a 92 de ani de la Marea Unireși la un an de la realegereadvs. ca preșe dinte, careeste principalul obiectival României?

T.B.: Obiectivul de an este evitarea unuiderapaj economic masiv.

Și obiectivul pe termen lung?

T.B.: O țară nu poate avea un singurobiectiv. Pe termen scurt, obiectivul nos-tru este admiterea țării în spațiulSchengen la termenul stabilit, chiar dacătrebuie să constat că sunt lideri românide partid care se duc și cer laParlamentul European să amâne adera -rea României.

Vă referiți la Victor Ponta?

T.B.: Da. Cei ca el disprețuiesc interesulromânilor, în schimbul interesului lorpolitic de moment, acela de a arăta cudegetul că pu terea a avut un eșec. Eurămân însă optimist plecând de la oreali tate, aceea că România își vaîndeplini integral toate obiectiveletehnice pentru intrarea în spațiulSchengen anul viitor în martie. De altfel,vă pot spune un lucru mai puțin cunos-cut public: în momentul de față, toatesistemele noastre de supraveghere și deverificare lucrează conform normelorSchengen, sistemele de transmisie dedate sunt cuplate cu cele ale spațiuluiSchengen și s-a intrat în perioada deprobe.

România nu are un obiectiv care să-istrângă și să-i motiveze pe oameni înjurul unei ținte comune?

T.B.: Este foarte greu să mai găsești oțintă după ce s-au realizat obiectivele de

bază. Cred că ce-și dorește fiecare românpoate fi un obiectiv: dezvoltarea țăriipentru a le fi românilor mai bine. Acestaeste totuși un proces lung, care nu sepoate încheia într-un an sau doi. La felde important pentru români ar fi săavem un program accelerat de constru-ire a infrastructurii, lucru care se vaîntâmpla în sfârșit în perioada urmă-toare. Obiective precum cele de intrareîn NATO și Uniunea Europeană, care aufost ușor de perceput de către români șicare i-au mobilizat pe oameni, nu maiavem. România și-a atins marile obiec-tive de acces în familiile occidentale.Acum ne rămâne să valorificăm locul încare am ajuns.

Sabina FatiFoto: ziarul România Liberă

L

m a r ţ I , 3 0 n o I e m b r I e 2 0 1 0

PAG. 6irezistibila bucătărietradiţionalăromânească

PAG. 4cultura româneascăîntre tradiţie şimodernitate

Obiectivele României pe termen mediu şi lung

2 Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , M a r ţ i , 3 0 n o i e M b r i e 2 0 1 0

repere istoricePe-un picior de plai, pe-o gură de rai

entru a face parte din is -torie trebuie să o înţe legi,la întreaga sa am ploare.Istoria este un fenomencomplex, cer cetat şi ana li -zat de-a lungul timpului,

iar rezultatele se materializează în ele-mentele identi tă ţii naţionale ale unuipopor. Dramatică, enigmatică sauromantică, istoria Româ niei a însemnatalini erea la fenomenele geo-politiceeuropene şi internaţionale.

Eroii, unii dintre ei uitaţi pe nedreptsau pierduţi în negura vremurilor, aulup tat pentru suveranitate, libertate,democraţie, pentru un viitor mai bun.Căci despre asta este vorba, despre oa -meni minunaţi, despre extraordinara lorcapacitate de a influenţa nobil şi mân-dru, evoluţia unui popor.

Coordonatele civilizaţiei româneştise ancorează în folclorul autentic, înartă, literatură, sport sau gastronomie.

Din punct de vedere geografic, ţaranoastră este situată în sud-estul EuropeiCentrale, pe cursul inferior al Dunării, lanord de peninsula Balcanică și la țărmulnord-vestic al Mării Negre.

Se învecinează cu Bulgaria la sud,Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest,Ucraina la nord și est și RepublicaMoldova la est, iar țărmul Mării Negre segăsește la sud-est.

"Geţii sunt cei mai viteji şi mai drepţidintre traci" spunea Herodot. De aiciputem să începem povestea unui neam

minunat, ce s-a luptat pentru indepen-denţă şi pentru dreptul la o imaginereală a valorilor sale şi a dat culturii uni-versale reprezentanţi de excepţie.

