tranzactii-comerciale-proiect

18
Academia de Studii Economice din București Facultatea de Comerț Analiza efectelor unor variabile economice asupra tranzacțiilor comerciale Cumpărarea firmei Autoitalia de către Mediteranean Car Agency Profesor Coordonator: Prep. univ. drd. Tatiana-Roxana Nae Studenți: Pârvu Sorin Mihai Păun Doru Cosmin

Transcript of tranzactii-comerciale-proiect

Page 1: tranzactii-comerciale-proiect

Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Comerț

Analiza efectelor unor variabile economice asupra tranzacțiilor comerciale

Cumpărarea firmei Autoitalia de către Mediteranean Car Agency

Profesor Coordonator: Prep. univ. drd. Tatiana-Roxana Nae

Studenți: Pârvu Sorin Mihai

Păun Doru Cosmin

București,

2012

Page 2: tranzactii-comerciale-proiect

Cuprins:

1. Precizarea tranzacției

2. Identificarea variabilelor cu impact asupra tranzacției

3. Prezentarea relațiilor ce se stabilesc între tranzacție și variabilele alese pentru studiu

4. Analiza matematico-statistico-econometrică a relațiilor expuse anterior și interpretarea acestora

Page 3: tranzactii-comerciale-proiect

1. Precizarea tranzacției

Despre Autoitalia

Herbert Stein s-a lansat în businessul românesc în urmă cu 18 ani, când singurul om de

afaceri care mai importa mașini în România era Ion Țiriac. În 1993, când Stein a lansat

AutoItalia, singurii importatori oficiali prezenți în România erau cei deținuți de Ion Țiriac -

Romcar, pentru marca Ford, și Autorom, pentru Mercedes-Benz , lista completată și de

Renault. AutoItalia a început vânzând mașini Fiat, dar portofoliul companiei a crescut pe

parcurs, fiind completat de mărcile premium ale concernului Fiat - Alfa Romeo, Lancia și mai

târziu Maserati. Pe lânga acestea, s-au integrat și branduri precum SsangYong, Honda

Motorcycles, dar și Infiniti, brandul premium al grupului Nissan. Probabil cel mai mare

insucces al AutoItalia a fost "ratarea" brandului Ferrari, mult dorit în portofoliul AutoItalia,

dar care din mai 2007 până în prezent este reprezentat în Romania de compania Forza Rossa.

AutoItalia deținea licența pentru 13 branduri: Fiat, Fiat Comerciale, Alfa Romeo,

Lancia, Infiniti, SsangYong, Maserati, Abarth, Honda Motorcycles și scuterele Segway, la

care s-au adaugat de la începutul anului și Chrysler, Jeep și Dodge, după semnarea unui acord

preliminar cu grupul Fiat și pentru acestea.

Herbert Stein a ocupat poziții de conducere de-a lungul timpului în Asociatia

Producătorilor și Importatorilor de Automobile, fiind și unul dintre fondatorii asociației. După

aproximativ 15 ani de creștere, care au culminat, în 2007, cu un profit de 23 de milioane de lei

si o cifra de afaceri de peste 700 de milioane de lei, Auto Italia Group a intrat în perioada de

picaj, ajungând la o pierdere de 7,5 milioane de lei în 2009, cu o cifra de afaceri de 380 de

milioane de lei, pe Auto Italia Impex, si alte aproximativ 4 milioane de lei pierderi pe Auto

Italia Showroom.

Despre Mediteranean Car Agency

Compania Mediterranean Car Agency este importatorul exclusiv în Israel a-l mărcilor

Grupului Fiat (Fiat, Fiat Professional, Alfa Romeo, Lancia și Abarth), încă din anul 1950, și

este recunoscută pentru profesionalismul său în piața auto din Israel. Este apreciată de

asemenea ca fiind unul dintre cei mai mari și mai profesioniști dealeri ai Grupului Fiat la nivel

Internațional.

Mediterranean Car Agency este controlată de omul de afaceri Michael Levy. Michael

Levy este fiul lui Ennio Leah Levi, un industrias italian care a imigrat în Israel în 1979, după

ce familia sa a înființat in 1971 o fabrică de textile. Importatorul Fiat Levy Mediterranean a

fost inființat în 1989.

