Tranzactii Internationale

Cuprins 4CAP. I

4Alegerea produsului

4I.1. Piata mondiala a vinului

8I.2 Piata vinului in Europa

11I.3 Piata vinului in Romania

13I.4 S.C. Prowine International S .R.L.

14I.4.1 Plantatia de vita de vie

14I.4.2 Unitatea de vinificatie de la Cudalbi

15I.4.3 Sectia de imbuteliere Cluj

16I.4.4 Produsele Prowine

19I.4.5 Obiectivele Prowine

21Cap II

21Selectia pietelor internationale

22II.1 Franta

24II.2 Israel

28II.3 Cehia

30II.4 Statele Unite ale Americii

32II.5 Luxemburg

33II.6 Japonia

34II.7 Marea Britanie

38II.8 Germania

40II.9 Rusia

42II.10 Grecia

44Cap. III.

44Selectia pietei tinta

45III.1 Germania

47III.2 Japonia

53CAP. IV

53Strategia de penetrare a pietei internationale

57Bibliografie

CAP. I Alegerea produsului

I.1. Piata mondiala a vinuluiTendinta de globalizare pe piata vinurilor a inceput sa se evidentieze la mijlocul anilor 70 cind s-au facut aparitia producatorii de vinuri californieni. Pina atunci piata vinului purta mai mult caracter regional. Ca regula, vinurile producatorilor europeni de renume din Franta, Spania, Italia si Germania erau comercializate in interiorul Europei sau exportate in America de Nord.

Globalizarea are atit aspecte pozitive cit si negative. Un element pozitiv este cresterea competitiei intre producatorii din diferite regiuni ale globului si aducerea preturilor la niveluri competitive. Ea a permis deasemenea schimbul de tehnologii in domeniul vinicol. Pe de alta parte ea sterge granitele intre traditiile de cultivare ale vitei de vie, de producere si consum a vinului. Are loc o omogenizare a produsului ceea ce devine un fenomen negativ.

Situatia curenta de pe piata vinului se caracterizeaza prin existenta unui numar foarte mare de producatori si prin internationalizarea denumirilor de vinuri produse din soiuri de poama de origine preponderent franceza.

Cum s-a ajuns la aceata situatie? Pionerii desfiintarii monopolului european de producere si comercializare a vinului au fost americanii. In SUA, dupa cum este cunoscut exista comunitati italiene si hispanice foarte mari. Indivizii acestor comunitati au fost initiatorii raspindirii traditiilor de producere si consum ale vinului. Primele plantatii de vita de vie au aparut in California, mai tirziu raspindu-se si in alte state din coasta de vest. Americanii au adaptat la clima americana soiurile franceze: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir.

Pe la mijlocul anilor 80 s-au facut simtita prezenta aproape simultan producatorii de vinuri din Australia si Noua Zeelanda. Plantatiile de vita de vie au inceput sa fie infiintate anume in tarile susnumite deoarece conditiile climaterice de acolo sunt similare celor din regiunile vinicole ale Europei si pe linga aceasta exista legaturi culturale puternice cu fostele metropole. Iesirea lor pe piata mondiala a vinului a fost posibila in mare masura datorita transferurilor de tehnologie moderna din Europa. Vinificatorii din aceste tari impreuna cu cei din Californa si-au creat un stil al lor, anglo-saxon de producere si comercializare a vinurilor.

La inceputul anilor 90 au atacat piata si au acaparat un segment substantial producatorii de vinuri din Argentina, Chile si Africa de Sud. Vinurile lor au atins destul de repede nivelul de calitate necesar pentru a trece in categoria vinurilor medii. Producatorii si exportatorii din aceste tari au combinat cu succes tehnologiile franceze de producere a vinului cu practicile americane de comercializare a productiei vinicole.

In ultimii doi, trei ani a aparut un vadit interes pentru producerea si consumul vinului in tarile Asiei de Sud Est. Pe linga aceea ca ele importeaza vinuri in cantitati din ce in ce mai mari, aici au aparut si plantatii de vita de vie. Nu va fi o surpriza daca tarile in cauza vor incepe sa exporte vinul lor catre Europa si America de Nord.

Se poate deduce ca pe plan mondial a avut loc o scadere atit a consumului cit si a productiei mondiale de vinraportat la perioade anterioare.

Cauza principala este orientarea consumatorilor din Europa la consumul de bere si bauturi alcoolice tari. Tendinta data se observa vadit la generatiile tinere din tarile cu pondere mare in consumul de vin nu numai din Europa dar si din lume ca Franta, Spania, Italia. In ultima vreme in aceste tari se duce o politica de stat de orientare a tinerei generatii spre consumul traditional de vinuri, ceea ce va duce sa speram la cresterea productiei de vinuri. O alta cauza sunt reglamentarile intracomunitare care controleaza atit nivelul productiei si al calitatii cit si al preturilor la vin.

Pe parcursul perioadei raportate putem evidentia cresterea exportului din tarile UE catre America de Nord si Asia de Sud Est si in ultima vreme catre Europa de Est.

In Europa de Est a avut loc o crestere atit a consumului cit si a productiei de vinuri in perioada 1971-85 si o scadere a lor datorate in primul rind schimbarilor politice si economice ce s-au produs dupa 90 incoace cu toate ca exista vechi traditii in domeniu.

Productia americana a cunoscut variatii ale consumului care pot fi explicate prin variatia preturilor si a roadei de struguri. In ultima perioada de timp productia de struguri in SUA a fost afectata in mare parte de ingheturile ce s-au produs citiva ani consecutiv. Respectiv au crescut si preturile la vinurile americane. In ultimii trei- patru ani ele au trecut din categoria de vinuri ordinare in categoria celor medii si chiar superioare. La americani este bine pus la punct controlul calitatii si metodele de publicitate ale vinului. Ei au facut din vin o marfa ca toate altele si ei primii care au introdus moda vinurilor cu denumiri de soiuri si nu de regiuni. A fost lansata chiar idea de a omogeniza calitatile gustative ale vinurilor. De exemplu Chardonnay din California sa fie identic cu cel din Australia. Un fel de aducere a vinurilor la standartul Coca Cola.

Productia si consumul in America Latina au scazut permanent in perioada de vreme raportata pe cind in Africa de Sud si Australia a avut loc o crestere vadita a acestor doi indicatori. Exportul vinurilor din tarile date a crescut simtitor, in deosebi spre SUA, Canada si Europa de Vest.

In ultima vreme s-a produs o explozie a consumului pe pietile din Asia de Sud Est. Asa tari ca Japonia, China, Korea de Sud au devenit in ultimii doi, trei ani consumatori importanti de vinuri datorita cresterii influentei culturii europene.

Cresterea consumului de vin la nivel mondial se datoreaza cu precadere cresterii acetuia pe piete importante ca marime cum ar fi cele ale Japoniei, Chinei, Statelor Unite ale Americii, deoarece cererea pe pietele traditionale de vin inregistreaza stagnare sau cjiar declin.

CONSUMUL ANUAL DE VIN

Litri/loc

1. LUXEMBURG63,4

2. FRANTA60

3. ITALIA58,8

4. PORTUGALIA56,4

5. ELVETIA41,2

6. ARGENTINA40,9

7. SPANIA38

8. GRECIA31,9

9. URUGUAY31

10. UNGARIA30

11. DANEMARCA28,7

12. GERMANIA23

13. AUSTRIA22,9

14. ROMANIA22,2

15. CHILE13,1

Pe piata mondiala a vinului pot fi definite citeva fluxuri importante ale circulatiei vinurilor. Cele mai importante sunt Europa de Vest - America de Nord si interiorul Uniunii Europene, aparute cu multi ani in urma datorita legaturilor strinse intre lumea noua si cea veche si datorita relatiilor istorice itercomunitare. Exportatorii principali sunt tarile cu traditii in domeniu ca Franta, Italia, Spania, Portugalia,Germania, importatorii - SUA, Canada, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Danemarca. In ultimii doi - trei ani a aparut si fenomenul invers. Vinurile din SUA (preponderent cele din California si Washington) s-a facut vazute pe pietele vest europene, in special Marea Britanie,Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Tarile Scandinave.

Al doilea flux important este Europa de Vest - Asia de Sud Est. In calitate de exportatori sunt aceleasi tari cu renume in domeniu, iar in calitate de importatori - Japonia, Korea de Sud, China, Taiwan. De mentionat, ca pe parcursul ultimilor ani el a cunoscut o crestere rapida.

Pe locul trei dupa importanta se afla fluxurile Australia, Noua Zeelanda - SUA, Canada, Africa de Sud - SUA, Canada si Chile, Argentina - SUA, Canada. Ele au aparut in ultimii zece cincisprezece ani si reprezenta a treia parte din importul vinului pe pietele nord americane.

Fluxuri mai mici dupa importanta sunt Europa de Est - Europa de Vest (Romnia, Bulgaria, Macedonia, Moldova, Georgia Germania , Marea Britanie, Belgia, Tarile Scandinave), Europa de Est - America de Nord, Australia si Noua Zeelanda - Europa de Vest, Africa de Sud - Europa de Vest, Chile si Argentina - Europa de Vest, Europa de Vest - Orientul Apropiat si Africa de Nord.

Fluxuri in curs de aparitie: Australia si Noua Zeelanda - Asia de Sud Est, Europa de Vest - CSI, America de Nord - Europa de Vest.

In studiul facut de organizatia londoneza Euromonitor care se ocupa cu studierea pietei mondiale a bautuilor alcoolice se mentioneaza ca in ultimii ani s-a redus volumul de vinzari al productiei alcoolice. Autorii articolului prognozeaza o stagnare in comert cu produse alcoolice traditionale, inclusiv vinul,cu preponderenta pe pietele vest europene si americane. Se presupune ca o crestere care va compensa scaderea vinzarilor pe pietele sus numite ar putea aparea numai in tarile in curs de dezvoltare. In asa fel in America Latine se asteapta o crestere de 19,8%, in Asia de Sud Est - 25%, in Orientul Apropiat - 24,4%, in China - mai mult de 150%.

Marile corporatii multinatonale duc lupta in primul rind pentru atragerea noilor categorii de consumatori, in special din categoria celor tineri. Pentru aceasta se duce o politica de diversificare a produselor pe categorii de consumatori si introducere pe piata a produselor noi.

I.2 Piata vinului in EuropaCu greu ar putea fi subestimata importanta vinului pentru agricultorii si consumatorii din Uniunea Europeana. Vinul face parte din viata cotidiana a europenilor si sunt semne ca devine si mai popular, mai ales in randul nord-europenilor care, prin traditie, preferau bere si bauturile spirtoase tari.

UE este cel mai mare producator, exportator si importator de vinuri, iar printre membrii sai figureaza primii trei producatori mondiali - Italia, Franta si Spania. Viile acopera 3,4 milioane hectare, de la extremitatea sudica a Greciei, in sud, pana in Tara Galilor, in nordul Uniunii. UE produce si consuma 55% - 60% din productia mondiala de vin. Aceasta nu inseamna ca se limiteaza la vinurile produse in interiorul Uniunii. intre 1995 si 1997, UE a importat anual 5,3 milioane de hectolitri - peste o treime provenind din tarile candidate, mai ales din Bulgaria, Ungaria si Romania.

Concurenta pe piata europeana a vinurilor se inteteste, Chile, Argentina, Australia, SUA si Republica Sud-Africana fiind noii rivali ai producatorilor din UE si ai vecinilor ei imediati de la est.