În anul 106 d.Hr. o partea a statu luidac centralizat, condus de Decebal estecucerit de de împăratul roman Traian.

În secolele ce au urmat peste acesteteritorii au trecut valurile de popoaremigratoare: goţii, hunii, gepizii, avarii,slavii, pecenegii, cumanii, alanii şitătarii. Mai târziu, mai précis în secolulal XIII-lea sunt atestate primele cnezatela sud de Carpaţi şi apoi statele feudaleȚara Românească în 1310, sub Basarab Iși Moldova în 1359, sub Bogdan I.

Istoria le asigură capitole separatece lor mai importanţi strategi şi lideri aiacestor teritorii, adevăraţi eroi: Alexandrucel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș șiDimitrie Cantemir în Moldova, Mirceacel Bătrân, Vlad Țepeș și ConstantinBrâncoveanu în Țara Românească șiIoan de Hunedoara în Transilvania.

Perioada de dominaţie otomană sesimte şi azi în cultura românească, de lagastronomie la obiceiuri şi folclor.

Statul modern român a fost creatprin unirea principatelor Moldova șiȚara Românească, în anul 1859, odată cualegerea ca domnitor în ambele state a

lui Alexandru Ioan Cuza. În 1866 însăeste obligat să abdice şi părăseşte ţara. 10ani mai târziu România obține indepen-dența iar în 1881, Carol I este încoronatca Rege al României.

În 1913, România a intră în războiîmpotriva Bulgariei, la capătul căruia aobținut Cadrilaterul iar în 1914, regeleCarol I moare, urmându-i la tronFerdinand I. În 1916 România a intrat înPrimul Război Mondial de partea Antantei.

În 1922 Ferdinand este încoronat regeal României la Alba Iulia, iar AdunareaNațională în Transilvania, Sfatul Țării înBasarabia și Bucovina și-au proclamatUnirea cu ţara.

Carol al II-lea, Principe deHohenzollern-Sigmaringen a fost rege alRomâniei între 8 iunie 1930 și 6 septem-brie 1940, când i-a urmat la tron fiuluisău Mihai.

A fost suveran al României între 20iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947,când a fost forţat să abdice. Este procla-mată Republica Populară Română, statcomunist, urmând o perioadă de schim-bări şi lupte pentru putere.

Nicolae Ceaușescu a devenit secre targeneral al Partidului Comunist Românîn 1965 și șef al Statului în 1967. Acesta acondus “destinele ţării”timp de câteva

decenii, stilul său de lider devenind dince în ce mai opresiv în anii 80.

După 1989, în România au avut loc unnumăr impresionat de schimbări şifrământări politice, de la evenimenteledin decembrie şi până azi.

Din 2004 România este membruNATO, iar din 2007 a devenit membră aUniunii Europene.

1 decembrie a fost adoptată ca ZiNaţională a României în 1990, reprezen-tând sărbătorirea marii adunări de laAlba Iulia unde s-a votat unireaTransilvaniei cu România.

„Deșteaptă-te, române!” este, din1990, imnul național al României.Versurile îi aparțin lui Andrei Mureșanu,poet de factură romantică.

Drapelul naţional al României esteun tricolor cu benzi verticale, începândde la lance, albastru, galben și roșu.

Ziua de 26 iunie a fost proclamatădrept Ziua drapelului național al României.

În 1848, în această zi a fost emisDecretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu alȚării Românești, prin care tricolorulroșu-galben-albastru devenea DrapelNațional.

Mariela VanuFoto: arhiva ziarului România LiberăP

4 Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , M a r ţ i , 3 0 n o i e M b r i e 2 0 1 0

obiceiuri și tradiții

oziţia geografică a ţăriinoas tre a determinat, de-alungul vremii, consolida -rea esenţei specificuluinaţional. Ecuaţia culturii

împlică o serie întreagă de factori, de laartă la gastronomies sau sport. “Culturarăspunde existenţei umane întru misterşi revelare, iar civilizaţia răspunde exis-tenţei întru autoconservare şi securita te.Între ele se cască deci o deosebire pro-fundă de natură ontologică” spuneaLucian Blaga.