Putem spune că după rezultatele culese este interesant de comparat volumul de vânzări

al Mediterranean Car Agency cu cel al Auto Italia, mai ales că ambele sunt importatori de

Page 4: tranzactii-comerciale-proiect

vehicule ale grupului Fiat. În 2009, MCA a vândut 3.937 de vehicule, inclusiv utilitare,

reprezentând numai 1,7% cota de piață. Auto Italia a vândut 4.428 de autoturisme în 2009 și

2.398 în 2010 (înmatriculări potrivit MAI) la care se adaugă circa 300 de utilitare, cota de

piață fiind însă mult mai mare chiar și în perioada de scădere, în criză, aproximativ 3% cu tot

cu vehiculele comerciale.

Despre tranzacție

Așadar, firma israeliană Mediterranean Car Agency a cumpărat Autoitalia,

importatorul autoturismelor Fiat, Alfa Romeo, Maserati şi nu numai de la fondatorul

companiei, Herbert Stein. Proprietarul Autoitalia Group din luna aprilie al anului 2011 este

compania israeliană Levi Group deținută de omul de afaceri Michael Levy. Levi Group

operează la nivel internațional în domeniul nailonului prin firma NILIT iar în domeniul auto

își desfășoară activitatea în Israel prin Mediterranean Car Agency. Din acest an, compania

Levi Group va derula afaceri și în România prin Autoitalia Group.

Noul proprietar Autoitalia Group va continua să importe, să comercializeze și să ofere

servicii after-sales pentru toate mărcile și modelele din portofoliul său. În plus, în acest an,

Jeep va intra în portofoliul companiei dar și noua Lancia (produsă pe platforma Chrysler).

Confruntat cu scăderi masive de vânzări din comerţul cu autoturisme dar şi cu pierderi

din investiţii imobiliare, Herbert Stein a împrumutat în anul 2010 circa 9,5 milioane de la

Mediterranean Car Agency, importator de automobile Fiat în Israel. Împrumutul a fost fie o

formă de avans în tranzacţie, fie o ultimă încercare de a evita vânzarea companiei. Compania

a gajat împrumutul cu mai multe proprietăți imobiliare situate în bulevardele Colentina și

Timișoara din București, la cea din urmă adresă aflându-se și sediul central al companiei.

Ulterior semnării contractului de împrumut, acționarii AutoItalia au decis să transfere către

Ran Auto Handels, firma-mamă, înregistrata în Austria, peste 98% din acțiunile AutoItalia

Showroom, divizia care se ocupa de distribuția vehiculelor. Valoarea tranzacției este estimată

la circa 20 mil de euro, pachetul vândut este de 100%. În ceea ce privește consultanții

cumpărătorului, respectiv vânzătorului au fost firmele de avocatură Mușat & Asociații,

respectiv Voicu & Filipescu.

În concluzie vânzarea grupului AutoItalia reprezintă primul exit de pe piața auto locală

și vine la aproximativ 4 ani de la începutul crizei, interval în care vânzările de mașini s-au

micșorat cu aproape 70% fata de nivelul atins în 2007 și 2008. Rețeaua AutoItalia era

alcătuită din peste 40 de showroomuri, dintre care trei erau parte a AutoItalia Showroom,

divizia de retail a grupului. Afacerile grupului AutoItalia au atins anul trecut un nivel de

aproximativ 60 milioane de euro, potrivit estimărilor BM, după ce în 2009 acestea au fost de

peste 92 milioane de euro.

Page 5: tranzactii-comerciale-proiect

2. Identificarea variabilelor cu impact asupra tranzacției

Asupra analizei efectuate în ceea ce privește cumpărarea firmei AutoItalia de către

Mediteranean Car Agency am identificat următoarele variabile:

a. Rata inflației

b. Consumul

c. Cursul Valutar

d. Profitul firmei AutoItalia

e. Cota de piață

f. Criza economico - financiară

a. Inflația reprezintă un proces de mărire semnificativă și totodată persistentă a

nivelurilor prețurilor.

În perioadele în care se manifestă fenomenele inflaţioniste, influenţa preţurilor care

cresc este mai mare decât a celor care scad, astfel încât, pe total, nivelul mediu al preţurilor va

creşte. De asemenea, inflaţia mai poate fi definită prin scăderea puterii de cumpărare a unei

unităţi monetare (respectiv a cantităţii de bunuri şi servicii ce poate fi achiziţionată prin

intermediul unei unităţi monetare).

