X. Prelucrarea pieselor pe masini unelte din grupa strungurilor

10.1. Probleme generale

Maşinile–unelte sunt destinate prelucrării pieselor prin procesul de aşchiere. Maşina–unealtă este o maşină de lucru având ca scop generarea suprafeţelor pieselor prin procesul de aşchiere, în anumite condiţii de productivitate, precizie dimensională şi calitate a suprafeţei.

10.1.1. Principiul de lucru

Strungurile sunt maşini-unelte destinate prelucrarii prin aschiere a suprafetelor de revolutie cilindrice , conice , exterioare sau interioare . Operaţia de strunjire (fig.10.1) se realizează prin combinarea mişcării principale I , executată de semifabricatul P şi mişcarea sau mişcările de avans rectilinii (longitudinal II şi tansversal III) executate de scula aşchietoare.

Fig . 10.1Principiul de lucru la strunjirea suprafeţelor

a) strunjire cilindrică exterioara; b) stunjire profilată

Utilizând accesorii speciale, se pot realiza şi alte mişcări de avans ca: înclinat (pentru piesele conice), circulare (pentru suprafeţele sferice), pendulare (pentru corpuri poligonale).

10.1.2. Principelele tipuri de cuţite de strung (vezi laborator)

10.1.3. Clasificarea strungurilor

Strungurile se clasifică după diverse criterii ca: dimensiuni, precizia prelucrării, destinaţie, construcţie, număr de scule utilizate, pozitia arborelui principal, număr de arbori principali, gradul de automatizare, etc.

În general, este utilizată o clasificare care ţine seama de mai multe criterii (construcţie, destinaţie, gradul de mecanizare sau automatizare) conform căruia strungurile pot fi : normale (SN); frontale (SF); carusel (SC); cu mai multe cutite (SMC); strunguri revolver (SR); strunguri automate (SA).10.2. Strunguri normale (SN)10.2.1. Utilizare şi clasificare

Strungurile normale sunt caracterizate prin poziţia orizontală a arborelui principal care execută mişcarea principală de rotaţie, prin avansul longitudinal (sau transversal) continuu şi în special prin universalitatea prelucrărilor pe care le poate realiza. Prelucrările ce se pot executa pe SN sunt strunjirile cilindrice şi conice (exterioare sau interioare), plane (frontale), profilate, de filetare, prelucrări de găurire, lărgire, adâncire sau alezare, iar unele dispozitive chiar prelucrări prin frezare sau rectificare.

Strungurile normale se fabrică într-o gamă foarte largă de tipodimensiuni pentru a putea prelucra semifabricate de diametre şi dimensiuni variind între limite mari şi cu grade diferite de precizie a suprafetelor .În funcţie de dimensiuni, precizia de prelucrare, construcţie SN se clasifică după urmatoarele criterii: a) după dimensiunile caracteristice (diametrul maxim ce poate fi prelucrat d şi distanta intre curbe L) pot fi:- strunguri mici cu d 250 mm , L = 450….600 mm- strunguri mijlocii cu d = 250…800 mm , L = 500…5000 mm- strunguri grele cu d > 800 mm , L > 12000 mmb) după gradul de precizie pot fi : - de degroşare - de precizie normală - de precizie ridicatăc) după turaţia arborelui principal sunt : - normale (n 2500 rot / min) - cu turaţii mari (n = 4000….5000 rot / min) d) după construcţia mecanismului de avans pot fi : - strunguri de filetat (cele universale cu şurub conducător) - strunguri de producţie (fără şurub conducător utilizate în producţia de serie)

10.2.2. Parţile componente principale şi descrierea acestora (vezi laborator) 10.2.3. Cinematica strungului normal (vezi laborator) 10.2.4. Accesoriile stungului normal (vezi laborator) 10.2.5 Elementele regimului de aşchiere

În scopul asigurării unei prelucrări economice se impune stabilirea elementelor regimului de aschiere. Elementele regimului de aşchiere se stabilesc în urmatoarea ordine:1) adâncimea de aşchiere (ap) – se determină în funcţie de adaosul de prelucrare Ap, duritatea materialului semifabricatului, calitatea şi dimensiunile sculei aşchietoare. Dacă adaosul de prelucrare Ap nu poate fi îndepartat dintr-o singură trecere, se determină numarul de treceri (i) şi împărţirea optimă a adaosului pe fiecare trecere: ap = Ap / 2i pentru adaosuri simetrice ( 10.1 ) ap = Ap / i pentru adaosuri asimetrice ( 10.2 )2) avansul ( f ) – depinde de : rezistenţa corpului cuţitului, rezistenţa plăcuţei din carburi metalice, eforturile admise de mecanismul de avans al MU, rigiditatea sistemului MUDSP, precizia prescrisă, calitatea suprafeţei prelucrate. După alegerea valorii avansului conform datelor din literatura de specialitate, se fac o serie de verificări care ţin seama de condiţiile de lucru şi în final se adopta f, alegând din gama de avansuri a MU, valoarea cea mai apropiată de cea calculată (imediat inferioară pentru cazul operaţiile de degrosare sau imediat superioara pentru operaţiile de finisare).3) viteza economică de aşchiere ( v ) se determină cu relaţia: v = Cv kv /Tm ap

Xv fYv ( m / min ) ( 10.3 )Cv = coeficient care depinde de caracteristicile materialului ce se prelucrează şi ale materialului sculei; T = durabilitatea sculei aşchietoare ( min ) m = exponentul durabilităţii;f = avansul ( mm / rot ); ap = adâncimea de aşchiere ( mm ); xv = exponentul adâncimii de aşchiere; yv = exponentul avansului;

kv = coeficient de corecţie a vitezei care ţine seama de condiţiile de lucru. Cu valoarea vitezei v calculată mai sus, se poate determina turaţia arborelui principal, n: n = 1000 v / d ( rot / min ) ( 10.4 ) Pentru a determina turaţia efectivă a arborelui principal se adoptă din gama de turaţii valoarea cea mai apropiată de cea calculată cu relaţia ( 10.4 ) şi se notează cu nef . Se calculează viteza efectivă de aşchiere vef : vef = d nef / 1000 ( m / min ) ( 10.5 )4) momentul de torsiune indus ( Mt ) , care se determină cu relatia : M t = Fz d / 2 1000 ( N m ) ( 10.6 )5) puterea de acţionare a MU ( P ), prin relaţia: P = Fz vef / 60 MU ( W ) ( 10.7 ) MU = randamentul maşinii unelte .