Cultura şi civilizaţia româneascăpen dulează între cea occidentală şi cearăsăriteană şi se detaşează net printr-unputernic filon de identitate naţională.Spontani, plini de umor, uneori resem-naţi în faţa desfăşurării evenimentelor

ne detaşăm printr-o remarcabilă atitu-dine de supravieţuitori.

Fiecare capitol în parte merită anali -zat, deoarece putem astfel să aducem înprim plan oameni minunaţi şi eveni-mente importante.

Limba română este o limbă indo-eu -ro peană şi a cincea după numărul de vor-bitori, în urma spaniolei, portughe zei,francezei și italienei dintre cele romanice.

În lume sunt aproximativ 26 de mili -oa ne de persoane care vorbesc româna,dintre care 20 de milioane se află înRomânia. Numele de „România” provinede la „român”, cuvânt derivat din latines-cul romanus.

Conform statisticilor 87% din popu-laţie este ortodoxă. Restul sunt romano-catolici, reformaţi, penticostali, Greco-catolici, baptoşti etc. În Dobrogea, existăo minoritate islamică compusă majori-tar din turci și tătari. În august 2010, înRomânia existau 18.300 de biserici. Sen -ti mentul religios este unul puternic,motiv pentru care îl întâlnim des repre -zentat în artă şi literatură.

În materie de literatură cel mai vechidocument păstrat scris în limba românăeste “Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpu -lung”din 1521.

Fiecare perioadă a avut eroii săi, ceicare au adus oamenilor acestor locuri lu -mi na cunoaşterii şi i-au conectat la

evenimentele internaţionale. Umanis -mul este reprezentat de către MironCostin, cu a sa cronică despre istoriaMoldovei, Dimitrie Cantemir şi mareledomnitor Constantin Brâncoveanu.

Operele marilor noştri poeţi şi ro -man cieri au fost traduse în numeroaselimbi de circulaţie internaţională. MihaiEminescu, Octavian Goga, Mihail Sado -veanu, Lucian Blaga, Mircea Eliade,Nichita Stănescu sunt doar câteva nume.La Bucureşti, pe Blv Dacia la numărul 12se află Muzeul Literaturii Române, unveritabil tezaur de manuscrise şi lucrări,pe care fiecare dintre noi ar trebui să îlviziteze cu mândrie.

Pe lista câştigătorilor premiuluiNobel se află şi trei personalităţi de origi -ne română: Herta Muller, Elie Wiesel şi

George E. Palade. Arta românească emană un caracter

eclectic, armonizând curente de largăcirculaţie şi adaptându-le la specificulnaţional. La început au fost iconarii, apoioamenii au circulat, au interacţionat cuscolile de artă de anvergură, influenţăsimţită în pictură, sculptură, muzică,teatru şi dans.

Galeriile de artă şi casele de licitaţiedin lume comercializează lucrări sem-nate Constantin Brâncuşi, Victor Brauner,sau cele din gruparea dadaistă. Pe marilescene se joacă piesele lui Eugen Ionescu.Arta contemporană românească circulăazi în întreaga lume fiind un adevăratambasador cultural.

Pe marile scene ale lumii strălucescnumeroase personalităţi din ţara noas-tră. Voci unice şi impresionante precumMarina Krilovici, Angela Burlacu, ElenaCernei, Viorica Cortez, Elena Cotrubaş,Nelly Miricioiu, Angela Gheorghiu auîncântat publicul din întreaga lume.

România a contribuit din plin la cul-tura universală si aici îi onorăm peTraian Vuia, Emil Racoviţă, NicolaeTeclu, Henri Coandă, Ioan Cantacuzino,Ştefan Odobleja, Grigore Antipa, Smaran -da Brăescu, Victor Babeş, Anghel Saligny,Petrache Poenaru şi lista poate continua.Vorbim despre caractere deosebite,oameni de ştiinţă, inventatori, ce s-au

P

sacrificat pentru idei nobile, pentru pro-gresul umanităţii.

Sergiu Nicolaescu a avut 5 filme no -mi nalizate la premiile Oscar, la secţiu -nea “Cel mai bun film străin”. CristianMungiu a primit trofeul Palme D’or cupelicula "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile".

Sportul românesc ne-a făcut celebri.Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ion Ţiriac,Lucian Bute, Gabriela Szabo, Ivan Paţai -chin, Leonard Doroftei sau GheorgheHagi au ridicat ştacheta la perfecţiune.Numele lor, odată rostit este asociat cucel al ţării, indifferent în ce colţ al lumiam fi.