Inflaţia poate fi măsurată prin intermediul mai multor indicatori. Cei mai importanţi

dintre aceştia sunt:

indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC);

indicele preţurilor de producţie (IPP);

indicele general al preţurilor (IGP);

deflatorul PIB.

Rata inflației are scopul de a exprima sub formă procentuală evoluția inflației pe o

anumită perioadă. De cele mai multe ori aceasta este afișată în termeni anuali sub forma ratei

medii a inflației dar și a ratei inflației pe ultimele 12 luni ale anului respectiv.

b. Consumul este un proces de utilizare a produselor (bunuri, servicii) în vederea

satisfacerii nevoilor individuale. În sens apropiat sunt folosite noţiunile: cerere, vânzări,

consumul populaţiei.Ceea ce putem spune este că consumul determină: producţia, preţul,

redimensionarea pieţii interne, investiţiile, importul. O teorie ne-clasică abordează problema

cererii prin prisma utilităţii marginale descrescătoare (folosul sau satisfacţia unei unităţi

suplimentare dintr-un produs descreşte pe măsură ce cantitatea cumpărată creşte) precum şi

Page 6: tranzactii-comerciale-proiect

din perspectiva stării de indiferenţă şi echilibru consumului în sensul egalei satisfacţii

„provocate“ de bunuri aflate în relaţii de echivalenţă.

Legea cererii şi relaţia de sens invers dintre cantitatea cumpărată şi preţ;

Rolul venitului curent considerat element determinant al consumului (M. Keynes)

respectiv a venitului permanent (M. Friedman) ca şi teoria ciclului de viaţă

(Modigliani) şi rolul economisirii.

c. Cursul Valutar reprezintă prețul unei valute exprimat în prețul altei valute. Acesta

este influențat de: inflație, cererea de valută, oferta de valută, amploarea operaţiunilor pe piaţa

deschisă.

Riscul valutar este ultimul tip de risc enumerat la acest criteriu (dar nu cel mai puțin

important). Este datorat modificării cursului valutei de contract, modificare petrecută în

perioada dintre semnarea contractului și realizarea acestuia. După cum știm modificarea

cursului valutar poate avea o multitudine de cauze, de la flotarea pe piață pâna la acțiunea

altor factori (inflație, dobânzi etc.).

Cursul valutar se modifică pentru fiecare monedă naţională, sub acţiunea exercitată de

multiple cauze. La rândul lui, cursul valutar oscilant influenţează starea economiilor

naţionale, evoluţia exporturilor şi importurilor, turismul internaţional, situaţia creditorilor si

debitorilor externi etc. Deprecierea cursului valutar al unei monede naţionale favorizează

exportul şi defavorizează importul ţării care a emis moneda respectivă (dacă nu intervin alţi

factori cu acţiune mai puternică).

Aşa cum se ştie, exportul unei ţări este, concomitent, import pentru alte ţări. Când

moneda ţării exportatoare se depreciază, exportul ei este favorizat, întrucât importul din

această ţară devine mai ieftin (presupunem că preţul mărfii exprimat în moneda depreciată

este fix ori scade în mai mică măsură decât s-a devalorizat moneda). Ieftinirea importului din

ţara cu monedă depreciată stimulează ţările cu valute nedepreciate să cumpere, de la prima,

mai multe mărfuri, sporind astfel încasările valutare ale acesteia. Deprecierea cursului are un

efect contrar asupra importului ţării respective, adică îl frânează. Favorizarea exportului şi

defavorizarea importului pentru ţara cu monedă depreciată se înscriu în principiile generale

ale cererii şiofertei. Scăderea cursului monedei naţionale – echivalentă cu reducerea preţurilor

la mărfurile exportate – sporeşte cererea ţărilor importatoare (cumpărătoare). Aceeaşi scădere

a cursului – sinonimă cu creşterea preţurilor mărfurilor importate în ţara respectivă – contractă

cererea sa pentru mărfurile cumpărate din celelalte ţări, a căror monedă nu s-a depreciat.

