SPAȚIILE COMERCIALE DIN BUCUREȘTI

Botond DARADICS, Andreea DEACONESCU, Tania DEACONU, Ștefania DINU

Geografia turismului, Grupa 308

Rezumat: Articolul de față prezintă în linii mari situația spațiilor comerciale din categoria mall-urilor sau a centrelor comeriale din perimetrul capitalei București. Se fac referiri asupra apariției și evoluției acestora pe piața bucureșteană precum și asupra aspectelor comune și unice prin care aceste mall-uri se diferențiază. În finalul articolului este prezentat impactul pozitiv, dar și negativ al marilor centre comerciale la nivelul Bucureștiului.

Shopping Centers in Bucharest: This article presents the situation of shopping centers or malls, terms belonging to the general concept of shopping area, in Bucharest, the capital of Romania. It is discribed the apearence and evolution of this malls on the Bucharest market and also the comun and unique aspects that make every shopping center different. At the end of the article is emphesised the pozitiv and negative influence that this big shopping centers have in the urban structure of the capital.

Cuvinte cheie: centre comerciale, mall, shopping center, București, evoluție, impact,

1.Introducere

Istoria termenului de “centru comercial” sau “spațiu comercial” îşi are originea în anii 1950 şi a suferit numeroase schimbări de-a lungul timpului. La începuturile sale, în nomenclatorul centrelor comerciale au existat doar patru termini şi anume: vecinătate (neighbourhood), comunitate (community), centru regional (regional center) sau centru superregional (superregional center). Cu timpul, industria centrelor comerciale a crescut şi a suferit schimbări majore, astfel au luat naştere mai multe tipuri de centre comerciale, ceea ce a determinat ca acesti patru termeni să nu mai fie adecvați.

Consiliul Internațional al Centrelor Comerciale (International Council of Shopping Centers (ICSC)) a definit opt tipuri principale de spaţii sau centre comerciale şi anume: neighbourhood center, community center, regional center, superregional center, fashion/speciality center, power center, theme festival center, outlet center.

Regula de baza în clasificarea acestor spaţii comerciale este dată de orientarea vânzărilor (tipurile de bunuri sau servicii puse în vânzare) şi de mărimea lor (începând cu 2787 m2 în cazul neighbourhood center până la peste 74320 m2 în cazul superregional center). Nu se poate defini o limită clară între tipurile de centre comerciale, existând centre comerciale hibride, care au conţin elemente sau trăsături de la două sau mai multe centre comerciale.

Pe lângă aceste spaţii comerciale sunt şi o serie de alte centre, care nu sunt incluse, definite în aceste opt tipuri, dar totuşi fac parte din această industrie a spaţiilor comerciale. Unele pot fi considerate parte a unui spaţiu comercial mai mare sau care deservește un anumit segment de piaţă. Un exemplu ar fi centrele convenționale, care sunt cele mai mici spații comerciale, care oferă un mix de bunuri sau servicii destul de redus ca mărime.

Totuşi cel mai bun exemplu în acestă categorie ar fi mall, care este un complex de magazine alcătuite dintr-o mare varietate de magazine de retail, incluzând şi outlet-uri şi magazine universale, toate acestea însumând o suprafaţă de până la 185800 m2 . Conform ICSC, mall-urile sunt spații închise, climatizate, cu stradă pietonală între două sau mai multe aripi, fiecare aripă având parcare în faţa ei şi formă de linie dreaptă sau forma literi”U” sau „L”. Totodată termenul de mall este de cel mai multe ori folosit pentru centre regionale sau

1

superregionale şi a devenit de-a lungul timpului un termen neoficial pentru aceste tipuri de spaţii comerciale.

Articolul de față este structurat în patru capitole: Descrierea geografică a arealului studiat, Metodologie, Rezultate și Concluzii. Primul capitol cuprinde o mică descriere a Bucureștiului și o evoluție a centrelor comerciale până la introducerea noului concept de ˝mall˝(shopping center). În cadrul celui de-al doilea capitol sunt prezentate metodele de lucru utilizate în realizarea articolului. Tratarea pe larg a temei articolului se face în cel de-al treilea capitol, unde sunt descrise mall-urile existente în perimetrul capitalei, dar și cele în construcție, aspectele comune dar și unice care le diferențiază și impactul pozitiv sau negativ pe care aceste ansambluri de magazine le au asupra structurii urbane a capitalei.