Patrimoniul UNESCO include pe lis-tele sale Mânăstirile fortificate dinTransilvania, Mânăstirea de la Hurezi,Biserici din Moldova, Centru istoric de laSighişoara, Biserici din lemn din Mara -mureş, fortăreţele dacice din MunţiiOrăştiei şi Rezervaţia biosferei DeltaDunării.

Cultura româneascâ, întretradiţie şi modernitate

Arta românească emană un caracter eclectic, armonizândcurente de largă circulaţie şi

adaptându-le la specificul naţional.

Mariela VanuFoto: arhiva România LiberăMarina Crilovici

travel

Constantin I.C. Brătianu

Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , M a r ţ i , 3 0 n o i e M b r i e 2 0 1 0 5

ărâm binecuvântat cu o extraordinară bogăţie de minuni ale naturii,România este o ţară ce merită vizitată în orice anotimp. Peisajul estemirific, chiar şi cel mai pretenţios turist v-a constata că aici se vaîntâlni cu toate formele de relief. Poate că ar trebui să fim mândri deacest lucru şi să îl facem cunoscut în întreaga lume cu mai mult

curaj. Delta Dunării, Marea Neagră, Munţii Carpaţi, oraşele medievale, siturile arhe-ologice cu misterele lor ascunse în negura timpului, bogatul patrimoniu UNESCO,rezervaţiile naturale sunt adevărate bijuterii de cultură şi civilizaţie. Dacă ar trebuisă dăm o definiţie a caracterului turismului românesc, tradiţia marchează toate des-tinaţiile. Asta nu înseamnă că nu suntem receptivi la nou, la ultimele apariţii îndomeniu.

Clima ţării noastre este temperat continentală cu patru anotimpuri distincte,primăvară, vară, toamnă şi iarnă.

În materie de faună, statisticile vorbesc despre cifre impresionante, 3700 de speciide plante din care până în prezent 23 au fostdeclarate monumente ale naturii, 74 dis-părute, 39 periclitate, 171 vulnerabile şi 1253sunt considerate rare.

Pe www.mdrt.ro, site-ul MinisteruluiDezvoltării Regionale şi Turismului seregăsesc informaţii utile atât pentru românicât şi pentru străini. România nu înseamnădoar ţara lui Dracula, ne place să credem căavem infinit mai multe de oferit decât opoveste despre vampiri. Staţiunile montaneoferă o mare varietate de soluţii pentru

petrecerea timpului liber în condiţii de siguranţă, de la drumeţii montane până laalpinism şi sporturi extreme.

Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă prin valoarea și diversitatea atracți-ilor, o importantă destinație artistică. Băile de soare, curele helio marine, tratamen-tul balnear, agrementul nautic, echitaţia la Mangalia sunt doar câteva idei devacanţă. Practicarea sporturilor, mişcarea în aer liber, speologie, pescuitul şi vână-toarea sunt alte dimensiuni ale acestui domeniu. Pasionaţii de senzaţii tari pot acce-sa site-ul www.turismaventura.ro şi vor intra într-un domeniu vast, pe măsuraaşteptărilor. În 2009 britanicii de la Top Gear au experimentat spectacolulTransfăgărăşanului.

România este recunoscută şi pentru vinurile sale de excepţie. Şi cum fiecare min-une a naturii este legată de oameni minunaţi poate că ar trebui să spunem şi opoveste frumoasă. Vinurile Ştirbey ţin de conceptual de renaştere a unei tradiţii.Podgoria Drăgăşani în Oltenia se află între cele mai importante centre vini-viticole

ale ţării. “Familia princiară Ştirbey deţineîncă din secolul al-XVIII-lea domenii viti-cole în această regiune. Ca descendentăaprinţesei Maria Ştirbey şi proprietară actu-ală a domeniului, doresc ca tradiţia sărenască. Pe cele 20 de ha de vie ale domeni-ului producem vinuri de înaltă calitate, înprimul rând din soiurile de struguri auto-htone, pentru iubitorii de vinuri naturale”Baroana Ileana Kripp-Costinescu.