Efectele contrare ale deprecierii monedei naţionale, asupra importului şi exportului

unei ţări, pot genera trecerea treptată de la o balanţă comercială deficitară la una echilibrată

sau chiar excedentară. Această „substituire” se resimte negativ, însă, în balanţele

Page 7: tranzactii-comerciale-proiect

comercialeale altor ţări, îndeosebi în situaţia în care ţara a cărei monedă s-a depreciat exportă

un volum mare de mărfuri, graţie puterii saleeconomice însemnate. Aprecierea cursului

monedei naţionale defavorizează exportul,pentru că îl scumpeşte,şi favorizează importul,

întrucât il ieftineşte.

d. Profitul reprezintă de fapt diferenţa dintre încasările rezultate în urma vânzării

produselor şi costuri. Profitul depinde de: cerere, preţ, cantitatea vândută, evoluţia costurilor,

calitatea anticipărilor, concurenţă, impozite. Rata profitului influenţează: investiţiile,

dezvoltarea produselor precum şi dezvoltarea pieţei.

Veniturile depind, pe diverse trepte de formare, de factori precum: cantitatea şi

calitatea efortului în activitatea remunerată, inflaţia, vânzările de mărfuri, fiscalitatea,

mărimea proprietăţii, mărimea sumei împrumutate, numărul şi volumul tranzacţiilor

economice.

e. Cota de piață este ponderea pe care o deține o firmă în piața efectivă (reală) sau

potențială a unui produs, la un moment dat (numărul de clienți/procentul din numărul total al

consumatorilor actuali sau potențiali ai unui produs, care revine firmei). Deseori, termenul

"cota de piață" se folosește cu sensul de cotă de vânzări.

Printre obiectivele comerciale frecvent citate ale intreprinderilor figurează, pe lângă

profit, cresterea cotei de piata; aceasta deoarece există, adesea, o corelatie pozitivă între cota

de piață, economiile de scară și profituri.

In domeniul concurentei, cotele de piata sunt un indicator important al existentei unei

puteri de piata. In aceasta privinta, nu este suficient sa se examineze nivelul absolut al cotelor

de piata, ci el trebuie sa fie comparat si cu cel al concurentilor. Totusi, chiar si intreprinderile

ale caror cote de piata sunt importante, nu detin, in mod necesar, o putere de piata, atunci

cand, de exemplu, barierele la intrare pe aceasta piata sunt scazute si amenintarea unei

asemenea intrari impiedica exercitarea respectivei puteri.

f. Criza economico – financiară

În evoluţia noastră crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate

pronunţată, sunt deci însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere. În situaţii de

criză (orice formă ar îmbrăca ea) ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişte şi de

nesiguranţă legată de viitor, teamă sau chiar panică. Instinctul nostru deapărare şi de

conservare ne îndeamnă să ne comportăm uneori iraţional şi să accentuăm şi mai mult această

volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitivă pe care o avem filtrăm

informaţia şi înţelegem fenomenul în felul nostrutranspunându-l apoi într-un anumit

comportament legat de piaţă.

Page 8: tranzactii-comerciale-proiect

Există unii specialişti care clasifică aceste crize în crize sociale (inflaţie în

creştere,şomaj, sărăcie), în crize financiare(volatilitate accentuată pe pieţele de capital,

căderea burselor şi revenirea lor spectaculoasă), crize politice (care pot degenera în

războaie),crize locale sau internaţionale crize cauzate de dezastre naturale sau crize

economice generalizate.

Indicatorii care prezintă un grad mare de eficienţă şi a căror persistenţa este

mairidicată în perioadele premergătoare crizei sunt:

• supraaprecierea monedei naţionale(calculată ca abaterea cursului realefectiv faţă de

un trend liniar)

• ritmul de creştere a creditului neguvernamental ca procent în PIB

• ponderea deficitului de cont curent în PIB

• M2/rezerve

• Ritmul de creştere a exporturilor.

3. Prezentarea relațiilor ce se stabilesc între tranzacție și variabilele alese

pentru studiu

Între variabilele alese de noi pentru studiu și tranzacția în ceea ce privește cumpărarea

firmei AutoItalia de către Mediteranean Car Agency se stabilesc o serie de relații, după cum

urmează:

a. Rata inflatiei

Variabila preț și tranzacția se afla într-o relație direct proporțională, dacă analizăm pe

de-o parte din punct de vedere al încasării taxelor și impozitelor de pe urma tranzacției de

către stat, rezultă că un preț mai mare a tranzacției înseamnă pentru stat un benefiuciu în plus,

deoarece acesta acumulează un TVA mai mare, iar pe de altă parte putem spune că prețul

reflectă valoarea de piață a companiei.

b. Consumul

Relația consumului de automobile raportată la tranzacția noastră este vorba despre o

relație directă, deoarece cumpărarea firmei AutoItalia de către Mediteranean Car Agency a

avut la bază faptul că numărul de automobile vândute de firma AutoItalia pe piața românească

a scăzut.