Viticultura este si o parte vitala a structurii rurale europene. in Franta, ea reprezinta 14,3% din valoarea productiei agricole totale, iar in Italia 9,8%. in regiunea Languedoc-Roussillon din Franta, vinul reprezinta peste jumatate din productia agricola.

Iata de ce este Comisia atat de dornica sa asigure adaptarea organizarii sale comune a pietei de vinuri, la concurenta tot mai mare de pe pietele mondiale, mai ales dupa intrarea in vigoare, in 1995, a acordului incheiat dupa Runda Uruguay, privind acordul general de Tarife si Comert, care a redus barierele din calea importurilor.

In 1994, confruntat cu critici tot mai aprinse in legatura cu cheltuielile pentru reducerea lacului de vin al UE, comisarul de atunci pentru agricultura, Ren Steichen, a facut propuneri radicale privind reducerea surplusului de productie.

Guvernele Uniunii, in frunte cu Spania si Italia, au fost ingrozite, temandu-se ca planurile ar putea falimenta mii de producatori de vinuri, dintre producatorii lor cei mai mici. Planul a fost suspendat pana in iulie 1998, cand comisarul pentru agricultura, Franz Fischler, a dat publicitatii noi propuneri, dupa ce trei ani de recolte mai mici l-au convins ca surplusul structural de vinuri din UE era pe sfarsite.

Planurile dlui. Fischler, concentrandu-se mai putin pe reducerea capacitatii si mai mult pe imbunatatirea calitatii, constituie acum parte integrala a pachetului de reforme agricole din Agenda 2000. Propunerea dlui. Fischler a sporit cheltuielile in domeniul vinului cu 50% pana in 2003, de la 826 milioane de euro in 1998 si 970 milioane de euro in 1999, la 1,234 miliarde de euro. In prezent, cheltuielile variaza mult, in functie de marimea recoltei si de cantitatea excedentara de vin care trebuie cumparata si distilata.

Daca dorim sa dam o sansa producatorilor nostri si recunoastem ca vinul este o cultura, nu doar o industrie, atunci ajutorul este necesar, a declarat dl. Fischler cand si-a anuntat planurile. Dorim ca pentru urmatorii doi ani sa cream situatia in care oferta noastra sa fie in pas cu cererea.

Dl. Fischler afirma ca doreste imbunatatirea calitatii vinurilor, pentru a se evita amenintarea pe care o prezinta vinurile din California si din emisfera sudica, care castiga teren pe piata, si a respins criticile, in sensul ca piata UE este puternic protejata.

Planul mentine platile pentru dezradacinare, care ii incurajeaza pe agricultori sa distruga unele din soiurile lor de vita de vie mai vechi si mai putin productive. Planul interzice plantarea de vita de vie, cel putin pana in 2010, cu exceptia zonelor in care cererea creste.

In baza regulilor existente, producatorii primesc intre 1449 euro si 12317 euro pentru fiecare hectar de vie dezgropata, in functie de recolta, tipul de cultura si varietatea strugurilor.

Planul desfiinteaza treptat si unele forme de distilare, care constituie o metoda foarte raspandita de eliminare a surplusurilor, desi aceasta a provocat critici vehemente din partea celor care se opun cheltuielilor mari din sectorul vinului. In ultimii 5 ani, UE s-a debarasat de un mare volum excedentar de vin si produse rezultand din procesul de inviorare, din care o parte este folosita la producerea bauturilor spirtoase care sunt apoi transformate, prin distilare, in carburant auto exportat in diverse tari, cum ar fi Brazilia.

Se aloca fonduri si pentru imbunatatirea marketingului si incurajarea producatorilor, carora li se permite sa planteze vii noi, sa aleaga cele mai bune varietati posibile.

Comisia mai doreste sa desfiinteze si sistemul prin care UE finanteaza cumpararea de vinuri ce nu pot fi vandute si stocarea lor in ???depozite de interventie, dar ar putea acorda producatorilor ajutor pentru stocarea privata, ca sa nu comercializeze vinuri in perioade de surplus.

Nu este deloc clar ce efect va avea asupra industriei vinului din tarile comunitare aderarea, in cele din urma, a tarilor candidate. Este limpede ca atunci cand vor adera, ele vor deveni parte a pietei UE a vinului, o piata mai competitiva, mai dura.

Reforma va continua o politica inceputa acum cativa ani, care reduce treptat capacitatea si se concentreaza asupra reputatiei recunoscute a vinurilor UE.

Din 1975 incoace, suprafata destinata viilor a scazut in medie cu 1,4% sau 56000 de hectare, anual.

In ultimii cativa ani, productia a fost in medie de 192 de milioane de hectolitri, fata de 210 milioane, in prima jumatate a deceniului trecut.

In acest moment nu stim cum va arata reforma, asa ca este greu de spus care va fi impactul urmatoarei largiri, afirma un oficial al Comisiei. Dar cautam, evident, sa imbunatatim calitatea produsului nostru si sa mentinem reputatia Europei de prim producator de vinuri al lumii. Aceasta nu poate fi decat intarita de catre viitorii membri, dintre care unii se bucura deja de o reputatie internationala in domeniu.

Romania este deja al zecelea mare producator de vinuri din lume, producand 6 milioane de hectolitri anual, desi prognozele Comisiei anticipeaza ca recenta crestere a exporturilor va fi treptat, pe termen mediu, limitata.

Ungaria, pe locul al 12-lea in lume, cu o productie de 4,5 milioane de hectolitri in 1997, isi directioneaza exporturile, aidoma Romaniei, spre Marea Britanie si Germania, iar vinurile sale, cum ar fi Tokay, se bucura de o buna reputatie. Potrivit prognozelor Comisiei, productia va creste, la fel si exportul.

Bulgaria produce doar 2 milioane de hectolitri, dar are, proportional, o capacitate de export mai mare decat cea a Ungariei. in 1983, Bulgaria a fost, temporar, cel mai mare furnizor individual al pietei din UE, consumatorilor germani si britanici placandu-le in mod deosebit vinurile bulgaresti.

Recoltele au fost recent afectate de irigatiile necorespunzatoare si reducerea investitiilor, dar acum isi revin din nou. Este singurul sector in care agricultura bulgara cunoaste o crestere. Comerciantii internationali afirma ca vinul este unul din produsele agricole la care Bulgaria are avantaje competitive, se arata in raportul Comisiei. Viile de calitate ar putea reprezenta o proportie estimata la 20% din culturile de la inceputul secolului viitor.

Rapoartele mai prognozeaza ca exporturile slovene vor creste si ele in urmatorii cativa ani. Producerea de vinuri de calitate a crescut in ultimii ani si in Slovacia.

Principalii producatori dintre tarile candidate au recunoscut potentialul oferit de UE. intre 1994 si 1997, Bulgaria si-a sporit exporturile catre UE de la 465000 la 710000 de hectolitri. Ungaria si-a sporit livrarile de la 280000 la 410000 de hectolitri, iar Romania de la 130000 la 310000 de hectolitri.

Perspectivele tarilor candidate au fost ajutate si de Acordurile Europene. Din 1995 incoace, cotele preferentiale de import in UE au fost sporite, pentru a se tine seama de exporturile anterioare catre cele 3 tari care au aderat la Uniune in acel an - Suedia, Finlanda si Austria.

Daca dorim sa dam o sansa producatorilor nostri si recunoastem ca vinul este o cultura, nu doar o industrie, atunci ajutorul este necesar. De exemplu, inainte ca Suedia sa fi aderat la Uniune, in Suedia puteau fi importate, in regim de duty-free, cantitati nelimitate de vinuri unguresti. Pentru ca Ungaria sa nu piarda, dupa 1995, venitul de pe urma vinului vandut pana atunci Suediei, cota sa totala pentru UE a fost sporita de la 220000 de hectolitri, cat era in 1995, la 270000. Toti furnizorii majori din tarile candidate si-au atins cotele, si in unele cazuri le-au depasit, atat in 1995, cat si in 1996.

Intrarea in vigoare a acordului GATT, Runda Uruguay, din 1995, care a pus capat sistemului anterior de preturi minimale la importul de vinuri si a prevazut reducerea cu 20% a tarifelor, in decurs de 5 ani, ar trebui sa favorizeze si industria vinului din tarile candidate. in primul an de la semnarea acordului, Romania si-a sporit cu 70% exporturile catre Uniune, iar Ungaria cu 20%.

Pe langa avantajele evidente oferite de piata unica, aderarea in cele din urma la Uniune, va ajuta tarile candidate sa evite genul de dispute care au stanjenit recentele incercari ale UE de a negocia acorduri de comert bilateral cu cateva tari, printre care Republica Sud-Africana, Australia si SUA.

Convorbirile recente dintre Republica Sud-Africana si UE asupra unui acord de comert liber s-au naruit din cauza insistentei UE ca numai Spania poate produce vinuri de tipul sherry (Xeres) si numai vinurile din orasul portughez Oporto pot purta denumirea de Porto.

Apartenenta la UE va ajuta tarile candidate sa evite asemenea dispute. Calitatea de membru nu le va indreptati sa foloseasca nume ca vin de Porto, sau sherry, dar le-ar putea intari puterea de negociere pentru a mentine nume de marca nationale, cum ar fi Tokay in Ungaria.

Negocierile similare cu alti exportatori de vinuri, printre care SUA, s-au lovit de dificultati asemanatoare, producatorii din UE insistand ca nu trebuie sa piarda avantajul competitiv pe care li-l confera varietatile de struguri si de vinuri numite dupa regiunile respective din tarile lor.

La fel, discutiile cu producatorii din sfera sudica s-au lovit de probleme legate de recunoasterea reciproca a practicilor de producere a vinurilor, care difera de la o regiune a lumii la alta.

Indiferent ce alte probleme ar putea confrunta tarile candidate, mesajul care se desprinde din recentele rapoarte asupra situatiei agriculturii din cele 10 tari este ca industria vinului este intr-o pozitie mai buna decat majoritatea altor sectoare. Astfel, ea ar putea profita de pe urma aderarii, in cele din urma, la UE, cu conditia ca tarile candidate sa faca investitiile necesare pentru a dezvolta avantajele pe care le au deja.

I.3 Piata vinului in RomaniaRomania a reusit sa revina puternic pe piata internationala a vinului, exportand anul trecut peste 500 mii hl de vin, incasandu-se 23 mil$. Pana si cele mai ieftine exporturi de vin aduc producatorilor un profit, care ar putea spori din 2004, cand se anticipeaza o crestere a calitatii vinului. Astfel producatorii urmaresc sa cucereasca pietele de export prin practicarea unor preturi de promovare.

Exportul de vin nu trebuie raportat doar la rata profitului, ci si la efectul de imagine pe care il are acesta intr-o confruntare, in care beneficiarii sunt milioane de consumatori, care intra in contact direct cu unul din cele mai performante produse, purtand eticheta si certificat de calitate romanesti. Pentru noi vinul reprezinta cel mai bun ambasador al Romaniei in strainatate, chiar daca intampina penalizari de ordin financiar: accize, taxa pe banderola, practici financiare discretionare.

Valoarea exporturilor romanesti in anul 2002 s-a ridicat la 23milioane$. In ciuda dificultatilor intampinate de viticultori, Romania ramane o tara net exportatoare de vin, excedentul balantei comerciale fiind de 21,3milioane$ in 2002.