1) Câte mall-uri există în prezent în București?2) Ce impact au centrele comerciale asupra aspectului urbanistic al Capitalei?

2. Descrierea geografică a arealului studiat Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial

şi comercial al ţării. Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. Populaţia de peste două milioane de locuitori face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală după mărime din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureştiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiştii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăşi patru milioane. Oraşul are o suprafaţă totală de 228 km², pe care se întind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (şi numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului Bucureştiului.

La începutul secolului al XIX-lea, structura vetrei Bucureştiului cuprindea trei zone structurale şi anume Târgul Central, cartierele rezidenţiale şi zona periferică (caracter exclusiv agricol (podgorii şi livezi), situat dincolo de centura cu barierele ei).

Târgul Central era considerat centrul oraşului, cu multe „răspântii” largi şi lipsit aproape total de spaţii verzi, şi cu multe străzi comerciale şi de meseriaşi. Structura „Centrului” era destul de complexă: pe străzile care îl înconjurau sau cele aflate în incinta sa (Lipscani, Gabroveni, Covaci, Smârdan etc.) erau numeroase prăvălii, ateliere, depozite, magazine, curţi interioare şi hanuri. Cele mai multe spaţii comerciale sau zone comerciale se găseau în acastă zonă.

În cartierele rezidenţiale cele mai importante forme de spații comerciale erau reprezentate de pieţe (la răscruce de stradă sau de drumuri), aici se desfăceau şi o parte din produsele gospodăriilor (fructe, legume, vin etc.). Tot în aceste pieţe unii gospodari sau comercianţi aveau „alambicurile” sau cramele (pentru recolta din vii şi din livezile proprii) şi chiar poverne. Datorită faptului că producţia agricolă şi cea rezultată din prelucrarea materiilor prime depăşeau cerinţele locale, s-au format târgurile de cartier; până la sfârşitul secolului al XIX-lea apăruseră mai multei astfel de târguri: Matache Măcelaru (lângă Gara de Nord), Amzei şi Traian (la intersecţia străzii Traian cu Calea Călăraşi). Însă cel mai important târg era Târgul din Afară (Obor), care era legat de Târgul Central prin „Podul Târgului din Afară” (Calea Moşilor). (Vintilă Mihăilescu, 2003).

Unirea Principatelor în 1859, câştigarea indepedenţei 18 ani mai târziu, promovarea politică (regat din simplu principat) şi orientarea ţării noastre către centrul şi estul Europei au provocat o creştere a populaţiei oraşului. Această creştere a dus la crearea şi dezvoltarea pieţelor sau târgurilor de cartier, organizate după sistemul hală de carne şi de peşte, iar în jurul acesteia bărăci sau magazine pentru produse alimentare şi de larg consum (Vintilă Mihăilescu, 2003). Cele mai importante astfel de spaţii comerciale erau cele din piaţa Matache Măcelaru,

2

piaţa Amzei, piaţa Traian, piaţa Obor (cea mai nouă ca hală), aceste erau şi dianinte de 1920. În zonele unde nu au fost construite hale speciale, acolo negustorii, măcelăriile, şi producătorii de produse lactate, fructe, cârciumarii, diferiţi meşteşugari se adunau în clădirii proprii ori închiriate, pe străzile principale, de cele mai multe ori la intersecţii.

După 1950, se poate vorbi de schimbări evidente şi de mare amploare în dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului, în principal datorită idustrilizării dirijate a Capitalei. Această industrializare a determinat o dublare a populaţiei municipiului, de la 900 000 în 1948 până la 1,8 milioane în 1977. Aspectul urbanistic a Bucureştiului a suferit modificări importante datorită apariţiei sectoarelor industriale la exteriorul oraşului, cărora corespund cartiere, grupe sau linii de blocuri moderne de 4-10 etaje (unele chiar 14 etaje). La parterul acestor blocuri au fost instalate magazine moderne sau diferite servicii, dintre acestea menţionând cel mai mare magazin universal la vremea respectivă, „Bucur-Obor”, în piaţa Obor, la intersecţia Şos. Ştefan Cel Mare cu Şos. Colentia şi Calea Moşilor.