10.2.6. Prelucrări executate pe strungul normal

Lucrările de strunjire pot fi de degrosare sau de finisare. Prin degroşare se îndepărtează cea mai mare parte a adaosului de prelucrare şi se obţine aproximativ forma cerută a piesei. Prin prelucrarea de finisare piesa capătă forma, dimensiunile şi rugozitatea finală (sau apropiată de aceasta dacă urmează alte tipuri de prelucrări). 1) Strunjirea cilindrică exterioară – se aplică în special la strunjirea arborilor netezi sau in trepte, la care începe întotdeauna cu strunjirea frontală pentru a crea o baza de măsurare şi a se putea executa găurile de centrare.Treptele se pot executa prin: - strunjire în straturi succesive ( fig. 10.2.a ) - strunjire in trepte succesive ( fig.10.2.b )- strunjire combinată

Fig .10.2 Metode de prelucrare a arborilor a) în straturi succesive b) în trepte succesive

Metoda a doua necesită un timp mai redus de prelucrare, în schimb necesită o putere mai mare, sculă aşchietoare mai robusta şi fixarea rigidă a piesei. În figura 10.3 sunt prezentate câteva scheme de aşchiere a suprafeţelor cilindrice exterioare.

Fig.10.3. Strunjirea suprafeţelor exterioare cu avans longitudinala) degroşare cu cuţit drept; b) degroşare cu cuţit încovoiat; c) finisare cu cuţit lat

2) Strunjirea cilindrică interioară – se aplică pieselor care au o gaură realizată anterior. Se realizează in condiţii mai grele decât strunjirea exterioară, deoarece aşchiile de metal rămân în interior mai mult timp şi transmit căldura piesei şi cuţitului; răcirea forţată cu lichid se realizează mai greu; lungimea în consolă a cuţitului este mai mare; urmărirea procesului de aşchiere este mai dificilă.

Fig .10.4. Strunjirea interioarăa)degroşarea (finisarea) găurilor străpunse; b)degroşarea (finisarea) găurilor

înfundate; c)prelucrarea canalelor

3) Strunjirea suprafeţelor frontale – se execută prin prinderea semifabricatului în consola sau între vârfuri cu avans transversal.

Fig.10.5. Strunjirea suprafeţelor frontale

4) Strunjirea degajarilor, racordărilor şi retezarea – se realizează utilizând cuţite cu cap îngustat şi de forme potrivite scopului urmărit.

Fig .10.6. Strunjirea degajarilor, racordărilor şi retezareaa) strunjirea degajarilor; b) strunjirea racordarilor; c) retezarea.

5) Strunjirea conică – se poate realiza prin mai multe metode în funcţie de lungimea piesei, mărimea conicitătii.

Fig . 10.7. Strunjirea conicăa) prin rotirea saniei portcuţit; b) cu ajutorul unor cuţite late având taişul principal înclinat corespunzator; c)strunjirea prin deplasarea transversală a vârfului păpuşii mobile cu h =

Lsin; se aplică pentru prelucrarea pieselor lungi cu conicitate mică . 80.

6) Strunjirea suprafeţelor profilate de diferite forme se poate executa cu ajutorul cuţitelor profilate.

Fig. 10.8. Strunjirea suprafeţelor profilate

7) Strunjirea suprafeţelor excentrice – se poate realiza prin rotirea succesiva a semifabricatului în jurul fiecarei axe.

a) prin trasarea cu centre multiple

b) piese disc prinse în platou prin deplasarea independentă a bacurilor

c) piese disc prinse în universal folosind un adaos a = 1,5e ( 1- e/2d ) d) prinderea pe dornuri speciale

Fig . 10.9. Strunjirea suprafeţelor excentrice

8) Prelucrarea filetelor de diverse profile – se realizează cu ajutorul cuţitelor simple sau pieptene de filetat, realizând o legatură cinematică rigidă între rotaţia arborelui principal şi deplasarea căruciorului (obţinută de la şurubul conducător) prin relaţia: L = n1 · p1 = n2 · p2 i = n2 / n1 = p2 / p1

Fig . 10.11 Strunjirea filetelor1) cutia de viteze; 2)universal; 3) lira roţilor de schimb; 4) cutia de avansuri şi filete; 5) pinola

papuşii mobile; 6) suport port-cuţit; 7) cutia căruciorului; 8) şurubul conducator

Precizia de execuţie a filetelor depinde de forma şi aşezarea cuţitului. Poziţionarea se poate face şi cu un şablon special (fig.10.12).

Fig. 10.12. Şabloane pentru poziţionarea cuţitelor la filetare

Execuţia obişnuită a filetului triunghiular se face în mai multe treceri, cu avans în adâncime, după urmatoarele modele: - cu avansul cuţitului perpendicular pe axa filetului (fig.10.13a), metoda utilizată la execuţia filetelor fine cu pas mic (< 2 mm ); t = 0,02…..0.05 mm;- cu avansul cuţitului paralel cu tăişul din dreapta (fig. 10.13b) înclinând sania port-cutit cu 2, obţinandu-se flancul drept mai puţin neted, în schimb degajarea aşchiei făcându-se mai uşor, se utilizează adâncimi mai mari t = 0,1…..0,2 mm;

- cu avans de adancime; unghiul < 0 ceea ce permite t = 0,3…..0.5 mm, dar filetul este mai puţin precis.

Fig. 10.13 Metode de filetare pe strungul normal cu avans transversal

Prelucrarea filetelor cu alte profiluri nu se deosebeste principal de cea a prelucrarii filetelor trapezoidale (fig .10.14) .

Fig. 10.14. Prelucrarea filetelor cu alte profiluri

a) degrosare cu un cutit cu cap îngust;

b) prelucrarea flancului stang;

c) prelucrarea flancului drept;

d ) finisarea cu un cuţit profilat.

O metodă productivă care permite filetarea într-o singură trecere este filetarea în vârtej (fig.10.15).

Fig.10.15. Principiul filetarii în vârtej1) capul rotativ in care sunt montate 1…6 cuţite 2) semifabricat; 3) cuţit.

Capul rotativ este acţionat de un motor electric separat, montat pe cutia căruciorului şi execută împreună cu acesta mişcarea de avans longitudinal.Axa de rotaţie a capului este excentrică faţă de cea a semifabricatului 2 astfel încât cuţitul vine în contact cu semifabricatul numai pe o porţiune 4, din traiectoria sa 5.9) Găurirea, largirea, adâncirea şi alezarea – se execută prin prinderea sculelor aschietoare în pinola papuşii mobile (fig. 10.16), executând mişcarea de avans.

Fig .10.16. Gaurirea pe strungul normal1) semifabricat; 2) burghiu; 3) pinola păpuşii mobile; 4) păpuşa mobilă.

10) Pe strungul normal se pot executa şi prelucrări prin rectificare sau frezare a unor canale de pană, montând pe cărucior un dispozitiv adecvat scopului urmărit.

10.3. Strunguri frontale (S.F)

Sunt destinate prelucrarii pieselor de diametre mari (1000....4000mm) si lungimi mici (piese tip disc) cum sunt : volanti, roti pentru curele, roti dintate etc.In functie de elementele caracteristice, strungurile frontale pot fi:cu batiu comun (fig 10.17a) pe care sunt montate papusa fixa si caruciorulcu batiuri separate (fig 10.17b) pentru papusa fixa si carucior.

FIGURA 10.17

1 – papusa fixa; 2 – carucior; 3 – bara de avansuri; 4 – cutia cu avansuri; 5 – suport portscula; 6 – platou cu patru bacuri.