Compozitia foarte variata a soiurilor de vita de vie ofera cultivatorilor posibilitatea de a produce peste 400 de tipuri de vin, dominante fiind vinurile de masa. In consumul de vin, o pozitie dominanta o detine vinul alb, preferat de peste 63% dintre consumatorii romani. La export, cea mai mare cautare o au vinurile rosii, cu o pondere de 68%. Anual tara noastra exporta 10% din productia totala de vin.

Pentru viticultori, anul 2003 a fost unul de exceptie, daca ne referim la calitatea strugurilor din aceasta toamna(dulci si sanatosi). Astfel se pot obtine vinuri foarte bune, daca se respecta regulile de vinificatie.

COMERTUL EXTERIOR CU VINVINUM200020012002

EXPORTmil hl253,5394,7504,5

mii $17737,41967023045,1

$/hl7049,845,7

IMPORTmii hl13,16,97,8

mii $1250,113371762,2

$/hl95,4193,8225,9

SOLD BALATA COMERCIALAmii $16483,31833321282,9

Respectarea acestor norme tehnologice devine obligatorie, mai ales in cazul marilor cultivatori, care produc vin pentru piata. Din randul producatorilor de vin s-au selectat, in ultimii ani, cateva societati care dispun de tehnologii moderne de vinificare, iar prin conlucrarea cu firme straine de renume si-au stabilit o politica de marketing ofensiva si eficienta. S-au facut multe lucruri bune nu numai in ce priveste calitatea vinului, dar si in planul imaginii.

Astazi, vinul romanesc se vinde in cele mai importante retele comerciale din Germania, Marea Britanie, Cehia, Japonia, Rusia si chiar in Franta, pe aceleasi rafturi cu vinurile din tarile care domina piata mondiala a vinului. Vinul este printre putinele produse romanesti care au cautare si se vinde la un pret acceptabil.

ORIENTAREA GEOGRAFICA A EXPORTULUI DE VIN

TARATonemii $$/kg

GERMANIA 1523674760,49

M.BRITANIE2181165400,3

R.MOLDOVA112315231,36

R.CEHA58510211,75

JAPONIA351828140,8

SUA8827910,9

FRANTA7007351,05

ISRAEL 23274010,17

ALTELE427136620,85

TOTAL50453230450,46

Cu un patrimoniu viticol de peste 254.000 hectare si cu o productie anuala de 5,5milioane hectolitri, Romania reprezinta a8a forta viticola din Europa. Tara noastra detine 5,4% din suprafata viticola a Europei si realizeaza ~3% din productia de vin si struguri a continentului.

Peste 1milion din populatia mediului rural isi asigura existenta din cultura vitei de vie. Piata romaneasca a vinului este estimata la ~250milioane euro, fiind sustinuta de principalele 40 de podgorii amplasate in Moldova, Muntenia, Oltenia, Podisul Transilvaniei, Drobogea, Banat si Crisana.

Cel mai mare importator de vinuri romanesti a fost in 2002, Marea Britanie(21800tone), urmata de Germania(15200tone). Cel mai bun pret de valorificare a vinului il obtinem pe relatia cu Cehia, de unde incasam 1,75$/kg.

STRUCTURA PATRIMONIULUI VITICOLSPECIFICATIEUMSUPRAFATA

Patrimoniul viticol totalmii ha254,4

Vii pe rod, din caremii ha242,7

-vii nobile pe rodmii ha120,2

-vii hibrizi pe rodmii ha122,5

Soiuri nobile de masamii ha15,4

I.4 S.C. Prowine International S .R.L.

Infiintata in anul 1997 in municipiul Cluj Napoca, cu obiectiv principal initial comercializarea vinurilor de calitate superioara, societatea a parcurs pasi semnificativi in devenirea sa. Prin cumpararea in anul 2000 a unei linii de imbuteliere a vinului, si apoi a Intreprinderii de vinificatie Cudalbi din judetul Galati, in timp scurt calitatea serviciilor si a produselor noastre ne-a permis sa ne facem cunoscuti pe plan local si national.

Adevaratele repere ale realizarilor noastre le consideram a fi cumpararea in anul 2001 a 160 ha vie in podgoria Dealurile Bujorului, inclusiv toate activele de depozitare-mecanizare ale Fermelor 6-7 si 13 din acest areal, iar apoi, asigurarea functionarii la capacitate completa, in toamna anului 2002, cu eforturi materiale si financiare considerabile, a unitatii de vinificatie CUBALBI, azi cea mai reprezentativa intreprindere de procesare primara, conditionare si depozitare de vin din zona.

Astazi, oferta noastra cuprinde o gama larga de sortimente de vin vrac, specifice binecunoscutei podgorii DEALUL BUJORULUI, sau imbuteliate, avand toate parghiile actionale de a deveni in scurt timp unul dintre cei mai reprezentativi producatori de vin vrac nationali.

I.4.1 Plantatia de vita de vieCumparata in anul 2001 si evaluata azi la 334.278 Euro, plantatia este constituita din doua ferme : Ferma 6-7 "Plaiul Garii-Viile", cu o suprafata de 100,22 ha; Ferma 13 "Pisc-Viile", cu o suprafata de 95 ha.Din 195,22 ha, 160 ha sunt proprietatea ProWine, iar 34,22 ha sunt lucrate in arenda de la proprietarii locali, existand intentia ca in perioada urmatoare societatea sa cumpere si aceasta suprafata.

In cele doua ferme ale societatii, plantarea vitei de vie s-a efectuat in 3 etape:1972 32 ha; 1986 58 ha; 1993- 105 ha.

In prezent, in plantatie se gasesc preponderant soiuri de struguri nobili pentru vinuri albe si rosii cu productivitate buna la hectar astfel:

I.4.2 Unitatea de vinificatie de la CudalbiSe cuvine sa amintim, dupa cum este atestat in documente din arhive, ca denumirea acestei localitati se trage de la un vornic moldovean, Stefan Cudalbu, caruia domnul Moldovei, Stefan cel Mare, i-a daruit in anul 1472, printr-un uric emis de cancelaria sa, un insemnat loc de mosie situat pe Valea Gerului, ca rasplata pentru credinta sa.

Situata astazi in centrul judetului GALATI, la 27 km S-E de TECUCI si 56 km N de municipiul GALATI, pe dealurile sudice ale Podisului COVURLUI, localitatea CUDALBI si-a castigat prin truda bratelor deprinse cu munca grea un binemeritat renume, distingandu-se prin demnitate care-i este proprie si care are ca izvor principal munca si daruirea locuitorilor ei.

Societatea noastra detine, in aceasta vatra incarcata de istorie, o unitate de vinificatie pentru procesare primara, conditionare si depozitare, situata in apropierea unor importante centre viticole: Dealul Bujorului, Nicoresti si Panciu.

Realizata in anii 80, cu tehnologia de ultima ora de atunci, valoarea de piata estimata la data de 30 decembrie 2001, potrivit raportului si opiniei evaluatorilor specializati, a fost de 814.200 Euro, suma pe care o apreciem ca fiind minimala fata de valoarea reala a acestei adevarate intreprinderi de vinificatie, numai daca avem in vedere ca majoritatea utilajelor sunt realizate din inox.

Din anul 2000 si pina in prezent, ProWine a investit in Centrul de vinificatie CUDALBI peste 170.000 USD, iar astazi toate utilajele si utilitatile specifice sunt in perfecta stare de functionare, unitatea fiind in masura sa lucreze la capacitatea proiectata.

Compania deservita de personal specializat de inalta calificare, intregul proces tehnologic urmareste aplicarea metodelor moderne de procesare primara a strugurilor, incepind cu presarea acestora, ce se efectueaza cu prese continue de tip Dusselt si continuind cu macerarea fermentarea in cisterne rotative metalice de tip Roto.

Separarea fazelor are loc la valori ale densitatii mustului de vin de1020 1040 si se realizeaza prin filtrare. Maturarea are loc in vase de fibra de sticla alimentara (polstifuri) si budane de lemn timp de 3 18 luni, uneori chiar 24 luni, astfel imbunatatindu-se insusirile organoleptice, limpiditatea si stabilitatea vinurilor, in perioada urmatoare strategia noastra pe termen scurt are in vedere si realizarea unei vinoteci cu cele mai reprezentative soiuri anuale, respectand prin aceasta traditiile binecunoscutei podgorii Dealul Bujorului.

Conditionarea cuprinde: pritocuri, egalizari si filtrare aluvionara. Pentru a se imbunatati calitatea filtrarii, in anul 2000 s-a achizitionat un filtru aluvionar (PADOVANI) si un filtru EUROPERL (pentru filtrarea mustului si a drojdiei cu filtre cu vid).

Capacitatea totala de conditionare si invechire a vinului este de 4500 hectolitri, din care 2000 hectolitri pentru export, spatiul de depozitare fiind materializat in 158 butoaie de stejar de 0,25-0,70 vagoane, 16 rezervoare polstif de 6 vagoane, 49 rezervoare polstif de 2 vagoane, 7 rezervoare polstif de 4 vagoane, 8 rezervoare polstif de 1 vagon si 9 rezervoare polstif de 3000 l.

I.4.3 Sectia de imbuteliere ClujPolitica societatii este ca pe termen scurt sa devenim unul dintre cei mai importanti producatori nationali de vin vrac.

Cererile de vin in evolutie ale clientilor nostri, cat si calitatea recunoscuta a acestora, ne-au determinat sa achizitionam in anul 2000 o linie de imbuteliere a vinurilor cu o capacitate de 20.000 litri/zi, in valoare de 30.000 USD, ceea ce ne-a permis sa ne diversificam permanent oferta in functie de exigentele pietei. Imbutelierea se realizeaza semiautomat si in conditii sterile. Planul de investitii in curs al firmei cuprinde si achizitionarea unei linii de imbuteliere automata care sa includa o masina de etichetat automata, o masina de umplut sticle automata, o masina de dopuit automata si o masina de ambalare automata.

Astazi, binecunoscutele vinuri "GOLD DE CUDALBI" si "RUBIN DE CUDALBI", imbuteliate in sectia de productie din CLUJ-NAPOCA, B-dul Muncii nr. 1-3, sunt distribuite practic in toata tara, principalii nostri clienti fiind retelele de mari magazine si firme de distributie judetene in numar de aproape 40.

Datele statistice, cat si cifra de afaceri a societatii evidentiaza o realitate pregnanta.Suntem cea mai mare societate de productie, imbuteliere si distributie de vin din judetul Cluj, cu o cifra de afaceri ascendenta (in anul 1998 a fost de 1,2 miliarde lei, in anul 1999 de 12 miliarde lei, in anul 2000 de 31 miliarde lei, in anul 2001 de 38 miliarde lei, in anul 2002 de 75,6 miliarde lei). Rezultatele obtinute pana in prezent ne indreptatesc convingerea ca in anul 2003 vom depasi rezultatele din 2002.

I.4.4 Produsele ProwineCu siguranta ca in lunga istorie a vinului romanesc si vinurile produse in podgoria noastra - DEALURILE BUJORULUI - ocupa un loc binemeritat, acestea fiind obtinute din struguri nobili care asigura prospetimea, aroma inconfundabila si vinozitatea specifice acestei zone.

Vinul nostru are la baza o poveste tehnologica frumoasa si complexa, ce se desfasoara intr-un spatiu incarcat de istorie, punandu-si traditiile la dispozitia clientilor nostri, carora le propune bucuria intilnirii cu un vechi, sincer si devotat prieten.

