naţionale, asupra importului şi exportului
unei ţări, pot genera trecerea treptată de la o balanţă comercială deficitară la una echilibrată
sau chiar excedentară. Această „substituire” se resimte negativ, însă, în balanţele
comercialeale altor ţări, îndeosebi în situaţia în care ţara a cărei monedă s-a depreciat exportă
un volum mare de mărfuri, graţie puterii saleeconomice însemnate. Aprecierea cursului
monedei naţionale defavorizează exportul,pentru că îl scumpeşte,şi favorizează importul,
întrucât il ieftineşte.
d. Profitul reprezintă de fapt diferenţa dintre încasările rezultate în urma vânzării
produselor şi costuri. Profitul depinde de: cerere, preţ, cantitatea vândută, evoluţia costurilor,
calitatea anticipărilor, concurenţă, impozite. Rata profitului influenţează: investiţiile,
dezvoltarea produselor precum şi dezvoltarea pieţei.
Veniturile depind, pe diverse trepte de formare, de factori precum: cantitatea şi
calitatea efortului în activitatea remunerată, inflaţia, vânzările de mărfuri, fiscalitatea,
mărimea proprietăţii, mărimea sumei împrumutate, numărul şi volumul tranzacţiilor
economice.
e. Cota de piață este ponderea pe care o deține o firmă în piața efectivă (reală) sau
potențială a unui produs, la un moment dat (numărul de clienți/procentul din numărul total al
consumatorilor actuali sau potențiali ai unui produs, care revine firmei). Deseori, termenul
"cota de piață" se folosește cu sensul de cotă de vânzări.
Printre obiectivele comerciale frecvent citate ale intreprinderilor figurează, pe lângă
profit, cresterea cotei de piata; aceasta deoarece există, adesea, o corelatie pozitivă între cota
de piață, economiile de scară și profituri.
In domeniul concurentei, cotele de piata sunt un indicator important al existentei unei
puteri de piata. In aceasta privinta, nu este suficient sa se examineze nivelul absolut al cotelor
de piata, ci el trebuie sa fie comparat si cu cel al concurentilor. Totusi, chiar si intreprinderile
ale caror cote de piata sunt importante, nu detin, in mod necesar, o putere de piata, atunci
cand, de exemplu, barierele la intrare pe aceasta piata sunt scazute si amenintarea unei
asemenea intrari impiedica exercitarea respectivei puteri.
f. Criza economico – financiară
În evoluţia noastră crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate
pronunţată, sunt deci însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere. În situaţii de
criză (orice formă ar îmbrăca ea) ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişte şi de
nesiguranţă legată de viitor, teamă sau chiar panică. Instinctul nostru deapărare şi de
conservare ne îndeamnă să ne comportăm uneori iraţional şi să accentuăm şi mai mult această
volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitivă pe care o avem filtrăm
informaţia şi înţelegem fenomenul în felul nostrutranspunându-l apoi într-un anumit
comportament legat de piaţă.
Există unii specialişti care clasifică aceste crize în crize sociale (inflaţie în
creştere,şomaj, sărăcie), în crize financiare(volatilitate accentuată pe pieţele de capital,
căderea burselor şi revenirea lor spectaculoasă), crize politice (care pot degenera în
războaie),crize locale sau internaţionale crize cauzate de dezastre naturale sau crize
economice generalizate.
Indicatorii care prezintă un grad mare de eficienţă şi a căror persistenţa este
mairidicată în perioadele premergătoare crizei sunt:
• supraaprecierea monedei naţionale(calculată ca abaterea cursului realefectiv faţă de
un trend liniar)
• ritmul de creştere a creditului neguvernamental ca procent în PIB
• ponderea deficitului de cont curent în PIB
• M2/rezerve
• Ritmul de creştere a exporturilor.
3. Prezentarea relațiilor ce se stabilesc între tranzacție și variabilele alese
pentru studiu
Între variabilele alese de noi pentru studiu și tranzacția în ceea ce privește cumpărarea
firmei AutoItalia de către Mediteranean Car Agency se stabilesc o serie de relații, după cum
urmează:
a. Rata inflatiei
Variabila preț și tranzacția se afla într-o relație direct proporțională, dacă analizăm pe
de-o parte din punct de vedere al încasării taxelor și impozitelor de pe urma tranzacției de
către stat, rezultă că un preț mai mare a tranzacției înseamnă pentru stat un benefiuciu în plus,
deoarece acesta acumulează un TVA mai mare, iar pe de altă parte putem spune că prețul
reflectă valoarea de piață a companiei.
b. Consumul
Relația consumului de automobile raportată la tranzacția noastră este vorba despre o
relație directă, deoarece cumpărarea firmei AutoItalia de către Mediteranean Car Agency a
avut la bază faptul că numărul de automobile vândute de firma AutoItalia pe piața românească
a scăzut.