Dezavantaje:prinderea si centrarea in platou se face greu;solicitarea la incovoiere a arborelui principal care conduce la uzarea rapida a lagarului;precizie de prelucrare scazuta;productivitate redusa.

Cu toate că prezintă o construcţie simplă şi sunt ieftine, această categorie de strunguri

sunt utilizate din ce în ce mai puţin datorită următoarelor dezavantaje: prinderea şi centrarea

piesei în platou este greu de realizat; solicitarea la încovoiere în consolă a arborelui principal

conduce la uzarea rapidă a lagărelor; precizia de prelucrare şi productivitatea reduse etc.

10.4 Strunguri carusel

10.4.1 Particularitatile strungurilor carusel.

Strungurile carusel au arborele principal vertical si ca urmare platoul pentru fixarea pieselor de prelucrat este asezat in plan vertical.Aceasta particularitate, confera incomparatii cu strungurile frontale, o serie de avantaje:fixarea pieselor in platou se face sigur si rapid;arborele principal este solicitat la compresiune;se pot realiza strnguri cu platouri foarte mari;conditii mai bune de spraveghere a procesului de aschiere si masurare mai comoda a pieselor;rigiditatea sporita duce la o prcizie de prelucrare ridicata;productivitate mare datorita echiparii cu 2...4 carucioare.Constructiile actuale de strunguri carusel permit prelucrarea semifabricatelor cu d800....25000mm si inaltimi de 700....6500mm si masa 1,3....220t.Strungurile carusel se clasifica dupa mai multe criterii:dupa constructie (numarul montantilor), pot fi:cu un montant pentru piese cu d 2000mm;cu doi montanti pentru piese cu d 2000mm.dupa felul traversei, pot fi:cu traversa fixa pentru piese cu h 800mm;cu traversa mobila pentru piese cu h 2000mm.dupa destinatie, strungurile carusel pot fi:universale si speciale ( pentru prelucrarea anumitor piese cum sunt roti sau bandaje pentru material rulant, roti pentru mori de ciment etc).dupa gradul de automatizare sunt:mecanice, la care comenzile se fac manual sau semiautomat;prevazute cu dispozitive de copiat;cu comanda program.

10.4.2 Partile principale si cinematica strungurilor carusel.

VEZI LABORATOR

10.4.3 Prelucrari executate pe strungul carusel.

Se utilizeaza in fabricatia de serie si mijlocie, a pieselor de dimensiuni mari si foarte mari.Prelucrari: strunjire exterioara, interioara, a suprafetelor cilindrice, conice, plane sau profilate, burghiere, adancire, alezare.Pentru suprapunerea operatiilor se obtine o productivitate ridicata.

In fig 10.18 este prezentat principiul de prelucrare pe strungul carusel (se prelucreaza in volant).

FIGURA 10.18

S1 – strunjire frontala; S2 – strunjire interioara; S3 – strunjire frontala; S4 – strunjire exterioara.10.5 Strunguri cu mai multe cutite.

Sunt masini-unelte speciale destinate prelucrarilor in productie de serie cum sunt: arborii in trepte sau cotiti, axe cu came etc.Aceste strunguri sunt echipate cu cel putin doua carucioare independente pe care se monteaza mai multe cutite care aschiaza simultan. In acest fel, se suprapun timpii de masina pentru diverse prelucrari obtinandu-se o crestere sensibila a productivitatii muncii.Aceste strunguri principial seamana cu cele normale, dar au o constructie mult mai robusta (rigida), au motoare puternice, au mai multe carucioare.Prelucrarea simultana cu mai multe cutite se poate realiza dupa mai multe scheme (fig10.19).

FIGURA 10.19

10.6 Strunguri revolver.

10.6.1 Generalitati.

Strungurile revolver sunt destinate prelucrarii pieselor tip bara, precum si a semifabricatelor forjate, matritate sau turnate de dimensiuni mici. Aceste strunguri nu poseda papusa mobila.

Caracteristica lor principala o constituie prinderea sculelor aschietoare intr-un cap revolver, care prezinta 6...18 pozitii pentru prinderea unui numar egal de scule aschietoare.

Sculele se aduc succesiv in pozitia de lucru prin rotirea intermitenta a capului revolver in jurul axei proprii.

Este remarcant ca se pot utiliza simultan mai multe scule suprapunand fazele de prelucrare, fapt ce reduce timpul de baza. De asemenea, la aceste strunguri se reduc foarte mult si timpii auxiliari pentru fixarea semifabricatului si sculelor. In acest mod productivitatea prelucrarii pe strungurile revolver creste de 3...4 ori fata de prelucrarea pe strungurile normale.

Clasificarea strungurilor revolver se face dupa diverse criterii:a) dupa pozitia axei de rotatie a capului revolver sunt:

- strunguri revolver cu turela cu axa verticala (SRV)- strunguri revolver cu disc cu axa orizontala (SRO)

b) dupa diametrul D al alezajului arborelui principal sunt:- strunguri revolver mici D10...32mm- strunguri revolver mijlocii D32...80mm- strunguri revolver mari D80...135mm.

10.6.2 Partile principale si cinematice ale strungului revolver.

VEZI LABORATOR

10.6.3 Prelucrari executate pe strungul revolver.

In mod obisnuit, pe strungul revolver se executa operatii de strunjire cilindrica exterioara si interioara, profilata si plana, gaurire, largire, adancire, alezare, filetare precum si retezare.

Prin utilizarea unor dispozitive speciale se pot executa si strunjiri conice.a) strunjirea sprafetelor cilindrice interioare (fig 10.20).

FIGURA 10.20

b) strunjirea suprafetelor frontale se face de obicei simultan cu centrarea, folosind o scula combinata (fig 10.21).

FIGURA 10.21

c) gaurirea, se suprapune de obicei cu strunjirea cilindrica exterioara. Datorita fortelor Fy (radiale) create de cutitul 1, piesa se inconvoaie si diametrul gaurii executate va fi mai mare (fig 10.22).

FIGURA 10.22

d) strunjirea suprafetelor profilate sau conice se executa cu cutite profilate late, respectiv cu cutite late cu lama inclinata fata de axa de rotatie a semifabricatului (fig 10.23).

FIGURA 10.23

e) largirea, adancirea, alezarea se realizeaza asemanator ca pe strungul normal (fig 10.24).

FIGURA 10.24

f) strunjirea interioara se realizeaza prinzand sculele in capul revolver. Pentru a mari rigiditatea se utilizeaza bare portcutit ghidate (fig 10.25).

FIGURA 10.25

g) filetarea se executa obisnuit cu ajutorul tarozilor sau filierelor prinse in mandrine speciale.

10.7 Strunguri automate (SA).

10.7.1 Generalitati. Clasificare.

Strungurile automate se caracterizeaza prin faptul ca intreg ciclul de prelucrare, incluzand toate miscarile de lucru si auxiliare, este executat automat fara interventia operatorului.

Aceste strunguri sunt destinate prelucrarii pieselor in productie de serie mare si de masa, avand o productivitate mult mai mare decat strungurile revolver.