Totodată se observă contrastul evident dintre vechiul sistem al „serviciilor” aliniate, în magazine sau ateliere mici individuale, de-a lungul arterelor principale sau la „răspântii” (cu sau fără hale alimentare) şi noul sistem, cu „complexe comerciale”, grupate în edificii speciale (magazine cu autoservire, magazine universale) sau în serie, la parterul unor blocuri noi, pe bulevarde noi sau lărgite (Vintilă Mihăilescu, 2003).

Din păcate, nici oraşul vechi sau centrul vechi nu a scăpat de sistematizarea comunistă. De obicei, şi în această zonă au avut loc largirea bulevardelor şi construirea de-a lungul acestora a blocurilor de 7-10 etaje, cu mari magazine şi prăvalii la parter (Calea Griviţei, Şos. Gării de Nord, Şos. Basarab (actaulul Şos, Orhideelor), Şos. Nicolae Titulescu).

3

3. Metodologie Pentru realizarea acestui articol au fost utilizate diverse tenici şi metode de lucru .

Astfel s-a avut în vedere o bună documetare cu privire la aceste spaţii comerciale, mall-urile bucureştene, pentru a putea evidenţia rolul important pe care astea îl au în buna economie şi desfăşurare cotidiană a municipiului Bucureşti. S-au consultat în acest scop diverse cărţi, articole, hărţi, reviste şi ziare în care sunt dezbătute subiecte cu privire la aceste mall-uri. De asemenea. s-a avut în vedere consultarea unor manuale de specialitate, în care sunt dezbătute istoricul spaţiilor comerciale din mediul urban pentru a putea întelege cum au apărut şi au evoluat aceste spaţii, elemete ce se regăsesc în introducerea articolului.

Totodată prin efectuarea metodei practice de teren, s-au realizat fotografii care pun în evidenţă grandoarea şi spectaculosul oferite de aceste construcţii comerciale.

Un alt aspect al metodologiei utilizate îl consituie metoda analizei, cu ajutorul căreia s-au analizat impactele negative şi pozitive pe care aceste spaţii comerciale le au la nivel naţional. S-au analizat grafice şi tabele ce conţin diferite date statistice, cu rol economic în vederea obţinerii unei bune previziuni de natură financiară.

Cu ajutorul unui program computerizat s-au putut realiza hărţi care includ perimetrul studiat în care sunt amplsate spaţiile comerciale dezbătute în acest articol, pentru o mai bună lozalizare a acestora în perimetrul comercial bucureştean.

4. Rezultate

Există concepţia greşită că mall-urile sunt un rezultat al dezvoltării comerţului în ultimele decenii. În realitate însă, marile centre comerciale există de peste un mileniu, iar centrele comerciale moderne nu fac decât să reia o concepţie care exista de mult. Romania este una dintre atracţiile importante ale dezvoltatorilor şi se află pe poziţia a noua într-un clasament al ţărilor europene, după suprafaţa centrelor comerciale noi.

În prezent în București sunt 8 mall-uri puse la dispoziția iubitorilor de shopping și 11 aflate încă în construcție. Aceste centre comerciale sunt răspândite în toate sectoarele capitalei, fiind concentrate în special în zona centrală.

Mall-urile existente sunt următoarele: Unirea Shopping Center, București Mall (1999), Plaza Romania (2004), City Mall (2005), Băneasa Shopping City (2007), Liberty Mall (2008), Grand Arena(2009), Fashion House Outlet (2008) . Proiecte aflate în prezent în construcție sunt : Militari Shopping Center (inaugurare în aprilie 2009), Cotroceni Park ( 2009-2010 ), Sema Park ( 2009 ), Floreasca City Center ( 2011 ), Mall Bucur Obor (2011), Mall Esplanada (2012), Sun Plaza (2009), Dâmbovița Center (2011).

Unirea Shopping Center – primul mare centru comercial, amplasat în Piața Unirii, principala zona comercială a Bucureștiului, construit in locul unei vechi cantine. Clădirea a căpătat funcția comercială începând cu anul 1976, iar imaginea actuală datează din anul 2000. Mall-ul are o suprafață de 84.000 de mp.