Mariela Vanu; Foto: arhiva personală baroana Ileana Kripp-Costinescu

Tun tărâm de basm

6 Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , M a r ţ i , 3 0 n o i e M b r i e 2 0 1 0

food

astronomia este o artă, indiscutabil, darpoate deveni şi un mijloc de comuni-care. Prin intermediul unei arometransmitem un sentiment, putem faceo declaraţie de dragoste reunind ingre-

dientele potrivite, renimitul pictor Arcimboldo recom-punea portete din legume, fructe şi flori. Şi cumromânul s-a născut poet, atunci să încercăm să exem-plificăm în versuri:

“Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-lavu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiulde murat... Potpuriu de porc şi vacă, simfonia tocă-turii, imn de laudă mâncării, înălţat în cerul gurii. Ocochetă care-şi scaldă trupu-n sos şi în smântână”spunea Păstorel Teodoreanu în oda închinată venera-bilei doamne. Nu îndrăznim să încercăm să îi aflămvârsta, nu se cade!

Bucătăria tradiţională românească ne reprezintă latârgurile internaţionale de turism, este unul dinprimele subiecte dezbătute atunci când se identificăspecificul naţional şi ţine de urât românului aflatpeste hotare.

Nenumărate interacţiuni culturale au dat naştereunor reţete ce preiau şi din alte civilizaţii. Dealtfel,după ce au încetat conflictele armate probabil ca s-apus masa şi astfel am ajuns să ne disputăm originilesarmalelor, a banalei mămăliguţe, a ciorbelor sau atocăniţelor. Le consumăm de fiecare dată cu poftă şiregretăm bagajul lor de calorii, dar asta e!

Exista mâncăruri care se servesc la momente spe-ciale, cele pentru sărbătorile religioase, mâncărurile depost sau cele pentru traiul cotidian. Ceea ce este demnde reţinut este că se mai transmit din generaţii în ge -neraţii secrete ale unor arome irezistibile. Le mai gă -sim uneori în cărţile de bucate. Din păcate timpul nune permite multora dintre noi să dedicăm un capitoldin viaţă preparării unora dintre ele, dar cu siguranţăle consumăm atunci când ne sunt oferite. În funcţie dezona geografică se simt şi influenţele culturale. Astfelîm Transilvania mâncărurile preiau din bucătăriaungurească şi nemţească, în Dobrogea din cea tur -cească, grecească sau bulgărească. Reţetele vânătoreştipresupun o pregătire în prealabil a cărnii şi adăugareaunor ingrediente suplimentare.

Pentru a afla noutăţi despre vinurile româneşti,despre somelieri profesionişti şi despre succesul repu-tat de reprezentanţii ţării noastre la concursurileinternaţi -o nale

v ăsfătuim săc o n s u l t a ţ iwww.somelieri.ro

Dacă ajungem la desert, atunci negândim la plăcinte, care mai de care maiîmbietoare, cozonaci sau dulceţuri şi magiun.Va mai aduceţi aminte braga?

Braga este o băutură care conţine vitamina A, patrutipuri de vitamina B , vitaminele C şi E.

Mesele îmbelşugate sunt stropite cu un pahar devin, roşu sau alb după preferinţă şi meniul servit,ţuică, vişinată sau afinată. Dacă preferăm băuturi fărăalcool atunci putem încerca o socată sau un sirop dinmuguri de brad.

Dacă ne gândim la o masă de sărbătoare în ritmulactual de viaţă este una spectaculoasă, elegantă, cumătase şi tacâmuri de argint, pahare de cristal şi inelcu monogramă la şervet.

Avem alternative unei mese tradiţionale, cu faţă demasă lucrată manual, cu farfurii din lut ars şi pictat, cu

linguri din lemn, in mijloc cu o mămăligă aburindă,cu ceapă spartă şi frecată cu sare. În cuptor se rume-

nesc fripturile. Începem cu răcituri caremai de care, parcă ar merge şi un cas-

tron cu murături. Între atâtea bunătăţi sigur

suntem bucuroşi de oaspeţi!