Tehnologia vinului nostru respecta un ansamblu de reguli intransigente, incepand de la culesul strugurilor la maturitate deplina, cu continutul in glucide cuprins intre 190 si 215 g/l, obtinerea mustului si in final a vinului, un lant traditional ce-i confera astazi marea lui insusire, aceea de a satisface orice gusturi, de la cele abia formate, la cele rafinate, intr-o mare varietate sortimentala, calitativa si cantitativa. Acest vin este produs exclusiv conform prevederilor Legii viei si vinului nr 244/2002, Regulamentului de aplicare 1134/2002 si Ordinului Ministerului Sanatatii 975/1998 privind Normele igienico-sanitare pentru alimente, si a altor acte normative in vigoare.

Prin vinurile noastre nu ne adresam pseudospecialistilor, care inca nu inteleg ca exista o industrie a vinului integral privatizata, ci adevaratilor clienti care sunt in masura sa aprecieze valoarea si noul si sunt capabili sa renunte la scheme rigide in favoarea muncii si sacrificiului ce au dat putere firmei de a nu renunta la ceea ce si-a propus.

Producem vin din struguri nobili, obtinuti sub directa coordonare a personalului ProWine International, de pe 195 ha, din care, 40 ha sunt lucrate in arenda si cuprind urmatoarele soiuri pentru vin alb: Feteasca alba, Feteasca Regala, Aligotte, Muscat Ottonel, Chardonnay, Riesling Italian, iar pentru vin rosu: Cabernet Sauvignon, Merlot, Babeasca, Pinot Noir, Burgund Mare. Incepand cu toamna anului 2002, aplicand tehnologii moderne de vinificatie, s-au obtinut peste 1.700.000 l vin de calitate superioara cu o tarie alcoolica dobandita de peste 12 grade, ce se alinieaza la cerintele normelor aflate in vigoare si indeplinind conditiile de calitate.

Alligote

Este un vin sec cu o c uloare galben-verzuie, stabil n timp si de calitate superioara. Gustul si aroma sa impresioneaza printr-un echilibru si o aroma marcanta. Sciditatea naturala asigura vinului vioiciunea si prospetimea sa tipica

Feteasca Alba

Este un vin alb, obisnuit sec, de culoare galbena cu reflexe usor verzui, potrivit de alcoolic si suficient de acid pentru a i se putea atribui termenul de vin armonic constituit. Gustul si aroma discreta aminteste de mireasma florilor de cmp.

Feteasca Regala

Este un vin alb, sec, de culoare galben-verzuie, ajungnd cu trecerea anilor la cea a aurului pal. Vinul tnar prezinta un plus de aciditate si fructuozitate si o aroma de soi mai evidenta.

Merlot

Este un vin de coloare rosie rubinie cu gust placut ce aminteste pe cel de afina, uneori chiar picant fara sa-i afecteze catifelarea. Se matureaza ntr-un timp relativ scurt ( 1-2 ani ), iar prin nvechire la butelii, dezvolta o aroma-buchet foarte fina. Este soiul nostru de baza pentru vinuri rosii, reflectnd cel mai pregnant potentialul podgoriei Dealul Bujorului.

Babeasca

Are o culoare rosie mai putin intensa, dar suficient de durabila in timp. Aroma-buchet si savoarea sa amintesc pe cea a strugurelui bine copt. Acestea se desavarsesc prin pastrare, nu prea ndelungata la butoi, continuata n butelii, unde capata usoare nuante elerate, proprii vinurilor rosii de calitate. Tnar sau mporavat de ani vinul Babeasca neagra de Dealul Bujorului este retinut n memoria celor care l consuma prin generozitatea nsusirilor sale organoleptice.

Cabernet Souvignon

Are o culoare rosie-rubinie nchisa, diferentiindu-se de celelate vinuri rosii din podgorie. Se impune prin nivelul la care se gasesc principalele componente, dar mai ales prin echilibrul acestora. Cnd este tnar, pastreaza astringenta strugurelui ce-i imprima o nota barbateasca. Dupa 1-2 ani de pastrare la butoi devine mai catifelat cu gust foarte placut, fara sa piarda din caracterul de vin barbatesc specific soiului.

Muscat Ottonel

Este un vin de culoare galben-verzuie, care prin pastrare la butoi si nvechire la butelii capata, relativ usor, o culoare galben-aurie. Suficient de alcoolic mai slab acid si cu un continut destul de ridicat n extract, vinul se distinge prin aroma sa specifica ce atrage si se retine usor.

Riesling Italian

Este un vin sec, cu o culoare galben-verzuie, persistenta n timp si mai a cid dect vinurile de Fetesca, fapt ce-i sporeste longevitatea, fara a-si pierde din eleganta si nerv. Aroma deosebit de personala, nsotita de un gust fructuos, l impun ca pe un vin convingator si preferat.

Chardonnay

Unul din secretele reusitei noastre de pana in prezent il reprezinta aplicarea si adecvarea unor teme de cercetare specifice domeniului de referinta la realitatile concrete din podgorie.

Pinot Noir

Burgund Mare

Unul din secretele reusitei noastre de pana in prezent il reprezinta aplicarea si adecvarea unor teme de cercetare specifice domeniului de referinta la realitatile concrete din podgorie.

I.4.5 Obiectivele ProwineCalitate produselor noastre.

Consideram procesul de evaluare calitativa a produselor noastre ca actiune prioritara, pentru a impune personalitatea viei si vinului produs de ProWine. Este una din prioritatile actionale de viitor ale S.C. ProWine International S.R.L.

Suntem convinsi ca aplicand solutii tehnice avansate si valorificand potentialul binecunoscutei Podgorii DEALURILE BUJORULUI, vinurile noastre superioare cu denumire de origine DOC, VS, cat si vinurile de masa vor fi in continuare o surpriza placuta pentru consumatori, sugerand autenticitatea si certificand calitatea intregii game de vinuri, de la aurul Feteascai Regale la "rosul sangelui" de acum binecunoscutului Merlot de Dealurile Bujorului

Traditie si modernitate.

Noi consideram ca nu trebuie sa renuntam la traditie in producerea vinurilor, chiar daca in lupta cu concurenta pietii este obligatoriu sa adaptam metodele cele mai adecvate pentru obtinerea unor vinuri de calitate.

Credem ca pentru a cunoaste mai bine vinul romanesc trebuie sa implantam in traditie inovatia, dar fara a o face la modul suparator, ci adunand indrazneala modernitatii cu principiile frumos imbinate in forme vii, mulate pe istoria si experienta inaintasilor nostri.

Optiunea de viitor a ProWine este abordarea unei forme de individualizare clasica, specifica locurilor si podgoriei noastre, astfel incat sa pastram soiurile existente conform caracteristicilor acestora, si toate vinurile pe care le producem sa etaleze cu succes traditia, noul si calitatea.

Actionam pentru crearea unei asociatii agricole lucrative puternice a producatorilor de struguri din arealul TARGU BUJOR.

Pentru noi, viticultori cu suprafata medie, formarea unei asociatii lucrative reprezinta viitorul. Prin dezvoltarea unei structuri profesioniste de viniviticultura si cu strategia noastra de marketing, vom

putea oferi consumatorilor vinuri pure, asigurand astfel si pastrarea bogatei traditii de cultura a vitei de vie si a productiei vinului din vestita platforma a COVURLULUI.

Optiunea noastra se adreseaza celor 7 8 proprietari de vie cu locatie apropiata podgoriei noastre, pentru a constitui o structura lucrative supla si dinamica, cu o suprafata de circa 650 ha vie, in masura sa indeplineasca planul de productie elaborat in comun.

Vom finaliza acest proiect comun si necesar sub deviza "Prin noi insine", pentru a nu ajunge in situatia miilor de firme care "trag barca pe uscat", pentru ca nu mai au piata sau produse de livrat, asteptand in zadar mila guvernamentala sau "ploile bugetare".

Credem ca prin aceasta vom putea beneficia si de colaborarea sau sprijinul unor proiecte din strainatate pentru a avea acces la cunostintele de specialitate actuale si la tehnologia unor producatori de vinuri cu renume.

Solutii viabile de perfectionare.

Unul din secretele reusitei noastre de pana in prezent il reprezinta aplicarea si adecvarea unor teme de cercetare specifice domeniului de referinta la realitatile concrete din podgoria si unitatea de vinificatie, proprietatea ProWine.

Pe termen mediu, cu sprijinul angajatilor nostri, specialisti recunoscuti in domeniu, vom aplica teme de cercetare adecvate, indeosebi perfectionarea activitatii de procesare struguri si conditionare vin in unitatea de vinificatie CUDALBI, jud. GALATI, astfel:

Obtinerea de vinuri albe si rosii in conditiile pedoclimatice si de locatie ale unitatii de vinificatie CUDALBI, prin administrarea controlata de enzime pectolitice in scopul eficientizarii randamentului procesului de vinificatie;

Analiza cantitativ-calitativa a aplicarii de drojdii selectionate pentru optimizarea procesului de fermentare a vinurilor albe si rosii;

Fermentarea malolactica a vinurilor obtinute din soiurile de struguri rosii, bogate in tannin, caracteristice podgoriei ProWine;

Corelatia procedeelor traditionale si moderne de eliminare a sarurilor tartrice din vinurile albe, productie proprie.

O ultima tendinta pe piata vinului la nivel mindial este producerea vinurilor ecologice. In acest sens ProWine incearca sa se mentina competitiva. Pe o suprafata mica - 3 hectare - s-au cultivat mai multe soiuri de vita de vie, scopul fiind acela de a produce un vin ecologic, un soi cu totul special. Anul acesta s-a trecut la cultivarea a 33 de hectare de Merlot ecologic.

La ora actuala, vinul ecologic nu este recunoscut. Abia la sfarsitul anului viitor, Prowine va putea vinde litrul de vin ecologic cu de 6 ori mai mult decat acum.Promovarea produselor ProWine pe piata externa.

Aceasta componenta de viitor a programului nostru de dezvoltare prognozata pe termen scurt si mediu are in vedere gasirea de parteneri de afaceri, indeosebi din UNIUNEA EUROPEANA si nu numai, astfel incat pana in anul 2005, aproximativ 35-50% din productia de vin vrac sau imbuteliat sa fie livrata la export.

Acest obiectiv este realist si pe deplin realizabil deoarece podgoria ProWine cuprinde numai soiuri de struguri nobili, conform exigentelor Uniunii Europene iar calitatea vinurilor obtinute in podgoria proprie este recunoscuta pe plan national si intruneste toate caracte-risticile calitative ce o pot impune la export.In vederea realizarii acestui obiectiv s-a intreprins deja analiza unui esantion initial de tari avand in vedere anumite criterii considerate de analistii firmei ca fiind cele mai relavante. Cap IISelectia pietelor internationaleIn vederea realizarii acestui obiectiv s-a intreprins deja analiza unui esantion initial de tari avand in vedere anumite criterii considerate de analistii firmei ca fiind cele mai relavante.