București Mall - Deschis in anul 1999 si localizat in centrul Bucurestiului, Bucuresti Mall este primul centru comercial deschis in Romania care a stabilit standardele internationale pentru retail si petrecerea timpului liber. Suprafata construita dupa extensie a ajuns la 99.000 mp. Bucuresti Mall ofera peste 140 de magazine si o larga varietate de modalitati pentru petrecerea timpului liber, divertisment si shopping, toate sub un singur acoperis.

Plaza Mall - Amplasat in intersectia bd-ului Timisoara cu Pasajul Lujerului, Plaza Romania este al doilea mall deschis in Capitala, in 2004. Avand o suprafatata totala de aproximativ 100.000 mp, Plaza Romania detine un numar de 140 de magazine.

City Mall - se află pe strada Olteniței nr. 2, sector 4, la intersecția dintre: Șoseaua Viilor, Calea Șerban Vodă, Șoseaua OlteniȚei și Șoseaua Giurgiului (lângă stația de metrou Eroii

4

Suprafața Centrelor Comerciale

18%

20%

21%8%

3%

18%

5% 7%

Unirea Shopping Center București Mall

Plaza Mall City Mall

Jolie Ville Băneasa Shopping Center

Liberty Center Grand Arena

Revoluției). Localizat la 5 minute de Piata Unirii City Mall are o suprafață totală de 38.000 mp și este prevăzut cu 110 magazine.

Băneasa Shopping Center - Complexul comercial Baneasa Shopping City, are o suprafata de 85.000 de metri patrati, iar investitia totala va depasi 150 milioane de euro. Baneasa Shopping City va include peste 220 de magazine si restaurante, precum si un centru de distractii. Complexul face parte din proiectul imobiliar Baneasa.

Liberty Center - a fost deschis pe 31 octombrie 2008 și are o suprafață de 25.000 mp. Poseda un patinoar artificial cu suprafata de peste 300 mp, peste 100 de magazine, 5 restaurante si cafenele si 7 sali de cinema 3D, cu o capacitate de 1.500 de locuri. Situat la doar cateva minute de Piata Unirii, la intersectia celor doua artere pricipale, Calea Rahovei si Progresului, Liberty Center asteapta in medie peste 30.000 de vizitatori zilnic.

Grand Arena - Grand Arena este localizat la intersectia a 3 bulevarde importante: Drumul Gilaului, Bulevardul Metalurgiei si Turnu Magurele. Localizat intr-una din cele mai populate zone ale Bucurestiului beneficiaza de o buna vizibilitate si de un acces usor de pe ambele bulevarde. Mall-ul a fost inaugurat la 25 martie 2009 și deține o suprafață de 35.000 de mp și peste 180 de magazine.

Mall-uri în construcție Cotroceni Park. Va fi construit în locul fostei fabrici de motoare UMEB, la intersecţia

Bd. Vasile Milea cu Bd. Timişoara. Mallul va avea circa 120.000 mp, şi va cuprinde 250 de magazine, un hipermarket, restaurante, 20 de săli de cinema şi un patinoar. Printre viitorii chiriaşi se numără nume noi precum Humanic şi Deichmann - lanţuri de încălţă- minte, Marrionaud - parfumerii, şi Smyk - articole pentru copii. Finalizare: 2009

Dâmboviţa Center. Casa Radio va fi transformată într-un mall cu birouri şi un hotel de cinci stele. Proiectul aşteaptă acum autorizaţiile, după ce a fost respins în comisia tehnică de urbanism a Capitalei. La finalizare, mallul va oferi 100.000 mp de spaţii comerciale. Finalizare: 2011

În graficul de mai sus se poate observa reprezentarea grafică a centrelor comerciale din punct de vedere a suprafeței ocupate. Suprafața depinde atât de pozitia centrului cât și de infrastructura, sau cadrul natural. Așadar cea mai mare suprafață este ocupată de centrul comercial Plaza Mall, urmat de București Mall, iar pe locul 3 se află atât Băneasa Shopping Center cât și Liberty Center. Acestea dispun de o suprafata mare , având în vedere că au fost printre primele centre comerciale, din capitală. Suprafața unui mall poate depinde de asemenea și de investitori sau de sumele investite.