Clasificare:a) dupa gradul de automatizare, pot fi:

- strunguri automate, la care intreg ciclul de prelucrare este automat, inclusiv aducerea, prinderea si desprinderea piesei prelucrate;

- strunjiri semiautomate, la care intreg ciclu de prelucrare este automat, cu exceptia prinderii semifabricatului si desprinderea piesei finite.

b) dupa tipul semifabricatului folosit sunt strunguri care prelucreaza semifabricate

c) dupa numarul arborilor principali:- strunguri monoaxe;- strunguri multiaxe.

d) dupa pozitia arborilor principali pot fi:- orizontale;- verticale.

e) dupa destinatie pot fi:- universale;- speciale.

10.7.2 Principalele tipuri de strunguri monoaxe sunt: 1) stunguri automate de profilat si retezat.

Lucreaza dupa principiul strunjirii tranversale, cu doua sau mai multe sanii.Datorita lipsei avansului longitudinal sunt destinate prelucrarii pieselor scurte avand o forma geometrica simpla: bolturi, saibe, role, bucse filetate.

In fig 10.26 este prezentata schema de principiu a unui strung automat monoax de profilat si retezat.

In fig 10.27 sunt prezentate fazele prelucrarii unei role pe un strung automat de profilat si retezat.

FIGURA 10.261 – batiu;2 - arbore principal;3 - sanii tranversale;4 - arbore pentru prinderea si fixarea burghielor.

a) retragerea cutitului de retezat 4, eliberarea semifabricatului 2 si avansul acestuia pana la opritorul 3.

FIGURA

b) strangerea semifabricatului 2, retragerea opritorului 3, profilare cu cutit de profilat 5 simultan cu operatia de gaurire cu burghiul 6.

FIGURA

c) retragerea cutitului de profilat si a dispozitivului de gaurit si retezarea cu cutitul de retezat 4.

2) strunguri automate de profilat si strunjit longitudinal.Sunt destinate prelucrarii din bara calibrata a unor piese precise. Se

utilizeaza la prelucrarea pieselor tip bara avand d4...32mm; l70...220mm.

Caracteristic acestor strunguri (fig 10.28) este faptul ca bara de prelucrat executa pe langa miscarea principala de rotatie si miscare de avans longitudinal fie impreuna cu papusa arborelui principal, fie numai impreuna cu arborele principal.

FIGURA 10.28

1 – bara de prelucrat2 - cutit3 - sanie transversala4 - suport5 - papusa arborelui principal6 - arborele principal7 - dispozitiv pentru prinderea si fixarea sculelor axiale.

3) strunguri automate monoaxe revolver sunt asemanatoare, dar au automatizate toate miscarile.

Sunt utilizate prelucrari din bara calibrata a unor piese de forma mai complicata, care necesita un numar mare de prelucrari exterioare si interioare.

In fig 10.29 sunt prezentate etapele prelucrarii unui surub dintr-un semifabricat tip bara.

FIGURA 10.29.

a) avansul semifabricatului pana la atingerea opritorului in scopul fixarii piesei.

FIGURA

b) strunjirea exterioara de degrosare cu cutitul 3 si 4.

FIGURA

c) executarea filetului cu filiera 5.

FIGURA

d) retezarea cu cutitul 6 a piesei finite.

4) strunguri monoaxe semiautomate sunt destinate prelucrarii intre varfuri sau in universal, a semifabricatelor turnate, forjate sau matritate cu dimensiuni mijlocii si mari, de forma cilindrica sau conica, in trepte sau profilate. Prelucrarea se face cu grupuri de cutite montate pe doua sanii laterale.

10.7.3Strunguri automate si semiautomate multiaxe.

Sunt masini-unelte destinate productiei de serie mare si de masa, deoarece au o mare productivitate, poseda mai multi arbori principali (obisnuit 4, 6 sau 8) pe care se prelucreaza mai multe piese, utilizand in acelasi timp si suprapuneri de faze.

10.3 Strunguri frontale (S.F)

Sunt destinate prelucrarii pieselor de diametre mari (1000....4000mm) si lungimi mici (piese tip disc) cum sunt : volanti, roti pentru curele, roti dintate etc.In functie de elementele caracteristice, strungurile frontale pot fi:

- cu batiu comun (fig 10.17a) pe care sunt montate papusa fixa si caruciorul

- cu batiuri separate (fig 10.17b) pentru papusa fixa si carucior.

FIGURA 10.17

1 – papusa fixa; 2 – carucior; 3 – bara de avansuri; 4 – cutia cu avansuri; 5 – suport portscula; 6 – platou cu patru bacuri.

Dezavantaje:- prinderea si centrarea in platou se face greu;- solicitarea la incovoiere a arborelui principal care conduce la uzarea

rapida a lagarului;- precizie de prelucrare scazuta;- productivitate redusa.

10.4 Strunguri carusel

10.4.1 Particularitatile strungurilor carusel.

Strungurile carusel au arborele principal vertical si ca urmare platoul pentru fixarea pieselor de prelucrat este asezat in plan vertical.

Aceasta particularitate, confera incomparatii cu strungurile frontale, o serie de avantaje:

- fixarea pieselor in platou se face sigur si rapid;- arborele principal este solicitat la compresiune;- se pot realiza strnguri cu platouri foarte mari;- conditii mai bune de spraveghere a procesului de aschiere si masurare

mai comoda a pieselor;- rigiditatea sporita duce la o prcizie de prelucrare ridicata;- productivitate mare datorita echiparii cu 2...4 carucioare.Constructiile actuale de strunguri carusel permit prelucrarea

semifabricatelor cu d800....25000mm si inaltimi de 700....6500mm si masa 1,3....220t.

Strungurile carusel se clasifica dupa mai multe criterii:a) dupa constructie (numarul montantilor), pot fi:

- cu un montant pentru piese cu d 2000mm;- cu doi montanti pentru piese cu d 2000mm.

b) dupa felul traversei, pot fi:- cu traversa fixa pentru piese cu h 800mm;- cu traversa mobila pentru piese cu h 2000mm.

c) dupa destinatie, strungurile carusel pot fi:- universale si speciale ( pentru prelucrarea anumitor piese cum sunt roti

sau bandaje pentru material rulant, roti pentru mori de ciment etc).d) dupa gradul de automatizare sunt:

- mecanice, la care comenzile se fac manual sau semiautomat;- prevazute cu dispozitive de copiat;- cu comanda program.

10.4.2 Partile principale si cinematica strungurilor carusel.

VEZI LABORATOR

10.4.3 Prelucrari executate pe strungul carusel.

Se utilizeaza in fabricatia de serie si mijlocie, a pieselor de dimensiuni mari si foarte mari.

Prelucrari: strunjire exterioara, interioara, a suprafetelor cilindrice, conice, plane sau profilate, burghiere, adancire, alezare.

Pentru suprapunerea operatiilor se obtine o productivitate ridicata.In fig 10.18 este prezentat principiul de prelucrare pe strungul carusel (se

prelucreaza in volant).

FIGURA 10.18

S1 – strunjire frontala; S2 – strunjire interioara; S3 – strunjire frontala; S4 – strunjire exterioara.