Un prim criteriu de selectie a posibilelor tari in care Prowine si-ar putea promova produsele a fost consumul anual de vin pe cap de locuitor inregistrat in tarile respective. Prin analizarea acestui aspect s-a avut in vedere stabilirea cererii pe piata targetata.CONSUMUL ANUAL DE VIN Litri/loc

1. LUXEMBURG63,4

2. FRANTA60

3. ITALIA58,8

4. PORTUGALIA56,4

5. ELVETIA41,2

6. ARGENTINA40,9

7. SPANIA38

8. GRECIA31,9

9. URUGUAY31

10. UNGARIA30

11. DANEMARCA28,7

12. GERMANIA23

13. AUSTRIA22,9

14. ROMANIA22,2

15. CHILE13,1

Urmatorul criteriu urmarit a fost incadrarea tarii respective in randul celor in care Romania exporta deja produse asemanatoare. Acest lucru este important deoarece potentialii clienti cunosc deja caracteristicile vinului romanesc, sunt familiarizati cu produsele de acest gen exportate din Romania, cunosc calitatea si specificul produselor din aceasta zona. ORIENTAREA GEOGRAFICA A EXPORTULUI DE VIN ROMANESC

TARATonemii $$/kg

GERMANIA 1523674760,49

M.BRITANIE2181165400,3

R.MOLDOVA112315231,36

R.CEHA58510211,75

JAPONIA351828140,8

SUA8827910,9

FRANTA7007351,05

ISRAEL 23274010,17

ALTELE427136620,85

TOTAL50453230450,46

In continuare au fost luate in considerare pretul posibil de incasat pe litrul de vin pe pietele respective dar si alte criterii , rezultand un esantion initial alcatuit din : Franta, Israel, Cehia, SUA, Japonia, Marea Britanie, Luxemburg, Grecia, II.1 FrantaFrana este considerat a fi a patra putere economic din lume si al patrulea exportator. Totui, cifrele publicate de EUROSTAT n aprilie 2002, arat c din punct de vedere al volumului PIB, Franta a fost devansat de puin de ctre Marea Britanie, ea situndu-se pe locul 5.

Profitnd de construcia european unde ea joaca un rol esenial, ca si de dinamismul comerului su exterior, Frana a cunoscut n ultimii ani un progres remarcabil. Agricultura sa a nregistrat o modernizare spectaculoas care i permite adesea s rivalizeze cu SUA pe multe piee externe. Industria a fost restructurat si orientat ctre tehnologiile de vrf. Se consider c n unele domenii, precum cel aerospaial, telecomunicaiile, urbanismul i trenurile de mare vitez, Frana este pregtit s concureze la nivel mondial. In fine, sectorul teriiar care se sprijina pe infrastructuri de transport performante, a devenit, n principal datorit activitaii bancare, a marii distribuii si turismului, unul din motoarele de baza ale economiei.

In ultimii ani, Frana a nregistrat o sensibil ameliorare a majoritii indicatorilor economici,ceea ce i-a permis s raspund criteriilor definite prin Tratatul de la Maastricht, participnd la Uniunea monetar nc din anul 1999.

Mediul demografic/natural :

Populatia Frantei este de 60.180.529 (iulie 2003 ), inregistrand o rata de crestere a populatiei de 0,42% (2003). Densitatea populatiei este 109 locuitori pe km , un numar mare de locuitori fiind concentrat in centrele economice reprezentative ale tarii (Paris, Lyon etc). Distributia populatiei in functie de cele doua medii se prezinta in felul urmator: 75% locuiesc in mediul urban , iar 25% in mediul urban. Clima: Din punct de vedere climatic in Franta se instaleaza ierni reci si veri caldute, fiind o clima temperat- continentala.Resurse naturale: fier , petrol, potasiu. Franta dispune de o infrastructura puternica avand 32,682 km de sosea, 892,900 km cale ferata si 477 de aeroporturi.Mediul politic:

Republica prezidentiala ,bazata pe constitutia din 1958.

Mediul caracterizat prin stabilitate ca urmare a descentralizarii a puterii guvernamentale prin acordarea unei sfere largi de actiune autoritatilor locale.

Guvernul sprijina dezvoltarea si cresterea economica, incurajand schimburile comerciale in relatiilor dintre tari, mai ales cele din cadrul UE si ca urmare a acordurilor incheiate.

Atitudinea fata de produsele straine este rezultatul tarii de provenienta. Politica comerciala a Frantei cunoaste accente de protectionism in relatiile cu tarile din afara UE, manifestate mai ales prin bariere netarifare. Comertul intre tarile membre se caracterizeaza prin liberalizare.

Mediul economic:

Franta este a patra putere industriala a lumii cu un PIB de 1.54 miliarde $, inregistrand o rata de crestere economica de 1%(2002). Repartitia PIB: agricultura 3%, industrie 26% si servicii 71%. In anul 2002 PIB-ul pe locuitor a fost de 25.700 . Venitul la nivel de gospodarie: cel mai scazut 10%: 2.8% si cel mai ridicat 10%: 25.1%.

Exportul se ridica la o valoare de 307,8 miliarde $, principalii parteneri fiind UE 61.3% (Germania 14.7%, UK 9.8%, Spania 9.6%, Italia 8.8%), SUA 8.7% . Valoarea importurilor este de 303,7 miliarde $, principalii parteneri fiind UE 58.6% (Germania 16.7%, Benelux 7.0%, Italia 9.1%, UK 7.5%), SUA 8.9% . Balanta de plati este excedentara. Moneda este Euro. Rata inflatiei a fost de 1,8 %. in anul 2002. Soldul balanei comerciale al Franei in anul 2001 a fost de 17,3 miliarde euro, ceea ce reprezint 1,2 % din PIB. Acest rezultat, apropiat celui din anul 2002, este in descretere, comparativ cu sodul din perioada 1997 1999.

Mediul cultural:

Franta , in materie de cultura si civilizatie continua o traditie istorica. Scolile primare alaturi de academiile celebre au format o populatie educata cu un dezvoltat simt al valorii, cu o puternica dorinta de a crea un stil de viata propriu( lifestyle).

Acces pe piata:

Pornind de la faptul c Frana este o tar membr a UE, cadrul juridic care reglementeaz relaiile economice romano-franceze este asigurat, n principal, de Acordul European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la 01.02.1993 si intrat in vigoare la 01.02.1995. In plan comercial, acesta a fost pus in aplicare inca de la 1 mai 1993 prin Acordul Interimar. La acesta, se adauga o serie de Protocoale aditionale privind comerul cu produse textile, produse siderurgice si vinuri. In prezent, exporturile romneti de produse industriale sunt complet liberalizate pe piaa francez, fiind desfiinate contingentele si abolite taxele vamale. Pentru produsele agroalimentare si pentru comertul cu vinuri, au fost convenite, n vara anului 2000, noi nelegeri ntre Romania si Comisia European, care statueaz sporirea contingentelor la unele produse la care taxele vamale sunt zero sau cu taxe vamale reduse. Deci, din punct de vedere teoretic nu exista limite la exporturile romneti n Frana, ele bucurndu-se de aceleasi condiii de acces ca marfurile de origin comunitar. Problemele cu care se confunta exportatorii romni sunt cele legate de asigurarea standardelor de calitate, pentru a putea face fata competitivitatii sporite pe o piata exigenta. Franta este n mod egal un recipient si un furnizor de investitii straine directe. Ea ncurajeaza, n cadrul regulilor europene si al propriei legislatii privind dreptul societatilor franceze, investitiile straine directe n economia sa ca o modalitate de nscriere n tendinta mondiala de globalizare, de crestere a competitivitatii economiei franceze si de creare de noi locuri de munca n economia franceza. Volumul total al investitiilor straine directe n Franta se situeaza, la 335,9 miliarde Euro, n crestere cu aproape 60 miliarde Euro fata de anul anterior. Investitiile provin n proportie de 71% din Uniunea Europeana. Pe tari de origine, pe primul loc se situeaza Olanda (19,2%), urmata de SUA (15,0%) si Belgia (11,2%).

II.2 IsraelIsraelul se incadreaza in grupa statelor cu economie dezvoltata. In ultimii 15 ani, economia s-a transformat radical, progresand de la o economie in care predomina agricultura si industria usoara, la una bazata pe industrie tehnologica (aviatie, comunicatii, computer design si echipamente medicale electronice). Anul 2000 a fost anul realizarilor de varf ale economiei israeliene, cand investitiile straine, industriile high-tech si exportul au inregistrat cresteri record. Rata de schimb a Shekelului (moneda natioanal) a fost stabila, inflatia a fost 0%, iar PNB a inregistrat o crestere de 6,4%. Incepand cu anul 2001, climatul de afaceri a cunoscut o deteriorare continua ca urmare a infuentei unor factori externi, cat si a conflictului cu palestinienii. Astfel, economia a intrat intr-o perioada de involutie care a continuat si in anul 2002. Din cauza deteriorarii securitatii interne, investitorii israelieni migreaza cu fondurile in strainatate, unii dintre acestia mutandu-si capacitatile de productie in alte tari, inclusiv in Romania. Pe termen scurt, situatia securitatii va afecta, in continuare, cresterea economica si activitatea principalelor ramuri ale economiei (industria prelucratoare, comert, constructii, turism si servicii pentru industrie).

Mediul demografic/natural:

Israelul are o populatie de 6.116.533 (iulie 2003), iar ritmul de crestere a acesteia este 1,39% (2003). Densitatea populatiei este de 267 locuitori pe km. israelul este una dintre cele mai urbanizate tari din lume, peste 91% din locuitori locuind la oras, doar 9% locuiesc in medul rural. Israelul are o clima tipic mediteraniana cu ierni reci si ploioase si veri calduroase si uscate. Israelul are o infrastructura de transport dezvoltata (15,965 km de sosele si autostrazi, 647 km de cai ferate, 30 aeroporturi cu piste amenajate si 25 cu piste neamenajate, porturi la Ashdod, Ashqelon, Eilat, Hadera, Haifa, Tel Aviv-Yafo) si o retea avansata de telecomunicatii (peste 2,8 milioane linii telefonice, peste 2,5 milioane telefoane mobile si sistemul de telefonie, national si international, cel mai dezvoltat din Orientul Mijlociu.

Mediul politic:

Israelul este o democratie parlamentara in care opiniile celor mai mici partide politice si drepturile esentiale ale omului sunt bine respectate. Statul Israel nu are o constitutie aprobata si se conduce in baza unor legi organice. Presedintele tarii este ales de parlament pentru o perioada de 4 ani si are rol simbolic. Parlamentul (Knesset) este unicameral, ales pentru patru ani (cu 120 locuri). Majoritatea partidelor politice sunt reprezentate in parlament si promoveaza orientari democratice, sociale si religioase. (In parlamentul actual sunt reprezenate 16 partide politice - cel mai mic partid are 2 locuri in parlament).

Guvernul raspunde de elaborarea si indeplinirea politici economice si sociale si este condus de un Prim Ministru ales prin sufragiu public. Guvernul actual are in componenta sa 23 de ministere, trei ministrii fara portofoliu si un numar limitat de agentii nationale (investitii, asigurari sociale etc.). Guvernul exercita un puternic rol in economie prin instrumente de politica fiscala si bugetara. Principalele facilitati si stimulente sunt orientate pentru dezvoltarea anumitor ramuri economice (industriile high-tech), zone defavorizate (reduceri de impozite), cresterea exportului (cercetarea pietelor externe, participarea la targuri internationale) etc.

Mediul economic:

Analistii apreciaza ca Israelul are o economie diversificata, orientata spre export, in principal, cu produse ale industriei high-tech, iar schimbarile structurale care au loc, in prezent, sunt de natura sa asigure o crestere economica solida pe termen lung, de indata ce economia mondiala se va redresa si situatia securitatii interne se va imbunatatii.