Raportându-ne la tranzacția noastră putem spune că din anul 2007 criza economică a
avut un impact major asupra consumului, având o rată descrescătoare până în prezent, astfel
că o comparație a volumului de vânzări al Mediterranean Car Agency cu cel al Auto Italia
este reprezentat astfel: în anul 2009, MCA a vândut 3.937 de vehicule, inclusiv utilitare, iar
autoItalia a vândut 4.428 de autoturisme în 2009 și 2.398 în 2010 ( înmatriculări potrivit MAI)
la care se adaugă circa 300 de utilitare.
c. Cursul Valutar
Tranzacția este efectuată în moneda euro, fluctuația cursului valutar poate reprezenta
pentru vânzător ( AutoItalia) un beneficiu în cazul unui curs valutar ridicat al monedei euro,
astfel având o relație directă asupra tranzacției desfășurate între cele doua firme.
d. Profitul
Ca în orice afacere profitul este unul dintre elementele esențiale pentru existența unei
întreprinderi și pentru care orice manager dorește să pună pe picioare o afacere. Astfel că,
relația ce se stabilește între profit și tranzacția noastră este o relație directă, deoarece după
cum putem observa acestă tranzacție a avut loc ca urmare a faptului că diferența dintre
încasările din urma vânzării automobilelor si costuri este una negativă.
Legat de profit putem spune că: după aproximativ 15 ani de creștere, care au culminat,
în 2007, cu un profit de 23 de milioane de lei si o cifra de afaceri de peste 700 de milioane de
lei, Auto Italia Group a intrat în perioada de picaj, ajungând la o pierdere de 7,5 milioane de
lei în 2009, cu o cifra de afaceri de 380 de milioane de lei, pe Auto Italia Impex, si alte
aproximativ 4 milioane de lei pierderi pe Auto Italia Showroom, iar in 2010 ajungând la o
pierdere de aproximativ 11,7 milioane lei, cu o cifra de afaceri de 260 de milioane de lei.
Așadar, tranzacția noastră a avut loc ca urmare a unei pierderi în ceea ce privește profitul și
din pricina unei scăderi spectaculoase a industriei automobilelor datorată crizei economice.
e. Cota de piață
Relația dintre cota de piață și tranzacția noastră este directă,deoarece putem spune că
în urma acestei tranzacții cei de la Mediteranean Car Agency urmăresc prin achiziția firmei
AutoItalia să-și extindă și cota de piață.
În cazul firmei MCA cota de piață reprezintă umai 1,7% , iar în cazul firmei AutoItalia
cota de piață fiind însă mult mai mare chiar și în perioada de scădere, în criză, aproximativ
3% . Legat de tranzacția efectuata între Mediteranean Car Agency și AutoItalia putem spune
că cei de la MCA vizează prin prisma achiziției firmei AutoItalia și o creștere a cotei de piața
care le revine în urma acestei tranzacții.
f. Criza economico-financiară
Criza economică are drept consecințe scăderea cererii pe piața automobilelor, datorată
faptului creșterii TVA-ului de la 19% la 24% rezultând că prețul automobilelor va crește
odata cu aplicarea acestei majorări. Contextul economic românesc a arătat că măsurile luate
de stat au dus la un nivel de trai scăzut, un consum general redus, prin prisma prețurilor
ridicate care au devenit neaccesibile oamenilor.
4. Analiza matematico-statistico-econometrică a relațiilor expuse anterior și
interpretarea acestora
1. Rata inflației
Într-o economie de piaţă, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând.
Unele preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflaţie atunci când se înregistrează o
creştere generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. În
consecinţă, cu un euro se poate cumpăra mai puţin, respectiv un euro valorează mai puţin
decât valora anterior.
La calcularea inflaţiei, sunt luate în considerare toate bunurile şi serviciile care intră în
consumul gospodăriilor populaţiei, inclusiv:
articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
bunuri de folosinţă îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele
personale şi maşinile de spălat);
serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările şi închirierea de locuinţe).