10.5 Strunguri cu mai multe cutite.

Sunt masini-unelte speciale destinate prelucrarilor in productie de serie cum sunt: arborii in trepte sau cotiti, axe cu came etc.Aceste strunguri sunt echipate cu cel putin doua carucioare independente

pe care se monteaza mai multe cutite care aschiaza simultan. In acest fel, se suprapun timpii de masina pentru diverse prelucrari obtinandu-se o crestere sensibila a productivitatii muncii.

Aceste strunguri principial seamana cu cele normale, dar au o constructie mult mai robusta (rigida), au motoare puternice, au mai multe carucioare.

Prelucrarea simultana cu mai multe cutite se poate realiza dupa mai multe scheme (fig10.19).

FIGURA 10.19

10.6 Strunguri revolver.

10.6.1 Generalitati.

Strungurile revolver sunt destinate prelucrarii pieselor tip bara, precum si a semifabricatelor forjate, matritate sau turnate de dimensiuni mici. Aceste strunguri nu poseda papusa mobila.

Caracteristica lor principala o constituie prinderea sculelor aschietoare intr-un cap revolver, care prezinta 6...18 pozitii pentru prinderea unui numar egal de scule aschietoare.

Sculele se aduc succesiv in pozitia de lucru prin rotirea intermitenta a capului revolver in jurul axei proprii.

Este remarcant ca se pot utiliza simultan mai multe scule suprapunand fazele de prelucrare, fapt ce reduce timpul de baza. De asemenea, la aceste strunguri se reduc foarte mult si timpii auxiliari pentru fixarea semifabricatului si sculelor. In acest mod productivitatea prelucrarii pe strungurile revolver creste de 3...4 ori fata de prelucrarea pe strungurile normale.

Clasificarea strungurilor revolver se face dupa diverse criterii:c) dupa pozitia axei de rotatie a capului revolver sunt:

- strunguri revolver cu turela cu axa verticala (SRV)- strunguri revolver cu disc cu axa orizontala (SRO)

d) dupa diametrul D al alezajului arborelui principal sunt:- strunguri revolver mici D10...32mm- strunguri revolver mijlocii D32...80mm- strunguri revolver mari D80...135mm.

10.6.2 Partile principale si cinematice ale strungului revolver.

VEZI LABORATOR

10.6.3 Prelucrari executate pe strungul revolver.

In mod obisnuit, pe strungul revolver se executa operatii de strunjire cilindrica exterioara si interioara, profilata si plana, gaurire, largire, adancire, alezare, filetare precum si retezare.

Prin utilizarea unor dispozitive speciale se pot executa si strunjiri conice.h) strunjirea sprafetelor cilindrice interioare (fig 10.20).

FIGURA 10.20

i) strunjirea suprafetelor frontale se face de obicei simultan cu centrarea, folosind o scula combinata (fig 10.21).

FIGURA 10.21

j) gaurirea, se suprapune de obicei cu strunjirea cilindrica exterioara. Datorita fortelor Fy (radiale) create de cutitul 1, piesa se inconvoaie si diametrul gaurii executate va fi mai mare (fig 10.22).

FIGURA 10.22

k) strunjirea suprafetelor profilate sau conice se executa cu cutite profilate late, respectiv cu cutite late cu lama inclinata fata de axa de rotatie a semifabricatului (fig 10.23).

FIGURA 10.23

l) largirea, adancirea, alezarea se realizeaza asemanator ca pe strungul normal (fig 10.24).

FIGURA 10.24

m) strunjirea interioara se realizeaza prinzand sculele in capul revolver. Pentru a mari rigiditatea se utilizeaza bare portcutit ghidate (fig 10.25).

FIGURA 10.25

n) filetarea se executa obisnuit cu ajutorul tarozilor sau filierelor prinse in mandrine speciale.

10.7 Strunguri automate (SA).

10.7.1 Generalitati. Clasificare.

Strungurile automate se caracterizeaza prin faptul ca intreg ciclul de prelucrare, incluzand toate miscarile de lucru si auxiliare, este executat automat fara interventia operatorului.

Aceste strunguri sunt destinate prelucrarii pieselor in productie de serie mare si de masa, avand o productivitate mult mai mare decat strungurile revolver.

Clasificare:f) dupa gradul de automatizare, pot fi:

- strunguri automate, la care intreg ciclul de prelucrare este automat, inclusiv aducerea, prinderea si desprinderea piesei prelucrate;

- strunjiri semiautomate, la care intreg ciclu de prelucrare este automat, cu exceptia prinderii semifabricatului si desprinderea piesei finite.

g) dupa tipul semifabricatului folosit sunt strunguri care prelucreaza semifabricate

h) dupa numarul arborilor principali:- strunguri monoaxe;

- strunguri multiaxe.i) dupa pozitia arborilor principali pot fi:

- orizontale;- verticale.

j) dupa destinatie pot fi:- universale;- speciale.

10.7.4 Principalele tipuri de strunguri monoaxe sunt: 1) stunguri automate de profilat si retezat.

Lucreaza dupa principiul strunjirii tranversale, cu doua sau mai multe sanii.Datorita lipsei avansului longitudinal sunt destinate prelucrarii pieselor scurte avand o forma geometrica simpla: bolturi, saibe, role, bucse filetate.

In fig 10.26 este prezentata schema de principiu a unui strung automat monoax de profilat si retezat.

In fig 10.27 sunt prezentate fazele prelucrarii unei role pe un strung automat de profilat si retezat.

FIGURA 10.261 – batiu;2 - arbore principal;3 - sanii tranversale;4 - arbore pentru prinderea si fixarea burghielor.

d) retragerea cutitului de retezat 4, eliberarea semifabricatului 2 si avansul acestuia pana la opritorul 3.

FIGURA

e) strangerea semifabricatului 2, retragerea opritorului 3, profilare cu cutit de profilat 5 simultan cu operatia de gaurire cu burghiul 6.

FIGURA

f) retragerea cutitului de profilat si a dispozitivului de gaurit si retezarea cu cutitul de retezat 4.

3) strunguri automate de profilat si strunjit longitudinal.Sunt destinate prelucrarii din bara calibrata a unor piese precise. Se

utilizeaza la prelucrarea pieselor tip bara avand d4...32mm; l70...220mm.

Caracteristic acestor strunguri (fig 10.28) este faptul ca bara de prelucrat executa pe langa miscarea principala de rotatie si miscare de avans longitudinal fie impreuna cu papusa arborelui principal, fie numai impreuna cu arborele principal.

FIGURA 10.28

1 – bara de prelucrat2 - cutit3 - sanie transversala4 - suport5 - papusa arborelui principal6 - arborele principal7 - dispozitiv pentru prinderea si fixarea sculelor axiale.

3) strunguri automate monoaxe revolver sunt asemanatoare, dar au automatizate toate miscarile.

Sunt utilizate prelucrari din bara calibrata a unor piese de forma mai complicata, care necesita un numar mare de prelucrari exterioare si interioare.