Mariela VanuFoto: Robert Lupu

G

AROMEIREZISTIBILE

Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , M a r ţ i , 3 0 n o i e M b r i e 2 0 1 0 7

Povestea minunată a Domeniilor Sâmbureşti,între oenologie şi pasiune

Un scurt istoric al vieiSâmbureştiul, un loc miraculos şi roditor, are o poveste bine impregnată în isto-

rie, cu un început aristocratic care dăinuieşte de mai bine de patru secole, împletindcu măiestrie firele tradiţiei cu cele ale modernismului.

Numele Sâmbureşti este fără îndoială legat de numele dealului Sâmburul, culti-vat şi astăzi cu sâmburoase. Documentar, Sâmbureştiul este menţionat în timpuldomniei lui Mihai Viteazul (1597-1598), când este dat cu "întărire domnească" vestit-ului său căpitan Val Armaş Marco pentru vrednicia cu care a luptat împotriva turcilorşi a apărat Giurgiul în calitate de guvernator.

De-a lungul anilor, domeniul a fost stăpânit de numeroşi oameni de seamă aiŢării Româneşti, întâi de nepotul lui Dan Danilovici, marele vistiernic a lui MateiBasarab, apoi ginerele lui Brâncoveanu. La 1800 se afla în proprietatea Brătienilor.

Din datele existente la acea vreme în primărie, aflăm că pe la mijlocul anilor 1800 pe raza comunei Sâmbureştise fabricau 6000 decalitri de ţuică şi 6500 decalitri de vin.

Livezile nemaivăzute şi ¨mâinile¨unor gospodari care au ştiut să iubească şi să respecte aceste pământuri audat naştere unei tradiţii ce s-a păstrat secole întregi, situând cu măiestrie vinul între eonologie şi pasiune ca unmeşteşug nobil.

Vinul de Sâmbureşti nu şi-a pierdut niciodată rădăcinile nobile şi asta numai datorită oamenilor care l-au iubitşi respectat. Povestea modernă a acestuia datează de la începutul secolului 20, când Vintilă Brătianu, boier de viţănobilă şi unul dintre cei mai importanţi oameni politici pe care i-a avut România, mândru de viile sale, îl invitala moşia lui din Sâmbureşti pe August Joseph Ville. Acesta era unul dintre cei mai vestiţi oenologi francezi. Spreuimirea lui, Ville îi recomanda călduros să defrişeze toate viile şi să cultive în schimb soiuri nobile franţuzeşti. Pusîn faţa acestei decizii imposibile, marele om de stat îşi dovedeşte şi acum flerul. Porneşte replantarea moşiei.După numai câţiva ani, hotărârea îi este răsplătită cu medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris din 1926.Astfel porneşte în lume legenda vinului de Sâmbureşti.

Calitatea vinului depinde în primul rând de însuşirile solului, iar aici Sâmbureştiul a fost binecuvântat cupământuri excepţionale pentru vie, nu doar datorită elementelor organice şi minerale din sol. Bolovanii prinşi întextura luto-nisipoasă, adevărate rezervoare de energie, captează căldura zilelor şi o eliberează noaptea, ajutândastfel strugurele să-şi coacă zahărurile pe îndelete.

Poziţia geografică, solul, climatul precum şi tradiţia şi vechimea în cultivarea viţei de vie, fac din Sâmbureştiun loc în care se găsesc nu doar cele mai renumite soiuri internaţionale, soiuri pentru care şi-au câştigat faima,ci şi cele mai vechi şi mai nobile soiuri româneşti.

Investiţii şi locuri de muncăPartea comercial a acestei afaceri a fost demarată aproximativ acum un an si jumatate. Investiţia iniţială a fost

de peste două milioane de euro în distribuţie şi doar 4 oameni. În prezent sunt 24 de persoane, iar vinurile suntdistribuite în 37 de judeţe. Investiţia totală în Viti Pomicola Sâmbureşti SA se ridică la peste 12 milioane de euro.

O scurtă prezentare a soiurilor de vinDomeniile Sâmbureşti aduc pe piaţa vinuri nobile, cu istorie şi poveste aparte, sub forma a 7 soiuri : Fetească

Regală (un vin pur românesc, rezultatul încrucişării naturale între două soiuri româneşti ce se găseau de mileniiîn zonă, Fetească Alba si Grasa) , Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc (unul dintre cele mai populare soiuri dinîntreaga lume), Fetească Albă (un vechi soi românesc, cultivat de veacuri de o parte şi de alta a Carpaţilor),Fetească Neagră (unul dintre cele mai vechi soiuri româneşti, apărut din selecţia populară, făcută în timp din viţăsălbatică de pădure), Chardonnay (cel mai popular soi de viţă de vie din lume) şi Burgund.