Fig. 1 Suprafața centrelor comerciale din București

5

Numărul de magazine din cadrul centrelor comerciale

16%

16%

12%25%

11%

20%

București Mall Plaza Mall

City Mall Băneasa Shopping Center

Liberty Center Grand Arena

Numărul de vizitatori în Centrele Comerciale

24%

22%19%

16%

19%

Unirea Shopping Center București Mall

Plaza Mall Băneasa Shopping Center

Liberty Center

Analizând graficul privind repertizarea magazinelor în cadrul centrelor comerciale, putem observa că pe primul loc, cu cel mai mare număr de magazine se află Băneasa Shopping Center. Numărul este explibabil având în vedere că partea de nord a orașului este cea care s-a dezvoltat cel mai mult în ultimii ani și a devenit preferata bucureștenilor (cartier rezidential ). Urmează Plaza Mall și București Mall cu o pondere egală de 16%, cel din urmă având atu-ul de a fi primul mall din cadrul capitalei (după Unirea Shopping Center).

Fig. 2 Numărul de magazine din cadrul centrelor comerciale

În ceea ce privește numărul de vizitatori în centrele comerciale se remarcă, conform graficului, o pondere oarecum egală a acestora. Pe prima poziție se situează Unirea Shopping

Center cu 24% datorită localizării centrale în Piața Unirii, fiind și o importantă zonă de tranzit pentru locuitorii Bucurștiului. Locul doi este deținut de București Mall cu o pondere de 22%, constituind primul centru de acest gen din capitală. Următorul loc este ocupat de Liberty Center și Plaza Mall ambele înregistrând 19%. Băneasa Shopping Center se găsește pe ultimul loc ca urmare a situării în zona periferică a Bucureștiului.

Fig 3. Numărul vizitatorilor în centrele comerciale din București

În general un centru comercial este definit ca un grup de magazine de desfacere sau alte stabilimente comerciale care sunt proiectate, executate, deţinute în proprietate şi administrate ca o singură unitate. În construcția acestor mall-uri se au în vedere urmatoarele aspecte : poziția și infrastructura. Un bun exemplu este Unirea Shopping Center, zona cu tradiție comercială și trafic ridicat (aprox. 400.000 de trecători pe zi), poziționat la 15 min. de orice cartier rezidențial al Bucureștiului. Percepția USC ca punct de referința pentru bucureșteni și populația aflată în tranzit, accesul direct și rapid la o diversitate de mijloace de transport de suprafață - autobuze, maxi taxi, taxi și subteran -metrou alături de spații de parcare limitrofe sunt factori care au contribuit la dezvoltarea economică a acestui centru comercial.

Dacă până în prezent localizarea centrelor comerciale viza cu precădere zona centrală a capitalei, începând cu anul 2007 s-a urmărit amplasarea noilor proiecte către periferie și zonele aferente. Plasarea primelor centre comerciale în zona centrală a municipiului a fost

6

susținută și de existența numeroaselor mijloace de transport în comun, precum și de rețeaua de metrou.

Anul 2007 a adus o modificare majoră în ceea ce privește amplasarea mall-urilor către zonele periferice ale capitalei datorită anumitor factori: lipsa spațiilor destinate construirii unor astfel de mall-uri în zona centrală și existența acestora în zonele periferice, deservirea populației din acele zone cu astfel de centre comerciale fără a mai fi nevoie de deplasarea acesteia către zona centrală și decongestionarea traficului în centrul capitalei.

Cunoscute de bucureşteni drept “circurile foamei”, simboluri perfecte ale politicii de centralizare dusă la extremă de comuniști (centralizarea alimentelor) unde trebuia să funcționeze mai multe piețe publice și o imensă cantină, imobilele în formă de ciupercă din cartierele Vitan, Rahova, Berceni, Drumul Taberei au devenit ţinta investitorilor străini. Incepute înainte de ‘89 și rămase neterminate, acestea, odată cu venirea capitalismului, au fost transformate în mall-uri. Primul “circ” care a căzut a fost cel de la Vitan, devenind primul mall din Capitală. Cele două “circuri ale foamei” din Berceni şi Drumul Taberei au fost şi ele transformate în spaţii comerciale, denumite City Mall şi Plaza România. Al patrulea, din cartierul Rahova, se numește Liberty Center.