Raportându-ne la tranzacția noastră putem spune că din anul 2007 criza economică a

avut un impact major asupra consumului, având o rată descrescătoare până în prezent, astfel

că o comparație a volumului de vânzări al Mediterranean Car Agency cu cel al Auto Italia

este reprezentat astfel: în anul 2009, MCA a vândut 3.937 de vehicule, inclusiv utilitare, iar

Page 9: tranzactii-comerciale-proiect

autoItalia a vândut 4.428 de autoturisme în 2009 și 2.398 în 2010 ( înmatriculări potrivit MAI)

la care se adaugă circa 300 de utilitare.

c. Cursul Valutar

Tranzacția este efectuată în moneda euro, fluctuația cursului valutar poate reprezenta

pentru vânzător ( AutoItalia) un beneficiu în cazul unui curs valutar ridicat al monedei euro,

astfel având o relație directă asupra tranzacției desfășurate între cele doua firme.

d. Profitul

Ca în orice afacere profitul este unul dintre elementele esențiale pentru existența unei

întreprinderi și pentru care orice manager dorește să pună pe picioare o afacere. Astfel că,

relația ce se stabilește între profit și tranzacția noastră este o relație directă, deoarece după

cum putem observa acestă tranzacție a avut loc ca urmare a faptului că diferența dintre

încasările din urma vânzării automobilelor si costuri este una negativă.

Legat de profit putem spune că: după aproximativ 15 ani de creștere, care au culminat,

în 2007, cu un profit de 23 de milioane de lei si o cifra de afaceri de peste 700 de milioane de

lei, Auto Italia Group a intrat în perioada de picaj, ajungând la o pierdere de 7,5 milioane de

lei în 2009, cu o cifra de afaceri de 380 de milioane de lei, pe Auto Italia Impex, si alte

aproximativ 4 milioane de lei pierderi pe Auto Italia Showroom, iar in 2010 ajungând la o

pierdere de aproximativ 11,7 milioane lei, cu o cifra de afaceri de 260 de milioane de lei.

Așadar, tranzacția noastră a avut loc ca urmare a unei pierderi în ceea ce privește profitul și

din pricina unei scăderi spectaculoase a industriei automobilelor datorată crizei economice.

e. Cota de piață

Relația dintre cota de piață și tranzacția noastră este directă,deoarece putem spune că

în urma acestei tranzacții cei de la Mediteranean Car Agency urmăresc prin achiziția firmei

AutoItalia să-și extindă și cota de piață.

În cazul firmei MCA cota de piață reprezintă umai 1,7% , iar în cazul firmei AutoItalia

cota de piață fiind însă mult mai mare chiar și în perioada de scădere, în criză, aproximativ

3% . Legat de tranzacția efectuata între Mediteranean Car Agency și AutoItalia putem spune

că cei de la MCA vizează prin prisma achiziției firmei AutoItalia și o creștere a cotei de piața

care le revine în urma acestei tranzacții.

f. Criza economico-financiară

Criza economică are drept consecințe scăderea cererii pe piața automobilelor, datorată

faptului creșterii TVA-ului de la 19% la 24% rezultând că prețul automobilelor va crește

odata cu aplicarea acestei majorări. Contextul economic românesc a arătat că măsurile luate

de stat au dus la un nivel de trai scăzut, un consum general redus, prin prisma prețurilor

ridicate care au devenit neaccesibile oamenilor.

Page 10: tranzactii-comerciale-proiect

4. Analiza matematico-statistico-econometrică a relațiilor expuse anterior și

interpretarea acestora

1. Rata inflației

Într-o economie de piaţă, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând.

Unele preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflaţie atunci când se înregistrează o

creştere generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. În

consecinţă, cu un euro se poate cumpăra mai puţin, respectiv un euro valorează mai puţin

decât valora anterior.

La calcularea inflaţiei, sunt luate în considerare toate bunurile şi serviciile care intră în

consumul gospodăriilor populaţiei, inclusiv:

articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);

bunuri de folosinţă îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele

personale şi maşinile de spălat);

serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările şi închirierea de locuinţe).