Israelul are o populatie de 6,59 milioane de locuitori, din care: 2,3 milioane persoane ocupate. Consumul mediu privat pe persoana este estimat la 10.202 Shekeli/trimestru (aproximativ 700 dolari/luna). Importul mediu anual de bunuri pe cap de locuitor este de aproximativ 5.000 dolari, din care: importul mediu anual de bunuri de consum insumeaza aproximativ 690 dolari/locuitor. Principalii indicatorii economici se prezinta astfel : PNB a inregistrat o crestere negativa, in anul 2003, de numai -1%, rata somajului va fi in medie de 11%, consumul privat s-a redus cu -2% (anual), investitiile de capital inregistreza o crestre moderata in anul 2003 de 1,7% (dupa ce au scazut cu 6,6% in 2001 si 3,8% in 2002). Exportul s-a redus cu -4,5% in 2002, insa a crescut cu aceeasi rata in 2003. Rata dobazii se estimeaza sa scada la 8,5% la finele anului 2003 (9,1% la finele lunii iunie). Evolutia ratei dobanzii a determinat aprecierea Shekelului cu 7%, dupa o depreciere de 13%, in perioada decembrie 2001 iunie 2002. Indicele pretului de consum este estimat la 3,5% in 2003. Deficitul bugetar se estimeaza ca fi de -3,5% in 2003, fata de cel aprobat oficial de 3,9% in 2002. Estimarile analistilor au in vedere evolutia pozitiva a situatiei securitatii, care in conditiile deteriorarii, va infuenta, in continuare, negativ dezvoltarea economica.

Structura exportului pe principalele grupe de produse (realizari 8 luni, anul 2003): produse industriale manufacturate 69,1%; diamante finisate 28,2% si produse agricole 2,6%. Exportul de produse agricole se va reduce in continuare ca urmare a reducerii cotei de apa pentru agricultura si a lipsei de forta de munca din acest sector. Distributia geografica a exportului: UE 32%, SUA 30%, Asia 16%, alte tari Europene 7% si alte tari ale lumii 15%.

Structura importului pe principalele grupe de produse (realizari 8 luni, anul 2003): materii prime pentru productie (39,1%), diamante nefinisate (18,9%), bunuri de capital (17,3%), bunuri de consum (13,8%), combustibili (8,9%) si produse aviatice si vapoare (1,2%). Importul pentru productie, de bunuri de capital si pentru consum este in continuare in scadere ca urmare a reducerii activitatiilor de productie si a investitiilor in productie. Principalii parteneri la import sunt: UE 44,3%, SUA 19,2%, Canada 7,7%, Asia 14,8% (Hong Kong 2,7%, China 2,5%, Japonia 2,5%, India 1,8%, Coreea de Sud 1,5%), AELS 4,6%, alte tari Europene 5,3% (Turcia 2,3%, Ungaria 0,3%, Cehia 0,1%, Polonia 0,1%, Romania 2,3%) si alte tari ale lumii 4,1%.

Accesul pe piata:

n ultimii 25 de ani, politica vamal a fost supusa unor transformari radicale, ca urmare a angjamentele asumate de Isreal in cadrul acordurilor internationale si mai ales de numeroasele acorduri de comert liber incheiate cu tari si grupe de tari. Israelul este membru al OMC si a trecut la ndeplinirea angajamentelor asumate n cadrul OMC, prin reducerea taxelor vamale, la 12% la produsele industriale i la 8% la materii prime, cu excepia produselor textile i agricole. Israelul are acorduri de comert liber cu: UE, SUA, rile AELS, Turcia, Canada, Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Mexic, Romnia si Bulgaria. De la 1 ianuarie 1998, evaluarea n vam a mrfurilor se face in conformitate cu reglementrile GATT/OMC. In principiu, taxele vamale sunt ad valorem, calculate ca procent din valoarea mrfurilor, iar la unele mrfuri n baza unui cuantum fix sau combinat (cuantum fix + procent din valoarea mrfurilor).

Acordul de comert liber dintre Romania si Statul Israel a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2001 si prevede realizarea unei zone de comert liber prin eliminarea treptata a taxelor vamale la produsele industriale pana la 1 ianuarie 2004 si acordarea reciproca de facilitati la unele produse agricole prelucrate.

Bunurilor destinate expunerii la targuri comercile si alte evenimente similare (dar nu vandute) pot fi admise in teritoriul vamal, fara plata taxelor, numai in spatiul vamal al pavilionului de targuri si expozitii internationale. In cazul in care, marfurile prezentate la targuri comerciale sunt destinate vanzarii, plata taxei vamale aferente produselor respective se achita, anticipat, intrarii marfurilor in teritoriul vamal israelian.

In Israel, standardele internationale sunt obligatorii la produsele importate, n urmatoarele domenii: sntatea, sigurana naional i mediul nconjurtor. In practica, multe alte produse sunt supuse obligatoriu unor standarde specifice locale (viznd mai degrab latura designului dect cea a performanei) menite s protejeze producia intern mpotriva concurenei produselor importate.

Majoritatea produselor alimentare importate sunt supuse sistemului metric de standardizare. Guvernul israelian solicit ca produsele alimentare i medical-farmaceutice s fie nregistrate de Ministerul Sntii, nainte de a fi vndute pe piaa intern. Israelul nu a adoptat n mod oficial sistemul internaional de standardizare ISO 9000, dei exist o preferin crescnd n rndul importatorilor israelieni n ceea ce privete adoptarea acestui standard.

Piata vinului:

Israelul colecteaza aproximativ 40.000 tone struguri anual. In ultimii ani au fost sadite vii de soiuri de calitate care vor da roada pina in anul 2000. In prezent statul Israel are plantate la vreo 2000 ha de vita de vie de pe care se produc aproximativ 25 miloane de sticle de vin.

Guvernul israelit si-a protejat intotdeauna industria vinicola. Piata interna este dominata de o singura vinarie, Carmel Oriental care controleaza 85% din totalul vinzarilor. In ultimii ani au mai aparut citeva vinarii mici, unele fiind intreprinderi mixte,cu volumul de productie de numai citeva mii de sticle. Preferintele consumatorilor au inceput sa se schimbe de la vinurile semi dulci la vinurile semi seci si seci. A crescut cererea la vinurile rosii de calitate, dar industria domestica nu poate sa le furnizeze in cantitati suficiente. In ultimii doi trei ani au fost importate cantitati din ce in ce mai mari de vinuri de calitate medie si superioara din Australia, Africa de Sud, Chile si Europa in ciuda taxelor vamale mari.

Consumul pe cap de locuitor este estimat intre 5 si 7 litri. Populatia depaseste putin 5,5 milioane dintre care aproape un milion sunt musulmani.

Pentru a exporta productia vinicola in Israel este necesar de respectat unele cerinte. In primul rind eticheta trebuie sa contina toata informatia in limba ebraica si in limba tarii producatoare. A doua conditie nu este obligatorie. Literele in limba a doua nu trebuie sa fie mai mari decit cele in ebraica. Eticheta trebuie sa contina: numele si adresa producatorului, tara de origine, numele si adresa importatorului, volumul in unitati metrice si taria. Daca vinul nu este koser, eticheta trebuie sa mentioneze aceasta cu litere mari ebraice. Eticheta trebuie sa indice orice aditivi sau conservanti utilizati in vin. Importatorul trebuie sa prezinte analizele de laborator din tara de origine. Deasemenea se prezinta mostre la Institutul Israelian al Vinului pentru analize adaugatoare. Importul se admite numai in cazul cind sunt prezentate ambele certificate. Institulul abroba deasemenea design-ul etichetei. In Israel mai exista procedura de certificare kasrut care presupune controlul procesului de producere a vinului din punct de vedere al respectarii canoanelor religioase. Conform legilor statului Israel numai Consiliul Rabinilor Superiori din Israel are dreptul de a da asa fel de certificat. In unele cazuri Consiliul poate delega autoritatea sa unei organizatii sau persoane fizice. In cazul daca vinul nu este koser, el nu poate fi stocat in supermarket-uri, hoteluri sau restaurante koser. In ultima vreme s-au facut aparitia pe piata vinuri koser din Italia si Franta.

II.3 Cehia

Mediul demographic/natural

PopulatiaCehiei era de 10 249 216 locuitori in iulie 2003 inregistrand o rata de crestere a poapulatiei negativa de -0.2% pe an in perioada 1998-2002. Pentru anul 2003 rata de crestere estimata este de -0,08%. Cei mai multi cetatenilor cehi sunt romano catolici(39,2%) sau atei(39,8%), protestanti4,6% si ortodocsi 3%.

Nivelul de educatie este ridicat 99% din populatie avand cunostinte minime spre medii.

Forta de munca in Cehia totalizeaza 5 203 000 muncitori repartizati in proportie de 5% in agricultura, 35% inindustrie si 60% in domeniul serviciilor.

Retelele de comunicatii pot fi redate in cifre astfel: cai ferate-9 462km; aeroporturi-144; 303 km navigabili(in special pe Elba).

Mediul politic:Tipul de guvernare existent in Cehia este democratie parlamentara.

Parlamentul este alcatuit din 200 membri in Camera deputatilor si 81 in Senat. Puterea executive este exercitata de primul ministru iar presedintele este ales pentru o perioada de 5 ani. Alegerile prezidentiale au avut loc in februarie 2003 a fost ales Vaclav Klaus ca successor allui Vaclav Havel.

Alegerile generale din anul 2002 au adus la conducerea statului o coalitie guvernamentalal formata din Partidul Social Democrat Ceh (CSSD), Uniunea Crestin Democrata-Partidul Cetatenilor Cehoslovaci (KDU_CSL) si Uniunea pentru Libertate. Primul ministru este Vladimir Spidla.

Avand in vedere ca principalul obiectiv al guvernului este pregatirea pentru integrarea europeana, acesta continua sa atraga cat mai multi investitori straini.

Mediul economic:Cehia este considerate ca avnd una dintre cele mai prospere si stabile economii raportat la fostele tari comuniste.

Rata de crestere a pib 1,5% pe an in perioada 1998-2002, inregistrandu-se o crestere de 2%in 2002. Pib pe cap de locuitor este 15,130 usd.

Moneda nationala este coroana ceha in 2002 1USD= 32.739CZK. Rata inflatiei afost de 1,8%in anul 2002, inregistrand o medie anuala de 4,6% pe perioada 1998-2002

Rata somajului a inregistrat o crestere de la 8,63%in 1998 la 9,19 %in 2002.

Exporturile au atins o cifra de 40,8 miliarde $(exporturi FOB) in anul 2002 iar importurile 43,2 miliarde $ (importuri FOB). Germania ocupa primul loc ca partener de schimb al Cehiei, urmat de Slovacia, Austria, s.a.

Accesul pe piata: Important pentru piata Cehiei este faptul ca importurile agricole totalizeaza doar 6,5%. Mediul investitional este caracterizat de faptul ca Cehia a fost o tinta importanta pentru investitori, relativ la tarile in curs de aderare, avand in vedere asteptarile de crestere a pietei ca urmare a viitoarei integrari in UE. Investitiile si proprietatea sunt protejate prin lege, nu exista discriminari intre investitorii si partenerii autohtoni si cei straini.Principiile legii care reglementeaza proprietatea privata sunt bazate pe concepte de drept europea, multe fiind compatibile cu standardele impuse in acest domeniu de UE. Inca sunt multe de reglementat insa pana la atingerea standardelor folosite in UE.

II.4 Statele Unite ale AmericiiMediul demographic natural:

Populatia Statelor Unite a fost estimata la 290 342 554 locuitori in iulie 2003, inregistrand o rata de crestere de 0,92% pe an. Americanii sunt protestantiin proportie de 56%, romano-catolici 28%, evrei2%, atei 10%. In SUA sunt peste 10 milioane de studenti si peste 50 milioane elevi, 380 universitati

Forta de munca per total exceptand somerii este de 141,8 milioane orientata in proportie de 31% spre domenii manageriale; 28,9% in domenii administrative, tehnice; 13,6% in servicii, 24,1% in domenii ca transporturi, minerit si doar 2,4% in agricultura, pescuit si domeniul forestier.

