TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

13
TRADITII ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA Pinghireac Bogdan

description

Pinghireac Bogdan. TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA. Minoritatea  romă din România constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Rromii. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Page 1: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

TRADITII ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Pinghireac Bogdan

Page 2: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Minoritatea romă din România constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.

Rromii

Page 3: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

O meserie larg raspandita in evul mediu in randul romilor era fieraria. Romii fierari fabricau toata gama de produse din fier necesare intr-o gospodarie taraneasca sau la o curte boiereasca, cum ar fi, spre exemplu, unelte pentru agricultori, arme si armuri, cutite, ace, foarfeci, potcoave, diferite alte tipuri de instrumente si unelte.

Page 4: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

În Germania, oamenii îşi decorează tufele sau crengile aduse în casă pentru buchetul de Paşte cu ouă colorate, agăţate ca nişte globuri. Potrivit tradiţiei, acestea ar trebui să fie ouă de găină, cărora le-a fost golit conţinutul. Astfel de ouă colorează cei mici încă de la grădiniţă, pe lângă ouăle fierte vopsite de ei „la rece”.

NEMTII

Page 5: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Vinerea Mare este o zi a liniştii şi în care nu se lucrează, tot o zi liberă fiind şi lunea, cea de-a doua zi de Paşti. În sâmbăta Paştelui, se aprind focuri mari, imediat după lăsarea serii. Duminică dimineaţă, copiii caută ouă vopsite şi dulciuri în grădină.

Page 6: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

În Ajun de Crăciun se aprinde badnjakul, un trunchi de stejar tânăr, ce se tăia pe vremuri din pădure.

Sârbii

Page 7: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Ritualurile de Crăciun, în casă şi în biserică, au o simbolistică profundă, sunt semn al credinţei în Dumnezeu şi al amintirii despre acea minunată noapte când au pălit stelele cele mari de deasupra Palestinei, acoperite fiind de una singură, mare, aşa cum nu s-a mai văzut până atunci. De steaua care a pus într-o lumină nouă prorocirile VechiuluiTestament, deoarece a însemnat prorocita naştere a Mântuitorului, a unornoi vremuri, a Noului Testament şi a unei noi lumi.

Page 8: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Dansuri populare si obiceiuri traditionale maghiare vor fi prezentate, vineri, la Cehu Silvaniei. Seara de dansuri populare pentru copii si adulti va debuta la Casa de Cultura Oraseneasca, la ora 17.Cu acest prilej, vor evolua membrii Ansamblului Folcloric "Follker" din Sfantu Gheorghe caremai mult

Maghiarii

Page 9: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Stropitul de Paste- obicei imprumutat si de romanii ortodoxi din zona. A doua zi de Paste baietii, tinerii, barbatii satului pornesc prin sat la fete si femei si le stropesc urandu-le sa ramana proaspete si tinere ca primavara. In schimbul urarilor sunt cinstiti - copiii cu oua rosii si dulciuri, iar barbatii cu bautura si prajituri.

Page 10: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Sarbatoarea de "Pesach", a devenit o sarbatoare obligatorie , o sarbatoare de aducere aminte , a iesirii din Egipt , o sarbatoare de emancipare si de capatare a libertatii 

Evreii

Page 11: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Ultimii evrei braileni isi amintesc cu nostalgie de Braila cosmopolita. In anii ’30, cand Braila numara 66.000 de suflete, in urbe traiau peste 11.000 de evrei.

Page 12: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Prin Ţinutul Secuiesc se înţelege vechile scaune secuieşti din Transilvania: Covasna de azi, Harghita şi judeţul Mureş.

Secuii

Page 13: TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Secuii, un grup etnografic de limbă maghiară, aşezat în judeţele Covasna, Harghita şi în câteva localităţi din judeţele Mureş şi Cluj, au un folclor aparte şi obiceiuri specifice şi în jurul sărbătorilor de Paşti.