In fig 10.29 sunt prezentate etapele prelucrarii unui surub dintr-un semifabricat tip bara.

FIGURA 10.29.

e) avansul semifabricatului pana la atingerea opritorului in scopul fixarii piesei.

FIGURA

f) strunjirea exterioara de degrosare cu cutitul 3 si 4.

FIGURA

g) executarea filetului cu filiera 5.

FIGURA

h) retezarea cu cutitul 6 a piesei finite.

4) strunguri monoaxe semiautomate sunt destinate prelucrarii intre varfuri sau in universal, a semifabricatelor turnate, forjate sau matritate cu dimensiuni mijlocii si mari, de forma cilindrica sau conica, in trepte sau profilate. Prelucrarea se face cu grupuri de cutite montate pe doua sanii laterale.

10.7.5Strunguri automate si semiautomate multiaxe.

Sunt masini-unelte destinate productiei de serie mare si de masa, deoarece au o mare productivitate, poseda mai multi arbori principali (obisnuit 4, 6 sau 8) pe care se prelucreaza mai multe piese, utilizand in acelasi timp si suprapuneri de faze.

Pagina 167-191XI Masini – unelte de gaurit si alezat

11.1 Principiul de lucru Prelucrarea gaurilor ( alezajelor ) se poate realiza prin diverse procedee in functie de caracteristicile, dimensiunile, precizia geometrica materialul si forma piesei in urmatoarea ordine: gaurire, largire, adancire, alezare.

Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere realizata cu ajutorul unei scule numita burghiu ( cu diametrul max. 80 mm.) in scopul realizarii unei gauri in materialul plin.

La gaurire se disting doua miscari si anume : ( fig. 11.1 )- miscarea principala de rotatie I ( n )- miscarea de avans II ( f ) in lungul axei burghiului.

Ambele miscari sunt realizate de scula aschietoare.Prelucrarea suprafetelor interioare se realizeaza in conditii mai grele decat prelucrarea suprafetelor exterioare, deoarece sculele au o rigiditate relativ scazuta, conducerea sculei se face dificil, nu se poate supraveghea procesul de prelucrare, eliminarea aschiilor si a caldurii se face greu.

11.2 Utilajul folosit la gaurire.Masinile de gaurit sunt destinate prelucrarii gaurilor in semifabricate cu ajutorul burghielor, precum si prelucrarii prin largire, adancire, alezare si filetare a gaurilor existente.Masini de gaurit:-portative-fixe – verticale-radiale

-multiax-orizontale-in coordonate

Partile principale ale masinii unelte de gaurit, descriere, mod de functionare, cinematica ( vezi laborator)

11.3 Accesoriile si sculele masinilor- unelte de gaurita) scule aschietoare : burghiu, largitor, adancitor, alezor, lamator, tarod (vezi

laborator )b) accesoriile sunt utilizate la prinderea si fixarea sculelor aschietoare, la

prelucrarea simultana a mai multor gauri si la prinderea semifabricatului.Prinderea si fixarea sculelor aschietoare se realizeaza, direct in

pinola arborelui principal, prin intermediul reductiilor de legatura, cu mandrina

- vezi laborator –

Prinderea si fixarea semifabricatelor se realizeaza:- cu suruburi si suporturi de fixare- pe prisme- in menghine- dispozitive speciale

( vezi laborator )

11.4 Elementele regimului de aschiere

Alegerea segmentului de aschiere la gaurire se face in functie de conditiile de lucru, materialul sculei aschietoare, materialul semifabricatului, precizie, etc.

Elementele sectiunii aschiei nedetasate se pot determina cu relatiile ( fig.11.??)

- grosimea aschiei a = f.d sin x (mm. ) (11.1)- latimea aschiei b = d /2 sin x (mm) ( 11.2)- sectiunea aschie : A = a.b = d.f/4 (mm2) ( 11.3)in care : f.d reprezinta avansul pe dinte f.d = f / 2 (mm / dinte) ( 11.4)f = avansul pe rotatie ( mm / rot )x = unghiul de atac principal f = Cf d0,6 (mm/rot) ( 11.5)

Cf = coeficientul avansului care depinde de materialul ce se prelucreaza, tipul gaurii ( infundata sau libera )

D = diametrul burghiului (mm)

Parametrii regimului de aschiere sunt :

a) adancirea de aschiere: ap=d/2(mm)- pentru gaurire ( 11.6 )ap= (d0-d)/2 (mm) –pentru largire si alezare (11.7 )b) viteza economica de aschiere :ve =cv.dxv/tm.fyv.hbnv (m/min) (11.8)in care cv reprezinta coeficientul care tine seama de materialul burghiului si semifabricatului, conditiile de aschiere, parametri geometrici ai sculei aschietoare: d – diametrul burghiului (mm) T –durabilitatea sculei aschietoare (mm) f–avansul de lucru (mm/rot.) HB = duritatea materialului ce se prelucreaza xv; yv;nv ; m –exponenti.

2 DESENE FIG.11.1 Elementele aschiei si fortele la gaurire

c) viteza de aschiere v = viteza celui mai indepartat punct al Taisului fata de axa burghuiului . v = .d.n/1000 (m/min) (11.9)unde: n = turatia burghiului in rot./min. d)avansul de lucru f = cf .d0,6

11.5 Fortele de aschiere la gaurire (fig.7.1)

Fx – forta axiala sau de avans Fy – forta radiala Fb – forta principala de aschiere

Fortele Fz formeaza cuplu Mz care solicita burghiul la tensiune: M t =Fz.d/2 =CMt.dxMt .syMt .(HB)nMt [N.m] (11.10)

Forta axiala este : Fx = CFx.dxFx.syFx.(HB)xFx [N] (11.11)

Puterea efectiva la gaurire: Pe = Mt.n (W) (11.12)

11.6 Prelucrari executate pe masini unelete de gaurit 1) Gaurire ( burghiere ) –reprezinta procesul de aschiere care se executa in

material plin (fig.11.2)

2 DESENE –11.2 GAURIREA-11.3 LARGIREA

2) Largirea reprezinta procedeul de aschiere al gaurilor, obtinute in prealabil prin turnare, forjare, matritare si mai rar prin gaurire in scopul maririi diametrului acestora ( fig.11.3 )3) Adancirea este operatia de executie a unei gauriri cilindrice sau conice, la extremitatea unei gauri existente coaxiala cu aceasta (fig.11.4 )

2 DESENE Fig.11.4 Adancirea

4)Lamarea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor frontale ale gaurilor pentru a asigura perpendicularitatea suprafetei frontale pe axa gaurii ( fig.11.5 )

Poate fi exterioara sau interioara.

2 DESENE Fig.11.5 Lamarea Fig.11.6 Alezarea

5)Alezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a gaurilor la care se prescrie o precizie dimensionala si o calitate a suprafetei superioare.

6)Filetarea se executa cu ajutorul tarozilor.