Medalii şi recunoaştere internaţionalăVinurile de Sâmbureşti s-au bucurat de o mare faimă peste hotare, fiind apreciate drept unele din cele mai

bune soiuri de vinuri roşii ale lumii. Recunoaşterea a venit odată cu câştigarea în 1891 la Paris a Medaliei de Aur. Profesorul J.Roger, expertul care a selecţionat vinurile din România pentru expoziţia de la Paris din 1937 a

sesizat, la vinurile de Cabernet Sauvignon din recolta 1925, culoarea rubinie şi gustul de ienupăr. În 1961, la Concursul Internaţional din Germania, patru probe trimise au fost premiate cu medalia de aur. La

Tbilisi, Liubliana şi Leipzig s-au câştigat 28 de medalii de aur şi 16 de argint. La Budapesta, Moscova, Paris şiBordeaux, vinurile roşii de Sâmbureşti au primit 16 medalii de aur şi 12 de argint. La cel de al VII-lea ConcursInternaţional de vinuri de la URGUP-Turcia, din 21-29 mai 1973, din cinci probe trimise, trei au câştigat aur şi douăargint. Domeniile Sâmbureşti - Cabernet Sauvignon 2009 a câştigat medalia de aur la Concursul Naţional de vin-uri "Strugurele de Aur" 2010 organizat de ADAR şi ONIV.

Jean Valvis

n fiecare an, pe 1 decembriesărbătorim Ziua Naţională aRomâniei. Atât în ţară cât şi înstrăinătate au loc ceremonii şievenimente care marchează

această dată importantă. Din punct deve dere istoric la 1 decembrie 1918, Adu -na rea Națională de la Alba Iulia, consti-tuită din 1228 delegați, și sprijinită depeste 100.000 de persoane adunate laeve niment din toate colțurile Ardealuluiși Banatului, a adoptat o Rezoluțiunecare consfințește unirea tuturor româ ni -lor din Transilvania și întreg Banatul cuRomânia.

Actul Unirii a fost citit de VasileGoldiș la Alba Iulia,: „Adunarea naționa -lă a tuturor românilor din Transilvania,Banat și Țara Ungurească, adunați prinreprezentanții lor îndreptățiți la AlbaIulia în ziua de 1 decembrie 1918,decretează unirea acelor români și atuturor teritoriilor locuite de dânșii cuRomânia. Adunarea proclamă îndeosebidreptul inalienabil al națiunii române laîntreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisași Dunăre.”

Tot în acelaşi an, sub conducereaRegelui Ferdinand I, românii de pretu -tin deni s-au unit într-un singur stat.

Instutuţiile de stat, Preşedenţia şiGuvernul sărbătoresc această dată cumare fast. Cu ocazia Zilei Naţionale vor fiorganizate parade militare, defilări,zboruri demonstrative ale Forţelor Aerie -ne. Spectacolul defilărilor este impresio-nant, un mare număr de militari din ca -drul Armatei Române, Ministerul Admi -nistraţiei şi Internelor, Serviciul Românde Informaţii şi Serviciul de Protecţie şiPază ne vor da măsura mândriei naţio nale.

În Bucureşti vor avea loc depuneri decoroane la Mormântul Ostaşului Necu -nos cut şi la Monumentul Eroilor Mili -tari. Ceremoniile solemne sunt urmatede paradele militare.

Dealtfel, în această zi sunteţi aştep-taţi la Arcul de Trumf pentru a urmăriacest spectacol impresionant.