Toate bunurile şi serviciile consumate în gospodăriile populaţiei pe parcursul anului
sunt reprezentate de un „coş” de produse. Fiecare produs din acest coş are un preţ care poate
varia în timp. Rata anuală a inflaţiei este dată de preţul coşului integral într-o anumită lună
comparat cu preţul acestuia în aceeaşi lună a anului precedent.
După cum se poate observa în tabelul
alăturat evoluția prețurilor de consum din
anul 2011 față de aceleași perioade ale anului
precedent a înregistrat valori pozitive iar în
ceea ce privește evoluția IPC-ului pentru
lunile anului 2011 acestea au fost atât pozitive
cât și negative, valorile oscilând între 0 și 1.
Așadar perioada critică pe care o
înregistrează acest indice este cuprinsă între
lunile iunie și septembrie, valoarea cea mai
mică a acestui indice fiind în lunile iulie și
august iar valoarea cea mai mare ce s-a înregistrat în anul 2011 fiind lunile ianuarie și
februarie.
În ceea ce privește evoluția IPC-ului în anul 2010 ne putem da seama că perioada de
vârf se înregistrează in luna mai, iar perioada critică fiind înregistrată în luna decembrie.
2. Cursul valutar
Cursul de schimb valutar mediu lunar reprezintă numărul de unități monetare străine
care se primesc în schimbul unei unități monetare naționale în condiții date de loc și timp şi se
calculează ca medie aritmetică simplă a cursurilor valutare zilnice ale pieței valutare
comunicate de BNR.
Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
EUR 4,2622
4,2472
4,1646
4,0992
4,112
4,1929
4,2405
4,2501
4,282
4,3238
4,3536
4,3267
După cum se observă in tabelul de mai sus fluctuația cursului de schimb in perioada
anului 2011 a variat între 4,09 inregistrată in luna aprilie pana la valoarea de 4,35 inregistrată
in luna noiembrie. Așadar, in ceea ce privește tranzacția dintre Mediteranean Car Agency si
AutoItalia, putem observa ca aceasta a avut loc în luna aprilie, lună cu cea mai mică cotație a
monedei euro.
Ianuari
e
Febru
arie
Martie
Aprilie
MaiIunie
Iulie
August
Septem
brie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie-1
0123456789
0.77 0.77 0.6 0.660.21
-0.29-0.35-0.35-0.210.64 0.42 0.23
6.997.6 8.01 8.34 8.41
7.93
4.854.25
3.45 3.55 3.44 3.14
Evoluția prețurilor de consum în anul 2011
Evoluţia faţă de luna precedentă (%)Evoluţia faţă de aceeaşi lună din anul precedent(%)
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.3.9
44.14.24.34.4
4.2622 4.24724.1646
4.0992 4.1124.1929
4.2405 4.2501 4.2824.3238 4.3536 4.3267
Cursul de schimb al monedei Euro pentru anul 2011
EUR
3. Profit
Ca în orice afacere profitul este unul dintre elementele esențiale pentru existența unei
întreprinderi și pentru care orice manager dorește să pună pe picioare o afacere. Profitul
reprezintă de fapt diferenţa dintre încasările rezultate în urma vânzării produselor şi costuri.
Anul 2007 2009 2010Profit/Pierdere 23 mil -7,5 mil -11,7 milCifra de afaceri 700 mil 380 mil 260 mil
După cum se observă în tabelul de mai sus în perioada anului 2007 firma AutoItalia a avut un profit de circa 23 de milioane lei și o cifră de afaceri de 700 de milioane de lei.Odată cu venirea crizei economice firma a început să înregistreze pierderi, astfel ajungând ca înanul 2010 să aibe o pierdere de -11,7 milioane lei și o cifră de afaceri de 260 de milioane lei.
2007 2009 2010-1000
100200300400500600700800
Situația profitului AutoItalia în perioada 2007-2010
Profit/PierdereCifra de afaceri
BIBLIOGRAFIE
1. Analiza economico-financiara, Mihailescu Nicolae ; Raducan Mihaela, Editura Victor, Bucuresti, 2005
2. Anghelache Constantin ; Capanu Ion, Indicatori macroeconomici : calcul si analiza economica, Editura Economica, Bucuresti 2003
3. www.insse.ro – Institutul National de Statistica4. www.bnr.ro – Banca Nationala Romaniei5. www.autoitalia.com