XII Masini unelte de frezat

12.1 Principiul de lucruFrezarea este procedeul de aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau

profilate cu ajutorul unei scule prevazute cu mai multi dinti denumiti freza.La operatia de frezare, miscarea principala este realizata de catre freza, iar

miscarile de avans sunt executate de semifabricat. (fig.12.1)

1. Freza 2 DESENE Fig 12.12. Semifabricat Principiul frezarii

I – miscarea principala de rotatie II- miscarea de avans longitudinal

III- avans de patrundereap- adancimea de aschiereapx = B latimea de aschiere - unghiul de contactfd- avansul pe dinte In functie de sensul miscarii de avans fata de miscarea principala in

punctul de contact, se disting doua metode de frezare ( fig.12.2 )

2 DESENE Fig.12.2 Metode de frezarea) in contra avansuluib) in sensul avansului

a)frezarea in contra avansului -are loc o crestere treptata a fortei pe dinte, grosimea aschiei crescand de la zero la valoarea maxima. Aceasta crestere treptata este favorabila din punct de vedere al solicitarii sculei aschietoare si a organelor masinii unelte. Sistemul de forte care se dezvolta conduce la componenta Fv care tinde sa ridice piesa de pe masa masinii unelte. De aceea se impune aceasta metoda de frezare numai in cazul masinilor unelte robuste -metoda se recomanda la prelucrarea pieselor turnate sau forjate care prezinta o crusta dura la exerior, deoarece patrunderea dintilor frezii se face la interior, reducandu-se astfel deteriorarea taisului.

b)frezarea in sensul avansului –forta pe dinte are o valoare maxima in momentul intrarii in aschie si apoi aceasta scade pana la valoarea zero cand iese din aschie. Aceasta solicitare este defavorabila dintelui;

componenta verticala a fortei Fveste dirijata in jos, apasa pe masa masinii unelte, imbunatatind conditiile de lucru.

Prin aceasta se micsoreaza rugozitatea suprafetei prelucrate si creste productivitatea prelucrarii. Folosind aceasta metoda de frezare, se pot obtine rezultate favorabile numai daca masinile sunt prevazute cu dispozitive pentru eliminarea jocului din mecanismul surub – piulita de antrenare a mesei ( deoarece existenta jocului determina o frezare cu vibratii )

12.2 Utilajul folosit la frezareMasina Unealta de frezat cu consola formeaza categoria principala a masinii unelte de frezat. In functie de constructia lor masinile unelte de frezat cu consola se impart in:

- orizontale- verticale dupa pozitia arborelui principal- universale

Descrierea, functionarea si cinematica masinii unelte de frezat universale ( vezi laborator )

12.3 Accesoriile si sculele masinii unelte de frezatAccesoriile utilizate au drept scop prinderea si fixarea sculei aschietoare, a semifabricatului si extinderea posibilatilor de prelucrare a masinii unelte de frezat.- Prinderea si fixarea sculelor aschietoare se face direct in arborele

principal al masinii pe dornuri speciale sau in mandrine.- Prinderea si fixarea semifabricatului se poate executa cu suruburi si

placi de fixare, prisme, cu menghine.- Pentru extinderea posibilitatilor de prelucrare, masinile unelte de

frezat pot fi echipate cu dispozitive speciale: cap dovizor, masa rotativa, cap de frezat universal, cap de frezat vertical, cap de mortezat.( vezi laborator )

Tipuri de freze, criterii de clasificare – vezi laborator

12.4 Elementele regimului de aschiere Elementele regimului de aschiere sunt1)Viteza de aschiere (v) – se considera viteza celui mai indepartat punct de pe tais fata de axa frezei.

v = .D.n / 1000 (m/min)in care:

D= diametrul frezei (mm)n= turatia (rot / min)

2)Viteza de avans sau avansul pe minut ( fm ) –reprezinta marimea deplasarii mesei in unitatea de timp.

fm=f.n (mm/min) (12.2)unde:

f este avansul pe o rotatien este turatia frezei

In cazul frezelor se utilizeaza si notiunea de avans pe dinte ( fd )fd = f / z (mm / dinte )

unde: z = numarul de dinti ai frezei

3)Adancimea de aschiere ( ap ) – este distanta dintre suprafata initiala si cea prelucrata;poate fi considerata in doua directii si anume :- in directie paralela cu axa de rotatie a frezei ( apx) – se mai numeste si

latimea de frezare si se noteaza cu B- in directie perpendiculara pe directia de avans ( apy) – se mai numeste si

adancimea de frezare si se noteaza cu ap

Regimul de aschiere se stabileste in ordinea :apx; apy; fd; v.Viteza economica v se determina cu relatia:

vec = CvDqv / Tm apxv fdyv znv Buv (12.4 )

in care : Cv; qv; m; xv; yv; nv ; uv; sunt coeficienti si exponenti.Turatia frezei se determina cu relatia:

nf = 1000v / D (rot / min) (12.5)

12.5 Fortele de aschiere la frezare

La prelucrarea cu freze cilindrice cu dinti drepti asupra fiecarui dinte actioneaza o forta care poate fi descompusa dupa o directie tangentiala Ft1 si o directie radiala Fr1 (fig. 12.3 )

Fig.12.3

desen Se noteaza: R1 =Fr1 + Ft1 (12.6 )

Prin urmare vectriala pentru zona de contact, rezulta:

Rn = R1 +R2 +. . . + Fr (12.7 )

Componentele frezei de aschierela frezele cilindrice cu dinti drepti

Pentru o freza cu dinti elicoidali( fig. 12.4) se obtine :R’ = Fx1 +Fr1 + Ft1 (12.8 )

Desen Fig.12.4 Componentele fortei de aschiere la frezele cu dinti elicoidali

Valoarea medie a fortei principale de aschiere Ft se determina cu relatia:Ft = CFt.yF

apx.fx pd.z.D-qF ( 12.9)

Componentele orizontale FH si FV ale fortei de aschiere se pot exprima:FH = (1,0...1,2 ) Ft la frezarea in contra avansului (12.10)FV = (0,2...0,3 ) Ft

FH = (0,8...0,9 ) Ft la frezarea in sensul avansului (12.11)FV = (0,75...0,8 ) Ft

12.6 Prelucrari executate pe M.U. de frezat (fig.12.5)1)Frezarea suprafetelor plane orizontale

2 desene a)cu freze cilindriceb)cu cap de frezat

2)Frezarea suprafetelor plane verticale

2 desenea)cu cap de frezatb)cu freze cilindro-frontale

3)Frezarea suprafetelor inclinate

3 desene a)cu freze unghiulareb)cu freze frontale prin inclinarea semifabricatuluic)cu freze frontale inclinand capul de frezat

4)Frezarea suprafetelor profilate

3 desene a)rotundeb)unghiularec)combinate

4 desene a)in forma de coada de randunicab)dreptunghiulare cu freza discc)dreptunghiulare cu freza cilindro-frontalad)canale in forma de T

fig. 12.5 prelucrari executate pe masini unelte de frezat

XIII Masini-unelte de rabotat

13.1 Principiul de lucru

Rabotarea reprezinta procedeul de prelucrare mecanica pe masina unealta de rabotat la care scula aschietoare ( sau masa ) executa miscarea principala de aschiere ca miscare rectilinie alternativa in plan orizontal, iar masa (sau scula ) executa miscarea secundara de avans. (fig.13.1)

Desen fig.13.1 Principiul rabotarii

va - cursa de lucru vg - cursa de retragere ( mers in gol )ap - adancimea de aschieretx - latimea de prelucrarea = grosimea aschiei

b = latimea aschiei

In functie de elementul care executa miscarea principala de aschiere exista:

-masina de rabotat cu cap mobil (seping ) la care scula aschietoare executa miscarea principala de aschiere

-masina de rabotat cu masa mobila, la care semifabricatul executa miscarea principala

-masini de rabotat muchiile tablelor la care atat miscarea principala cat si cea de avans sunt executate de scula aschietoare.