De ce Arcul de Triumf? Impresio nan -tul monument a fost proiectat de PetreAntonescu şi construit în perioada 1921-1922. Între anii 1935-1936 a fost renovat.Rolul său este acela de a ne reaminti devictoria României în primul război mon-dial. Dealtfel, este foarte bine de ştiut căexistă şi alte monumente în Bucureşti

care ne aduc aminte de sacrificial eroilorneamului în Primul Război Mondial, dedorinţa extraordinară de unitate, dedemnitatea unui popor măreţ. Poate deaceea ar tebui să le cunoaştem şi să leacordăm respectful cuvenit. Astfel, înParcul Carol se află Mausoleul şi Mor -mân tul Eroului Necunoscut. La AlbaIulia se află impresionanta Catedrala aÎn co ronării. La Mărăşeşti Mausoleul ne

aduce aminte că pe aici nu se trece, fărăsă nu ne amintim de sacrificial bravilorsoldaţi români. Crucea de pe Caraimaneste închinată memoriei Eroilor Neamului.

Din punct de vedere istoric construc -ţia sa este legată de momentul încoro-nării regelui Ferdinand I şi a regineiMaria. Timpul avut la dispoziţie a fostfoarte scurt, a fost turnată o construcţiedin beton armat iar basoreliefurile exte-rioare au fost realizate din ipsos. Alege -rea nu a fost tocmai cea mai bună, înscurt timp, aspectul impresionantuluimonument degradându-se.În 1932 auînceput lucrările de restaurare, iar arhi-tectul Antonescu a modificat planurileiniţiale, optând pentru un aspect maisobru. Imaginea actuală i-o datorămunui grup de artişti de renume precumIon Jalea, Dimitrie Paciurea, Costin Pe -trescu, Mac Constantinescu, AlexandruCăli nes cu şi Constantin Baraschi.

În 1936, la 1 decembrie a fost inaugu-rat, ceremonie la care a participat regeleCarol al II-lea, regina Maria, pe atunciprin ţul moştenitor Mihai, membriiguvernului şi oaspeţi de seamă.

Dacă la nivel oficial au loc parademilitare, discursuri ale preşedinteluiţării şi ale reprezentanţilor Guvernuluisau alţi demnitari, la nivel uman, totromânul se bucură alături de familie şi

de prieteni. Sărbătorile câmpeneşti, concertele,

manifestările artistice sunt motiv debucurie şi de păstrare în memoria colec-tivă a semnificaţie datei de 1 decembrie.

Ecoul sărbătorii se aude şi dincolo degraniţele ţării. Comuniţăţile româneştidin întreaga lume sărbătoresc şi trans-mit din generaţie în generaţie sentimen-tul de mândrie naţională.

Tricolorul flutură pe toate continen-tele unde se află o inimă mare de român!

“Ca drapel naţional, tricolorul seimpune în 1859, odată cu dubla alegere alui Alexandru Ioan Cuza, dar în variantadispunerii orizontale a benzilor de culoa -re. Primul steag din 1859, aflat în uz pânăîn 1862, a avut fâşia albastră plasată sus,apoi, în a doua perioadă a domniei luiCuza, fâşia roşie a fost dispusă la parteasuperioară. Odată cu venirea domnitoru-lui Carol I, din 1867, atât steagul ţării, câtşi drapelele şi stindardele unităţilormili tare vor avea benzile dispuse pe ver-ticală, cu albastru lângă hampă.România se alinia astfel regulilor vexilo-logice europene pentru steaguri tricolo -re care au, toate, banda de culoarea ceamai închisă, culoarea "rece", lângă ham -pă”, conform site-ul Preşedenţiei României.

Mariela VanuFoto: arhiva ziarului România Liberă

ziua

Înaţională

program cultural8 Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , M a r ţ i , 3 0 n o i e M b r i e 2 0 1 0

EDITOR Cristina Butarucristina.butaru@corporatemedia.ro

GRAFICĂ Alina Petre

PRELUCRARE FOTO Daniel Dragomir

REDACTORISabina FatiMariela Vanumariela.vanu@hiparion.com

ADVERTISING SALES MANAGERAdriana Alexiucadriana.alexiuc@medienholding.roAdrian Chivoiuadrian.chivoiu@medienholding.ro

Ani Honcioiuani.honcioiu@medienholding.roClaudiu Stanaclaudiu.stana@medienholding.ro

MARKETING MANAGER Amalia Bădescu

DIRECTOR DE PUBLICITATEAndrei Boba

andrei.boba@medienholding.ro

ZILE NAȚONALEeste un suplimental ziarului

Ziarul România liberă este editat deSocietatea „R“, din cadrul grupului

ADRESANerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43.

TIPARUnited Print

1 DECEMBRIE