Toate bunurile şi serviciile consumate în gospodăriile populaţiei pe parcursul anului

sunt reprezentate de un „coş” de produse. Fiecare produs din acest coş are un preţ care poate

varia în timp. Rata anuală a inflaţiei este dată de preţul coşului integral într-o anumită lună

comparat cu preţul acestuia în aceeaşi lună a anului precedent.

După cum se poate observa în tabelul

alăturat evoluția prețurilor de consum din

anul 2011 față de aceleași perioade ale anului

precedent a înregistrat valori pozitive iar în

ceea ce privește evoluția IPC-ului pentru

lunile anului 2011 acestea au fost atât pozitive

cât și negative, valorile oscilând între 0 și 1.

Așadar perioada critică pe care o

înregistrează acest indice este cuprinsă între

lunile iunie și septembrie, valoarea cea mai

mică a acestui indice fiind în lunile iulie și

august iar valoarea cea mai mare ce s-a înregistrat în anul 2011 fiind lunile ianuarie și

februarie.

Page 11: tranzactii-comerciale-proiect

În ceea ce privește evoluția IPC-ului în anul 2010 ne putem da seama că perioada de

vârf se înregistrează in luna mai, iar perioada critică fiind înregistrată în luna decembrie.

2. Cursul valutar

Cursul de schimb valutar mediu lunar reprezintă numărul de unități monetare străine

care se primesc în schimbul unei unități monetare naționale în condiții date de loc și timp şi se

calculează ca medie aritmetică simplă a cursurilor valutare zilnice ale pieței valutare

comunicate de BNR.

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

EUR 4,2622

4,2472

4,1646

4,0992

4,112

4,1929

4,2405

4,2501

4,282

4,3238

4,3536

4,3267

După cum se observă in tabelul de mai sus fluctuația cursului de schimb in perioada

anului 2011 a variat între 4,09 inregistrată in luna aprilie pana la valoarea de 4,35 inregistrată

in luna noiembrie. Așadar, in ceea ce privește tranzacția dintre Mediteranean Car Agency si

AutoItalia, putem observa ca aceasta a avut loc în luna aprilie, lună cu cea mai mică cotație a

monedei euro.

Ianuari

e

Febru

arie

Martie

Aprilie

MaiIunie

Iulie

August

Septem

brie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie-1

0123456789

0.77 0.77 0.6 0.660.21

-0.29-0.35-0.35-0.210.64 0.42 0.23

6.997.6 8.01 8.34 8.41

7.93

4.854.25

3.45 3.55 3.44 3.14

Evoluția prețurilor de consum în anul 2011

Evoluţia faţă de luna precedentă (%)Evoluţia faţă de aceeaşi lună din anul precedent(%)

Page 12: tranzactii-comerciale-proiect

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.3.9

44.14.24.34.4

4.2622 4.24724.1646

4.0992 4.1124.1929

4.2405 4.2501 4.2824.3238 4.3536 4.3267

Cursul de schimb al monedei Euro pentru anul 2011

EUR

3. Profit

Ca în orice afacere profitul este unul dintre elementele esențiale pentru existența unei

întreprinderi și pentru care orice manager dorește să pună pe picioare o afacere. Profitul

reprezintă de fapt diferenţa dintre încasările rezultate în urma vânzării produselor şi costuri.

Anul 2007 2009 2010Profit/Pierdere 23 mil -7,5 mil -11,7 milCifra de afaceri 700 mil 380 mil 260 mil

După cum se observă în tabelul de mai sus în perioada anului 2007 firma AutoItalia a avut un profit de circa 23 de milioane lei și o cifră de afaceri de 700 de milioane de lei.Odată cu venirea crizei economice firma a început să înregistreze pierderi, astfel ajungând ca înanul 2010 să aibe o pierdere de -11,7 milioane lei și o cifră de afaceri de 260 de milioane lei.

2007 2009 2010-1000

100200300400500600700800

Situația profitului AutoItalia în perioada 2007-2010

Profit/PierdereCifra de afaceri

Page 13: tranzactii-comerciale-proiect

BIBLIOGRAFIE

1. Analiza economico-financiara, Mihailescu Nicolae ; Raducan Mihaela, Editura Victor, Bucuresti, 2005

2. Anghelache Constantin ; Capanu Ion, Indicatori macroeconomici : calcul si analiza economica, Editura Economica, Bucuresti 2003

3. www.insse.ro – Institutul National de Statistica4. www.bnr.ro – Banca Nationala Romaniei5. www.autoitalia.com