Indiferent de principiul de prelucrare, in cazul masinilor de rabotat exista o cursa de lucru (activa ), deci o viteza de lucru va si o cursa de mers in gol vg

(inactiva )cu o viteza de mers in gol vg,, cu vg>va .Deoarece in cursa de mers in gol cutitul se raceste la rabotare nu se

utilizeaza lichide de racire-ungere. Avansul intermitent se efectueaza la capatul cursei de mers in gol.

13.2 utilajul folosit la rabotare - Masini de rabotat cu cap mobil – vezi laborator – Principiu constructiv, descriere, functionare, schema cinematica.

13.3 Accesoriile si sculele aschietoare utilizate la masinile unelte de rabotat. Accesoriile masinii unelte de rabotat sunt utilizate la prinderea si fixarea sculelor aschietoare si a semifabricatelor. Prinderea si fixarea sculei aschietoare se realizeaza cu ajutorul unui surub de stringere in suportul portscula -vezi laborator-Prinderea si fixarea semifabricatului pe masa masinii unelte prin intermediul menghinelor cu falci sau cu suruburi si bride. Pentru prelucrarea simultana a mai multor semifabricate sau pentru prelucrarea suprafetelor inclinate se pot utiliza dispozitive speciale. Cutitele de rabotat au aceeasi geometrie si unghiuri ca si cele utilizate in cazul stringerii, dar mai robuste decit acestea deoarece lucreaza in conditiimai grele, patrunderea in aschie efectuindu-se de fiecare data cu soc. Cutitele pot fi drepte sau cotite (fig. 13.2 )

2 desene fig.13.2. Cutitele pentru rabotat a) cutit cotit b) cutit drept

13.4. Elementele unghiului de aschiere.

1) adancimea de aschiere (ap ) - se stabileste in functie de adaosul de prelucrare, repartizandu-se 90% din pentru operatia de degrosare si 10% pentru finisare

2) avansul de lucru (f ) – reprezinta marimea deplasarii transversale a cutitului ( la raboteze ) sau a mesei ( la seping ) pentru fiecare cursa dubla.

Se exprima in mm/cursa dubla si variaza de la (0,15...4,2) mm/cd in functie de timpul prelucrarii (degresare, finisare), materialul semifabricat, materialul sculei aschietoare, geometria sculei aschietoare, calitatea suprafetei prelucrate, rigiditatea sistemului tehnologic.

3) Viteza medie de aschiere (v) este data de relatia:v= L.n (1+va/vg)/1000 [m/min] (13.1)In care: L = lungimea cursei (mm)

n = m.de c.d./min va= viteza medie a cursei active (m/min) vg= viteza medie a cursei in gol (m/min)

Daca: va = vg, relatia (13.1) devine: v = 2.L.n/1000 [m/min] (13.2)

Numarul de curse duble /min se determina cu relatia: n = (1000.v/L).1/ (1+va/vg ) (13.3)

sau, daca: va = vg => n=1000.v/2L (13.4)13.5. Prelucrari executate pe sepinguri (fig. 13.3)

1)Prelucrarea suprafetelor plane orizontale

desen l1=lungimea de intrare in aschie l2=lungimea de iesire din aschie l =lungimea aschiata L=l1+l+l2 – lungimea cursei de lucru 2)Prelucrarea suprafetelor plane verticale a)si inclinate b)(fig. 13.4)

doua desene a)prin inclinarea suportului port cutit b)prin inclinarea saniei port cutit fig. 13.4 3)Prelucrarea canalelor in forma de T (fig. 13.5)

trei desenea) strapungerea canalului b) prelucrarea unei parti laterale c) prelucrarea celei de-a doua parti laterale a canalului

doua desene d) finisarea partii superioare a canaluluie) executarea tesiturilor fig.13.5 Prelucrarea canalelor in forma T.

5)Prelucrarea danturii cremalierelor (fig. 13.6 )

doua desene fig. 13.6 Prelucrarea danturii cremalierelor fig. 13.7 Prelucrarea canalelor exterioare

6) Prelucrarea canalurilor exterioare (fig.13.7)7) Prelucrarea unui canal de pana interior (fig.13.8)

desen1 semifabricat 2 menghina 3 suport port-scula fig. 13.8 Prelucrarea unui canal de pana interior

XIV Masini unelte de mortezat

14.1 Principiul de lucru Mortezarea este prelucrarea prin aschiere la care miscarea principala

de aschiere rectilinie alternativa se executa in plan vertical de catre scula aschietoare, iar miscarile de avans sunt executate de semifabricat (fig.14.1)Desen fig 14.1 Principiul de lucru la mortezare

14.2 Utilajul folosit la mortezare Masinile de mortezat sunt in general utilizate in productia de unicate. Principalele caracteristici a acestora este lungimea cursei utile. In functie de acest parametru se deosebesc: - m.u. de mortezat mici, avand cursa 250 mm -m u. de mortezat mijlocii, avand cursa intre 250 si 800 mm - m.u. de mortezat mari, avand cursa 800 mm. Dupa constructii si domeniul de uitlizare m u. de mortezat se

clasifica in : -m.u. de mortezat transportabile -m. u. de mortezat speciale .

M.U.de mortezat obisnuite au cursa de lucru intre 100si 1500mPartile componente principale, descrierea si functionarea m. u. de

mortezat. - vezi laborator-

14.3. Accesoriile si sculele aschietoare ale m. u. de mortezat Cutitele de mortezat se deosebesc de cele de rabotat prin forma lor

constructiva. Au doua taisuri secundare si doua suprafete de asezare secundare. Cutitele de mortezat ca si cele utilizate la rabotat sunt mai robuste decat cele de la strunjire, fiind supuse la socuri. (fig.14.2)

Fig.14.2 Scule utilizate la mortezare

3 desene

Pentru prinderea si fixarea semifabricatului se utilizeaza dispozitivele de la m.u. de rabotat.

14.3 Prelucrari executate pe m. u. de mortezat

1) Canale de pana interioare ( fig.14.3 )

desen fig.14.3

2) Executarea canelurilor interioare (fig.14.4)

desen fig.14.4

3) Executarea canelurilor exterioare (fig.14.5)

2 desene fig.14.5 si fig. 14.6

4) Executarea cremalierelor(fig.14.6)5) Executarea diferitelor profiluri interioare si exterioare (fig.14.7)desen fig.14.7