˝Circul Foamei din Rahova˝ ˝Liberty Center – Noua Construcție˝Alte clădiri care au fost construite în perioada comunistă vor avea aceași soartă, fiind

transformate în mall-uri: Sema Park –va fi construit pe locul fostei fabrici Semănăntoarea, Cotroceni Park - în locul fostei fabrici de motoare UMEB, Parklake Plaza - va fi ridicat pe locul fostei baze sportive Spartac, Dâmbovița Center - în locul fostei Case Radio, iar în Colentina, pe spaţiul fostei fabrici de ţevi, se va ridica un complex multifuncţional, cu spaţii comerciale, multiplex şi birouri adiacente.

Piața bucureșteană s-a dezvoltat și diversificat foarte mult in ultimii ani în ceea ce privește marile centre comerciale (mall-urile), motiv pentru care investitorii și dezvoltatorii surprind prin varietatea și spectaculozitatea ofertelor pe care le prezintă. Astfel, fiecare mall oferă, pe lângă spațiile destinate articolelor de îmbrăcăminte, încălțămine, accesorii, decorațiuni interioare, electronice și electrocasnice, diverse restaurante cu specific, fast-food-uri, supermarket, și o gamă largă de servicii de petrecere a timpului liber. Fiecare mall nou construit încearcă să se detașeze de celelalte deja existente și să atragă un număr cât mai mare de vizitatori, fie prin aspect, design, arhitectură, introducerea de noi brand-uri pe piața românească în materie de îmbrăcăminte sau încălțăminte, o ofertă cât mai diversă de servicii de agrement (entertainment): cinematograf, jocuri, patinoar, săli de fitness, saloane de frumusețe etc.

Bucuresti Mall este primul centru comercial deschis in Romania care a stabilit standardele internationale pentru retail si petrecerea timpului liber.

Plaza România înseamnă calitate, valoare, surpriză, noutate, muzică și distracție, cuprinzând o zonă dedicată evenimentelor, ușor adaptabilă pentru organizarea de expoziții sau

7

alte acțiuni socio-culturale. Plaza România răspunde nu doar cerințelor comerciale, culturale și sociale ale clienților săi dar continuă să dezvolte o serie de programe comunitare inițiate de "Fundația Anchor Grup". Zona de distracție include, printre alte interesante moduri de petrecere a timpului liber, o sală de bowling computerizată, o sală de jocuri cu mese de biliard și jocuri pe calculator precum și un cinematograf Movieplex.

Plaza Mall București MallBăneasa este cel mai mare proiect de retail din țară și a adus branduri importante pentru

prima dată în România. Este locul unde importanți retaileri internaționali au deschis primul magazin din țară, precum Ikea. De asemenea și in domeniul fashion, retailerii au ales acest centru comercial pentru lansarea pe piața din România. Dintre acesti retaileri de fashion amintim M Missoni, Massimo Dutti, Karen Millen, Pepe Jeans, Cacharel, Next.

Liberty Center este primul centru comercial din sectorul 5 al Capitalei. Inaugurarea acestuia a permis unor retaileri cum ar fi Billa sau Altex să se extindă într-o zonă încă neacoperită. Arhitectura uluitoare şi luminatorul din sticlă care va oferi mall-ului lumina naturală sunt elemente importante ce demonstrează că Liberty Center va crea o experienţă unică pentru publicul său. Urmând principiul experienței unice, Liberty Center este singurul mall din România cu patinoar permanent în interior. De asemenea, mall-ul are un cinematograf complet echipat cu tehnologie digitală 3D, cu 7 săli și 1500 de locuri, pentru a oferi clienților săi posibilitatea de a se bucura de efecte speciale multimedia unice. Este primul cinematograf de acest gen din România și va beneficia de cele mai noi și mai moderne echipamente de proiecție cu capacitate 3D.

Fashion House Outlet-West Park este primul centru outlet din România, amplasat pe autostrada București-Pitești, lângă unitatea Carrefour din cartierul Militari și este un proiect extrem de important, deoarece introduce un nou concept de retail în România, concept care a avut un debut puternic pe piață.