Caile de comunicatie sunt reprezentate de caile ferate( o retea aproape dubla fata de cea a Europei,,sosele(o lungime de 6 370 031 km), transport aerian(14 801 aeroporturi, SUA incadrand 15 din primele 22 aeroporturi ale lumii), transporturi fluviale(41 009 km), etc.

Mediul politic:Statele Unite sunt organizate ca republica prezidentiala, stat federal potrivit constitutiei din 1787, presedintele fiind ales prin vot indirect(de un colegiu electoral) pe o perioada de 4 ani. Presedintele este atat seful statului cat si al guvernului. Puterea este divizata prin constitutie intre partea executiva, legislativa si judecatoreasca.

In urma atacurilor de la 11 septembrie au fost luate masuri suplimentare de securitate care ar putea ingreuna accesul pepiata SUA a agentilor economici straini.

Mediul economic:Sua area poate cea mai avansata economie pe plan mondial, fiind lider in tehnologia informationala si in alte domenii legate de inovatii de domeniu ethnic. In ceea ce priveste sectorul agricol, acesta este destul de restrans insa cu o productivitate extreme de ridicata.

Produsul intern brut al SUA este de 10 400 miliarde $ (2002), inregistrand o crestere de 2,5% pe an. Pib pe cap de loc este de 37,600 USD. Rata somajului inregistrata in 2002 a fost de 5,8%.

In ceea ce priveste comertul exterior SUA detine primul loc in lume, concentrand mai mult de 10% din totalul mondial. Exporturile se ridica la cifra de 687 mliarde$ (FOB) importurile fiind de 1165 miliarde$(FOB). Canada este principalul partener de schimb, urmata de Mexic, Japonia, Germania, Marea Britanie, China, etc.

Piata vinului in SUA

Pionerii desfiintarii monopolului european de producere si comercializare a vinului au fost americanii. In SUA, dupa cum este cunoscut exista comunitati italiene si hispanice foarte mari. Indivizii acestor comunitati au fost initiatorii raspindirii traditiilor de producere si consum ale vinului. Primele plantatii de vita de vie au aparut in California, mai tirziu raspindu-se si in alte state din coasta de vest. Americanii au adaptat la clima americana soiurile franceze: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir.

Piata vinului in SUA este o piata tinara. In majoritate ea este compusa din indivizi care sub influenta traditiilor din lumea veche (adica Europa) ce persista in ultima perioada in SUA trec de la consumul de bere la cel de vin. De aceea si preferintele lor sunt un pic bizare. Acestei categorii le sunt pe plac vinurile tinere, cu aroma de fructe si gust lejer. Gama data de vinuri din fericire poate fi produsa in cantitati mari la noi.

Piata vinului in America de Nord1971-751976-811981-851985-901991-98

Productia America de Nord 1400917161 1871017819 18654

Consumul America de Nord 1477417950 2281422820 19918

Bilant-765 -789-4104 -5001-1264

In ultima perioada de timp productia de struguri in SUA a fost afectata in mare parte de ingheturile ce s-au produs citiva ani consecutiv. Productia locala a scazut simtitor, in unele regiuni chiar cu 40%-50%. Deaceea importatorii americani au pornit in lumea mare in cautarea unor noi surse de aprovizionare. Regenerarea unei plantatii de vie necesita 4-5 ani, timp care permite exportatorilor in acest domeniu sa intre pe piata SUA.

Vinurile americane au devenit prea scumpe pentru unii consumatori autohtoni. Aceasta se datoreaza atit recoltei proaste din ultima vreme cit si tendintelor de scumpire a marfurilor produse in SUA datorita cresterii cheltuielilor cu forta de munca. Vinurile din California, Washington si alte citeva state cindva accesibile unei paturi largi de consumatori au trecut in categoria vinurilor de o calitate mai superioara. Indivizii care nu-si mai pot permite aceste vinuri trec vrind nevrind la consumul vinurilor de import. Vinurile noastre ar putea atrage cumparatori si din categoria data.

II.5 LuxemburgMediul demografic:

Populatia totala este de 454157 locuitori. Luxemburgul inregistreaza o rata de crestere de 1,23% anual.Transporturile sunt reprezentate de cele rutiere si feroviare in special total, fiind 274 km cai ferate si 5166 km sosele. Exista 37 km cai maritime si 2 aeroporturi;

Mediul politic:

Sistem de guvernare prezent este monarhia constitutionala. Luxemburgul este cunosut pentru stabilitatea politica. Ca orientare ideologica mentionam prezenta democratilor si a socialistilor. Tara are participari la diferite organisme internationale: BERD, UE, FAO, NATO, OCDE, UNCTAD, WMO, UNESCO;

Mediul economic:

Luxemburgul inregistreaza un nivel de dezvoltare ridicat si o rata de crestere economica ce se mentine la nivel inalt. PIB pentru anul 2002 a fost de 20bilioane$, cu o rata de crestere=2,3% iar produsul intern brut pe cap de locuitor a fost de 44000 $. Moneda adoptata este euro iar rata inflatiei este mica, in anul 2002 fiind de 1,6%. Nici rata somajului nu inregistreaza valori foarte ridicate, aceasta situandu-se in jurul procentului de 4,1%;

Balanta de plati este deficitara, nivelul exporturilor situandu-se la 10,1 bilioane $, iar cel al importurilor la 13,25 bil $.Accesul pe piata:

Consumul anual de vin in Luxembourg e de 63,4 litri/loc. Preferinta e pentru vinurile rosii in comparatie cu consumatorii din Romania, care prefera vinurile albe;

Iesirea pe piata mondiala a vinului a fost posibila in mare masura datorita transferurilor de tehnologie moderna din Europa;

Vinificatorii din aceste tari impreuna si-au creat un stil al lor de producere si comercializare a vinurilor.

II.6 JaponiaMediul demografic:

Populatia totala este de 127 214 499 locuitori. Japonia inregistreaza o rata de crestere destul de mica, de aproximativ 0,11% anual.

Transporturile sunt reprezentate de cele rutiere si feroviare in special total, fiind 23168 km cai ferate si 1152207 km sosele. Exista 1770 km cai maritime si 172 aeroporturi;

Mediul politic:

Sistem de guvernare prezent in aceasta tara este monarhia constitutionala cu regim parlamentar. Ca orientare ideologica intalnim in proportii mai mari democrati, social-democrati, conservatori si comunisti. Cele mai importante participari la diferite organisme internationale sunt : BERD, FAO, G5, G7, G8, G10, BIRD, OECD, UNCTAD, UNESCO, UNITAR, WMO etc.

Mediul economic:

Japonia este caracterizata din acest punct de vedere de prezenta inca intr-o proportie destul de mare a guvernului si a corporatiilor sale industriale, de asemenea printr-o puternica etica a muncii, tehnologia de varf avansata comparativ cu alocarea unui foarte mic procent din PIB pentru aparare ( 1%). Toate acestea si alti factori desigur au ajutat Japonia sa avanseze foarte rapid pe locul al 2-lea din lume ca putere economica tehnologica, dupa SUA si pe locul al 3-lea ca marime in economia mondiala, dupa SUA si China.

Produsul intern brut total pentru anul 2002 este relevant in sprijinul afirmatiilor de mai sus, situandu-se in jurul valorii de 3,55 trilioane $, cu o rata de crestere de 0,3%. PIB pe cap de locuitor este de 28000$;

Moneda nationala este yenul japonez. Rata inflatiei este de 0,9%, iar cea a somajului de 5,4%;

Balanta de plati este excedentara, nivelul exporturilor finnd de383,8 bilioane $, iar cel al importurilor de 292,1 bil $.Accesul pe piata:

Japonia are o piata uriasa, dar competitiva si exigenta din toate punctele de vedere(preturi ridicate la importuri), cu importante retele comerciale.

Conform datelor oficiale statistice, Japonia satisface aproximativ 35% din necesitatile consumului local. Cu toate acestea legile japoneze sunt foarte vagi in definirea produselor care pot fi marcate ca "Fabricat in Japonia". De aeea foarte mult vin definit ca japonez dupa origine in realitate este un cupaj dintr-un vin local si un vin importat sau produs din must importat. Calcularea productiei de struguri in Japonia este cam dificila si poate fi numai aproximata. Ministerul Agriculturii din Japonia declara ca productia de struguri este probabil mai mica de 5%. Importurile de vin in vrac au crescut brusc in 1997, ceea ce explica cresterea productiei vinurilor japoneze pe parcursul ultimului an.

Pe parcursul a ultimelor doi ani consumul de vin in Japonia a cunoscut o revitalizare datorita refacerii prezentei vinurilor pe politele supermarket-urilor. Preturile medii pe sticla au scazut dramatic, ceea ce a dus la cresterea cantitatii de vin consumat. Cu toate acestea din punct de vedere valoric cresterea a fost mai modesta. Multe vinuri populare care se vindeau in perioada 1991 - 1993 la pretul de 15 - 20 dolari SUA au scazut in prezent la 5 - 10 dolari. Consumul mediu pe cap de locuitor in Japonia este de un litru, ceea ce este inca foarte putin in comparatie cu tarile europene si chiar cu Australia (19 litri) si SUA (10 litri).

Aproape 75% din vinul importat in Japonia este imbuteliat. Disponibilitatea strugurilor pentru prelucrarea tehnica este redusa datorita unei piete foarte dezvoltate pentru strugurii proaspeti. Vinurile locale se cupajaza de regula cu vinurile iftine importate si le permite producatorilor sa marcheze vinul ca "Fabricat in Japonia".

Piata vinului importat este compusa de regula din trei categorii: vin imbuteliat, sampanie si vin in vrac. Importurile vinurilor imbuteliate au crescut cu 25% in comparatie cu 1996, ceea ce demonstreaza tendinta detailistilor japonezi de a obtine reduceri la procurarea vinurilor din Europa si Chile. La fel a crescut si importul vinurilor in vrac.

II.7 Marea Britanie

Denumirea oficiala este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord prescurtat: Regatul Unit.Mediul demografic/natural:

Numarul locuitorilor este de 60.094.648 (2003), inregistrandu-se o rata de crestere de 0,3%. Densitatea populatiei este de 243 loc/km . Concentratia cea mai mare a populatiei este in jurul Londrei, precum si in zonele de Sud, Sud-Est, West Yorkshire, Manchester, West Medlands.

Distributia populatiei in mediul urban este de 89% si in mediul rural 11%.Clima este temperat, fara diferente mari intre temperaturile extreme.

Marea Britanie are o infrastructura puternica , acest fapt fiind demonstrat prin km de sosea (371,603 km), cale ferata (16,893), precum si prin cele 470 de aeroporturi.

Resursele naturale ale tarii, precum solurile, padurile si bogatiile subsolice au o importanta covarsitoare in dezvoltarea acsteia.

Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este British Trade International structura in cadrul Departamentului pentru Comert si Industrie, avand doua componente: Trade Partners UK pentru promovarea exporturilor britanice si a investitiilor britanice in exterior si Invest UK pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie.

Mediul politic:

Marea Britanie este o monarhie parlamentara , in fruntea statului aflandu-se un monarh cu putere limitata. Guvernamantul democratic este bazat pe o constitutie compusa din diferite documente istorice, legi si cutume adoptate de-a lungul timpului.

Stabilitatea tarii este conferita de incercarile reusite de descentralizare a puterii statale, respectarea legilor si conlucrarea tuturor factorilor politici.

Ca si multe tari dezvoltate Marea Britanie are o economie mixta. Asta inseamna ca o parte din sectoarele economiei sunt operate de guvern, iar altele de afacerile private.

Statul ofera cadrul legislativ pentru desfasurarea intr-un mediu sanatos a afacerilor interne si internationale. Regatul Unit este membru al: ONU, UE, NATO, Commonwealth, G-8, OSCE, al Consiliului Europei., OMC, OCDE si al altor organizatii internationale. Marea Britanie este membra a UE. Astfel pozitia tarii fata de tarile membre este de deschidere datorita liberalizaii comertului. Fata de celelalte state pozitia adoptata este similara UE. Marea Britanie are incheiate peste 100 acorduri si conventii cu alte tari, pentru evitarea dublei impuneri.

Mediul economic:

In pofida dificultatilor economice cu care majoritatea tarilor dezvoltate se confrunta, economia Marii Britanii a cunoscut o crestere continua in ultimii ani, situata in jurul a 2% pe an. Inflatia se situeaza, de asemenea, la un nivel scazut, sub limita de 2,5% previzionata de guvern, iar somajul se afla la cel mai redus nivel din ultimii 25 de ani (sub 4%). Rata dobanzii de baza este de 4% - cel mai scazut nivel din ultimii 30 de ani. Nivelul de dezvoltare este reflectat de situatia PIB-ului total din 2002 in valoare de 152 miliarde$. PIB-ul pe cap de locuitor inregistrat in 2002 este 25.300$, acest fapt demonstrand nivelul de trai ridicat al englezilor. Structura consumului: bunuri de folosinta indelungata 9,7% , bunuri de scurta utilizare 41,6% , servicii 48,7%. Repartitia pe sectoare a PIB-ului este urmatoarea: 1,4% agricultura, 24.9% industria si 73.7% serviciile. Venitul la nivel de gospodarie variind intre 10%-2,3% si 10%-27,7% demonstreaza o putere de cumparare ridicata a unui segment important din populatie. Exporturile Marii Britanii au fost in 2002 in valoare de 286.3 miliarde $, principalii parteneri fiind UE 8.1% (Germania 5%, Franta 0.2%, Olanda 7.7%, Irlanda7.3%), SUA 15.4%. Importurile Marii Britanii au fost in 2002 in valoare de 330.1 miliarde $, principalii partenerii fiind: UE 51.7% (Germania12.7%, Franta 8.6%, Olanda 6.7%, Benelux 5.1%), SUA13.2% . In ultimii ani, balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa, cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negative al balantei comerciale.

Mediul cultural:

Educatia este vitala pentru britanici pentru ca o natiune dezvoltata depinde de gradul de educatie a fortei de munca. Gradul de educatie este unul dintre cele mai ridicate din lume.

Rolul middle class este important in conturarea tendintelor in orice domeniu. Datorita nivelului relativ ridicat de viata acest segment isi permite conturarea cat mai accentuata a unui stil de viata multumitor. Religia ,limba materna nu implica restrictii la nivel economic. Cunoscuti in lumea intreaga pentru conservatorismul si reticienta la anumite curente se poate spune ca britanicii sunt intr-o buna masura traditionalisti si tin la valorile lor.

Accesul pe piata:

Politica comerciala a Guvernului Britanic urmareste promovarea deschiderii pietelor lumii pentru bunuri si servicii, precum si liberalizarea investitiilor directe.

Nivelul taxei pe venit variaza intre 10 si 40% pe an. Nivelul general al impozitului pe profit este de 30%. Nivelul general al TVA este de 17,5%. Pentru firmele importatoare, guvernul promite studierea posibilitatii introducerii unui alt sistem de plata a TVA, vizand eliminarea obligativitatii platii TVA la efectuarea importului si amanarea acesteia pana dupa incasarea contra-valorii de la beneficiar care intampina dificultati in incasarea facturilor de la beneficiari.Accizele se aplica la: combustibili, autovehiculele, tigari, bauturi, jocuri de noroc etc. Ca tara membra a Uniunii Europene, Marea Britanie aplica regimul vamal al Uniunii La importul anumitor produse, din anumite tari, sunt impuse cote de import, la nivelul UE. Marea Britanie are o economie deschisa, fara nici un fel de restrictii in ceea ce priveste fluxul de capital catre exterior. Ea este a doua destinatie mondiala pentru investitii strainii indirecte. Principalul investitor strain in Marea Britanie sunt SUA ( 48%), urmate de Germania ( 8,3%), Japonia ( 7,7%), Canada ( 6,3%), Franta ( 6,2%). Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informatiei si comunicatiile ( 27%), constructia de autovehicule, industria chimica ( produse chimice speciale) si serviciile financiare. Marea Britanie este parte a acordurilor semnate in cadrul OMC , precum si a aranjamentele comerciale preferentiale ale Uniunii Europene. Marea Britanie are incheiate peste 100 acorduri si conventii cu alte tari, pentru evitarea dublei impuneri.

Piata vinului: In ultimii zece ani (1985 - 1995) consumul de vin a crescut cu aproximativ 150%. Importurile de vinuri din tarile terte (care nu sunt membre ale UE) au crescut cu 35% sau 273.000 hl in comparative cu anul 1995. Din contra, importurile din UE s-au micsorat in aceasta perioada.

Importul din SUA a crescut in 1996 cu 51% sau 181.000 hl fata de 1995 si cu 28% sau 350.000 hl in 1997 fata de 1996. Chile si Africa de Sud au investit foarte multe resurse in promovarea vinurilor lor pe piata britanica si ca rezultat au obtinut in 1996 cresteri ale vinzarilor de 91% si respectiv 30% fata de 1995. Aceeasi situatie s-a produs si cu Australia care a obtinut cresteri de 40% pe parcursul aceleasi perioade.

Marea Britanie in mod traditional a favorizat importul de vinuri din Europa de Vest, dar in ultima perioada a fost invadata de o avalansa de vinuri de caliatate din alte parti ale lumii.

Cu toate acestea Franta detine intietatea cu 30% din piata britanica (scazind de la 39% in 1994 si 32% in 1995). Ea a cheltuit milioane de dolari in ultimii ani pentru publicitate, inclusiv publicitatea televizata.

Germania, al doilea exportator dupa importanta a pierdut 3% din piata in 1996 si detine acum numai 12%. Importurile din Italia au scazut si ele si au reprezentat 13% in 1996. Spania detine locul patru cu 10% in 1996.

Vinurile sunt consumate in Marea Britanie ca si in alte tari in locuri publice (restaurante, baruri, hoteluri, etc.) sau la domiciliu, fiind procurate in prealabil din magazine. Barurile, restaurantele si hotelurile procura vinuri preponderent (80%) din tarile cu traditii in domeniu (Franta,Germania, Italia, Spania). In supermarket-uri sunt vazute mai mult vinurile din lumea noua: Chile (+100%), SUA (+64), Africa de Sud (+48%), Australia (+41%).

Cele mai populare la moment sunt vinurile albe, mai ales la femei. Ele sunt preferate de consumatorii incepatori fiind mai lejere si mai eiftine. Vinurile rosii, din contra fac parte din preferintele consumatorilor cu experienta din categoria de virsta inalta. In urmatorii ani consumul de vinuri rosii va creste mai repede decit consumul de vinuri albe.

Consumatorii britanici au inceput sa se descurce foarte bine in soiurile de poama, deaceea ei se staruie sa diversifice consumul de vinuri.

II.8 GermaniaMediul demografic/natural:

Suprafata este de 357.021 km.p. si ocupa locul III in Europa. Populatia este de 82,37 milioane locuitori. Densitatea populatiei: 231 loc./km.p. Rata de crestere a populatiei este 0,2%. Populatia ocupata este 39 milioane. Distributia populatiei Germaniei in functie de mediu se prezinta in felul urmator:87% locuitori se gasesc in mediul urban si 13%locuiesc in mediul rural.Cliama Germaniei este temperat oceanica, rece ,umeda cu ierni reci. Infrastructura Germania se prezinta astfel: 45,514 km de strazi , 656,140 km de cale ferata si 551 aeroporturi.Mediul politic:

Germania este un stat federal, care concentreaza puterea legislativa la nivel federal si puterea judiciara la nivelulintregului stat. Principala institutie federala germana este Bundesrat (Consiliul Federal), care este reprezentativ in guvern. Germania are 16 landuri, din care 5 au fost componentele Germaniei de Est sisunt mai sarace, cu o populatie mai putin numeroasa. Statul reprezinta un factor al echilibrului social. Economia sociala de piata reprezinta o ordine economica impletind principiul actiunii libere pe piata cu necesitatea asigurarii echilibrului social. Pe planul relatiilor economice internationale,Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism. Cererea si oferta regleaza preturile. Conditia functionarii economiei sociale de piata este competitia ofertantilor pe o piata concurentiala.Statul protejeaza concurenta. Intelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este ingradita sau restransa libera concurenta, sunt interzise prin legi clare si precise: Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea contra concurentei neloiale. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze.

Mediul economic:

Sistemul economic al Germaniei se bazeaza pe economia sociala de piata, politica economica realizandu-se prin institutiile statului. Statul stabileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatii economice, fara sa intervina direct in marimea productiei, preturi sau in sistemul de salarizare. Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea initiativei particulare; de asemenea, ea prevede protejarea si garantarea proprietatii private. In cadrul general stabilit de stat, piata, prin milioanele de consumatori si de intreprinderi, este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce, ce si cat se consuma.

Din punct de vedere economic,Germania se numara printre cele mai dezvoltate tari din lume, cu un nivel inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu un sistem perfectionat de prestatii sociale si un standard ridicat de bunastare. Se poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape incontinuu, desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Trebuie avut in vedere atat contextul conjuncturii economice mondiale in diverse perioade, cat si problemele mari cu care economia germana s-a confruntat dupa unificare, trebuind sa suporte costurile reconstructiei landurilor de est, care inca nu s-a incheiat. Oricum, chiar si dupa perioade de recul (de ex., in 1993 cresterea a fost negativa: -1,1%), economia germana si-a revenit rapid si si-a continuat cursul ascendent. PIB-ul inregistrat de Germania a fost 2.184 miliarde $ si cresterea economica de 0,4% in anul 2002. PIB-ul pe locuitor este 26.600$. Rata inflatiei in Germania a fost in anul 2002 de 1.3% , mult mai mica decat in UE. Consumul inregistrat de menaje in Germania este de: cel mai scazut 10%: 3.6% si cel mai ridicat 10%: 25.1%. Contributia sectoarelor economice la crearea PIB: agricultura, silvicultura si pescuit 1,3%; industrie (fara constructii) 23,8%; constructii 5,0%; comert, hotelarie/restauratie, transporturi 18,7%; servicii in sistemele financiar-bancar, imobiliar si antreprenorial 31,0%; servicii publice si private 20,2%. Utilizarea PIB : consumul privat 61,5%; investitii brute 20,5%; consumul de stat 18,0%. Balanta de plati a fost in 2002 de : +2,7 mld. euro. (prima balanta activa din anul 1990; in ciuda unei balante comerciale permanent excedentare, balanta de plati a fost cronic pasiva, din cauza deficitelor cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile). Datoria externa: Germania nu are datorie externa, fiind, dimpotriva, unul dintre cei mai mari creditori pe plan mondial. Se poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape incontinuu, desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Un factor esential al cre