Foarte căutate de bucureşteni, dar deloc apreciate de Comisia de Urbanism, mallurile Capitalei dau bătăi de cap locuitorilor şi creează aglomeraţie în trafic. Specialiştii se plâng că strică imaginea oraşului şi vor să pună la punct o strategie privind amplasarea mallurilor în Capitală. Este cazul unuia dintre cele mai mediatizate proiecte privind construirea unuia dintre cele mai mari centre comerciale, și anume Dâmbovița Center. Proiectul Dâmboviţa Center presupune construirea unui mall, a unui hotel de cinci stele, trei zgârie-nori de circa 40 de etaje, a unei roţi imense de 94 m, în stilul celebrei London Eye, şi a unei fântâni cu jocuri de lumini după modelul celei de la Barcelona. Costul investiţiei se preconizează că va fi de 1 miliard de euro şi se va realiza, potrivit reprezentantului Plaza Centers, în mai multe etape.

Muzeul Partidului Comunist, iniţiala destinaţie a clădirii de pe Bulevardul Ştirbei Vodă, este aproape de a fi dărâmat în proporţie de 70% pentru a face loc mallului “Dâmboviţa Center”. Imobilul a fost lăsat în paragină de aproape douăzeci de ani, de când Nicolae Ceauşescu a privit de la balconul clădirii ultima paradă dedicată oamenilor muncii, pe 23 august 1989. Supranumită de istorici sora mai mică a Casei Poporului şi, după 1989, Casa

8

Radio, clădirea din apropierea Spitalului Universitar este prinsă de mai bine de un an într-un amplu proiect de transformare. Bucureştenii văd cum pe zi ce trece grandiosul imobil mai pierde câte un zid sau o coloană. Se spune că, în spatele acestora, familia Ceauşescu voia să ascundă tezaurul ţării, însă în curând românii vor putea merge la Dâmboviţa Center pentru cumpărături, recreere sau să muncească în birouri luxoase.

Dâmboviţa Center SRL este compania responsabilă de dezvoltarea proiectului Dâmboviţa Center şi a fost înfiinţată în urma semnării unui contract de parteneriat public-privat. În acest moment, Plaza Centers Group deţine 75% din acţiunile Dâmboviţa Center SRL, restul de 15 % şi 10 % fiind ale Companiei Naţionale de Investiţii şi ale Cenk Demir Group Turkey.

Nemulțumirile bucureștenilor referitoare la construirea acestui mega-proiect sunt legate de: degradarea calității mediului în urma dezvoltării marilor proiecte imobiliare, nerespectarea dreptului bucureștenilor la spații verzi suficiente; existența unor centre comerciale în imediata apropiere ( Carrefour Orhideea, Unirea Shopping Center ); situarea râului Dâmbovița periculos de aproape de nivelele subterane care se vor construi; existența în zonă a unui trafic deja sufocant, Spitalul Municipal e în imediata apropiere; totală discordanţă cu clădirile din jur; terenul din zona respectivă este foarte umed, existând astfel riscul să se inunde subsolurile din zonă din cauza construcţiilor.

5. ConcluziiNevoia tot mai mare a românilor de a face achiziții, cumulată cu dorința comercianților

de a oferi cele mai variate game de produse în cele mai adecvate locuri deschide noi oportunități investitorilor de pe piața imobiliara, mai ales pe segmentul mall-urilor. Pe fondul unei lipse acute de astfel de centre comerciale și drept urmare a chiriilor înca mari, specialiștii estimează că acestea vor fi "zone" de mare interes. Piața de retail într-adevar se lărgește: noi branduri iși anunță apariția pe piața, brandurile deja existente doresc spații comerciale mai mari în alte locații, nevoile consumatorilor devin tot mai variate. Creșterea puterii de cumpărare a populației a determinat dezvoltarea marilor lanțuri comerciale care pun acum accent foarte mult pe localizarea cât mai aproape de client și în spații cât mai atrăgătoare.

Aceste centre comerciale aduc multiple benficii pentru locuitorii capitalei: concentrarea de numeroase și diverse magazine, hipermarket-uri, zone de alimentație și agrement, relaxare și distracție într-un spațiu compact, ușor accesibil (diverse mijloace de transport), reducând timpul necesar efectuării acestor activități în locuri dispersate. Prin arhitectura lor, aceste spații contribuie la modernizarea aspectului urbanistic al orașului. Introducerea de noi brand-uri pe piața românească contribuie la dezvoltarea economiei orașului.

Totuși se resimte și un impact negativ al mall-urilor deoarece pentru construirea acestora se reduc spațiile verzi, se supraaglomerează anumite zone urbane, se îngreunează traficul, se degradează calitatea mediului (poluare), poluare fonică.

9